METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

CAPITOLUL 1
METODE SI MODELE PROBABILISTICE IN CAZUL EXISTENTEI
DATELOR DIN MASURATORI
1.TRASAREA CURBEI DE PROBABILITATE TEORETICA DE TIP
PEARSON III PENTRU STABILIREA DEBITELOR MAXIME CU
DIFERITE PROBILITATI DE DEPASIRE
1.3. Exemplu de calcul:
In aceasta aplicatie se reprezinta un exemplu de calcul a curbei de
probabilitate empirica si a curbei de probabilitate teoretica Pearson III utilizand ca
date debitele maxime anuale inregistrate pe un rau oarecare.
a) Calculu curbei de proabilitate empirica (tabelul 10).
Reprezentand graphic datele din coloanele 3 si 5 ale tabelului
1.10 rezulta curba de probailitate empirica (figura 1.2).
Tebelul 1.10 Elementele necesare intocmirii curbei de probabilitate empirica
Anul Debitul Qimax lg Qimax Probabilitatea lgPi
maxim ordonat empirica
Qmax crescator Pi=i/n+1 100
[m3/s] [mc/s]
0 1 1 3 4 5
1977 47 52 1.716003 4.347826 0.638272
1978 49 51 1.70757 8.695652 0.939302
1979 51 50 1.69897 13.043478 1.115393
1980 50 50 1.69897 17.391304 1.240332
1981 48 50 1.69897 21.739130 1.337242
1982 48 50 1.69897 26.086957 1.416423
1983 48 50 1.69897 30.434783 1.48337
1/
1984 48 49 1.690196 34.782609 1.541362
5/
20 1985 48 49 1.690196 39.130435 1.592515
20 1986 48 48 1.681241 43.478261 1.638272
1987 46 48 1.681241 47.826087 1.679665
1988 47 48 1.681241 52.173913 1.717453
1989 50 48 1.681241 56.521739 1.752216
1990 52 48 1.681241 60.869565 1.7844
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

1991 50 48 1.681241 65.217391 1.814363

1992 50 48 1.681241 69.565217 1.842392
1993 49 48 1.681241 73.913043 1.868721
1994 48 48 1.681241 78.260870 1.893545
1995 50 47 1.672098 82.608696 1.917026
1996 48 47 1.672098 86.956522 1.939302
1997 48 47 1.672098 91.304348 1.960491
1998 47 46 1.662758 95.652174 1.980695

b) Calculul curbei de probabilitate teoretica

Pentru calculul mediei aritmetice si a coeficientului de variatie se
utilizeaza rezultatele din tabelul 1.11.

Debitul Qimax
maxim ordonat
Anul Ki-1 (Ki-1)^2
Qmax crescator  
[m3/s] [mc/s]

0 1 2 3 4 5
1977 47 52 1.06916 0.06916 0.00478
1978 49 51 1.04860 0.04860 0.00236
1979 51 50 1.02804 0.02804 0.00079
1980 50 50 1.02804 0.02804 0.00079
1981 48 50 1.02804 0.02804 0.00079
1982 48 50 1.02804 0.02804 0.00079
1983 48 50 1.02804 0.02804 0.00079
1984 48 49 1.00748 0.00748 0.00006
1985 48 49 1.00748 0.00748 0.00006
1986 48 48 0.98692 -0.01308 0.00017
1987 46 48 0.98692 -0.01308 0.00017
1988 47 48 0.98692 -0.01308 0.00017
1989 50 48 0.98692 -0.01308 0.00017
1990 52 48 0.98692 -0.01308 0.00017
1/
1991 50 48 0.98692 -0.01308 0.00017
5/
20 1992 50 48 0.98692 -0.01308 0.00017
20 1993 49 48 0.98692 -0.01308 0.00017
1994 48 48 0.98692 -0.01308 0.00017
1995 50 47 0.96636 -0.03364 0.00113
1996 48 47 0.96636 -0.03364 0.00113
1997 48 47 0.96636 -0.03364 0.00113
1998 47 46 0.94579 -0.05421 0.00294
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

