UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE "ARHITECTURĂ sI
CONSTRUCŢII"

SPECIALIZAREA: I.S.P.M.

ALIMENTĂRI CU APĂ

-PROIECT-

-ORADEA- 2007/2008

CUPRINS

1. Tema proiectului

1.1 Date de baza

1.2 Studii existente

1.3 Surse de apa.

1.3.1 Sursele de apa subterane.

1.3.2 Surse de apa de suprafata.

1.3.3 Criterii de alegere a surselor de apa.

1.3.4 Zonele de protectie sanitara.

1.3.5 Criterii de alegere a captarilor din surse de suprafata.

1.3.6 Captarea straturilor subterane.

1.3.7 Captari prin puturi.

1.3.8 Captari prin drenuri si galerii interceptoare.

1.3.9 Captari cu gratar de fund (prize tiroleze).

1.3.10 Captari de mal cu gratar.

1.3.11 Captari de mal cu camere si ferestre de captare.

2. Stabilirea numarului de consumatori.

3. determinarea debitelor caracteristice

3.1 Date calculate.

3.2 Calculul debitelor caracteristice ale necesarului de apa.

3.2.1 Calculul debitului zilnic mediu al necesarului de apa

3.2.2 Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa

3.2.3 Calculul debitului orar maxim al necesarului de apa.

3.3 Calculul debitelor caracteristice ale cerintei de apa.

3.3.1 Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa

3.3.2 Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa.

3.3.3 Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa.

3.4 Calculul necesarului de apa pentru combaterea incendiilor.

3.4.1 Necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiului

3.4.2 Necesarul de apa pentru consumul la utilizator pe durata
stingerii.

3.4.3 Volumul de incendiu.

3.4.4 Volumul de consum.

3.4.5 Timpul de refacere al rezervei de incendiu.

4. calculul debitelor de dimensionare si verificare a schemei de

alimentare cu apa.

4.1 Dimensionarea captarii.

4.1.1 Captari din râuri

5. dimensionarea hidraulica a aductiunilor.

5.1 Determinarea diametrului economic al aductiunii functionând prin

pompare.

6. Volumul rezervorului.

6.1 Calculul volumului de compensare.

6.2 Calculul volumului de incendiu:

6.3 Calculul volumului de avarie.

6.4 Volumul rezervorului din ziua de maximum consum.

7. Cota castelului de apa.

8. Distributia apei.

8.1 Dimensionarea retelei de distributie.

8.1.1 Alcatuire schemei de calcul.

8.1.2 Ipoteze de dimensionare și verificare.

8.1.3 Determinarea debitelor aferente pe tronsoane.

8.1.4 Determinarea debitelor consumate în noduri.

8.1.5 Determinarea debitului de calcul pe tronsoane.

8.2 Dimensionarea hidraulica a retelei de distributie.

8.3 Verificarea calculelor.

8.3.1 Calculul debitelor pe tronsoane.

8.3.2 Determinarea debitelor în noduri.

8.3.3 Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane.

8.3.4 Dimensionarea hidraulica a retelelor de distributie.

8.3.5 Verificarea debitelor de calcul.

8.3.6 Echilibrarea distributiei debitelor în retea.

9. Costul lucrarilor si costul apei.

9.1 Costul lucrarilor.

9.2 Costul apei.

9.3 Ponderea costului de investitie.

9.4 Ponderea costului utilajului.

9.5 Ponderea cheltuielilor cu reparatii.

9.6 Ponderea costului energiei.

9.7 Ponderea cheltuielilor cu retributia personalului.

TEMA PROIECTULUI

Se va elabora documentatia de proiectare pentru lucrarile de

alimentare cu apa în sistem centralizat pentru o localitate, la care sunt date
urmatoarele elemente:

                 Localitatea este situata într-o zona de deal cu clima

temperat continentala, cu o populatie în prezent de adica

locuitori. Orasul se sistematizeaza în întregime si

va avea doua zone cu regim de constructie si grad de dotare diferit.

                 Pentru zona A - cladiri de maxim P+7 niveluri, având

instalatii interioare de apa calda si canalizare cu preparare centralizata a
apei calde în care locuieste 80% din populatie.

                 Pentru zona B - cladiri cu parter, având instalatii interioare

de apa rece si canalizare cu preparare locala a apei calde, în care locuieste
20% din populatie.

                 În localitate exista urmatoarele întreprinderi de interes local:

-         fabrica de pâine: - 3 t pâine/zi, 3 apa/t produs, 25 de

muncitori/schimb, 100d /om/zi

-         fabrica de bere: - 1.5 hl bere/zi, 1 apa/hl produs, 15

muncitori/schimb
 -         abator de vite: - 16 t produs/zi, 6 apa/t produs, 10
muncitori/schimb

-         tabacarie: - 800 kg/zi, 35 apa/t produs, 10

muncitori/schimb.

În marginea orasului este dezvoltata o platforma industriala cu profil

alimentar, la care procesul tehnologic se încadreaza în grupa a - IV - a. În

industrie vor lucra in doua schimburi egale câte muncitori, adica

muncitori. Volumul cladirii celei mai mari este de maxim 1000

, cu grad de rezistenta la foc de ordinul - III -, si categoria de pericol de

incendiu D.

Necesarul de apa pentru procesul tehnologic este de /zi

adica /zi, considerat uniform tot timpul anului. Presiunea

minima în industrie, la punctul de brasament necesara pentru apa
tehnologica, este de 25 m coloana de apa si minim 10m coloana de apa la
incendiu.

STUDIILE EXISTENTE

     planul de situatie al localitatii cu împrejurimile la scara 1:5000

                 în varianta de sursa subterana zona de amplasare a frontului

de captare si datele hidrologice sunt indicate pe planul de situatie; din punct
de vedere chimic apa captata corespunde cerintelor din STAS 1342-89.

Din datele studiului hidrologic au rezultat urmatoarele:

     coeficientul mediu de permeabilitate k=(100+n) [m/zi], adica

k=100+23=123 m/zi
      înaltimea precipitatiilor este de mm/an si
mm/an

     pozitia nivelului hidrografic este la 3 m sub nivelul terenului

     stratul de apa subterna este cu nivel liber

     grosimea stratului de apa este [m], adica

     panta piezometrica a stratului acvifer este I = 0.008

     marimea caracteristica a particulelor stratului natural este

[mm], adica mm.

     la un foraj de studiu de diametru D=275mm, la masuratorile de

teren, care aproximeaza curba de pompare s-au obtinut
urmatoarele date:

3 10 16
q
s [m] 0.4 3.0 6.0

unde, q-debitul putului

s -denivelarea stratului acvifer

p-porozitatea stratului acvifer (p = 0.25)

Surse de apa

Pentru alimentarea cu apa a centrelor populate si a industriilor, sursele

de apa care se iau în consideratie sunt apele subterane, apele de suprafata
si apele meteorice, toate aceste categorii facând parte din ciclul cunoscut al
apei în natura.

1)     Surse de apa subterane:

Pânzele sau cursurile de apa subterana, alimentate din apele

provenite din precipitatii, din apele care se scurg la suprafata (râuri,
pârâuri), din lacuri, din apele de condensare provenite de la mari
adâncimi (condensarea facându-se în partile superioare ale scoartei
terestre) sau din ape infiltrate artificial, dupa modul lor de cantonare si
scurgere în subteran pot constitui:

-         straturi acvifere freatice;

-         straturi de mare adâncime;

-         straturi alimentate prin infiltratii artificiale;

-         izvoare.

2)     Surse de apa de suprafata:

Sursele de apa de suprafata sunt formate, mai ales, din apele

curgatoare (pârâuri, râuri si fluvii) si din lacurile naturale si
artificiale. În cazuri extreme, se poate recurge si direct la apele
meteorice, care pot constitui surse de apa pentru consumatorii mai
putin importanti.

Apa marilor si oceanelor poate constitui sursa de apa, si este tot

mai frecvent folosita.

Criterii de alegere a surselor de apa

 Pentru alegerea surselor de apa este necesar sa se întocmeasca
schema generala de gospodarire a apelor, în zona care intereseaza pentru
alimentarea cu apa potabila si industriala. În cadrul studiului de ansamblu al
problemei, stabilirea schemei de alimentare cu apa se face pe baza planului
de amenajare cu toate sursele de suprafata si subterane, care trebuie luate
în considerare, pentru a fi studiate.

Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa se determine

caracteristicile tehnice (cantitati de apa disponibile si calitatile apei), pe baza
carora, facându-se comparatiile economice între solutiile de ansamblu ale
sistemelor alimentate din diferite surse, sa se poata alege sursa care
satisface:

-         debitul de apa necesar consumatorilor;

-         calitatile apei, pe cât posibil fara înbunatatiri artificiale, sau

cu un minim de tratari, pentru a le aduce la nivelul calitatilor
solicitate de consummator;

-         siguranta în exploatare, asigurarea în timp a debitelor

minime si a constantei calitatii apei solicitate;

-         eficienta economica maxima, tinând seama de costul minim

pe m de apa furnizata si de efectul economic general, în

cazul gospodaririi apei pe utilizari complexe.

În repartizarea surselor de apa între consumatorii industriali si

consumul centrelor populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa
subterana, pentru a fi utilizate la alimentarea cu apa potabila.

Corespunzator studiului tehnico-economic general al alimentarii cu

apa, se întocmeste un studiu preliminar hidrologic si hidrogeologic, în care
se stabilesc sursele care trebuie stidiate în detaliu, prin studii definitive, care
stau apoi la baza proiectului de alimentare cu apa.

Zonele de protectie sanitara

Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele în care se

impun conditii speciale, în vederea prevenirii impurificarii apei de catre
diversi factori exteriori.

Pentru sursele de apa se instituie trei perimetre:

Perimetrul de regim sever, în interiorul caruia se interzice

construirea de locuinte sau alte constructii, nelegate de necesitatile
tehnologice ale captarii, precum si accesul persoanelor straine de
exploatarea alimentarii cu apa; marimea perimetrului de regim sever se
stabileste, pentru fiecare caz, dupa conditiile hidrogeologice; zona de regim
sever se împrejmuieste si se supravegheaza prin paza permanenta; se
interzic trasee de canale în aceasta zona, care se protejeaza si de scurgerile
de suprafata, prin santuri de garda, iar în zonele inundabile, prin îndiguiri.

Perimetrul de restrictie, care este situate în jurul zonei de regim

sever; în acest perimetru trebuie mentinuta o stare de salubritate
permanent controlata, interzicându-se utilizarea terenului în scopuri care ar
putea înrautatii calitatea apei si reduce debitul; terenul se marcheaza prin
borne cu inscriptie.

Perimetrul de observatie, care cuprinde o zona larga în jurul

perimetrului de restrictie, zona în care organelle sanitare fac observatii
sistematice asupra starii sanitare a oamenilor (în special, în cazul aparitiei
unor boli contagioase, transmisibile prin apa).
 Primele doua perimeter ale zonelor de protectie sanitara se fixeaza
prin proiectele de alimentare cu apa, pe baza studiilor de teren si în
colaborare cu organele sanitare si administrative locale.

Criterii de alegere a captarilor din surse de suprafata

Alegerea tipului de captare este o problema complexa, legata de

urmatoarele aspecte:

-         conditiile de functionare ale SAA;

-         gradul de asigurare impus;

-         caracteristicile cursului de apa: debite, nivele,.etc.;

-         conditiile terenului din zona;

-         probleme economice.

Nu exista reguli generale, care sa recomande un tip sau altul de

captare. Se pot da indicatii cu caracter orientativ, care ofera posibilitatea cel
putin a eliminarii solutiilor necorespunzatoare.

Principalele tipuri constructive ale captarilor din râuri sunt:

a)     de mal;

b)    prin conducte gravitationale;

c)     cu baraj de derivatie

d)    sub forma de cupa (cu bazin);

e)     prin infiltratie de mal;

 f)      de sub albie.

