SEZUC - Statie de Epurare Cu Pelicula Biologica in Zona Umeda Construita

1 WASTE WASTE EASY - FISA TEHNICA SEZUC
FISA TEHNICA SEZUC
Statiile de epurare cu pelicula biologica in zona umeda construita ,SEZUC, sunt o
alternativa economica si eficienta la aceste statii de epurare traditionale, deoarece :
- au costuri de investitie mult mai mici si practic nu au costuri de operare pentru
supraveghere tehnica specializata, operatii de mentenanta , energie electrica sau
substante chimice.
- valoarea lucrarilor pentru colectarea apelor uzate scade in mod semnificativ, printr-o
amplasare neconditionata de un emisar, care in cazul statiilor de epurare traditionale,
trebuie sa fie obligatoriu un curs de apa.
- pot functiona si in conditiile in care numarul de locuitori, pe care s-a bazat proiectarea,
este sensibil mai mic, decat cel al locuitorilor care folosesc canalizarea.
Aceste avantaje deriva din faptul ca SEZUC foloseste o zona umeda construita,
definita ca un sistem conceput pentru a simula o zona umeda naturala, pentru tratarea
apelor uzate.
Dezvoltarea sistemelor tip zone umede construite sunt determinate in ultimul timp
de necesitatea reducerii consumului de energie generata prin arderea combustibililor
fosili, datorita faptului ca acestea folosesc tehnici „ecologice”, fara sau cu consum redus
de energie.
O zona umeda este un bioreactor natural cu pelicula biologica .
In acest bioreactor au loc o serie de procese fizice, chimice și biologice la care
participa organisme si microorganisme, plante, sol și sedimente acumulate in stratul
inferior al zonei. Atunci cand solul natural se remodeleaza, folosindu-se straturi de
agregate naturale si materiale de filtrare si de impermabilizare dar si diferite dispozitive
conexe si plante sadite, atunci se creaza o zona umeda construita.
Utilizarea zonelor umede construite genereaza beneficii economice, deoarece
depind de cai naturale de tratament, care costa mai putin din punct de vedere al
consumului de electricitate și forta de munca și au costuri mai mici de constructie,
intretinere, exploatare si servisare, incluzand si pe cele pentru produse chimice.
In plus, ofera : o selectie flexibila a locatiei , conservarea mediului natural cu
vegetatia si habitatul pentru animale salbatice, neafectate, precum și o stabilitate ridicata
la schimbarea conditiilor climatice. De asemenea zonele umede construite, pot oferi
oportunitati pentru educatia ecologica de mediu, activitati recreative si de agrement.
Zonele umede sunt sisteme pasive tipice mari, cu o mare rezilienta ecologica.
Rezilienta ecologica masoara abilitatatea ecosistemelor de a persista in timp, prin
absorbtia schimbarilor.
De asemenea, rezilienta masoara rapiditatea cu care un anumit ecosistem revine la
starea initiala dupa o perioada de dezechilibru sau prin raportare la magnitudinea unui
eveniment perturbator, caruia un anumit sistem ii poate face fata, fara a-si schimba
structura sau functionalitatea. In aceasta situatie zonele umede construite raman o solutie
viabila in conditiile aparatiei efectelor schimbarilor climatice asupra tratarii apelor uzate ,
inlocuind statiile de epurare traditionale care sunt sisteme active, cu timp scurt de
rezilienta .
Schimbările climatice sunt considerate una dintre principalele provocări ale
sistemelor de ape uzate urbane și au o dublă acțiune asupra stațiilor de epurare
traditionale. Procesele care apar într-o statie de epurare traditionala sunt afectate de
schimbările climatice, repectiv de evenimentele meteorologice extreme care duc la
incarcari cu apa, ce nu respecta conditiile tehnice proiectate, ajungandu-se la scoaterea
din functiune sau nerealizarea parametrilor de epurare. Pe de altă parte statilede epurare
traditionale contribuie la schimbările climatice, eliminand în timpul tratării apelor uzate,
gaze cu efect de seră : dioxid de carbon din procesele biologice aerobice si metan din
procesele biologice anaerobice,oxid de azot asociat proceselor de nitrificare / denitrificare,
in atmosfera.
La SEZUC, nu exista emisii de metan si oxid de azot iar cele de dioxid de carbon
sunt sensibil reduse datorita adsortiei acestora de catre plantele care acopera zona
umeda construita.
SEZUC este o zona umeda construita cu descarcare verticala cu
incarcare secventiala(ZUC-DV-IS), care elimina azotul amoniacal prin nitrificare si
denitrificare completa. Apa este incarcata intermitent si este infiltrata in substrat, apoi se
scurge treptat in jos pe verticala.
Aerul reintra in sistem la urmatoarea etapa de incarcare și se realizeaza o rata de transfer
mare de oxigen.
Statia de epurare SEZUC , foloseste o ZUC-DV-IS , dar care prin aplicarea unei
suite de inventi cum sunt ,,Fosa septica cu autodrenare”, ,,Dispozitiv pentru cresterea
eficientei zonelor umede construite” , ,, Tub eficient pentru descarcarea apelor in sol si
drenarea apei din sol” , elimina: pompele de apa uzata, instalatii de automatizare,
instalatiile de preepurare, realizand fara costuri de investitie suplimentare si fara consum
de energie electrica, toate procesele mecanice si biologice care se desfasoara in statiile
de epurare traditionale. Zona umeda construita se transforma in statie de epurare a apelor uzate cu
pelicula biologica cu bazin etans dotat dispozitive care asigura circulata fortata a aerului si lichidului,
prin amplificarea unor efecte naturale cum sunt efectul cos de fum ,absortia capilara si
evapotranspiratia
1.Epurare biologica in SEZUC:
1.1. Aspecte generale ale epurarii biologice
Obiectivul principal al treptei biologice de epurare este indepartarea substantelor
solide organice nesedimentabile (dizolvate sau coloidale), precum si stabilizarea materiilor
organice din namoluri. Totodata se produce si reducerea nutrientilor pe baza de azot si
fosfor. Este un proces flexibil care se poate adapta usor la o multitudine de ape uzate,
concentratii si compozitii.
Factorii care influenteaza procesul biologic sunt: timpul de contact sau timpul de
traversare al sistemului in care se desfasoara procesul biologic, temperatura, pH-ul,
oxigenul, incarcarea sistemului cu ape uzate (dilutie), cu namol, nutrienti, prezenta
inhibitorilor de proces, conditiile hidrodinamice ale procesului cum sunt gradul de