Suma 1070     0.01906

Cu valoarea lui Cs se intra in tabelele Foster-Ribkin si rezulta coordonatele
curbei polinomiale de probabilitate ψ.
Calculele privind curba de proabilitate teoretica a=2 se fac tabular (tabelul
1.3).

p% 0.01 0.1 1 5 10 20 50 80 95 99 99.9

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
- - - -
3.85 2.27 2.37 1.66 1.28 0.84 -
Psi 0.12 0.84 1.62 2.28
3 7 2 2 6 0 3.006
1 6 8 2
- - - -
0.11 0.06 0.07 0.05 0.03 0.02 -
Psi*Cv 0.00 0.02 0.04 0.06
6 9 1 0 9 5 0.091
4 5 9 9
K=1+Psi* 1.11 1.06 1.07 1.05 1.03 1.02 0.99 0.97 0.95 0.93
0.909
Cv 6 9 1 0 9 5 6 5 1 1
Qp=K*Q 54.2 51.9 52.1 51.0 50.5 49.8 48.4 47.3 46.2 45.2 44.23
med 82 73 12 72 21 67 60 97 51 93 2
0.69 1.30 1.69 1.90 1.97 1.99
lg(p) -2 -1 0 1 2.000
90 1 9 3 8 6
1.73 1.71 1.71 1.70 1.70 1.69 1.68 1.67 1.66 1.65
lg(Qp) 1.646
5 6 7 8 3 8 5 6 5 6

Cs/p% 0.01 0.1 1 5 10 20 50 80 95 99 99.9

0 3.72 2.09 2.33 1.65 1.28 0.84 0 -0.84 -1.64 -2.33 -3.09
0.1 3.94 2.4 2.4 1.67 1.29 0.84 -0.2 -0.85 -1.62 -2.25 -2.95
0.2 4.15 3.38 2.47 1.7 1.2 0.83 -0.03 -0.85 -1.59 -2.18 -2.81
0.3                      

1/
5/
20
20
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

Bibliografie
R. Drobot – Bazele statistice ale hidrologiei. Tempus S.JEP09781/95. Gestion et
protection de la resource eu eau.Ed. Didactica si Pedagogica R.A.Bucuresti 1997
R. Drobot, I. Giurma – Hidrologie , Vol II. Rotaprint I.P. Iasi, 1990.
I. Giurma s.a. – Hidrologie – lucrari practice. Rotaprint I.P.Iasi, 1990.
I. Giurma, I. Craciun, C.R. Giurma Handley - Hidrologie si Hidrogeologie ,
aplicatii. Editura Politehnium , 2008.
I. Giurma, I. Craciun, C.R. Giurma Handley – Hidrologie. Editura Politehnium
Iasi. 2008.
S. Hâncu – Hidrologie Agricola. Editura Ceres, Bucuresti, 1971.

1/
5/
20
20 2.TRASAREA CURBELOR DE PROBABILITATE: GUMBEL, GAUSS-
LAPLACE SI GAMA DE UTILIZATE IN STABILIREA DEBITELOR
EXTREME (MAXIME SI MINIME ) ANUALE CU DIFERITE
PROBABILITATI DE DEPASIRE
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

Debitele extreme anuale se produc de la un an la altul, fara sa se

conditioneze reciproc, dar pentru a se ajunge la omogenitatea necesara, se impune
ca sirul statistic sa fie alcatuit din valori generate de aceleasi conditii
hidrometeorologice (ploi sau topirea zapezii sau ambele). O atentie deosebita
trebuie totusi acordata celor mai mari valori datorita dificultatilor intampinate in
maurarea si calculul lor.
Pentru stabilirea distributiei debitelor etreme auale e pot utiliza una din
urmatoarele tipuri de probailitati: Gumbel, Gauss-Lplace sau Gama (j. Frus,1996;
S. Hâncu ș.a.,1971).