Captarea straturilor subterane

Aceste ape au un regim cantitativ mult mai dificil de controlat decât al

surselor de suprafata necesitând în acest sens studii de teren mai atente.

Clasificare:

Constructiile de captare se pot clasifica, dupa directia dispozitivului de

captare în :

- captari verticale - puturi: a) sapate: - au forma rotunda în plan si pot fi

cu diametrul interior mare (peste 1,5 m) sau mijlociu (între 0,8 0,5
m), folosite la alimentari cu apa centralizate, sau mic (sub 0,8 m), folosite la
consumatori izolati;

b) forate: - din coloane tubulare, cu diametrul de

0,1 0,5 m;

c) înfipte: - pentru debitr mici si cu diameter

între 0,02 0,06 m.

- captari orizontale - drenuri sau galerii: a) iterceptoare: - daca sunt

perpendiculare sau oblice pe directia curentului subteran; se aplica la straturi
de grosime mica si situate la adâncimi nu prea mari;

b) radiale: - daca converg

din mai multe directii spre camera colectoare centrala; se aplica la straturi
acvifere de mare adâncime.

Alegerea tipului de captare se face în functie de:

 -         debitul care trebuie captat;

-         caracteristicile stratului acvifer;

-         considerente tehnico-economice.

Captari prin puturi

Calculul captarii consta din determinarea lungimii frontului de captare,

a debitului maxim de exploatare, a numarului de puturi, a distantei dintre
puturi si a distantei de protectie sanitara pentru perimetrul de regim sever,
folosind relatiile:

L=
 în care:

L = lungimea totala a frontului de captare, în m;

Q =debitul de calcul al captarii, în m /s;

H = grosimea medie a stratului de apa cu nivel liber, în m,

caracteristica perioadei de seceta;

k = coeficientul mediu de filtratie a stratului acvifer, în m/s, care se

poate alege în functie de natura stratului;

i = panta hidraulica medie a curentului subteran;

m = grosimea medie a stratului acvifer sub presiune, în m;

q = debitul maxim de exploatare a unui put, în m /s, care se obtine

prin metoda grafica, la intersectia dintre curba debitului pompat Q si curba
debitului putului q;
 S = suprafata bruta exterioara a filtrului putului, în m , care pentru

puturi în strat cu nivel liber S= , iar pentru puturi în strat cu nivel sub

presiune S= ;

d = diametrul exterior al filtrului, în m;

h = înaltimea stratului de apa la intrarea în put, în m;

v = viteza aparenta admisibila de intrare a apei în put, în m/s, care se

allege în functie de marimea granulelor de nisip;

n = numarul de puturi;

d = distante dintre puturi, în m, care pentru o exploatare completa a

stratului acvifer trebuie ca l 2R sau l 2R în cazul când stratul nu se

exploateaza complet;

s = depresiunea în put, în m,corespunzatoare debitului maxim de

exploatare a putului;

R = raza de actiune, în m;

D = distanta de protectie a stratului acvifer în stare naturala, în m,

când se considera numai miscarea paralela a stratului;

T = timpul normat pentru protectia sanitara, în zile, care se ia T=20

zile pentru zona cu regim sever si T=70 zile pentru zona de restrictie;

p = porozitatea efectiva a stratului acvifer;

D = distanta de protectie sanitara pentru un put singular, în

m,masurata de la axa putului;
 q = debitul putului, în m /zi;

b = largimea curentului, în m, masurata de o parte si de alta a axei o-

x;

= coeficienti de corectie, care pentru un sir de puturi situate la

distanta l într-un bazin acvifer sub presiune, se calculeaza în functie de
distantele D si D';

D = distanta sanitara, pentru sirul de puturi, în m;

D = distantele de protectie amonte, aval si laterala, în functie

de spectrul real al miscarii apei subterane;

D = distantele caracteristice ale zonei de protectie sanitara, în m,

care se determina în functie de distanta D si de raportul adimensional b/2

;

Captari prin drenuri si galerii interceptoare

Calculul acestor captari consta în determinarea lungimii drenului sau a

galeriei, calculul denivelarii în dren, determinarea dimensiunilor transversale
si a pantei longitudinale, iar în cazul captarilor de apa potabila si a
dimensiunilor zonei zonei de protectie sanitara.
în care:

L = lungimea drenului sau a galeriei interceptoare, în m;

Q = debitul de calcil al captarii, în m /s;

H = grosimea medie a stratului de apa cu nivel liber în perioadele de

seceta, în m;

k = coeficientul mediu de filtratie al stratului de apa, în m/s;

i = panta hidrauluca medie a curentului subteran;

q = debitul specific al drenului, în m /s;

h = înaltimea apei la intrarea în dren, în m, ce se poate considera

egala cu diametrul drenului D;

R = raza de actiune, în m;

D = distanta de protectie sanitara, în m;

T = timpul normat de filtratie, în zile;

p = porozitatea efectiva a stratului acvifer. Sectiunea tubului de drenaj

se determina în functie de debitul Q = 2qL si de panta drenajului J egala cu
panta terenului J . Gradul de umplere al tubului de drenaj va fi de 0,5 iar
pierderile de sarcina se iau cu 20% mai mari fata de cel al canalelor
obisnuite, din cauza rugozitatii suplimentare a barbacanelor. Tuburile sunt
gaurite la partea superioara pe ½ sau 2/3 din perimetru.

Captari cu gratar de fund (prize tiroleze)

Relatiile de calcul pentru acest tip de captare sunt urmatoarele:

în care:

Q = debitul de calcul, în m /s;

b = latimea captarii, în m;

= coeficientul de debit, care la intrare se ia , iar la iesire

= coeficientul de contractie;

l = lungimea activa a gratarului, în m;

g = acceleratia gravitationala, în m/s ;

 n = numarul de bare;

= grosimea barelor gratarului, în m, ce se poate lua ;

d = distanta dintre barele gratarului, în m, ce se pot lua d=20...40

mm;

h =adâncimea teoretica a captarii, în m;

h = adâncimile apei la intrare respectiv la iesire de pe gratar, în m;

v = viteza apei la intrarea respectiv la iesirea de pe gratar, în m/s;

l = lungimea captarii, în m;

= coeficient de corectie având valoarea

Captari de mal cu gratar

Relatiile de calcul pentru acest tip de captare sunt urmatoarele:

în care:
 n = numarul interspatiilor dintre bare;

Q = debitul de calcul, în m /s

v = viteza apei prin interspatii, în m/s, care se ia de maximum 1m/s;

d = distanta dintre barele gratarului, în m, care se recomanda

d=25...50 mm;

h = înaltimea utila a apei de la baza gratarului la nivelul liber al apei

râului, în m;

B'= latimea gratarului, în m;

= grosimea barelor gratarului care se considera de 8...10 mm;

H = înaltimea gratarului, în m;

h = înaltimea de siguranta, în m, care se ia de 0,15...0,30 m;

l = lungimea barelor gratarului, în m;

= lungimea curburii barelor, în m;

B = latimea canalului colector, în m;

= unghiul dintre axa canalului colector si directia de scurgere a apei

din râu;

v = viteza de curgere a apei la intrarea în gratar, în m/s;

h = pierderea de sarcina prin gratar, în m;

 = unghiul de înclinare al barelor care se prevede de 60 ...70 ;

= coeficient care tine seama de forma sectiunii barelor care se ia de

2,42 pentru bare dreptunghiulare; 1,83 pentru bare semicirculare si de 1,79
pentru bare rotunde.

Captari de mal cu camere si ferestre de captare

Se calculeaza cu relatiile:

în care,

Q = debitul de calcul, în m /s;

m = coeficient al captarii care se ia de 0,7...0,8;

a,b = înaltimea si respectiv latimea ferestrelor captarii, în m;

B = latimea tuturor ferestrelor de captare, în m;

v = viteza de calcul în deschiderea ferestrei, în m/s, care se ia de

0,2...0,3 m/s pentru debite sub 500 l/s;

n = numarul ferestrelor de captare;

h = pierderea de sarcina prin fereastra, în m;

 H = înaltimea apei la captare masurata de la cota superioara a
ferestrei la nivelul minim al apei în râu, ce se ia de 0,4...0,6 m;

H = înaltimea apei masurata de la cota inferioara a ferestrei pâna la

radierul captarii, care trebuie sa fie mai mare de 0,5...1 m. Pentru prizele
mici se recomanda 2...3 compartimente, iar la prizele mari 3...5
compartimente.

STABILIREA NUMĂRULUI DE CONSUMATORI

În prezent in localitate avem un numar de 29000 locuitori, iar numarul

de locuitori în perspectiva se calculeaza cu relatia , unde,

n-reprezinta perioada pentru care se face calclul, adica 20 de ani si p-
reprezinta procentul de crestere al populatiei si se calculeaza cu formula

loc

Dupa sistematizare locuitorii vor fi împartiti astfel:

     Zona A : 80% din , adica locuitori

     Zona B : 20% din adica locuitori

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE

Localitatea este împartita în doua zone, în functie de gradul de dotare

al clairilor cu instalatii de apa calda si rece.
 Zona A: este zona cu instalatii interioare de apa calda si canalizare cu
preparare centralizata a apei calde, iar în aceasta zona locuieste 80% din
populatia localitatii.

Zona B: este zona cu gospodarii având instalatii interioare de apa si

canalizare cu preparare locala a apei calde, zona în care locuieste 20% din
populatia localitatii.

De asemenea în localitate exista urmatoarele întreprinderi de interes

local:

-         fabrica de pâine

-         fabrica de bere

-         abator de vite

-         tabacarie

În marginea orasului se dezvolta o platforma industriala cu profil

alimentar. În industrie vor lucra doua schimburi de câte 415 muncitori.

Necesarul de apa, pentru procesul tehnologic este de 960 , considerat

uniform tot timpul anului. Necesarul de apa poate fi calculata pe grupe de
consumatoriconform datelor din STAS 1343/1-2006.

a.)    Apa pentru consumul gospodaresc: (qg)

pentru zona A: l/om/zi

pentru zona B: l/om/zi

b.)   apa pentru consumul public: (qp)

 pentru zona A: l/om/zi

pentru zona B: l/om/zi

c.)              apa pentru stropit strazi si spalat piete: - se poate aprecia

global, ca fiind 5% din consumul public realizat pentru toti locuitorii .

=> l/om/zi

d.)              apa pentru industria locala:

l/om/zi

e.)               apa pentru platforma industriala:

zona A: l/om/zi => .5

zona B: l/om/zi =>

Coeficientul de variatie zilnica, , rezultat din STAS 1343/1-95 este:

pentru zona A:

pentru zona B:

Pentru stropit strazi si spalat piete:

Pentru industria locala:

Pentru platforma industriala

Pentru spalat strazi si platforma industriala

Coeficientul de variatie orara, , se adopta pentru fiecare tip de

necesar de apa. Când nu sunt alte valori justificative pot fi adoptate valori
din STAS 1343/1-2006.

Pentru zona A: unde locuiesc 27154 locuitori =>

Pentru zona B: unde locuiesc 6789 locuitori =>

Pentru stropit strazi si spalat piete

Pentru industria locala

Pentru platforma industriala

Pentru spalat strazi si platforma industriala

Necesarul de apa, pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare

cu apa se poate calcula analitic, sau se poate exprima ca un spor al
necesarului global pentru celelalte consumuri, conform STAS 1343/1-2006.

Pentru sistemul de alimentare cu apa, la care sursa nu este apa

potabila, ca în cazul de fata, este necesar un coeficient de spor .

Pierderile tehnic admisibile de apa din sistem, pot fi tratate tot ca un

necesar de apa. În mod current, pot fi exprimate ca un spor de debit la

necesarul general de apa si se noteaza cu .

 Pentru sistemul de alimenatre cu apa din prezentul proiect, k p se
aprecieaza conform STAS 1343/1-2006, ca fiind de 1,10.