omogenizare si de amestecare.
Procesul de epurare biologica este deosebit de complex si la rezolvarea lui intervin
o serie de fenomene:
1. fizice – transferul de masa al oxigenului la nivelul celulelor microorganismelor , al
oxigenului din aer in apa, adsorbtia particulelor coloidale si a suspensiilor fine la
suprafata biomasei, desorbtia produsilor metabolici, sedimentarea gravitationala
etc.;
2. chimice – reactii de hidroliza, de hidratare, de oxido-reducere, de precipitare si
coagulare, modificarea pH-ului;
3. biochimice – reactii de oxidare biochimica a substratului, respiratia endogena,
cresterea biomasei, inhibarea reactiilor enzimatice;
4. hidraulice – regimul de curgere, distributia mediului polifazic in bazinul de aerare,
curentii de convectie si de densitate, timpul hidraulic de retentie, vitezele de
sedimentare, incarcarile hidraulice etc.
Procedeele biologice de epurare utilizeaza activitatea metabolica a unor grupe de
microorganisme capabile sa degradeze substantele organice pâna la dioxid de carbon si
apa. Ele se bazeaza pe reactiile biochimice din cadrul metabolismului populatiei mixte de
bacterii, ciuperci si alte microorganisme inferioare – in special protozoare. In practica
epurarii apelor uzate aceste biocenoze (masa microorganismelor active, a celulelor viabile)
sunt denumite biomasa.
Biomasa reprezinta populatia mixta de bacterii, ciuperci si alte microorganisme – in
special protozoare si metazoare inferioare , care isi desfasoara activitatea metabolica in
sistemul de epurare. Rezultatul final al procesului biologic de epurare se concretizeaza in
degradarea substantei organice, pâna la diferite stadii corespunzatoare tehnologiei si
echipamentelor, si cresterea biomasei sub forma materialului celular insolubil,
sedimentabil, precum si unii produsi ai metabolismului, mai usor de indepartat.
Procedeele de epurare biologica, utilizate in practica, folosesc doua grupe de

microorganisme: aerobe sau anaerobe. Microorganismele anaerobe se folosesc in
procesele de eliminare a compusilor azotului si a fosforului. Microorganismele aerobe
sunt utilizate in mod curent in epurarea majoritatii apelor uzate cu caracter predominant
organic continand compusi pe baza de carbon, azot sau fosfor. Procedeele biologice de
epurare se pot desfasura in conditii naturale ( lagune, iazuri biologice, fermentare aeroba),
conditii naturale fortate (zone umede construite , lagune aerate) sau in regim artificial.
SEZUC desi functioneaza in conditiile naturale fortate ale unei zone umede
construite, asigura si conditii artificiale speciale, prin fosirea unor dispozitive care amplifica
si dirijeaza procese naturale fizice, epurand astfel biologic apa si incadrandu-se in
categoria statiilor de epurare cu pelicula biologica .
Metabolismul bacterian reprezinta totalitatea proceselor implicate in activitatea
biologica a unei celule prin intermediul carora energia si elementele nutritive sunt preluate
din mediul inconjurator si utilizate pentru biosinteza si crestere ca si pentru alte activitati
fiziologice secundare – mobilitate, luminiscenta.
Procesele biochimice din celula vie, numite metabolism, pot fi separate, dupa modul
de utilizare a energiei in:
a) procese de dezasimilatie sau catabolism consumatoare de materii organice si
producatoare de energie in urma degradarii substantelor (exoterme);
b) procese de asimilare sau anabolism, ce cuprind reactiile care conduc la
sintetizarea unui material celular nou pe baza energiei eliberate in faza de catabolism
(endoterme). In ambele faze reactiile biochimice, deosebit de complexe, sunt conduse in
trepte succesive, fiecare treapta fiind catalizata de enzime specifice.
In procesul de catabolism apar trei faze distincte:
a) macromoleculele sunt descompuse in unitatile lor de constructie, proteinele la
aminoacizi, grasimile la glicerina si acizi grasi, glucidele la hexoze, pentoze etc.; in
aceasta faza se degaja circa 1% din energie care se disipeaza prin energie termica;
b) moleculele din faza anterioara sunt transformate in alti produsi, metaboliti cu