2.1. Curba de probabilitate Gumbel

Aceasta curba este folosita pentru stabilirea valorilor extreme (maxime ,
minim) cu diferite probabilitati ale unor elemente hidrologice ca: precipitatii
maxime in 24 de ore, debitie maxime anuale , debite minime anuale, niveluri
maxime anuale , niveluri minime anuale etc.
Elemntele hidrologice extreme au caracterul unor variabile aleatoare
deoarece se caracterizeaza prin proprietatea ca valorile lor successive in ordine
cronologica sunt independente una de alta.
De exemplu, debitul maxim dintru-un an nu are nici o legatura cucel din
anul precedent sau cu cel din aul urmator astfel ca el poate fi considerat o
variabila aleatoare. Totalitatea variabelor aleatoare rezultate din masuratori sau
observatii formeaza un sir statistic.
Valorile ectreme alea variabelor aleatoare se distribuie dupa o lege
specificata (ecuatia tip gumble) diferita de legea de distributie a celorlalte valori.
Pentru folosirea ecuatiei de tip Gumble trebuie ca variabilele independente
(de exemplu, fiecare selectare dintru-un numar mare de alte variabilele
independente , fiecare debit maxim annual este selectat din 365 de debite zilnice)
(I. Giurma s.a., 1980;1987;2008).
1/
5/ In hidrologie prezinta importanta mai mare din punct de vedere pract
20 distributia si probailitatea de depasire a valorilor extreme. Distributia valorilor
20 maxime data de Gumbel care exprima probabilitatea de nedepasire ( probabilitatea
de aparitie a unor valori mai mici sau cel mult egale cu o valoare oarecare a
variabilei aleatoare) are forma (I. Giurma , R. Drobot, 1987; I. Giurma s.a. 2017).
Debitu Qi max Qi- (Qi- Yi=-
ln(1-
Anul l ordonat Qmed Qmed)^2 pi=i/(n+1) 1-pi ln[-
pi)
maxim descresca [m3/s] [m3/s] ln(1-
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

Qmax
tor [m3/s] pi)]
[m3/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1977 47 52 3.36 11.31 0.04 0.96 0.04 3.11
1978 49 51 2.36 5.59 0.09 0.91 0.09 2.40
1979 51 50 1.36 1.86 0.13 0.87 0.14 1.97
1980 50 50 1.36 1.86 0.17 0.83 0.19 1.66
1981 48 50 1.36 1.86 0.22 0.78 0.25 1.41
1982 48 50 1.36 1.86 0.26 0.74 0.30 1.20
1983 48 50 1.36 1.86 0.30 0.70 0.36 1.01
1984 48 49 0.36 0.13 0.35 0.65 0.43 0.85
1985 48 49 0.36 0.13 0.39 0.61 0.50 0.70
1986 48 48 -0.64 0.40 0.43 0.57 0.57 0.56
1987 46 48 -0.64 0.40 0.48 0.52 0.65 0.43
1988 47 48 -0.64 0.40 0.52 0.48 0.74 0.30
1989 50 48 -0.64 0.40 0.57 0.43 0.83 0.18
1990 52 48 -0.64 0.40 0.61 0.39 0.94 0.06
-
1991 50 48 -0.64 0.40 0.65 0.35 1.06 0.05
-
1992 50 48 -0.64 0.40 0.70 0.30 1.19 0.17
-
1993 49 48 -0.64 0.40 0.74 0.26 1.34 0.30
-
1994 48 48 -0.64 0.40 0.78 0.22 1.53 0.42
-
1995 50 47 -1.64 2.68 0.83 0.17 1.75 0.56
-
1996 48 47 -1.64 2.68 0.87 0.13 2.04 0.71
-
1997 48 47 -1.64 2.68 0.91 0.09 2.44 0.89
-
1998 47 46 -2.64 6.95 0.96 0.04 3.14 1.14
1070 38.14050