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE

ALE NECESARULUI DE APĂ

a.)    Debitul zilnic mediu al necesarului de apa

b.)   Debitul zilnic maxim al necesarului de apa

c.)   Debitul orar maxim al necesarului de apa

A.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU

AL NECESARULUI DE APĂ

Zona A:

Zona B:

Apa pentru stropit strazi si spalat piete:

Pentru industria locala:

 - pentru fabrica de pâine (3 schimburi)

- pentru fabrica de bere (2 schimburi)

- abator de vite (1 schimb)

- tabacarie (1 schimb)

Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma

industriala:
B.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL NECESARULUI DE APĂ

Zona A:

Zona B:

Apa pentru stropit spatii verzi si spalat piete:

Pentru industria locala:

- fabrica de pâine (3 schimburi):

- fabrica de bere (2 schimburi):

- abator de vite (1 schimb):

- tabacarie (1 schimb):

Pentru platforma industriala:

 ;

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma

industriala:

C.)CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL NECESARULUI DE APĂ

Zona A: ;

Zona B: ;

Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

Pentru industria locala:

- fabrica de pâine (3 schimburi):

- fabrica de bere (2 schimburi):

;
 - abator de vite (1 schimb):

- tabacarie (1 schimb):

Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma

industriala:

CALCULUL CERINŢEI DE APĂ

Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa:

Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa:

;
Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa:

unde:

- reprezinta coeficientul de majorare al necesarului de apa, care tine seama de pierderile

tehnic admisibile, din sistemul de alimentare cu apa

- este coeficientul de servitude, pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de

alimentare cu apa (sau coefficient de spor)

Conform standardului românesc, STAS 1343/1-2006 rezulta ca =1,15, pentru retele

de distributie noi (adica sub 5 ani) si =1,35 pentru retele de distributie existente, la care se
efectueaza retehnologizari, etc.

Conform STAS =1.02, pentru sursa subterana fara statie de tratare si = 1.05 - 1.08,
pentru sursa subterana, sau de suprafata cu stati de tratare.

A.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU AL CERINŢEI DE APĂ

Pentru zona A:

Pentru zona B:

Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

Pentru industria locala:

- fabrica de pâine

- fabrica de bere:
 - abator de vite:

- tabacarie:

Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma

industriala:

B.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL CERINŢEI DE APĂ

Pentru zona A:

Pentru zona B:

Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

Pentru industria locala:

- fabrica de pâine:
 - fabrica de bere:

- abator de vite:

- tabacarie:

Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma

industriala:

C.)CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL

CERINŢEI DE APĂ

Pentru zona A:

Pentru zona B:

Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

Pentru industria locala:

- fabrica de pâine:

- fabrica de bere:

- abator de vite:

- tabacarie:

Pentru platforma industriala

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma

industriala.

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA DEBITELOR

Nr. Tipul de consumator Nr. de qsp Qnzimed Kzi Qnzimax Ko Qnormax
crt. consumator  
i
1. Consum Zona I 27154 400 10862 1.2 13034.4 1.3 706
gospodaresc Zona 6789 160 1086 1.3 1411.8 2 117.65
si consumul II
public
2. Consum pentru 33943 14.5 492.2 1.5 738.3 1.35 41.53
stropit spatii si spalat  
strazi
3. Totalul mc/zi 33943 12587.2 15368.3 880.5
debitelor
caracteristic mc/h 524.46 640.34 36.68
e ale
necesarului
l/s 145.68 177.87 10.18
de apa
4. Totalul mc/zi 14764.7 18027 1032.8
debitelor
caracteristic mc/h 615.19 751.12 43.03
e ale cerintei 33943
de apa l/s 170.88 208.64 11.95

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA DEBITELOR

CARACTERISTICE DE APĂ, PENTRU PLATFORMA INDUSTRIALĂ

Nr. Tipul de consumator Nr. de qsp Qnzimed Kzi Qnzimax Ko Qnormax

crt. consumator  
i
1. Consum pentru 415 3.5 83 1.25 103.75 2 8.65
 
igiena
Consum pentru 415 3.5 960 1.25 1200 2 100
 
productie
2. Consum pentru 415 2 1.25 1.5 1.88 2 0.16  
 stropit spatii si
spalat strazi
3. Totalul mc/zi 415 1044.25 1305.63 108.81
debitelor
caracteristic mc/h 43.51 54.4 4.53
e ale
necesarului
l/s 12.08 15.11 1.25
de apa
4. Totalul mc/zi 1224.91 1531.5 127.64
debitelor
caracteristic mc/h 51.03 63.81 5.31
e ale cerintei 415
de apa l/s ]14.17 17.72 1.47

CALCULUL NECESARULUI DE APĂ PENTRU

COMBATEREA INCENDIULUI

Incendiul, ca orice ardere este legat de trei elemente: combustibilul sau corpul care arde,
comburantul sau corpul care întretine arderea (oxigenul din aer) si temperatura de ardere.

Orice mijloace de stingere actioneaza, total sau partial, asupra acestor elemente. Apa
actioneaza asupra ultimelor doua elemente în acelasi timp, de aceea se foloseste, în majoritatea
cazurilor, pentru stingerea incendiilor. Într-adevar, apa aruncata asupra corpului care arde
acopera combustibilul, îl izoleaza de aer si îngreuneaza arderea; de asemenea, apa fiind mai rece
si având o caldura specifica mare, în comparatie cu alte lichide, preia o parte din caldura de
ardere si coboara temperatura corpurilor sub punctual de aprindere.

Apa se foloseste pentru stingerea incendiilor sub forma de jet, sub forma de ploaie, sau
sub forma de perdea de apa.

Sistemul de alimentare cu apa a centrelor populate si a industriilor trebuie sa asigure si

cantitatile de apa pentru stingerea incendiilor. Deoarece incendiul reprezinta o situatie
accidentala, apa necesara trebuie sa se gaseasca acumulata într-un rezervor, iar captarea, statia de
tratare, statiile de pompare si apeductul trebuie sa asigure completarea rezervei de incendiu in 24
- 48 de ore, dupa stingerea incendiului. De regula, refacerea rezervei de incendiu se face pe
seama restrângerii consumului de apa pentru alte nevoi.

Când se realizeaza un sistem de alimentare cu apa, trebuie prevazute constructii si

instalatii, care sa asigure cantitatile de apa pentru stingerea incendiului. Stingerea incendiului se
poate face cu ajutorul apei prin hidranti interiori, montati în cladiri si hidranti exteriori, montati
pe reteaua de distributie. Pentru cladiri speciale (teatre, biblioteci, etc) sau industrii, sunt
prevazute sisteme speciale de stingere, cum ar fi sprinkler, conform reglementarilor tehnice în
vigoare. Apa pentru hidranti interiori, trebuie sa aiba aceeasi calitate cu ceea distribuita. Pentru
hidrantii exteriori, de regula se foloseste apa din reteaua de distributie a apei potabile. În cazuri
speciale pentru combaterea incendiului din exterior, se poate folosi si alta calitate de apa prin
mijloace independente cum ar fi masinile de pompieri, cisternele, retele separate de apa. Aceasta
situatie comporta existenta unei retele de apa special destinata acestui scop. Numarul de incendii
theoretic simultane se adopta în functie de marimea localitatii, dupa valorile din tabelul 4 STAS
1343/1-2006. Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidrantilor interiori se noteaza
cu (numarul jeturilor si tipurile de constructii, care sunt echipate cu hidranti interiori),
precum si debitul pentru instalatiile speciale se noteaza cu , se adopta conform STAS 1478-
90.

În cazul, în care nu se dispune de studii speciale debitul hidrantilor, care se noteaza cu ,

se poate adopta dupa valorile prezentate în tabelul 4.

Numarul locuitorilor din Numar de Qie [ l/s ]

Cladiri cu (1.4) Cladiri cu peste
localitate N = ∑Ni incendii
niveluri 4 niveluri
simultane ‫ ۥ‬n ‫ۥ‬
≤ 5000 1 5 10
5001. 10000 1 10 15
10001. 25000 2 10 15
25001. 50000 2 20 25
50001. 100000 2 25 35
100001. 200000 2 30 40
200001. 300000 3 40 55
300001. 400000 3 - 70
400001. 500000 3 - 80
500001. 600000 3 - 85
600001. 700000 3 - 90
700001. 800000 3 - 95
800001.1000000 3 - 100

NOTA 1 - Valorile prezentate în tabelul 4 se aplica si în cazul cartierelor

izolate, separate de centrul populat printr-o zona neconstruita, în acest caz

reprezinta numarul de locuitori pentru fiecare cartier.

 NOTA 2 - Debitul pentru incendiu exterior si numarul de incendii
simultane n, pentru centrele populate cu peste un milion de locuitori se
determina pe baza de studii speciale.

NOTA 3 - Localizarea incendiilor simultane, în perimetrul luat în calcul la dimensionarea

retelelor de distributie se face astfel încât un incendiu - teoretic - sa revina unei suprafete locuite
de cel mult 10000 locuitori.

NOTA 4 - În cazul retelelor cu zone de presiune, se analizeaza varianta

în care fiecare zona functioneaza independent în caz de incendiu, se vor
adopta debitele cele mai mari rezultate din analiza variantelor. Numarul de
incendii se calculeaza însa pentru toata localitatea. Se va tine seama de
NOTA 1 si NOTA 3.

NOTA 5 - Pentru localitati sub 5000 locuitori se va respecta si

Reglementarea GP 106 - 04. Anexa IV - 2, aprobata de MTCT 15/02/2005 si
publicata în Monitorul Oficial Partea I nr. 338 bis din 21/04/2005.

Timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori se determina conform STAS 1478-90.

Durata teoretica de functionare a hidrantilor exteriori, este de 3 ore adica .

În cazul, când în sau lânga localitate, exista societati comerciale si acestea se alimenteaza
din aceeasi retea publica, numarul de incendii teoretic simultane se poate adopta, dupa valorile
prezentate în tabelul 5, din STAS 1343/1-2006.

Numar de Suprafata Numar de Mod de considerare a

incendii incendiilor simultane
locuitori din teritoriului
simultane
localitate intreprinderilor,
S (n)
(N)
(ha)
< 10000 < 150 1 La localitate sau zona
industriala luând în
considerare debitul de
 incendiu cel mai mare
10001.25000 < 150 2 Unul în localitate si
unul în zona
industriala sau ambele
în localitate luând în
considerare suma
valorilor maxime
≤ 25000 ≥ 150 2 Unul în localitate si
unul în zona
industriala, ambele în
localitate sau ambele
în zona industriala,
luând în considerare
suma valorilor maxime
> 25000 < 150 2 Unul în localitate si
unul în zona
industriala sau ambele
în localitate luând în
considerare suma
valorilor maxime
> 25000 > 150 Se determina În localitate si zona
cf. tabelului 4 industriala, în numarul
pentru care rezulta pentru
localitate si cf. fiecare.
STAS 1478/90
pentru zona
industriala,
însumându - se

NOTĂ - Daca între societatea comerciala si localitate este întotdeauna

un spatiu gol ( verde ) de minim 300 m cele doua unitati ( localitatea si
industria ) se analizeaza separat.
 Debitul de incendiu pentru societati trebuie adoptat în functie de pericolul, pe care-l
reprezinta industria, conform STAS 1343/2-89 si STAS 1478-90 sau previziunilor specialistului
tehnologic.

NECESARUL DE APĂ PENTRU COMBATEREA

EFECTIVĂ A INCENDIULUI

- volumul de apa înmagazinat, în m3

N - numarul de incendii simultane, care se combat de la exterior cu apa din hidranîi exteriori

- numarul de jeturi simultane impus, pentru cladirea respectiva

- debitul asigurat de un jet de hidrantii interiori ,în l/s

- timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori (minute)

- debitul asigurat de hidrantii exteriori (l/s)

- timpul de functionare a hidrantilor exterior (h)

- debitul pentru stingerea incendiului, cu ajutorul instalatiilor speciale a caror durata de

functionare este în(h), care se stabileste conform STAS 1470-90 în (l/s).