formarea de dioxid de carbon si apa din aceasta degajanduse circa o treime din energia
continuta in substantele nutritive;
c) faza a treia se poate desfasura in doua moduri:
ci) substantele nutritive sunt degradate pâna la dioxid de carbon si apa proces
din care rezulta o mare cantitate de energie;
cii) substantele nutritive sunt descompuse numai partial formându-se produsi
intemediari de fermentatie cu obtinerea unei cantitati mai mici de energie.
In procesele de asimilatie materialele nutritive, rezultate din etapa de dezasimilatie,
sunt incorporate in substanta proprie a unui organism. Procesele de sinteza sunt posibile
datorita enzimelor specifice si prezentei in celula vie a materialelor genetice care joaca rol
de model in biosinteza. Asimilatia se realizeaza prin asamblarea in macromolecule a
aminoacizilor si a bazelor nucleice in macromolecule cu caracter specific, proteine, acizi
nucleici. Reactiile sunt catalizate de sisteme enzimatice.
Enzimele sunt catalizatori biochimici, proteine simple sau asociate, proteide,
produsi de celula vie. O serie de enzime se gasesc in mod permanent in celula ,enzimele
constitutive. Pentru degradarea diferitelor substante organice denumite in practica substrat
o deosebita importanta o au enzimele adaptative sau induse.
Reactiile de dezasimilatie sunt catalizate de enzime ale proceselor de oxidoreducere,
asa numitele enzime ale lantului respirator. In cazul in care reactiile de oxidoreducere
din interiorul celulei, reactiile de respiratie celulara, se fac in prezenta oxigenului
molecular, reactiile sunt de aerobioza in care se elibereaza ca metaboliti in principal: dioxid
de carbon, apa, si produsi de oxidare ai azotului si sulfului.
1.2. Dinamica populatiei microbiene in SEZUC
Dinamica multiplicarii populatiei microbiene arata ca aceasta se dubleaza la
intervale regulate de timp; asadar, legea este o progresie geometrica cu ratia 2 conform
expresiei Nn = 2n N0 = 2rt N0, in care n este numarul de generatii, N0, Nn –numarul de
indivizi bacterieni la momentul initial si dupa intervalul t de timp, r – rata cresterii – viteza
de inmultire a indivizilor bacteieni.
Timpul de generatie tg reprezinta timpul necesar dublarii populatiei. El depinde de
temperatura, nutrienti, pH-ul apei, oxigenul dizolvat etc., dar in conditii favorabile de mediu
el este o constanta tg = dt/n, unde dt este intervalul de timp.
Rata cresterii r – reprezinta numarul de generatii formate in unitatea de timp r =
n/ t = 1/tg. Ea rezulta din ecuatia dinamicii in timp, log2 N/N0 = rt, sau r = 1,443/t*lnN/No
in functie de temperatura microorganismele se divid in patru grupe fiziologice:
1. criofile;
2. mezofile;
3. termofile.
Bacteriile criofile sunt cele care acopera domeniul temperaturilor joase sub 200C.
Bacteriile mezofile traiesc in zona temperaturilor medii 20…450C; pentru fermentarea
anaeroba zona optima
este de ordinul 30…380C. Bacteriile termofile traiesc in domeniul de temperaturi mai mari
de 450C, cu un optimum intre 49…510C.
Degradarea impuritatilor organice depinde de cresterea nestingherita a bacteriilor;
sinteza este apreciata la 40…60% din substanta organica asimilabila existenta in apa
uzata. Cresterea masei celulare se datoreste sintezei materialelor de rezerva in principal
hidrati de carbon si in al doilea rând proteinelor. in cazul in care aportul de substanta
organica asimilabila este insuficient masa bacteriana se autooxideaza prin respiratie
endogena.
In conditii statice faza exponentiala nu dureaza mult deoarece, pe de o parte,
cantitatea de substante nutritive limiteaza cinetica procesului, iar pe de alta creste
concentratia produsilor de metabolism evacuati in mediu pâna la valori care impiedica
mentinerea vitezei maxime de crestere si inmultire a bacteriilor. in acest echilibru, care
apare intre substratul disponibil prelucrarii si cresterea masei bacteriene, se poate stabili o
corelatie conform expresiei lui Monod pentru viteza de crestere specifica μ=μm*L/L+Ls (1)
in care μ este o constanta specifica – cantitatea de celule produse in timp raportata la
cantitatea de celule existenta, μm este viteza specifica maxima in conditii ideale in care
cantitatea de substrat exista din abundenta, Ls constanta de saturatie numeric egala cu
valoarea concentratiei substratului la care viteza specifica este jumatate din valoarea
maxima, L valoarea concentratiei mediate (constante) a substratului. Parametri cinetici μm
si Ls se presupun a fi constanti pentru un anumit sistem de celule unice.
Prin inlocuirea expresiei (1) in ecuatia diferentiala a concentratiei se obtine viteza de
crestere a biomasei dS/dt=Sμ=S* μm*L/L+Ls (2)
Ecuatia este folosita la calculul bioreactoarelor cu functionare continua .
Corelatia dintre cresterea culturii bacteriene si cea a scaderii substratului a fost
exprimata de Monod sub forma dS/dt=-a*dL/dt-bS (3) unde a reprezinta factorul de
conversie a substratului in material celular (randament celular – coeficient cinetic definit
prin raportul dintre masa de celule formate si cea a substratului consumat masurate pe o
perioada finita din faza exponentiala), iar b constanta de distrugere a celulelor mature.
Pentru celule tinere, viguroase ecuatia contine numai primul termen din membrul drept, in
timp ce in cazul microorganismelor mature apare si termenul de distrugere. Factorul de
conversie sau coeficientul de productie celulara reprezinta raportul dintre masa bacteriana
produsa si cantitatea de substrat utilizata. Valorile factorului de conversie depind in
principal de natura materiei organice supuse procesului de degradare biochimica; de
exemplu: a = 0,45…0,85 in cazul glucidelor, a = 0,39…0,66 – alcooli, a = 0,32…0,68
pentru aminoacizi, a = 0,15…0,98 – acizi organici. Pentru constanta b se dau valorile b =
0,4…0,7 in cazul culturilor pure si respectiv b = 0,1…0,05 pentru namolul activ – culturi
mixte.
Respiratia endogena este procesul prin care organismele vii oxideaza o parte din
masa celulara proprie in locul materiei organice noi adsorbita din mediu –autooxidarea
masei celulare.
Namolul mai tânar, in faza exponentiala de dezvoltare, indeparteaza mai activ

substantele organice, dar namolul batrân conduce la eficiente ridicate de epurare datorita
sedimentabilitatii mai bune si a posibilitatilor de adaptare mai rapida si usoara la socurile
incarcarii.
Factorii care afecteaza activitatea bacteriana sunt:
a) temperatura;
b) lumina;
c) umiditatea;
d) germicidele si agentii bacterieni;
e) agentii bacteriostatici;
f) antimetabolitii.
a) Fiecare specie de bacterie are o temperatura optima de crestere. Valorile mici nu
distrug bacteriile, dar reduc viteza de crestere.
b) Anumite lungimi de unda ale luminii, in special cele apropiate de spectrul ultraviolet,
pot distruge celulele vii.
c) Bacteriile se pot reproduce si pot avea un ciclu de viata normal numai in conditiile
existentei unei solutii apoase. Osmoza este un fenomen fizic ce apare ca urmare a
diferentelor de concentratie a substantelor solubile existente de ambele parti ale
membranei celulare. Daca concentratia sarurilor dizolvate este mai mare in exteriorul
celulei decât in interior apa din celula tinde sa echilibreze diferenta ceea ce poate conduce
la distrugerea celulei vii. in sens invers, concentratii mai mari la interior, pot conduce, de
asemenea, la efecte de distrugere.
d-e) Germicidele sunt substante care distrug bacteriile prin contact, iar agentii
bacteriostatici sunt compusi chimici ce impiedica reproducerea celulelor. Prezenta lor in
mediul apos poate conduce chiar la stingerea procesului metabolic.
f) Antimetabolitii sunt substante chimice care distrug sau altereaza agentii metabolici
sau de crestere – factori esentiali pentru viata normala a celulelor bacteriene.
1.3. Parametrii care influenteaza procesul biologic in SEZUC

Biodegradabilitatea este un parametru de calitate al substratului.
Biodegradabilitatea se defineste prin calitatea unei substante organice de a fi
degradata prin mijloace biologice intr-un anumit interval de timp. Apele uzate usor
biodegradabile sunt caracterizate prin rapoarte mici CBO5/CCOCr. Biodegradarea
reprezinta procesul prin care o substanta organica este total eliminata datorita activitatii
metabolice a unei culturi de microorganisme sau isi pierde, in masura conventional
stabilita, proprietatile nocive. Anumiti compusi organici sunt greu biodegradabili sau chiar
refractari la activitatea biochimica, in timp ce alte substante pot fi toxice pentru bacterii.
Termenii care se folosesc in tehnica epurarii biologice sunt:
a) degradabilitate biologica;
b) persistenta;
c) recalcitranta;
d) mineralizare.
Degradabilitatea biologica este reprezentata prin posibilitatea ca un material organic
sa fie schimbat datorita actiunii biochimice a unei populatii microbiene in alt compus;
aceasta nu inseamna neaparat ca noul produs este mai putin toxic decât cel initial.
Persistenta este o proprietate conditionala a substantei organice in sensul ca
aceasta poate fi degradata biologic numai daca sunt indeplinite anumite conditii de
circumstanta care favorizeaza dezvoltarea procesului biochimic.
Recalcitranta – termenul se refera la o substanta organica care nu poate fi
degradata biologic in orice conditii sau ea insasi are o rezistenta foarte puternica la
actiunea biochimica a biomasei.
Mineralizarea reprezinta conversia completa a compusilor organici pâna la ultimii
produsi ai degradarii biologice : dioxid de carbon si apa.
Biodegradabilitatea este o notiune deosebit de complexa deoarece cauta sa lege
substanta organica de activitatea biomasei si de valorile parametrilor de mediu in care se
dezvolta microorganismele. Substanta influenteaza biodegradabilitatea prin caracteristicile