Pentru determinarea debitelor extreme anuale cu diferite probabilitati de

1/
5/ depasire in practica hidrologica se recomanda folosirea uneia dintre curbele de
20 probailitate : Gumbel , Gauss-Laplace sau Gama. La aceiasi proabilitate de calcul
20 se obtin valori mai mari ale marimii hidrologice analizate atunci cand se foloseste
curba de proabilitate Gauss-Laplace si valorile mai mici prin utilizarea ei in
pratica hidrologica.
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

pi=i/(n+

1
0.0434
0.0869
0.1304
0.1739
0.2173
0.2608
0.3043
0.3478
0.3913
0.4347
0.4782
0.5217
0.5652
0.6087
0.6521

0.6956

0.7391

0.7826

0.8260

0.8695

0.9130

0.9565

1/
5/  
20  
20  
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

DD D
i i i

123

555
120

Bibliografie

1/ 1. J. Frust – “Studeinbllater Ubungen Wasserwirschaft I. “. Univeristat fur

5/ Bondenkultur, Viena. 1996
20
20 2. R. Drobot, I. Giurma- Hidrologie, Vol I. rotaprint I.P. Iasi, 1987.
3. I. Giurma , I. Craciun . C.R. Giurma Handley – Hidrologie . Ed.
Poliethnium Iasi ,2008
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

4. I. Giurma, I. Craciun, C.R. Giurma Handley - Hidrologie si

Hidrogeologie , aplicatii. Editura Politehnium , 2008.
5. I. Giurma , V. Zavati – Hidrologie – lucrari practice. Rotaprint I.P Iasi
1980
6. C.R. Giurma Handley, I.Giurma, C. Bofu – Metode si modele
proabilistice ale sistemelor de mediu. Ed. Politehnium Iasi, 2017
7. S. Hâncu , P. Stanescu – Hidrologie agricola, Editura Ceres , Bucuresti
1971.
8. I. Vladimirescu – Bazele hidrologiei tehnice , Ed. Tehnica, Bucuresti,
1984.

Probabilitati Bimensionale
3.1. Reprezentari si repartitii bidimensionale in hidrologie (Corelatii)
Probabilitatea bidimensionala se defineste ca fiind proabilitatea aleatoare X si
Y sa ia valori mai amri decat valorile de referinta.
Foarte multe fenomene hidrologice sunt de tip bidimensional, printre care
amintim: debitul maxim de viitura – volumul viiturii, debitul lichid – debitul solid
nivelul – debitul etc.
1/
5/ Pentru exemplifiacre se presupune ca ăe un rau R. postul ( sectiune S) , sunt
20 inregistrate n viituri (n>20), definite prin debitul Qmax si volumul Wmax.
20
Fie A, un eveniment pentru care o viitura sa aiba un debit la varf (X) mai
mare sau egal cu Qmax(X>Qmax) si B, un eveniment pentru care aceiasi viitura sa
aiba un volum (Y) mai mare sau egal cu Wmax(Y>Wmax). Se pune problema gasirii
viiturii pentru care intersectia p=p (A∩B), (0.10; 0.05; 0.02; 0.01; 0.005).
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

Din anualele hidrologice s-au extras pentru un post hydrometric situate pe un

rau debitele maxime anuale si volumele maxime corespunzatoare pe o perioada de
n ani (20 de ani in acest exemplu ) (tabelul 3.2). In continuare s-a efectuat calculul
pentru stabilirea intersectiei debitelor maxime si a volumelor maxime anuale
corespunzatoare unei proabilitati de p=0.01% (I. Giurma s.a.,2008).
Calculul incepe cu determinarea mediilor aritmetice ale celor doua siruri de
valori.