NECESARUL DE APĂ, PENTRU CONSUMUL LA UTILIZATOR PE DURATA

STINGERII INCENDIULUI

- volumul consumat de utilizator

- coeficient, pentru retelele de joasa presiune (când presiunea este mai mare, sau egala cu
7 m coloana de apa, stingerea se face cu ajutorul motopompelor formatiilor de pompieri)

- coeficient, pentru retelele de înalta presiune (combaterea incendiului se poate face direct
de la hidrantul exterior)
 - debitul orar maxim al zonei sau localitatii, unde se combate incendiul

În total, se va acumula în rezervor, ca rezerva intangibila, protejata volumul de apa

unde, este volumul rezervei intangibile .

Dupa consumarea apei, în urma combaterii incendiilor, refacerea rezervei de apa trebuie
sa se realizeze cu debitul în timpul .

Marimea timpului de refacere a rezervei ( ), se adopta conform datelor din tabelul 6,

conform STAS 1343/1-2006.

Localitati si zone industriale aferente localitatilor

Localitati 24
Zone industriale cu constructii A si B 24
din categoriile de pericol de 24
C având
incendiu
36

36
D si E având
48

NOTA 1 - În cazul, în care , iar debitele de apa sunt

insuficiente la sursa, durata pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu
Tn se poate mari pâna la cel mult 72 h.

NOTA 2 - În cazurile, în care debitele surselor de apa nu pot asigura

refacerea rezervei de incendiu în durate maxime Tn prevazute în tabelul 6,
se admite prelungirea acestor durate, cu conditia maririi rezervei intangibile
Vri, cu volumul de apa, care nu poate fi asigurat în timpul normat.
 NOTA 3 - Pastrarea rezervei intangibile se face în una sau mai multe
cuve de rezervor astfel încât volumul integral pentru combaterea incendiului
sa fie permanent la dispozitie.

Conform STAS 1478-90, din tabelul 5 în localitate vom avea urmatoarele cladiri publice mai
importante:

Nr. CLĂDIRE
;
1 sCOALĂ 2,50
2 GRĂDINIŢĂ 2,50
3 SPITAL 2,50
4 CĂMIN CULTURAL 10,00
5 MAGAZIN 2,50
6 BAR 2,50
7 GARĂ 2,50
8 BIBLIOTECĂ 2,50
9 TEATRU 10,00

Conform STAS 1343-2006, tabelul 4 în functie de N 20 numarul de incendii teoretic

simultane este ,,n"=2, care vor avea loc la biblioteca si scoala.

Volumul de incendiu

Durata de functionare a hidrantilor interiori minute si

durata de functionare a hidrantilor exterior ore. Debitul pentru stingerea incendiilor din
exterior l/s.

;
Volumul de consum

Timpul de refacere al rezervei de incendiu

Refacerea rezervei de apa

CALCULUL DEBITELOR DE DIMENSIONARE sI VERIFICARE A SCHEMEI DE

ALIMENTARE CU APĂ

Toate elementele schemei de alimentare cu apa, de la captare pâna la rezervor, vor fi

dimensionate la debitul de calcul; pentru tronsonul captare - rezervor va fi adoptata
valoarea cea mai mare dintre cele 2 expresii.

- reprezinta debitul zilnic maxim al cerintei de apa în regim de restrictii (reprezinta

debitul zilnic mediu al cerintei de apa, din care se scade apa, pentru stropit strazi si
spalat piete).

;
 - reprezinta debitul de refacere, al rezervei de incendiu

Debitul de calcul, pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor dupa rezervorul de

înmagazinare, se calculeaza cu urmatoarea formula:

Debitul de verificare al retelei de distributie se detrermina cu formula:

DIMENSIONAREA CAPTĂRII

Pentru alegerea surselor de apa, este necesar sa se întocmeasca schema generala de

gospodarire a apelor, în zona, în care intereseaza pentru alimentarea cu apa potabila si
industriala. În cadrul studiului de ansamblu al problemei, stabilirea schemei generale de
alimentare cu apa, se face pe baza planului de amenajare cu toate sursele de apa de suprafata si
subterane, care trebuie luate în considerare, pentru a fi studiate.

Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa determine caracteristicile tehnice

(cantitati de apa disponibilie si calitatile apei), pe baza carora, facându-se comparatiile
economice între solutiile de ansamblu ale sistemelor alimentate din diferite surse, sa se poata
alege sursa, care satisface:

     debitul de apa necesar consumatorilor;

     calitatile apei, pe cât posibil fara înbunatatiri artificiale, sau cu un minim de tratari,
pentru a le aduce la nivelul calitatilor solicitate de consumator;

     siguranta în exploatare, asigurarea în timp a debitelor minime si a constantei calitatii

apei solicitate;
      eficienta economica maxima, tinând seama de costul minim pe de apa furnizata
si de efectul economic general, în cazul gospodaririi apei pe utilizari complexe.

În repartizarea resurselor de apa între consumatorii industriali si consumul centrelor

populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa subterana, pentru a fi utilizate la alimentarea
cu apa potabila.

Corespunzator studiului tehnico - economic general al alimentarii cu apa, se întocmeste

un studiu preliminar hidrologic si hidrogeologic, în care se stabilesc sursele care trebuie studiate
în delaiu, prin studii definitive, care stau apoi la baza proiectului de alimentare cu apa.

CAPTĂRI DIN RÂURI

CRITERII DE ALEGERE A AMPLASAMENTULUI CAPTĂRILOR

O problema importanta a unui sistem de alimentare cu apa o constituie alegerea corecta a

amplasamentului constructiilor de captare, care trebuie sa tina seama de un complex de conditii.

Un prim factor, care determina amplasamentul, este calitatea apei captate.

Amplasamentul constructiilor de captare trebuie ales în functie de existenta în amonte a unor
surse de impurificare, de capacitatea de autoepurare a râului, precum si de posibilitatea de a
stabili o zona de protectie sanitara. De asemenea, compozitia fizico-chimica a apei, precum si
cea biologica, au o mare importanta în acest sens.

Captarea apei trebuie sa se faca la malul concave, care, în comparatie cu cel convex, are
avantaje esentiale, deoarece se umple mai putin cu depozite de aluviuni si datorita unei adâncimi
mai mari a râului. Amplasarea constructiilor de captare la malul concav are, totusi, si
dezavantaje. Aces mal este supus afuerii si, de aceea, trebuie sa se prevada lucrari pentru
consolidarea malului, pe o întindere corespunzatoare. Aceste consolidari pot avea mari proportii,
afectând costul general al investitiei. De asemenea, problemele legate de aparitia ghetii sunt mai
grele la malul concav, decât la malul convex.

În unele cazuri, când apa râului curge cu viteze mici si are o capacitate foarte mica de
aluviuni, problema amplasarii mai avantajoase a constructiilor pentru captarea apei la malul
concav sau la cel convex poate sa nu aiba importanta, din punctul de vedere al fenomenelor
mentionate. Punctual de amplasare a constructiei de captare trebuie sa fie cel mai putin periculos,
în privinta ghetii de fund (zaiului). Acest aspect impune ca portiunea, în care se amplaseaza
captarea sa nu se afle în dreptul pragurilor; este bine sa fie cât mai în aval. Constructia de captare
trebuie amplasata pe o portiune nepericuloasa din punctul de vedere al îngramadirii ghetii de
suprafata. Constructia de captare trebuie asezata la o distanta suficient de mare de punctele de
afluenta, confluenta, puncte în care pot fi circulate, uneori, mari debite solide sau este posibila
manifestarea unor fenomene de depunere.

Referitor la conditiile hidrogeologice, portiunea din malul râului aflata în dreptul prizei
trebuie sa fie corespunzatoare pentru amplasarea diferitelor obiective ale sistemului de
alimentare cu apa (statii de pompare, gratare, deznisipatoare), având în vedere si eventualele
etape de dezvoltare.

Desigur, un factor hotarâtor în alegerea amplasamentului îl va avea si distanta fata de

obiectivul ce urmeaza a fi alimentat cu apa, având în vedere optimizarea traseului conductelor.

TIPURI CONSTRUCTIVE DE CAPTĂRI sI CRITERII DE ALEGERE A ACESTORA

Alegerea tipului de captare este o problema complexa, legata de urmatoarele aspecte:

     conditiile de functionare ale sistemului de alimentare cu apa;

     gradul de asigurare impus;

     caracteristicile cursului de apa: debite, nivele, etc.;

     conditiile terenului din zona;

     problemele economice.

Principalele tipuri constructive ale captarilor din râuri sunt prezentate în schema de mai
jos:

     de mal;

     prin conducte gravitationale;

     cu baraj de derivatie;

     sub forma de cupa (cu bazin);

     prin infiltratie de mal;

     de sub albie.

Un alt factor, care poate stabili tipul de captare îl constituie adâncimea apei în fata prizei.

Aceasta trebuie sa asigure:

     captarea debitului prelevat, conform asigurarii de calcul;

     oprirea intrarii în priza a aluviunilor grosiere, respectiv debitul solid de fund;

     prevenirea efectelor negative ale ghetii si zaiului, adica evitarea captarii
straturilor superficiale;
      împiedicarea intrarii plutitorilor în priza, respectiv o garda corespunzatoare
deasupra prizei;

     spalarea hidraulica a zonei de acces la priza.

Pentru tara noastra, în functie de conditiile climatice, sunt avute în vedere urmatoarele
adâncimi minime de apa, care trebuie asigurate în fata prizei:

     0.5m peste fundul râului, pentru evitarea patrunderii aluviunilor de fund; poate
scadea la 0.2m, la râurile de munte;

     Pentru evitarea efectului ghetii se recomanda o acoperire deasupra prizei cu 0.1m
mai mare decat grosimea maxima a podului de gheata

     Pentru evitarea captarii zaiului se considera ca este necesara o înaltime de apa de 1m
deasupra prizei; se poate reduce, de la caz la caz, daca se iau masuri speciale;

     Pentru evitarea patrunderii plutitorilor si blocarii prizei cu frunze se recomanda

înaltimi între 0.20 - 0.50m, functie de zona pe care o strabate râul în amonte si de
frecventa plutitorilor;

Astfel, adâncimea râului constituie un criteriu de alegere a tipului de captare.

Turbiditatea apei captate poate fi si ea determinate pentru alegerea tipului de captare.

În cazul nostru captarea apei pentru localitatile si platforma industriala se va face din sursa de
suprafata iar tipul captarii este captare de mal cu gratar.

CAPTARE DE MAL

Constructia de captare a apei consta, de fapt, din doua lucrari diferite:

     camera de captare propriu-zisa;

     statia de pompare

Camera de captare consta dintr-o culee de pod, goala înauntru; în

interiorul ei se gaseste un perete transversal separator, care formeaza doua
compartimente: de captare si de aspiratie. În aceasta din urma sunt
coborâte conductele aspiratoare ale statiei de pompare. În lungime, camera
de captare se împarte în doua compartimente,care pot lucra independent
unul de celalalt.

În despartitura pentru captare, apa râului ajunge prin ferestrele de

intrare, dispuse în înaltime în doua rânduri: ferestrele de jos lucreaza la
nivelurile joase ale râului, cele de sus de nivelurile înalte, când straturile
inferioare ale apei din râu pot fi relativ foarte impurificate cu aluviuni de
fund. Toate ferestrele sunt înzestrate, în interiorul camerei de captare, cu
vane laminare sau în forma de subere, iar la partea exterioara cu gratare cu
spatii mari (pe cât posibil, demontabile), construite din bare verticale, cu
spatii de 50-150 mm si uneori, chiar mai mari.

În peretele separator se monteaza plase fixe, pentru retinerea

suspensiilor mari din apa bruta. Manipularea plaselor, a vanelor si a altor
utilaje se face de pe un planseu de serviciu, executat la nivelul pamântului.
Pe acest planseu se construieste o cabina, foarte comoda, pentru
exploatarea camerei de captare. Planseul de serviciu are un balcon care
permite executarea operatiilor de curatare a gratarelor, a ferestrelor de
intrare, în locuirea lor, etc.