structurale tridimensionale ale moleculei, proprietatile fizico-chimice, precum si modul cum
reactioneaza cu enzimele. Acest ultim aspect – relatia cantitativa dintre structura chimica
si activitatea biochimica a materialului celular – deosebit de importanta in aprecierea
biodegradabilitatii, nu este inca complet definita. Din acest motiv exprimarea cantitativa a
biodegradabilitatii se face indirect. Conditiile de mediu in care se desfasoara procesul au o
mare importanta in aprecierea biodegradabilitatii deoarece o substanta usor
biodegradabila nu va fi degradata efectiv decât daca valorile parametrilor fizico-chimici
permit desfasurarea activitatii.
Principalii parametri de biodegradabilitate sunt:
a) pH = 6…8;
b) raport optim intre incarcarea organica CBO5 si principalele elemente nutritive
azot si fosfor;
c) raport CBO5/CCOCr inferior valorii 2,6; o valoare mai mica indica o viteza mare
de biodegradare;
d) CBO20/CBO5 inferior lui 1,5; o valoare mai mare indica o viteza foarte lenta de
biodegradare;
e) indice de inhibare negativ – eventuala prezenta a inhibitorilor;
f) indice de biodegradare relativa apreciat prin raportul vitezei de degradare a
materiei organice studiate si cea a vitezei unei ape uzate urban standard .
Pentru a identifica legatura existenta intre substrat si eficienta de epurare s-au
introdus notiunile: viteza specifica de biodegradare, grad sau prag de biodegradare,
probabilitate de biodegradare.
Viteza specifica de biodegradare este un parametru cinetic important in
caracterizarea biodegradabilitatii unei substante. Ea se defineste prin cantitatea de
substrat indepartata de unitatea de biomasa in unitatea de timp. in cazul in care o
substanta organica este greu biodegradabila, ea se degradeaza cu viteza scazuta si nu va
putea fi eliminata din apa ajungând in emisar unde se va continua procesul in timp cu un
consum al rezervelor de oxigen din masa de apa. Aceasta marime depinde de:
a) natura, structura si marimea moleculelor organice;
b) marimea si natura catenelor;
c) grupurile functionale prezente in molecule si modul de legare la atomii de carbon;
d) capacitatea de adaptare a microorganismelor la degradarea substantelor prin
sinteza uneia sau mai multor enzime specifice degradarii substratului respectiv.
Asadar, se poate considera ca instalatia de epurare este corect dimensionata si
exploatata daca in timpul de retentie estimat se reuseste eliminarea substantelor organice.
Aceasta impune un studiu atent al biodegradabilitatii substantelor organice astfel incât sa
se coreleze viteza de degradare biologica cu regimul hidrodinamic de curgere si
amestecare a mediului polifazic având ca rezultat pierderea caracterului nociv al materiei
organice in masura conventional stabilita.
2 . SEZUC - statie de epurare a apelor uzate menajere cu pelicula
biologica
2.1 Descriere
Chiar daca s-au efectuat cercetari ample in ceea ce privește zonele umede
construite, nu au fost stabilite proiecte optime de ZUC pentru diverse aplicatii. Acest lucru
se datoreaza multitudinii de factori care guverneaza performanta in ZUC, cum ar fi:
selectia locatiei , analiza hidrologica, debitul si compozita apelor uzate.
SEZUC, ca statie de epurare a apelor uzate menajere cu reactor cu pelicula
biologica in zona umeda construita, reduce numarul acestor factori la debit si compozitie
ape uzate, deoarece zona umeda construita devine un bazin bioreactor etans .
DispozItivul este compus din rezervoare , cu tuburi filtre repartitoare comunicand cu
suprafata solului prin tuburi de absortie si tuburi de evacuare aer, prin care este absorbit
aer, datorita efectului natural “cos de fum” . Tubul filtru repartitor are pe partea inferioara a
circumferintei, fante dreptunghiulare, intrerupte la baza, de un canal de scurgere. Tubul
filtru repartitor comunica si cu baza bazinului prin tuburi de spalare a peliculei biologice
prevazute cu fante transversale. Dispozitivul se amplaseaza intr-un bazin etans
confectionat din folie PVC sau PE, intr-un strat pietris, acoperit cu un filtru din membrana
geotextil, sub un strat de sol vegetal .
2.2 Functionare
Procesul este continuu si consta din:
- Pre-tratamentul mecanic in rezervoare:
La patrunderea apei uzate in rezervor, fractiunea lichida din apa uzata patrunde prin fante
direct in tubul filtru repartitor, curgand apoi pe canalul de scurgere situat la baza acestuia ,
repatrizandu-se in stratul de pietris din zona umeda construita . In rezervor sunt retinute
pana la lichefiere sau inglobare in lichid prin turbulenta creata la caderea apei uzate,
numai corpurile solide mai mari de 3 mm.
-Tratament biologic
In rezervor, digestia anaeroba a materialelor biodegradabile alterneaza cu digestia
aeroba, functie de variatia fluxului de apa uzata si a incarcarii zonei umede construite.
Aerarea se realizeza prin circulatia aerului intre tubul de absortie si cosul de
evacuare, dar si datorita tulburarii create de apa uzata in cadere si de afluxul de apa care
patrunde in rezervor din zona umeda construita, la atingerea nivelulul tubului repartitor.
Acest aflux imbogateste si contintul de microorganisme aerobe, cu cele din zona umeda
construita. In rezervor se realizeaza in faza anaeroba si denitrificare pentru eliminarea
azotului gazos, dupa nitrificarea in zona umeda construita si faza anoxica a eliminarii
fosforului .
In zona umeda construita are loc digestia aeroba a materialelor biodegradabile de
catre biomedia staționara existenta in sol si in patul de pietris care, datorita debitului
variabil al apelor uzate si variatiilor de nivel si absortie in campuri de filtrare-irigatie
multistratrat, este scufundata și aerata in mod alternativ, la fiecare depasire a nivelului
tubului filtru repartitor, de catre apa din interiorul rezervorului si iesirea acesteia in stratul
de pietris si retragerea acesteia datorita absortiei de catre sol. Aerarea in interiorul stratului
de pietris si in sol este intensificata atât de convectia cauzata de miscarea de infiltrare a
apei prin mediul granular, cit si de difuzia aerului de la suprafata spre stratul de material
granular, prin absorbtie in medii poroase . Are loc si nitrificarea amoniului (oxidare
biologica) datorita bacteriilor chemoautotrofe dar si denifricarea la baza acestuia, prin
microorganismele aerobe atunci când oxigenul dizolvat consuma azot oxidat in loc de
oxigen, si prin microorganismele anaerobe. Acestea transforma nitritii si nitratii in gaz, sub
forma de diazot(N2). Datorita incarcaturii organice din sol si aerarii permanente are loc si
eliminarea fosforului. SEZUC epureaza apele si prin intermediul a doua procese de filtrare,
si anume:
- filtrarea superficiala a apei supuse tratamentului, prin care suspensiile solide de
dimensiuni medii sunt inlaturate prin retinere in porii patului de pietris, pana la dizolvarea
portionata in efluent. Având in vedere ca suspensiile solide retinute sunt atât de origine
minerala cât si biologica, rezulta ca prin procesul de filtrare superficiala se elimina
materialele in suspensie si o parte semnificativa din incarcarea organica a apei supuse
tratamentului;
- filtrarea finala a apei supuse tratamentului, prin care suspensiile solide sunt inlaturate
aproape in totalitate la depasirea de catre apa a nivelului membranei geotextil.
Biodegradarea si dezintegrarea compusilor organici si filtrarea, este continuata de
catre microorganismele aerobe din solul vegetal, activate si acestea de aerul absorbit.
Performantele de epurare care se obtin sunt urmatoarele:
- reduceri ale CBO5 90 % 98%(sub 25mg/l), CCO (sub 120mg/l) si a suspensiilor solide
SS (sub 30mg/l)
- nitrificare virtual completa;
- denitrificare 70-80%
- reducerea fosforului 60-70 %
- eliminarea partiala a bacteriilor din fecale (se obtin reduceri de 1000 de ori a numarului
de bacterii fecale pentru fiecare 1 m de grosime a stratului de material granular).