Qmax. Med
Wmax. Med.
Kq5 3.249
Kq50 0.614
Kq95 0.189
Kw5 3.904
Kw50 0.984
Kw95 0.272
0 1 2
1 75.6 84.67Cq 134.00 180.30 0.122593
3.249 3.904 4.76 0.50 0.60 0.30
2 134.2 Cw 109.00 172.40 2.643 0
150.30 3.733 9.52 0.40 0.58 0.23
3 25.2 28.22 93.00 170.84 2.255 3.699 14.29 0.33 0.58 0.19
4 110.2 123.42 75.40 118.17 1.828 2.559 19.05 0.23 0.42 0.10
5 45.4 50.85 45.20 70.84 1.096 1.534 23.81 -0.01 0.21 0.00
6 9.86 11.04 42.30 67.43 1.026 1.460 28.57 -0.04 0.19 -0.01
7 19.4 21.73 37.10 66.30 0.900 1.435 33.33 -0.11 0.18 -0.02
8 42.5 47.60 34.50 58.15 0.837 1.259 38.10 -0.15 0.13 -0.02
9 22.3 24.98 32.10 54.07 0.778 1.171 42.86 -0.18 0.10 -0.02
10 37.3 41.78 29.00 50.31 0.703 1.089 47.62 -0.24 0.07 -0.02
1/
5/ 11 25.5 28.56 25.30 45.45 0.614 0.984 52.38 -0.31 0.03 -0.01
20 12 21.6 24.19 25.30 45.33 0.614 0.981 57.14 -0.31 0.03 -0.01
20
13 17.6 19.71 25.00 45.22 0.606 0.979 61.90 -0.32 0.03 -0.01
14 8 8.96 22.10 39.65 0.536 0.859 66.67 -0.38 -0.02 0.01
15 34.7 38.86 21.40 34.64 0.519 0.750 71.43 -0.40 -0.08 0.03
16 25.5 28.56 19.20 33.54 0.466 0.726 76.19 -0.47 -0.09 0.04
17 32.3 36.18 17.40 30.09 0.422 0.652 80.95 -0.52 -0.13 0.07
18 15.2 17.02 15.00 27.27 0.364 0.590 85.71 -0.62 -0.17 0.10
19 93.2 104.38 9.66 23.51 0.234 0.509 90.48 -0.95 -0.22 0.21
20 29.2 32.70 7.8 12.55 0.189 0.272 95.24 -1.00 -0.61 0.61
1.79
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

Probilitatea bidimensionala a marimilor hidrologice prezinta interes deosebit

in practica, deoarece foarte, multe fenomene hidrologice sunt de tip bidimensional
(de exemplu , perechile de valori : inaltimea stratului de precipitatii uniform
repartizat pe suprafata unui bazin hidrografic si debitul lichid inregistat in profilul
de inchidere al bazinului hidrologic : debitul maxim al unei viituri si volumul undei
de viitura: nivelul lichid si debitul solid inregistrate intr-o sectiunea a unui curs de
apa ; nivelul apei subterane si evapotranspiratia.etc.)

In hidrologie , in genral , numarul de masuratori este redus cee ace face ca se

renunte la ideea definirii unei densitati de repartitie bimensionael preferandu-se sa
se se recurga la corelatii.

1/
5/
20
20
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

Qi
Anul (i) Wi [mil. M3] Qi^2 Wi^ 2 QiWi
[m3/s]
0 1 2 3 4 5
1 75.6 84.672 5715.36 7169.35 40975402
2 134.2 150.304 18009.64 22591.29 406861044
3 25.2 28.224 635.04 796.59 505869
4 110.2 123.424 12144.04 15233.48 184996036
5 45.4 50.848 2061.16 2585.52 5329169
6 9.86 11.0432 97.22 121.95 11856
7 19.4 21.728 376.36 472.11 177682
8 42.5 47.6 1806.25 2265.76 4092529
9 22.3 24.976 497.29 623.80 310210
10 37.3 41.776 1391.29 1745.23 2428127
11 25.5 28.56 650.25 815.67 530392
12 21.6 24.192 466.56 585.25 273056
13 17.6 19.712 309.76 388.56 120361
14 8 8.96 64.00 80.28 5138
15 34.7 38.864 1204.09 1510.41 1818670
16 25.5 28.56 650.25 815.67 530392
17 32.3 36.176 1043.29 1308.70 1365357
1/ 18 15.2 17.024 231.04 289.82 66959
5/
20 19 93.2 104.384 8686.24 10896.02 94645440
20 20 29.2 32.704 852.64 1069.55 911942
824.76 923.7312 56891.77 71365.04 745955630.6
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