Statia de pompare se amplaseaza în afara zonei alunecarilor posibile

ale terenului, în timpul executarii lucrarii. Conditiile topografice pot impune,
de asemenea instalarea statiei de pompare la o distanta relativ mare.

În general însa, din punctul de vedere al asigurarii unei bune

functionari a constructiei de captare, este necesar ca, tinzând la o scurtare a
conductelor aspiratoare, sa se scurteze distanta dintre constructia de captare
si stati a de pompare.

Captarile de mal trebuie dotate cu dispozitive de curatare a depunerilor

din interior (hidroelevatoare sau pompe de namol).
 Platforma circulabila a captarii de apa trebuie realizata la nivelurile
maxime cu o asigurare de 1 %, având o garda de cel putin 0,70 m.

Conductele de aspiratie care pleaca spre statia de pompare trebuie sa

fie duble; ele se dimensioneaza la viteze maxime de 1,00 m/s în cazul
conductelor comune la mai multe pompe si de maxim 1,50 m/s la conducte
separate pentru fiecare pompa.

În cazul conductelor de aspiratie sau de refulare la captarile la care

sunt de asteptat tasari în perioada de exploatare, se prevad compensatoare
unghiulare, care permit deplasarile relative ale constructiei fata de mal, fara
a deranja functionarea conductelor.

Priza de mal la Dunare pentru cuplata cu statia de pompare

Schema captarii de mal cu gratar
Schema alimentarii cu apa

Pentru captarea de mal cu gratar, relatiile de calcul sunt urmatoarele:

unde:

n - numarul interspatiilor din gratar

- debitul de calcul in
v - viteza apei prin interspatii [ m/s], v = 1 m/s

d - distanta dintre barele gratarelor în metri ( 25 ÷ 50 mm ) 0.05 m

- distanta utila a apei de la baza gratarului la nivelul liber al apei râului

[m]

δ - grosimea barelor gratarelor ( 8 ÷ 10 mm)

H - înaltimea gratarului [m]

- înaltimea de siguranta [m] ( 0.15 ÷ 0.30 )

l - lungimea barelor gratarului [m]

Δ - lungimea curburii barelor [m] = 0.04

B - latimea canalului colector [m]

- viteza de curgere a apei la intrarea în gratar

h - pierderea de sarcina prin gratar [m]

o
α - unghiul de înclinare ale barelor, care este între 60 ÷ 70

η - coeficient care tine seama de forma sectiunii, care este 2.45 pentru bare dreptunghiulare, 1.83
pentru bare semicirculare, 1.79 pentru bare rotunde

n = 10 interspatii
DIMENSIONAREA HIDRAULICĂ A ADUCŢIUNILOR

Aductiunile pot fi tip canal, tip conducta sau combinatii a acestora,

adica aductiuni închise.

Aductiunile de tip canal pot fi deschise ( descoperite) sau închise

(acoperite) si asigura transportul apei prin gravitatie cu nivel liber.

La aductiile de tip conducta, adica cele închise, transportul apei se

face prin pompare sau fara, ( gravitational ).

Calculul hidraulic al aductiunilor se face folosind relatiile

 ;

DETERMINAREA DIAMETRULUI ECONOMIC AL ADUCŢIUNII,

FUNCŢIONÂND PRIN POMPARE

Schema de alimentare cu apa adoptata precum si din calcule facute,

pentru captare, rezulta ca apa trebuie pompata ca sa ajunga în rezervor.
Dimensiunea conductei, functionând prin pompare, se face astfel încât
diametrul ales sa corespunda unor cheltuieli anuale minime, cheltuielile
anuale sunt formate, din:

-         cheltuieli cu investitia

-         cheltuieli cu energia necesara pentru pomparea apei

-         cheltuieli cu reparatiile si retributia personalului de

exploatare( astea se considera constante)

unde:
 - reprezinta cheltuieli cu investitia

- reprezinta cheltuieli cu energia

- este timpul de recuperare a investitiei ( se considera Tr = 50 ani)

i - este valoarea investitiei care se calculeaza pe baza indicilor specifici

[lei/an]

e - reprezinta costul energiei de pompare ( se adopta ca fiind egala cu costul

de producere a energiei electrice)

E - volumul de energie electrica, necesar pentru pomparea apei

P - puterea absorbita în pompa [KW]

T - timpul de functionare al pompelor T = 8760 h

- debitul de calcul în

K - inversul coeficientului de rugozitate, se alege din tabel în functie de

materialul din care este executata aductiunea

S - suprafata sectiunii transversale [m2]

R - raza hidraulica [m]

J - panta

ΔH - diferenta dintre cotele piezometrice din sectiunile extreme ale

aductiunii în cazul conductelor si diferenta între cotele radierului terenului
din aceleasi sectiuni în cazul canalelor
v - viteza apei [m/s]

C - coeficientul lui Chezy

h - pierderile de sarcina în aductiuni [m]

D - diametrul aductiunii [m]

so - rezisteta hidraulica specifica a conductei

E se calculeaza cu relatia

unde:

η - randamentul mediu de functionare al pompelor. În lipsa dimensionarii

pompelor, valoarea medie a randamentului se considera η = 0.6

Q - deitul de apa pompata, care este egala cu Qic

Q = QIc

H - înaltimea de pompare al apei

- înaltimea geodezica de pompare

- pierderea de sarcina pe conducta de refulare

- pierderea de sarcina pe conducta de aspiratie

L - lungimea aductiunii

Costul aductiunii este dat direct în tabelul de calcul tabel 7

Calculul efectul are urmatoarea succesiune, urmarita în tabel:

- cu valoarea debitului de calcul în l/s, din diagrama Menning se alege primul

diametru întâlnit pe verticala la intersectia , de unde rezulta panta si

viteza

- în continuare se vor calcula pierderea de sarcina pe refulare

Tabel 7 - Determinarea diametrului tehnico - economic al aductiunii

Diametrul Panta Viteza Pierderea Înaltimea Puterea pompei

 conducte de de
Hidraulic v P
i Dn [mm] sarcina
a pompare
hr
[m/s] [kW]
i H
[m]

[m]
0 1 2 3 4 5
700 0,00015 0,32 0,563 4,0563 33,06
600 0,00038 0,45 0,143 4,143 33,76
550 0,0005 0,5 0,188 4,188 34,14
500 0,00092 0,65 0,345 4,345 35,41
450 0,005 0,75 0,185 5,875 47,88
400 0,0075 0,95 2,183 7,813 65,68
Diametru Volumul Costul Cost Valoare Cost total anual
l de energiei unitar a
C
Conduct energi Ce conduct Investitie
[mld. Lei / an ]
ei e a i
[mld.lei /
electrica
Dn an ] C I
E
[ mm ] [mii 109 [lei]
[ kW/an lei/m]
]
0 6 7 8 9 10
700 289605,6 376,478 900 0,234 610,478
600 295737,6 337,658 800 0,208 545,658
550 299066,4 388,785 750 0,195 583,785
500 310191,6 403,248 700 0,185 588,248
450 419428,8 545,256 650 0,169 714,256
400 557868,4 725,248 600 0,156 725,404

Aductiunile sub presiune, care acced gravitational, se dimensioneaza în

functie de debitul de calcul si de panta.

Viteza minima în aceste conducte, se admite de 0.3 m/s si 0.7 m/s

pentru ape încarcate cu suspensii, iar viteza maxima se considera de 0.5
m/s pentru tuburi din material plastic sau azbociment din beton armat
centrifugat sau beton precomprimat.

Aductiunile sub presiune care functioneaza prin pompare se dim. În

functie de debitul de calcul si de viteza economica ( vec = 0.2 ÷ 1.2 m/s )

Canalele deschise se dim. În functie de debitul de calcul Qic si panta J,

astfel încât sa nu se depaseasca vitezele maxime admise pentru tipul de
material, din care este executata aductiunea.

VOLUMUL REZERVORULUI

În conformitate cu STAS 4165/1988, volumul rezervorului se determina

ca valoare maxima dintre:

Valorile astea, rotunjite la valorile 25, 50, 75, 100, 150, 200, 300, 400,
500, 750, 1000, 1500, 2000, 2500, 5000, 6000, 7000, 8000, .., etc.

- volumul necesar pentru compensarea valorilor debitului de

alimentare si plecare în retea ( se reaminteste ca alimentarea se
dimensioneaza la Qszimax pe perioada de compensare si se considera o zi
medie)

- volumul necesar pentru acumularea apei, necesara combaterii

celor 2 incendii teoretic simultane si asigurarea consumului pe perioada
stingerii incendiilor
 - volumul suplimentar de apa, necesar pentru combaterea
debitelor pompate neuniform, ca urmare a functionarii statiilor de pompare
amonte în afara celor de utilizare maxima a energiei electrice

- volumul necesar pentru asigurarea necesarului de apa în

anumite conditii, ce vor fi justificate

- volumul necesar pentru acumularea unei rezerve de apa

pentru a asigura functionarea retelei în cazul în care pe circuitul amonte a
rezervorului apar avarii normale admise ( ruperea de conducta, dezamorsare
sifoane, întrerupere de pompare).

Conform legii 98 din 1994, volumul rezervorului va fi cel putin egal cu

urmatoarea valoare:

- valoarea maxima a timpului de trecere a apei prin rezervor,

admis prin normele sanitare, astfel încât calitatea apei sa nu deteriorizeze;
de regula se accepta 6 zile pentru rezervoarele îngropate si de 2 zile pentru
rezervoarele aeriene neprotejate termic.

În cazurile speciale organele sanitare pot accepta si impune alte valori.

CALCULUL VOLUMULUI DE COMPENSARE

a - coeficient dat de STAS 4156, care arata proportia din debitul zilnic ce
trebuie retinut în rezervor

În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile lui a pentru calculul

expeditiv al volumului de compensare

Coeficient pentru determinarea debitului de compensare

Numar <5 5 - 10 10 - 20 20 - 50 50 - 100 100 -

de 200
louitori
a 0,50 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20
CALCULUL VOLUMULUI DE INCENDIU

CALCULUL VOLUMULUI DE AVARIE

Se calculeaza cu relatia:

- debitul minim în [mc/h] ce poate fi asigurat pe perioada avariei,

pentru localitati se pot adopta de 60%- 80% din tabelul mediu orar al zilei
cu consum maxim, în functie de marimea localitatii

- timpul maxim de remediere a unei avarii pe sectorul amonte

rezervorului sau din scoatere din functiune a statiilor de pompare, ca urmare
a întreruperii cu energia electrica

- se apreciaza astfel: între 18 si 24 de ore pentru aductiuni din

tuburi premo cu diametre între 800 si 1000 mm în functie de rapiditatea si
mijloacele de interventie

-         între 8 si 16 ore pentru aductiuni în functie de lungimea

aductiunii, dificultatea traseului, tipul de material

-         de maxim 10 ore pentru avarii la alte obiecte ale sistemului de

alimentare cu apa de la caz la caz în functie de importanta
acestora si de dificultatile de interventie

Când rezervorul de alimentat prin pompare Tav se va lua egal cu

timpul maxim admis pentru oprirea statiilor de pompare, daca acesta este
mai mare ca timp dimensionat mai sus, sau se va lua 10 ore când acesta
este mai mic.

Conform STAS 10110 - 1995 statia de pompare de categoria 2 si

întreruperea ei din cauza alimentarii cu energie electrica, nu poate depasi 2
ore.

- timpul maxim de întrerupere a alimentarii cu apa a localitatii

conform tabelului de mai jos pentru industrii în functie de marimea pagubei
ce se poate produce si posibilitatii de cooperare cu alte sisteme de
alimentare cu apa.

Marimea 10 10..50 50...100 >100

localitatii
Ti (ore) 6 4 2 0

Q - debitul ce se poate obtine de la alte surse ramase în functiune, când

celelalte au fost oprite; când exista o singura sursa Q = 0, iar când sunt mai
multe surse cea mai mica si mai sigura ramâne în functiune.