Apa epurata este absorbita in final in straturile superioare de sol si eliminata prin
evapo transpiratie si folosire la subirigarea plantelor. Prin sterilizare apa se poate folosi si
pentru irigare la suprafata.
2.3 Cresterea coeficientului evapo-transpiratiei prin remodelarea solului natural la
SEZUC.
Evapo-transpiratia este un proces complex de transformare a apei in vapori printr-o
serie de procese fizice (evaporare in cazul fazei lichide si sublimare in cazul zapezii si
ghetii) si biologice (transpiratie). Transformarea apei in vapori se produce la suprafata
terenului, in teren (la adâncimi reduse) si in invelisul vegetal (natural sau cultivat).
Evaporarea poate afecta toate formele de apa lichida:
• apa meteorica din atmosfera, retinuta de invelisul vegetal si apa cazuta pe suprafata
terenului;
• apa subterana din profilul de sol, din zona vadoasa, din zona capilara si chiar din
acviferele freatice situate la micaadâncime.
Procesul de evaporare consta in “desprinderea” moleculelor de la suprafata apei
sau din terenul umed sub actiunea radiatiei solare si trecerea lor in stare de vapori care
revin in atmosfera. in toate cazurile, viteza de evaporare este influentata de: puterea
evaporanta a atmosferei, tipul suprafetei evaporante si aptitudinea de alimentare a
evaporarii
Puterea evaporanta a atmosferei se refera la starea acesteia in vecinatatea
suprafetei evaporante si la capacitatea sa de a provoca evaporarea. Factorii care
determina puterea evaporanta sunt: deficitul de saturatie al atmosferei, temperatura
aerului si a apei, presiunea barometrica, chimismul apei, altitudinea etc. Suprafetele
umede evaporante sunt studiate din punct de vedere al disponibilitatilor de apa si al
aptitudinii lor de a alimenta evaporarea. in acest sens, in cercetarea hidrogeologica este
interesanta evaporarea la suprafata unui teren lipsit de vegetatie, precum si in conditiile
unor stari de umiditate diferite: teren (sol) saturat cu apa; teren nesaturat; acvifer freatic
situat la adâncime redusa. Daca terenul este saturat cu apa, viteza de evaporare este
egala cu cea de la nivelul unei suprafete libere de apa. in afara de caracteristicile fizice ale
terenurilor din zona vadoasa (porozitate, granulatie, grad de saturatie), evaporarea la
suprafata unui teren lipsit devegetatie depinde si de adâncimea acviferului freatic. Când
nivelul piezometric al acviferului freatic se gaseste la adâncime redusa, evaporarea atinge
valori maxime, determinate de puterea evaporanta a atmosferei, deoarece alimentarea
suprafetei evaporante se face continuu prin miscarea capilara ascendenta a apei
acviferului. Prin experiente in teren se poate determina adâncimea de la care evaporarea
devine nesemnificativa, aceasta fiind adâncimea critica sub care nu se mai depun saruri in
profilul de sol. Procesul de evaporare depinde si de distributia gradientului de umiditate
precum si de componenta data de difuzia masei apa-vapori. Evaporarea in teren inceteaza
atunci când se atinge umiditatea higroscopica este in echilibru cu cea a atmosferei si nu
poate fi eliminata prin evaporare.
Transpiratia este procesul fiziologic de transformare a apei subterane (in principal
din profilul de sol) in vapori (prin intermediul vegetatiei) care revin in atmosfera. Ea este
influentata atât de factori fizici (puterea evaporanta a atmosferei, factorii meteorologici,
umiditatea terenului) cât si de cei fiziologici (specia vegetala, vârsta sau stadiul de
vegetatie, dezvoltarea sistemului radicular si a frunzelor, adâncimea de inradacinare).
Plantele, prin radacinile lor, pot absorbi apa din sol pâna la adâncimi de 0,30-
1,50m, in cazul culturilor, dar se poate ajunge si pâna la 10m in cazul arborilor. Cercetarile
au aratat ca sistemele radiculare se pot dezvolta pâna la limita superioara a zonei capilare
generata de acviferul freatic. Unele sisteme radiculare pot atinge o lungime totala de 100m
si chiar 1000m, contribuind astfel la o crestere importanta a cantitatii de apa transpirata.
2.4 Rezultatele remodelarii solului natural pentru SEZUC
Rezultatele remodelarii solului natural pentru SEZUC sunt urmatoarele : 1.
Obtinerea unui regim hidric stagnant prin amplasarea in bazine impermeabilizate cu
membrana sau folie PVC sau PE. Regimul hidric stagnant apare in mod natural in soluri
argiloase (greu permeabile) din regiuni umede, in conditii de relief (suprafete plane,
depresiuni, baza versantilor) si care favorizeaza stagnarea apei in exces, in partea lor
superioara (uneori chiar pâna la suprafata)aceaasta neafectand panza de apa freatica.
2. Cresterea componentului gazos al solului pana la 60 % Componentul gazos al solului
natural este reprezentat de aerul (gaze + vapori de apa)aflat in porii acestuia. Detine intre
15 si 35% din volumul solului in functie de umiditate. Aerul este indispensabil in sol,
controlând germinarea semintelor, cresterea plantelor, activitatea microorganismelor si
majoritatea proceselor fizice si chimice. imbinarea echilibrata intre faza solida, lichida si
faza gazoasa asigura solului conditii optime de fertilitate. Aerul poate fi prezent in sol sub
mai multe stari: - liber → influenteaza cel mai mult solul si se afla in porii capilari si (mai
ales) necapilari; circula prin sol si realizeaza schimburi cu cel atmosferic; - captiv → are o
influenta extrem de redusa, se afla in porii izolati si nu circula prin sol; nu realizeaza
schimburi cu aerul atmosferic; - adsorbit → este legat la suprafata particulelor minerale; -
dizolvat → gazele dizolvate in apa solului; nu influenteaza aeratia.
SEZUC realizeaza prin absortia de aer suplimentar obtinuta prin tuburile de absortie si
evacuare prin efectul natural cos de fum, o dublare a componentului gazos al solului .
Dupa finalizarea drenajului, porii mari ai solului sunt umpluti atât cu apa cât si cu aer, in
timp ce porii mici sunt inca plini cu apa. Treptat, apa inmagazinata in sol este preluata de
catre radacinile plantelor sau se evapora de la suprafata solului in atmosfera. Fara aport
suplimentar de apa solul se va usca progresiv. Solul contine o cantitate foarte redusa de
apa (apa higroscopica si peliculara), care este legata (retinuta) mai puternic, cu o forta
(peste 20atmosfere), care o depaseste pe aceea de suctiune a plantelor (sub 20
atmosfere). Solulnatural inglobeaza apa peliculara mai slab legata si apa capilara.
Capacitatea de apa utila (disponibila) depinde in mare masura de textura si
structura solului. SEZUC prin folosirea unui strat de pietris cu granulatie mare pe 75% din
adancime adauga la aceasta capacitate , volumul golului dintre pietre care reprezinta
peste 40 % din volumul pietrisului.