1/
5/
20
20
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

Bibliografie
1. C. Diaconu- hidrometir aplicata Ed. H.G.A. Bucuresti 1999.
2. I. Giurma , I. Craciun . C.R. Giurma Handley – Hidrologie . Ed.
Poliethnium Iasi ,2008
3. I. Giurma, I. Craciun, C.R. Giurma Handley - Hidrologie si
Hidrogeologie , aplicatii. Editura Politehnium , 2008.
4. I. Giurma , V. Zavati – Hidrologie – lucrari practice. Rotaprint I.P Iasi
1980
1/ 5. C.R. Giurma Handley, I.Giurma, C. Bofu – Metode si modele
5/ proabilistice ale sistemelor de mediu. Ed. Politehnium Iasi, 2017
20
20 6. S. Hâncu , P. Stanescu – Hidrologie agricola, Editura Ceres , Bucuresti
1971.
7. I. Vladimirescu – Bazele hidrologiei tehnice , Ed. Tehnica, Bucuresti,
1984.
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

1/
5/
20
20
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

CAPITOLUL 2
METODE SI MODELE MATEMATICE IN CAZUL LIPSEI DATELOR
DIN MASURATORI
1.MODELE HIDROLOGICE PENTRU BAZINE FOARTE MICI
(F>100km2)

In hidrologie pot interveni diferite situatii cand datele de baza utilizate in

prelucarea statistica pentru obtinerea unor elemente hidrologice (debite maxime)
hidrografe de viitura , volume etc.) folosite in proiectarea lucrarilor hidrotehnice si
gospodarie apelor sunt insuficiente sau lipsesc. De exemplu , sunt statii
hidrometice la are obeservatiile s-au facut cu intereuperi su pe o perioada de timp
prea scurta pentru a putea fi apliate in metodologie statisticii matematice.
In unele situatii nu exista observatii si nu este nici timp sufficient de a
organiza masuratori cu un colum de date concludente si totusi trebuie sa se
stabileasca anumite elemnete hidrologice din bazinul hidrografic studiat. Drept
urmare se apeleaza la una din metodele de calcul prezentate in cele ce urmeaza (I.
Vladimirescu, 1984; R. Giurma-Handley. 2017).
Deoarece in multe puncta ale unei retele hidrografice din motive de ordin
economic nu se efectueaza masuratori hidrometeorlogice, cand practica o cere
elemntele hidrologicec necesare in acele puncta se calculeaza cu ajutorul unor
metode expeditive printre care se inscriu si formulele : rationala reductianala si cea
volumetrica;
Metodele reductionala , rationala si de tip volumetric conduc la solutii care
sunt influentate existent si de experienta celui care le aplica.
Utilizarea acestor metode impune asumarea unor aproximatii de aceea este
necesara aplicarea si verificarea lor pe bazine cu similititudine hidrologixa ca acela
care se studiaza.
1/
5/
20
20
 METODE SI MODELE PROBABILISTICE ALE SISTEMELOR DE MEDIU

Bibliografie

1. C. Diaconu- Instructiouni pentru calculul scurgerii maxime in bazine

mici I.N.M.H., Bucuresti 1995.
2. R. Drobot, I. Giurma- Hidrologie, Vol II. rotaprint I.P. Iasi, 1990.
3. I. Giurma , I. Craciun . C.R. Giurma Handley – Hidrologie . Ed.
Poliethnium Iasi ,2008
4. I. Giurma, I. Craciun, C.R. Giurma Handley - Hidrologie si
Hidrogeologie , aplicatii. Editura Politehnium , 2008.
5. C.R. Giurma Handley, I.Giurma, C. Bofu – Metode si modele
1/
proabilistice ale sistemelor de mediu. Ed. Politehnium Iasi, 2017
5/ 6. S. Hâncu , P. Stanescu – Hidrologie agricola, Editura Ceres , Bucuresti
20
20
1971.
7. I. Vladimirescu – Bazele hidrologiei tehnice , Ed. Tehnica, Bucuresti,
1984.