Volumul suplimentar este egal cu 0 pentru ca se apreciaza ca nu este

nevoie de un volum suplimentar de apa.

Volumul justificativ este egal cu 0 deoarece vor aparea volume

suplimentare ca urmare a rotunjirii volumului rezervorului
 ;

Volum rezervorului din ziua de maxim consum

Pentru rezervorul de acumulare si castelul de echilibru se obtin

volumurile de compensare:

- valoarea maxima, pozitiva la rezervor

- valoarea maxima, negativa la rezervor

- valoarea maxima, pozitiva la castel

- valoare maxima, negativa la castel

În rezervor se acumuleaza si volumul de apa, necesar în cazul

avariei sursei de apa si/sau a aductiunii.

;
 si volumul de apa pentru nevoile tehnologice ale uzinei de apa se
determina cu relatiile:

În castelul de apa pe lânga volumul de compensare se adauga si

volumul de incendiu.

COTA CASTELULUI DE APĂ

La definirea schemei de alimentare cu apa a fost necesar sa se faca

o prima apreciere a marimii castelului de apa.

S-a preconizat un castel de 5304,30 mc.

Acum este necesar sa fie determinat înaltimea corecta a castelului

pentru a putea gasi regimul de pompare.

Trebuie facuta observatia ca si aceasta cota mai poate suferi

modificari daca dimensionarea retelei rezulta ca acest lucru este necesar.

Cota castelului este valoarea maxima a sumei:

Cc - cota terenului pe care se gaseste bransamentul utilizatorului de apa

Pentru a reduce la minim numarul de încarcari se aleg la început

acele puncte, care pot da cote mai înalte ale castelului si anume:

- punctul de cota maxima în zona de alimentare cu apa ( pct. A )

- punctul de cota mare a terenului pe care se gasesc utilizatorii,

care cer o presiume mare la bransament

- punctele de cota mare aflate la cea mai mare distanta fata de

castelul de apa

- alte puncte apreciate ca pot conduce la cote mari punctele C,

D

- pierderea de sarcina apreciata între castel si punctul luat în

considerare asigurând curgerea apei pe drumul cel mai scurt ( l ) se
apreciaza ca panta hidraulica medie notata cu Jmed este cuprinsa între

0,003 si 0,005 rezulta ca pierderea de sarcina

- pierderea de sarcina reala ( ca de altfel cota reala necesara

pentru castel ), va fi cunoscuta numai dupa dimensionarea retelei, la
dimensionarea retelei se va tine seama de pierderea medie de energie
adoptata

- reprezinta presiunea necesara la bransament ( punctul de

legatura între reteaua comunala de distributie si reteaua interioara a blocului
), deci presiunea necesara la bransament se determina cu relatia:
unde:

     - înaltimea celui mai înalt robinet de preluare a apei pentru cladiri
civile se poate aproxima ca aceasta înaltime este egala cu înaltimea
casei, întrucât ultimul robinet se afla lânga tavanul ultimului nivel

numarul de etaje

     - pierderea de sarcina pe reteaua interioara pe tronsoanele de

conducta ce asigura curgerea apei pâna la punctul cel mai îndepartat
de bransament se apreciaza 2.3 m în functie de marimea retelei si se
poate calcula daca se cunoaste schema retelei interioare de distributie

     - pierderea de sarcina pe conducta de legatura inclusiv apometru,

vanele de izolare, etc, se apreciaza de 1-2 m

     - presiunea de serviciu la robinetul de utilizare a apei necesara

pentru asigurarea curgerii apei, pentru locuinte cu robinete simple
( numai pentru apa rece ), presiunea de serviciu se ia 2 m pentru
robinete duble, presiunea de serviciu de 3 m.

Se mai apreciaza presiunea de serviciu la hidrantii interiori în functie

de lungimea jetului, marimea duzei etc. ca fiind de:

Estimarea cotei necesare pentru cuva castelului de apa se face în

tabelul urmator:

Punct
C H i L h =i C
 [m] [m] [m] [m]
A 930 32 0.005 15 0.75 962.75
B 925 32 0.005 650 32.5 989.5
C 918 32 0.005 200 10 960
D 916 32 0.005 275 13.75 961.75

h =pierderea de sarcina apreciata între castel si punctul luat în

considerare.

Se calculeaza înaltimea turnului castelului de apa:

Volumul cuvei castelului va fi:

i =panta hidraulica medie, care se apreciaza între 0.03-0.05

Cota radierului cuvei:

DISTRIBUŢIA APEI

Reteaua de distributie a apei într-un centru populat sau industrie,

cuprinde totalitatea conductelor, armaturilor, aparaturilor de masura si
constructiilor accesorii, care asigura transportul apei de la constructiile
principale de înmagazinare sau de ridicare a presiunii si pâna la
bransamentele consumatorilor.

Reteaua de distributie trebuie sa asigure debitul maxim orar, la

presiunea de serviciu necesara.
 Presiunea de serviciu este presiunea minima, care trebuie sa fie
asigurata în orice punct de bransament al retelei de distributie, pentru ca
debitul de apa normat sa poata ajunge la cel mai înalt si mai îndepartat
punct de consum al instalatiei interioare din cladirile civile si industriale
direct sau prin intermediul instalatiilor de pompare cu hidrofor tinând seama
si de pierderea de sarcina de la bransament pâna la locul de consum.

Presiunea de serviciu se exprima de obicei în coloana de apa, deasupra

nivelului strazii.

Presiunea de serviciu în reteaua de distributie se poate realiza:

     Prin gravitatie

     Prin pompare directa în retea

Punctele de bransament ale retelei sunt punctele de legatura dintre

reteaua de distributie comunala si conducta sau reteaua interioara de
alimentare a unei cladiri, a unui grup de cladiri sau a unei industrii.

Reteaua de distributie a apei trebuie sa poata asigura si conducerea

debitului necesar pentru combaterea incendiilor.

Al presiunii necesare pentru se deosebesc doua feluri de retele:

     Retea de joasa presiune pentru incendiu prin care de distribuie

debitul de apa pentru combaterea incendiilor, cu o presiune
redusa (de minim 7m coloana de apa la hidrant); ramânând ca
presiunea necesara la ajutajul tevii de refulare a sa fie asigurata,
cu ajutorul motopompelor, sau a pompelor automobile ale
unitatilor de pompieri
      Reteaua de înalta presiune pentru incendiu care asigura
distributia debitelor de apa pentru incendiu si pentru consum
curent la presiune ridicata (50-70 m coloana de apa) cu ajutorul
unor statii fixe de pompare, care sunt puse în functiune dupa
semnalarea incendiului.

Acest sistem permite o interventie.

Schema în plan a retelei de distributie a apei se stabileste în functie de

urmatorii factori:

     Sistematizarea teritoriului, care trebuie sa fie alimentat cu apa si

amplasamentele consumatorilor

     Relieful terenului

     Pozitia obstacolelor naturale si artificiale (vani, canale, cai de

comunicatie, etc.)

În general reteaua de distributie urmareste traseele strazilor si aleilor

din centrele populate sau din industrii.

Dupa forma în plan se deosebesc doua dispozitii principale de retea:

     Retea de distributie ramificata în care apa circula într-o singura

directie

     Retea de distributie inelara în bucle sau cu schiuri închise la care

apa poate ajunge în orice punct din cel putin doua directii.

DIMENSIONAREA REŢELEI DE DISTRIBUŢIE

 Dimensionarea retelei de distributie consta în determinarea diametrelor
si pierderilor de sarcina pe toate conductele retelei astfel încât sa se asigure
debitele necesare si presiunile de serviciu în toate punctele retelei.

Retelele de apa pot fi inelare sau ramificate din una sau mai multe surse
de pomapare sau gravitationale prin intermediul rezerevoarelor de
înmagazinare.

Alcatuirea schemei de calcul

Schema de calcul reda simplificat alcatuirea retelei de distributie,

indicând pozitia surselor, eventual al statiilor de pompare si a rezervoarelor.

Într-un sistem inelar format din "n" noduri si "i" inele, numarul "t" de

laturi, se determina cu relatia: , iar numarul de ecuatii care se pot

scrie pentru noduri si pentru inele , trebuie sa fie tot "t".

Ipoteze de dimensionare si verificare

Dimensionarea si verificare unei retele de distributie se face în functie

de schema de calcul în urmatoarele ipoteze:

1.)                       asigurarea debitului orar maxim la consumatori si al

debitului de incendiu interior

2.)                       trebuie sa asigure si al debitului de incendiu exterior

3.)                       asigurarea presiunii disponibile la hidrantii interiori prin

racordarea directa la retea

4.)                       asigurarea transportului debitului de tranzit maxim

 Debitul de tranzit maxim de determina folosind relatiile

unde:

- coeficient de neuniformitate minim al debitului orar

- procentul minim al variatiei orare, al consumului (conf.anexa

nr.32)

- debitul în ora de minim de consum

- debitul de tranzit

Debitele de calcul pentru ipotezele 1, 2 si 3, sunt date de relatiile

1,14, respectiv 1,15, 1,16 din îndrumar pentru calcului constructiilor si
instalatiilor hidroedilitare, iar pentru ipoteza 4, debitul de calcul este dat de

relatia: .

Debitele de incendiu si cele ale marilor consumatori se considera

concentrate în nodurile retelei.

Calculul în diferite ipoteze se face mentinând diametrele stabilite în

prima ipoteza.

Determinarea debitelor aferente pe tronsoane

 Debitele aferente pe tronsoane pentru una de aceeasi densitate a
populatiei sau pentru acelasi grad de dotare al cladirilor se determina cu
ajutorul relatiilor:

(1)

(2)

(1')

(2')

(1")

(2")

(3)

- debitul specific, care poate fi în l/s pe km, l/s pe ha, sau l/s pe
locuitor si se poate determina în functie de lungimea tronsoanelor, în functie
de marimea suprafetelor aferente, sau în functie de numarul populatiei si se
utilizeaza relatiile corespunzatoare.( 1.), 1'.), 1''.) )

- debitul de calcul uniform distribuit al zonei (de densitate, sau

grad de dotare), în l/s, care în cazul ipotezelor 1., 2., 3. se ia egal cu debitul

orar maxim , iar în cazul ipotezei 4. se ia egal cu debitul zilnic maxim

al aceleasi zone
 - lungimea tronsonului curent (de la i la j) în km

- suprafata aferenta tronsonului curent (se determina cu metoda

bisectoarelor) în ha

- numarul de locuitori aferenti tronsonului curent

- debitul aferent pe tronsonul curent în l/s

Întotdeauna este obligatorie satisfacerea relatiei 3.

DETERMINAREA DEBITELOR CONSUMATE ÎN NODURI

La calculul debitului consumat într-un nod curebt, notat cu ''i'', se

considera numai tronsoanele cu serviciu în drum, utilizânu-se relatiile:

(4)

(5)

(4')

(5')

unde: QI-reprezinta debitul din nodul curent, înl/s si se determina cu

relatia (4) pentru ipotezele 1,2 si 3, si cu relatia (4') pentru ipoteza 4 de
calcul

- reprezinta suma debitelor aferente pe cele m tronsoane,

care concura în nodul curent, în l/s
 Q- reprezinta suma debitelor concentrate an nodul respectiv, în l/s

Pentru verificarea debitelor din noduri, este necesar a fi satisfacuta

relatia (5), pentru ipotezele 1,2 si 3, si relatia (5') pentru ipoteza 4.