La nivel multianual evaporatia pe teritoriul României variaza intre 300 mm/an si 800
mm/an, cu cele mai mari valori in partea de sud est a tarii si in lunca Dunarii (cu valori >
1000 mm/an), in partea de vest si in extremitatea sud vestica a tarii valorile ajung si la
peste 800 mm/an. SEZUC obtine prin remodelarea solului dar si datorita aportului de
caldura adus de apa uzata deversata si proceselor biologice exotermice ale
microorganismelor din sol, valori ale evapotranspiratiei de 48 mm/zi (medie anuala) ..
Pentru evacuarea apei consumate prin evapotranspiratie este necesara o suprafata de
mp zona plantata subirigata de 3 mp / l.e.
2.5 Pelicula biologica in tratarea apelor uzate cu SEZUC
Utilizarea bioreactoarelor cu pelicula biologica pentru tratamentul apele uzate este o
aplicatie comuna a peliculei biologice.
Exista cercetari aplicate care ofera o baza pentru intelegere reactoarelor de pelicula
biologica. In cercetarea empirica au fost utilizate informatii derivate din astfel de cercetari
aplicate, pentru a dezvolta criterii de proiectare pentru reactoarele de pelicula biologica și
de aceea cercetarea empirica ramâne baza proiectarii reactorului cu pelicula biologica in
ciuda aparitiei modele matematice ca instrumente pentru cercetare și practica
2.5.1 Formarea și propagarea peliculei biologice
Formarea pelicula biologicaului este un proces care consta dintr-o secventa de
trepte. Incepe cu adsorbtia macromoleculelor(de exemplu, proteine, polizaharide, acizi
nucleici ) și molecule mai mici (de exemplu, acizi grași, lipide și poluanti cum ar fi
hidrocarburi poliaromatice și poli-bifenili clorurati) pe suprafete. Aceste moleculei adsorbite
formeaza filme care pot avea mai multe efecte, cum ar fi modificarea caracteristicilor
fizico-chimice ale suprafatei, actionând ca o sursa concentrata de nutrienti pentru
microorganisme, suprimând sau imbunatatind eliberarea de ioni metalici toxici de la
suprafata, detoxifierea solutiilor in vrac prin adsorbtia substantelor inhibitoare, legând
substantele nutritive și oligoelementele necesare pentru a pelicula biologica și declanșare
desprindere pelicula biologica. Odata ce suprafata este pregatita, celulele incep sa se

atașeze.
Aderenta bacteriilor la o suprafata este urmata de productia de substante adezive
subtiri, substante polimerice extracelulare (SPE). Acestea sunt realizate preponderent
din polizaharide și proteine. SPE ajuta la formarea de pelicula biologice mature prin
formarea unei substante cleioase numita matrice pelicula biologica.
Odata ce un pelicula biologica matura a fost stabilita pe o parte din suprafata,
acesta se propaga activ și in cele din urma acopera intreaga suprafata. Mecanismele de
propagare a peliculei biologice sunt mai multe mai complexe decât cele ale atașamentului
initial.
2.5.2 Procesele desfasurate in pelicula biologica
Pentru pelicula biologica ca microorganisme și depozite microbiene atașate la
suprafete se foloseste termenul de procese de pelicula biologica, cu referire la toate
procese fizice, chimice și biologice in sistemele de pelicula biologica care afecteaza sau
sunt afectate de rata de depunere a pelicula biologicaului sau activitatea microbiana in
pelicula biologica. Procesele de pelicula biologica sunt efectuate in reactoare cu pelicula
biologica.In mod colocvial, termenii reactoare cu pelicula biologica și sisteme cu pelicula
biologica sunt utilizate in mod interschimbabil. Dar sistemele cu pelicula biologica exista cu
sau fara interventia umana, in timp ce reactoarele pelicula biologica sunt supuse
interventiei umane. Când promovam sau suprimam un proces de pelicula biologica intr-un
sistem pelicula biologica , sau chiar atunci când cuantificam un proces de pelicula
biologica intr-un sistemul pelicula biologica, fara a-i afecta rata, sistemul pelicula biologica
devine un reactor de pelicula biologica. De exemplu, zonele umede pot fi naturale sau
construite. Cu toate acestea, chiar zonele umede naturale devin reactori de pelicula
biologica, odata ce incepem monitorizarea proceselor pelicula biologica din acestea.
Vom folosi termenul sistem pelicula biologica pentru a ne referi la un grup a
compartimentelor și a componentelor lor care determina structura si activitatatea peliculei
biologice.
Sistemele pelicula biologica sunt compuse din patru compartimente:
• suprafata de care sunt atașate microorganismele;
• pelicula biologica (microorganismele și matricea);
• solutia de nutrienti; și
• faza gazoasa
Fiecare compartiment al unui sistem pelicula biologica poate avea un numar de
componente. Numarul exact de componente din fiecare compartiment poate varia, in
functie de nevoile cercetarii.
Reactoare pelicula biologica sunt concepute și operate pentru a optimiza activitatea
peliculei biologice. Activitatea peliculei biologice este identificata cu rata de utilizare a
nutrientului .
2.5.3 Cuantificarea activitatii microbiene, hidrodinamicii,și transportului in masa in
pelicula biologica
Activitate microbiana (activitate pelicula biologica), hidrodinamica și transportul in
masa in pelicula biologicae este greu de discutat separat intrucât se afecteaza reciproc in
multe feluri. Activitatea pelicula biologicaului la microscala este cuantificata ca flux, din
solutia in vrac la suprafata peliculei biologicei, a substantei selectate pentru evaluare
activitatii peliculei biologice.
Stratul de lichid chiar de deasupra suprafetei peliculei biologice, unde viteza
debitului scade, ca urmare a apropierii de suprafata, este stratul de limita
hidrodinamica. Pe masura ce viteza de curgere scade spre suprafata peliculei biologice,
mecanismul transportului in masa se schimba, fiind dominat de convectie in locatii
indepartate de pelicula biologica, unde viteza de curgere este mare, pâna la a fi dominata
prin difuzie in locatii din apropierea suprafetei pelicula biologice, unde viteza de curgere
este scazuta. Microorganismele din pelicula biologica consuma nutrienti la ritmul cu care
sunt livrati și transportati in masa dar devin mai putin eficiente in apropiere de suprafata
peliculei biologice. Concentratia de nutrienti scade in apropierea suprafetei, formând un

profil de concentratie de nutrienti in stratul limita hidrodinamica. Stratul de lichid de
deasupra suprafetei de pelicula biologica in care concentratia de nutrienti scade este
stratul limita de transport masic,
2.5.4 Eterogeneitatea peliculei biologice și efectele sale
Termenul eterogenitate pelicula biologica se refera la intinderea distributiei
neuniforme a oricarui element ales in oricare dintre compartimentele sistemului pelicula
biologica, cum ar fi distributia biomasei, nutrientii selectati, produsele selectate din
metabolismul microbian sau grupuri selectate de microorganisme. Intrucât exista
numeroase optiuni pentru componentele selectate pentru a evalua eterogenitatea pelicula
biologice, termenul eterogenitate pelicula biologica este de obicei combinata cu un adjectiv
care se refera la constituentul selectat, cum ar fi eterogenitatea structurala, eterogenitate
chimica sau eterogenitate fiziologica. Termenul bioeterogenitatea peliculei a fost initial
utilizat exclusiv pentru a se referi la distributia neuniforma a biomasei intr-o pelicula
biologica. Cu trecerea timpului , au fost descrise mai multe tipuri de eterogeneitate,iar
termenul de eterogenitate pelicula biologica este explicata mai mult alaturi de o
caracteristica specifica a peliculei biologice cu privire la care trebuie specificata
eterogenitatea.
Activitatea medie a pelicula biologice intr-un reactor este un descriptor util de
performanta reactorului Cu toate acestea, o imagine a activitatii locale a peliculei biologice
este adesea necesara.
2.5.5 SEZUC- reactor cu pelicula biologica
Sisteme biologice de tratare a apelor uzate necesita acumularea de
microorganisme active intr-un bioreactor și separarea microorganismelor de cele din
efluentul tratat. Aceasta este realizata in SEZUC in mod continuu la fiecare patrundere a
afluentului prin tuburile de spalare .
De asemenea tot prin acestea se poate realiza o spalare energica o data la 2-3 ani,
in functie de tendinta de pierdere de capacitate a „patului curat” in urma spalarii continue.

Patul pentru pelicula biologica este alcatuit din pietris care are urmatoarele propietati:
- suprafata specifica mare și spatiu gol in sincronizare modulara
- permite o incarcare hidraulica mare, imbunatatita
- transfer de oxigen usor
- permite controlul grosimii peliculei biologice.
Marimea pietrisului ideala ar fi de 50 mm dar din considerente tehnice de executie aceasta
poate varia.
3. Irigarea capilara cu SEZUC
Irigarea capilara este o forma de subirigare care folosește actiunea capilara a unui
mediu poros pentru furnizarea apei la radacinile plantelor dintr-o acumularea de apa
aflata sub baza patului vegetal. Aceastae tehnologie de irigare este recomandata pe
scara larga in literatura de specialitate și in documentele de orientare , deoarece duce la
cresterea unor plante sanatoase reducându-se in același timp impactul asupra mediului,
cererea de apa și efortul de irigare.
Sistemele de subirigarea patului vegetal nu sunt o tehnologie noua, ci o noua
abordare a irigarii pe care se bazeaza rata de absorbtie și evapotranspiratie a apei din
plante.SEZUC are un rezervor umplut cu material granular sub solul vegetal. Cele doua
straturi sunt separate printr-o tesatura geotextila. Rezervorul este golit, din cauza aspiratiei
capilare a solului.
In SEZUC apa este livrata in solul vegetal prin fenomenul de capilaritate catre zona
de radacina ca raspuns la cerintele de apa ale plantei, permitând plantelor individuale a
absorbi apa in functie de rata proprie de transpiratie, dar si ca necesitate a egalarii
gradientului de umidiate al acestui sol. La o scara mai mare in principiu, intr-un SEZUC,
fiecare planta obtine exact cantitatea potrivita de apa la un moment dat, facând sistemul o
posibila solutie pentru irigarea eficienta , in special in mediile urbane cum ar fi gospodariile și
gradinile individuale sau comunitaresau cele rurale . SEZUC-urile pot economisi pâna
la 90% din apa in comparatie cu irigarea traditionala a suprafetei.