DETERMINAREA DEBITELOR DE CALCUL PE TRONSOANE

Debitul de calcul pe un tronson curent i-j, se determina tinând cont de

relatiile:

unde: f- reprezinta numarul sectiunilor fictive

i- reprezinta numarul inelelor

s- reprezinta numarul surselor considerate în momentul de calcul

Q'i-j- reprezinta debitul de calcul pe tronsonul curent, provenind din

debitul de calcul uniform distribuit (Q ormaxpentru ipotezele 1,2 si 3, sau Q zimax
pentru ipoteza 4 de calcul), în l/s
 - reprezinta suma debitelor aferente de pe tronsoanele din
aval tronsonului curebt, indicate de sensurile de curgere a apei, din schema
de calcul, în l/s

d- reprezinta distanta medie într-o sau mai multe incendii

simultane, în m

- reprezinta densitatea populatiei, în loc/ha

Q'' i-j- reprezinta debitul de calcul pe tronsonul curent provenit din

debitele concentrate

Qi-j- reprezinta debitul de calcul pe tronsonul curent, în l/s

Qtr,i-j- reprezinta debitul de tranzit pe tronsonul curent în l/s

Q'i- reprezinta debitul din nodul curent provenit din debitlu de calcul
a ipotezei 4, (Qzimax), în l/s si se determina cu relatia (4')

p- reprezinta numarul tronsoanelor concurente în nodul curent, prin

care debitele ies din nodul respectiv

- reprezinta suma debitelor, care intra în nodul curent, în l/s

k- reprezinta numarul tronsoanelor concurente în nodul curent, prin

care debitele intra în nodul respectiv

- reprezinta suma debitelor, care ies din nodul curent, în l/s

Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane presupune urmatoarele

etape:
 1.)    alegerea sursei si/sau a ponderii surselor

2.)    trecerea pe schema de calcul a debitelor consumate în noduri si

stabilirea sensurilor de parcurgere a apei pe fiecare tronson, aplicând
principiul alimentarii fiecarui nod, pe drumul cel mai scurt, când
retelele inelare se transforma în retele ramificate, printr-un numar de
sectiuni fictive

3.)    determinarea debitelor de calcul ( ), pornind de la sectiile fictive

spre sursa

4.)    calculu distantei minime într incendii simultane, marcarea în nodurile

unei noi schemei de calcul al debitelor concentrate si de incendiu si
trasarea sensurilor de curgere, corespunzatoare acestor debite

5.)    stabilirea debitelor de calcul ( ), corespunzator debitelor

concentrate si de incendii

6.)    determinarea debitelor de calcul pe tronsoane ( )

7.)    verificarea debitelor de calcul, conform ecuatiei de bilant în noduri

DIMENSIONAREA HIDRAULICĂ A REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE

Diametrul D, în mm, al unui tronson curent, care trebuie sa aiba

valoarea minima de 100 mm (sau 80 mm în situatii cu totul particulare) se
determina functie de debitul de calcul Q i-j as tronsonului respectiv si de
viteza economica vec utilizând tabelul 3.1 din "Îndrumar pentru calculul
constructiilor si instalatiilor hidroedilitare".
 a) Pentru retele ramificate, calculele se conduc tabelar.

b)    Pentru retelele inelare, calculul pierderilor de sarcina este precedat

de echilibrarea distributiei debitelor, care se poate efectua prin
aproximatii succesive cu ajutorul metodelor Lobacev sau Cross.

În cazul metodei Lobacev calculele se introduc în tabel, în care debitele

corectate se obtin cu ajutorul relatiilor:

(6)

(7)

(8)

(8')

în care:

- este divergenta pe inel, în m;

- este suma algebrica a pierderilor de sarcina pe inel, în m;

- debitul de corectie din inelul considerat;

Q - debitul corectat de pe tronsonul curent, în l/s, care pentru tronsoanele

marginale se obtine din relatia (8), iar pentru cele comune din relatia (8');

- debitul de calcul pe tronsonul curent în situatia initiala, în l/s;

 - debitul de corectie din inelul alaturat si care prin intermediul
tronsonului comun se transmite inelului considerat, în l/s.

Observatii:

a.)    tronsoanele comune inelelor alaturate intra în componenta fiecaruia

din inelele respective;

b.)   se alege sensul orar ca sens pozitiv de parcurgere a fiecarui inel,

comun întregii retele;

c.)   debitele de calcul pe tronsoane si pierderile de sarcina

corespunzatoare sunt afectate de semnul (+), daca sensul de
parcurgere al apei coincide cu sensul de parcurgere al inelului si (-)
daca apa curge în sens contrar sensului de parcurgere a inelului;

d.)   produsul nu este afectat de semn;

e.)    debitele pe tronsoanele retelei de distributie se considera echilibrate

când în toate inelen este îndeplinita simultan conditia .

Metoda Cross presupune transformarea inelelor în noduri de transmitere,

rezultând un sistem poligonal, cu legaturi conforme cu vecinatetea

nodului, în care se înscriu debitele de corectie ( )

În miimi de l/s, calculate ca la metoda Lobacev si permite sa se tina

seama la calculul debitelor de corectie în fiecare inel I de influenta
corectiilor necesare în inelele alaturate acestuia, k, prin coeficientii de
transmitere determinati cu relatiile:
 (9)

(9')

Debitele de corectie pentru fiecare inel se obtin prin raportarea la

1000 a sumei algebrice a valorilor transmise nodurilor, dupa metoda Cross
cunoscuta de la calculul structurilor static nedeterminate, transmiterea
începând întotdeauna de la inelul cel mai dezechilibrat si încheindu-se în
momentul când valoarea transmisa este mai mica sau egala cu doua miimi
de l/s.

Debitele corecte rezulta din relatiile (8) respectiv (8'), ca la metoda

Lobacev.

VERIFICAREA CALCULELOR

Verificarea calculelor pentru fiecare ipoteza luata în considerare se

conduce tabelar, urmarind vitezele de curgere a apei în conducte ti
presiunea disponibila în fiecare nod, care se termina utilizând relatiile:

(10)

(11)

(12)

(13)

(14)
 (14')

(15)

în care:

V - vitaza de curgere a apei în m/s, ce se mai poate determina si cu ajutorul

diagramelor din anexele 49..52 si care trebuie sa satisfica conditiile:

m/s si m/s pe artere, m/s pe conducte de serviciu, m/s

pe toate conductele, în caz de incendiu;

Q - debitul de calcul real, în m/s;

D - diametrul conductei , în mm:

Cax- cota axului conductei, în m;

Hî  adâncimea de înghet, care se ia de 0,80...1,50 m;

J - panta piezometrica;

h - pierderea de sarcina pe fiecare conducta, în m;

L - lungimea conductei, în m;

Hn- presiunea necesara în nodurile retelei,în , care la retelele de

joasa presiune în ipotezel I si IV pentru cladiri cu un singur nivel se ia de 10

, pentru cladiri cu mai multe nivele se calculeaza cu relatia (13), iar în

ipotezel II si III este de 7 , pe când la retelele de înalta presiune în

ipotezele I,II si III se stabileste pe baza normativelor elborate de organele
P.S.I.;
 E - numarul de etaje ale cladirii;

Cp- cota piezometrica, în m, care pentru punctul obligat se determina

cu relatia (14), iar pentru un nod al retelei cu relatia (14');

Hd- presiunea disponibila în nodurile retelei, în m, care trebuie sa

satisfaca conditiile: în ipotezele I, II, III si în ipoteza IV.

Observatii:

a.)    traseele se considera astfel încât fiecare nod sa fie atins cel putin o
data pornind de la punctul obligat, daca rezervorul se poate amplasa
dupa necesitatile retelei, sau de al rezervor în caz contrar;

b.)   din analiza comparata a lui H d cu Hn în ipotezele considerate se

hotareste daca diametrele au fost bine stabilite, în caz contrar
aducându-se modificarile necesare, se reia calculul de echilibrare a
distributiei debitelor si de stabilire a preisunilor disponibile;

c.)   rezultatele calculelor analitice se reprezinta grafic în profilul

longitudinal cu linii de sarcina.

Debitul de calcul în aceasta ipoteza este:

Se calculeaza debitul în noduri ca fiind jumatate din suma debitelor

care intra sau ies din acel nod.

Pentru a determina debitele de calcul pe tronson, se transforma

reteaua inelara în retea ramificata, prin efectuarea unor sectiuni fictive:
Nr. Tronsonul Lungimea
q
tronsoane Q
tronsoanelor [m]
1 1-2 75 0.07 5.25
2 1-36 100 0.07 7
3 36-21 90 0.07 6.3
4 2-21 80 0.07 5.6
5 2-3 90 0.07 6.3
6 3-20 55 0.07 3.85
7 20-21 90 0.07 6.3
8 3-4 50 0.07 3.5
9 4-5 35 0.07 2.45
10 5-20 75 0.07 5.25
11 5-6 100 0.07 7
12 6-19 85 0.07 5.95
13 19-20 65 0.07 4.55
14 19-22 90 0.07 6.3
15 21-22 85 0.07 5.95
16 22-35 110 0.07 7.7
17 35-36 50 0.07 3.5
18 35-34 85 0.07 5.95
19 34-23 115 0.07 8.05
20 23-22 50 0.07 3.5
21 23-18 90 0.07 6.3
22 19-18 70 0.07 4.9
23 18-7 80 0.07 5.6
24 7-6 40 0.07 2.8
25 7-8 90 0.07 6.3
26 8-17 85 0.07 5.95
27 18-17 75 0.07 5.25
28 17-24 90 0.07 6.3
29 24-23 50 0.07 3.5
30 24-33 125 0.07 8.75
31 34-33 20 0.07 1.4
32 33-32 30 0.07 2.1
33 32-25 120 0.07 8.4
34 25-24 55 0.07 3.85
35 25-16 85 0.07 5.95
36 16-17 55 0.07 3.85
 37 16-9 85 0.07 5.95
38 9-8 60 0.07 4.2
39 9-10 60 0.07 4.2
40 10-15 85 0.07 5.95
41 15-16 65 0.07 4.55
42 15-26 90 0.07 6.3
43 25-26 65 0.07 4.55
44 26-31 100 0.07 7
45 31-32 90 0.07 6.3
46 31-30 70 0.07 4.9
47 30-27 85 0.07 5.95
48 26-27 70 0.07 4.9
49 27-14 90 0.07 6.3
50 14-15 70 0.07 4.9
51 14-11 85 0.07 5.95
52 11-10 70 0.07 4.9
53 11-12 85 0.07 5.95
54 13-12 90 0.07 6.3
55 13-14 90 0.07 6.3
56 13-28 90 0.07 6.3
57 28-27 90 0.07 6.3
58 28-29 60 0.07 4.2
59 29-30 95 0.07 6.65
Total 4575 320.25

q [l/s,m]; [l/s,m]

V: ;

Q [m /h] Q [l/s,m]

Determinarea debitelor în noduri

La calculul debitului consumat într-un nod curent notat cu I se

considera numai tronsoanele cu serviciu în drum si se calculeaza cu relatia:
 Q

Q debitul consumat în nodul curent, în [l/s]

Q suma debitelor care concura în nodul curent, în [l/s]

suma debitelor concentrate în nodul curent, în [l/s]

Q = l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s
Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s
Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s
Q l/s

Q l/s

Q l/s

Q l/s

Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane

Se stabileste un sens rational de curgere a apei astfel încât apa sa

ajunga în fiecare nod al retelei pe drumul cel mai scurt. Se transforma
reteaua inelara în retea ramificata prin efectuarea de sectiuni fictive si se
determina cu relatia:

n = i+(s-1) unde,

n = numarul de sectiuni fictive

i = numarul de inele

s = numarul de surse aflate în functiune

n = 24 + (1-1) n = 24

Debitul de calcul se determina cu relatia:

Q [l/s]
 Q debitul aferent tronsonului respectiv;

suma debitelor aferente tronsoanelor din aval care sunt

alimentate din tronsonul curent (i-j);

suma debitelor concentrate care sunt asigurate din tronsonul

curent.

Q
Dimensionarea retelei de distributie în ipoteza I

Se calculeaza debitul în noduri ca fiind jumatate din suma debitelor

care intra sau ies din acel nod.

Pentru a determina debitele de calcul pe tronson, se transforma

reteaua inelara în retea ramificata, prin efectuarea unor sectiuni fictive:

f = I+(s-1), în care:

f = 28-numarul de sectiuni fictive;

I = 28-numarul de inele;

s = 1-numarul de surse considerate în momentul de calcul.