DESCRIERE
Date tehnice bazin
*) adancime trebuie sa fie minim 0,95 m de la baza tevii de canalizare la

patrunderea in groapa pana la baza gropii.
GROAPA
TIP L.E. mc pietris sort 16-30,5 mm
Lxlxh*)
SEZUC 4 4 4x3x1,5 9
SEZUC 6 6 6x3x1,5 15
GROAPA
TIP L.E. mc pietris sort 16-30,5 mm
Lxlxh*)
SEZUC 10 10 10x3x1,5 30
SEZUC 20 20 20x3x1,5 60
SEZUC 30 30 30x3x1,5 90
SEZUC 50 50 50x3x1,5 150
SEZUC 100 100 100x3x1,5 300
Operare
Procesul este continuu și constă din:
1. Tratament mecanic in rezervor in care solidele si cu dimensiuni mai mari decât fantele sunt retinute
in rezervor
2. Tratament biologic in rezervor , prin digestie , realizat de microorganismele aerobe si anaerobe
existente in apa uzata dar si migrate din stratul de sol pana la lichefiere totala sau partiala pana la
dimensiunea fantelor .
3 Tratament biologic in straturile de pietris ,geotextil si sol .
Lichidul si solidele sub dimensiunea fantelor se scurg prin fante in stratul de pietris unde sunt epurate
de filtru biologic tip biofilm, care se formeaza in golurile dintre pietre din stratul de pietris , in stratul de
sol si materialul geotextil de deasupra acestuia.
4 Evacuarea apei tratate prin capilaritate si evapo-transpiratie
Avizare

SEZUC - Statie de Epurare Cu Pelicula Biologica in Zona Umeda Construita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEZUC - Statie de Epurare Cu Pelicula Biologica in Zona Umeda Construita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 WASTE WASTE EASY - FISA TEHNICA SEZUC

FISA TEHNICA SEZUC

Statiile de epurare cu pelicula biologica in zona umeda construita ,SEZUC, sunt o

alternativa economica si eficienta la aceste statii de epurare traditionale, deoarece :

- au costuri de investitie mult mai mici si practic nu au costuri de operare pentru

supraveghere tehnica specializata, operatii de mentenanta , energie electrica sau

amplasare neconditionata de un emisar, care in cazul statiilor de epurare traditionale,

trebuie sa fie obligatoriu un curs de apa.

de necesitatea reducerii consumului de energie generata prin arderea combustibililor

O zona umeda este un bioreactor natural cu pelicula biologica .

In acest bioreactor au loc o serie de procese fizice, chimice și biologice la care

participa organisme si microorganisme, plante, sol și sedimente acumulate in stratul

inferior al zonei. Atunci cand solul natural se remodeleaza, folosindu-se straturi de

agregate naturale si materiale de filtrare si de impermabilizare dar si diferite dispozitive

conexe si plante sadite, atunci se creaza o zona umeda construita.

Utilizarea zonelor umede construite genereaza beneficii economice, deoarece

consumului de electricitate și forta de munca și au costuri mai mici de constructie,

intretinere, exploatare si servisare, incluzand si pe cele pentru produse chimice.

In plus, ofera : o selectie flexibila a locatiei , conservarea mediului natural cu

vegetatia si habitatul pentru animale salbatice, neafectate, precum și o stabilitate ridicata

la schimbarea conditiilor climatice. De asemenea zonele umede construite, pot oferi

oportunitati pentru educatia ecologica de mediu, activitati recreative si de agrement.

Rezilienta ecologica masoara abilitatatea ecosistemelor de a persista in timp, prin

De asemenea, rezilienta masoara rapiditatea cu care un anumit ecosistem revine la

Schimbările climatice sunt considerate una dintre principalele provocări ale

sistemelor de ape uzate urbane și au o dublă acțiune asupra stațiilor de epurare

schimbările climatice, repectiv de evenimentele meteorologice extreme care duc la

incarcari cu apa, ce nu respecta conditiile tehnice proiectate, ajungandu-se la scoaterea

traditionale contribuie la schimbările climatice, eliminand în timpul tratării apelor uzate,

procesele biologice anaerobice,oxid de azot asociat proceselor de nitrificare / denitrificare,

SEZUC este o zona umeda construita cu descarcare verticala cu

incarcare secventiala(ZUC-DV-IS), care elimina azotul amoniacal prin nitrificare si

scurge treptat in jos pe verticala.

Aerul reintra in sistem la urmatoarea etapa de incarcare și se realizeaza o rata de transfer

instalatiile de preepurare, realizand fara costuri de investitie suplimentare si fara consum

de energie electrica, toate procesele mecanice si biologice care se desfasoara in statiile

1.Epurare biologica in SEZUC:

1.1. Aspecte generale ale epurarii biologice

Obiectivul principal al treptei biologice de epurare este indepartarea substantelor

solide organice nesedimentabile (dizolvate sau coloidale), precum si stabilizarea materiilor

organice din namoluri. Totodata se produce si reducerea nutrientilor pe baza de azot si

traversare al sistemului in care se desfasoara procesul biologic, temperatura, pH-ul,

oxigenul, incarcarea sistemului cu ape uzate (dilutie), cu namol, nutrienti, prezenta

inhibitorilor de proces, conditiile hidrodinamice ale procesului cum sunt gradul de

Procesul de epurare biologica este deosebit de complex si la rezolvarea lui intervin

1. fizice – transferul de masa al oxigenului la nivelul celulelor microorganismelor , al

oxigenului din aer in apa, adsorbtia particulelor coloidale si a suspensiilor fine la

suprafata biomasei, desorbtia produsilor metabolici, sedimentarea gravitationala

2. chimice – reactii de hidroliza, de hidratare, de oxido-reducere, de precipitare si

coagulare, modificarea pH-ului;

3. biochimice – reactii de oxidare biochimica a substratului, respiratia endogena,

cresterea biomasei, inhibarea reactiilor enzimatice;

4. hidraulice – regimul de curgere, distributia mediului polifazic in bazinul de aerare,

curentii de convectie si de densitate, timpul hidraulic de retentie, vitezele de

sedimentare, incarcarile hidraulice etc.

Procedeele biologice de epurare utilizeaza activitatea metabolica a unor grupe de

microorganisme capabile sa degradeze substantele organice pâna la dioxid de carbon si

bacterii, ciuperci si alte microorganisme inferioare – in special protozoare. In practica

sunt denumite biomasa.

Biomasa reprezinta populatia mixta de bacterii, ciuperci si alte microorganisme – in

special protozoare si metazoare inferioare , care isi desfasoara activitatea metabolica in

sistemul de epurare. Rezultatul final al procesului biologic de epurare se concretizeaza in

degradarea substantei organice, pâna la diferite stadii corespunzatoare tehnologiei si