Verificarea debitelor de calcul

Nod Debitul care intra Debitul care iese Debitul
(consumat
în nod)
Nod
ls =ls ls

ls
1 18.375
2 20.475
3 14.175
4 8.4
5 14.35
6 10.675
7 13.65
8 12.425
9 17.325
10 18.375
11 20.3
12 12.425

13 15.75
14 24.325
15 22.05
16 20.65
17 20.475
18 21.875
19 21.7
20 19.775
21 24.325
22 21.525
23 20.475
24 21.35
25 24.325
26 23.275
27 23.975
28 9.45
29 12.075
 30 13.65
31 15.4
32 10.5
33 14.875

34 17.15
35 22.225

36 18.2

Echilibrarea distributiei debitelor în retea

Verificare pentru fiecare retea:

M=s L
Tron Lung. Dn Modul Valori initiale Corectia I-a
s
MQ D·Q
Q MQ D· D· h=M·
-son Trons [mm de
] [s rezistenta
[m] ] m [l/s]
[l/s] [l/s]
[s ]
1-2 75 150 37.1 2782.5 18.025 50.15 0.904
2-21 80 250 2.43 194.4 46.9 9.11 0.427
21-36 90 150 37.1 3339 -14.7 49.08 -0.721
36-1 100 200 7.99 799 -32.2 25.72 -0.828
134.06 -0.218
2-3 90 125 98 8820 10.5 92.61 0.972
3-20 55 250 2.43 133.65 41.475 5.54 0.229
20-21 90 125 98 8820 -8.4 74.08 -0.622
21-2 80 250 2.43 194.4 -46.9 9.11 -0.427
181.34 0.152
3-4 50 80 1059 52950 4.2 222.39 0.934
4-5 35 250 2.43 85.05 36.575 3.11 0.113
5-20 75 65 3207 240525 -2.625 631.37 -1.657
20-3 55 250 2.43 133.65 -41.475 5.54 -0.229
862.41 -0.839
5-6 100 200 7.99 799 31.85 25.44 0.810
6-19 85 65 3207 272595 -2.975 810.97 -2.412
19-20 65 250 2.43 157.95 -37.975 5.99 -0.227
20-5 75 65 3207 240525 2.625 631.37 1.657
1473.77 -0.172
6-7 40 200 7.99 319.6 26.95 8.61 0.237
7-18 80 65 3207 256560 -2.8 718.36 -2.011
18-19 70 200 7.99 559.3 -32.9 18.40 -0.605
19-6 85 65 3207 272595 2.975 810.97 2.412
1556.34 0.033
7-8 90 200 7.99 719.1 22.4 16.10 0.360
8-17 85 65 3207 272595 -2.975 810.97 -2.412
17-18 75 200 7.99 599.25 -28.175 16.88 -0.475
18-7 80 65 3207 256560 2.8 718.36 2.011
1562.31 -0.516
8-9 60 150 37.1 2226 17.15 38.17 0.654
9-16 85 65 3207 272595 -2.975 810.97 -2.412
16-17 55 150 37.1 2040.5 -17.675 36.06 -0.637
17-8 85 65 3207 272595 2.975 810.97 2.412
1696.17 0.017
9-10 60 150 37.1 2226 12.95 28.82 0.373
10-15 85 65 3207 272595 2.975 810.97 2.412
15-16 65 150 37.1 2411.5 -13.475 32.49 -0.437
16-9 85 65 3207 272595 -2.975 810.97 -2.412
 1683.25 -0.064
10-11 70 125 98 6860 8.4 57.62 0.484
11-14 85 65 3207 272595 2.975 810.97 2.412
14-15 70 125 98 6860 -8.75 60.02 -0.525
15-10 85 65 3207 272595 -2.975 810.97 -2.412
1739.58 -0.041
11-12 85 65 3207 272595 2.975 810.97 2.412
12-13 90 80 1059 95310 3.15 300.22 0.945
13-14 90 80 1059 95310 -3.15 300.22 -0.945
14-11 85 65 3207 272595 -2.975 810.97 -2.412
2222.38 0
13-14 90 80 1059 95310 3.15 300.22 0.945
14-27 90 80 1059 95310 -3.15 300.22 -0.945
27-28 90 80 1059 95310 -3.15 300.22 -0.945
28-13 90 80 1059 95310 3.15 300.22 0.945
1200.88 0
14-15 70 125 98 6860 8.75 60.02 0.525
15-26 90 80 1059 95310 -3.15 300.22 -0.945
26-27 70 125 98 6860 -8.75 60.02 -0.525
27-14 90 80 1059 95310 3.15 300.22 0.945
720.48 0
15-16 65 150 37.1 2411.5 13.475 32.49 0.437
16-25 85 65 3207 272595 -2.925 810.97 -2.412
25-26 65 150 37.1 2411.5 -13.475 32.49 -0.437
26-15 90 80 1059 95310 3.15 300.22 0.945
1176.17 -1.467
16-17 55 150 37.1 2040.5 17.675 36.06 0.637
17-24 90 125 98 8820 9.1 80.26 0.730
24-25 55 150 37.1 2040.5 -17.675 36.06 -0.637
25-16 85 65 3207 272595 2.975 810.97 -2.412
963.35 -1.682
17-18 75 200 7.99 599.25 28.175 16.88 0.475
18-23 90 125 98 8820 8.75 77.17 0.675
23-24 50 200 7.99 399.5 -33.6 13.42 -0.451
24-17 90 125 98 8820 -9.1 80.26 -0.730
187.73 -0.031
18-19 70 200 7.99 559.3 32.9 18.40 0.605
19-22 90 125 98 8820 9.1 80.26 0.730
22-23 50 250 2.43 121.5 -36.75 4.46 -0.164
23-18 90 125 98 8820 -8.75 77.17 -0.675
180.29 0.496
19-20 65 250 2.43 157.95 37.975 5.99 0.227
20-21 90 125 98 8820 8.4 74.08 0.622
21-22 85 250 2.43 206.55 -41.825 8.63 -0.361
22-19 90 125 98 8820 -9.1 80.26 -0.730
 168.96 -0.242
I 28-27 90 80 1059 95310 3.15 300.22 0.945
27-30 85 65 3207 272595 -2.975 810.97 -2.412
30-29 95 150 37.1 3524.5 16.625 58.59 0.974
29-28 60 65 3207 1924.20 2.1 404.08 0.848
1573.86 0.355
27-26 70 125 98 6860 8.75 60.02 0.525
26-31 100 80 1059 105900 -3.5 370.65 -1.297
31-30 70 125 98 6860 10.85 74.43 0.807
30-27 85 65 3207 272595 2.975 810.97 -2.412
1316.07 -2.377
26-25 65 150 37.1 2411.5 13.475 32.49 0.437
25-32 120 80 1059 127080 -4.2 533.73 -2.241
32-31 90 100 322 28980 5.25 152.14 0.798
31-26 100 80 1059 105900 3.5 370.65 1.297
1089.01 0.291
25-24 55 150 37.1 2040.5 17.675 36.06 0.637
24-33 125 150 37.1 4637.5 16.625 77.09 1.281
33-32 30 200 7.99 239.7 22.05 5.28 0.116
32-25 120 80 1059 127080 4.2 533.73 -2.241
652.16 -0.207
24-23 50 200 7.99 399.5 33.6 13.42 0.451
23-34 115 150 37.1 4266.5 15.925 67.94 1.082
34-33 20 200 7.99 159.8 -21.7 3.46 -0.075
33-24 125 150 37.1 4637.5 -16.625 77.09 -1.281
161.91 0.177
I 23-22 50 250 2.43 121.5 36.75 4.46 0.164
22-35 110 150 37.1 4081 16.1 65.70 1.057
35-34 85 200 7.99 679.15 -24.325 16.52 -0.401
34-23 115 150 37.1 4266.5 -15.925 67.94 -1.082
154.62 -0.262
V 22-21 85 250 2.43 206.55 41.825 8.63 0.361
21-36 90 150 37.1 3339 14.7 49.08 0.721
36-35 50 200 7.99 399.5 -29.05 11.60 -0.337
35-22 110 150 37.1 4081 -16.1 65.70 -1.057
135.01 -0.312
Costul lucrarilor si costul apei

Costul lucrarilor

Costul total al investitiei

Tab. 1

Nr.Crt Denumirea Parametru Cost unitar Valoarea

. obiectului caracteristic investitiei
[RON]
[RON]
1. Captare de mal cu 1 buc. 850000 850000
gratar
2. Statia de pompare 6 buc. Pompe 150000 900000
I-II
3. Statia de tratare 1 buc. 10000000 10000000
4. Aductiunea - Conf. tab. 200000
2
5. Rezervor de 4×2000+5500=1350 250 3375000
înmagazinare si 0 m
castel de apa
6. Reteaua de - Conf. tab. 545503
distributie 3
TOTAL 15870503
7. Alte cheltuieli 25% 3967625.75
TOTAL INVESTIŢIE 19838128.75

REŢEAUA DE ADUCŢIUNE

Tab. 2

Denumirea obiectului Cantitatea Cost unitar Cost total

[m] [RON] [RON]

Conducta de aductiune 400 500 200000
de la captare la
rezervoare
TOTAL INVESTIŢIE 200000

REŢEAUA DE DISTRIBUŢIE

Tab. 3

Diametrul Cantitatea Cost unitar Cost total

 [mm] [m] [RON] [RON]
65 1645 46.1 75834.5
80 1390 53.2 73948
100 90 69.1 6219
125 1230 75.4 92742
150 1650 83.9 138435
200 905 90.5 81902.5
250 705 108.4 76422
TOTAL 7615 545503
INVESTIŢIE

Costul apei

Costul unui mc de apa distribuita utilizatorilor se stabileste cu relatia:

lei/m , în care:

c = pretul apei brute, conform tarif, contact cu regia Apelor Române

reprezentând contributia sistemului de alimentare cu apa la recuperarea
investitiilor facute în bazinul hidrografic din care este preluata apa (pentru
regularizarea albiei, pastrarea calitatii apei);

C = costul de investitie în lucrari de constructii montaj;

i = copta de amortizare a lucrarilor de constructii montaj;

C = costul de investitie în utilaje;

i = cota de amortizare pentru investitiile în utilaje;

C = costul total al investitei;

i = cota de întretinere;

C = cheltuielile anuale cu energia consumata în sistem cu transportul apei;

S = retributiile anuale ale personalului de exploatare a lucrarilor de

alimentare cu apa.

Pentru a reliefa ponderea diferitelor cheltuieli în costul apei, relatia este

transformata astfel:
 unde:

c = ponderea costului de investitie;

c = ponderea costului utilajelor;

c = ponderea cheltuielilor cu reparatii;

c = ponderea costului energiei;

c = ponderea cheltuielilor cu retributia personalului.

Ponderea costului de investitie:

C = costul total al investitiei;

C = costul statiilor de pompare;

C = se apreciaza ca jumatate din costul statiilor de pompare;

i = este 0,033 pentru centrele populate.

Ponderea costului utilajului:

 Ponderea cheltuielilor cu reparatii:

Ponderea costului energiei:

Necesarul de energie în statia de pompare de la captare - 2 pompe cu

functionare continua cu . Necesarul de energie în statia de

pompare treapta a II-a 2 pompe în functiune continua cu .

T = h/an - durata de functionare a pompelor;

P = RON - pretul energiei electrice.

Ponderea cheltuielilor cu retributia personalului:

Pentru a determina cheltuielile cu salariile se apreciaza personalul strict

necesr în sistem:

-         sef sistem: 1x 2000 RON/luna=2000 RON/luna;

-         sef tura: 3 x 1500 RON/luna=4500 RON/luna;

-         instalatori: 15 x 850 RON/luna=12750 RON/luna;

-         maistri: 3 x 1000 RON/luna=3000 RON/luna;

-         muncitori: 10 x 650 RON/luna=6500 RON/luna;

TOTAL: 29250 RON/luna

Costul total al unui mc de apa distribuit utilizatorilor va fi: