Reia Ro

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5 Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere
A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

Iunie 2011
Str.Mircea cel Batran nr.127, cod 900592 Constanta Romania Tel. 0241.67.30.36; 0341.40.33.00; Fax: 0241.67.30.25 http://www.rowater.ro
COD FISCAL: 18279146; Cod IBAN: RO 31 TREZ 2315 047X XX00 6408
ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5 Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere

Iunie 2011
Halcrow Romania S.R.L. Str. Carol Davila Nr.85, 050453, Sector 5 Bucuresti, Romania tel + 40 311 065 376 fax + 40 311 034 189 halcrow.com Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia. Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc. Halcrow Romania S.R.L. 2012
Istoric Document
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5 Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere

Acest document a fost elaborat si actualizat astfel:
Versiun e 1.0 Data 14.06.20 11 Descriere Versiune de lucru Creat de Roxana. Dorneanu Verificat de Gheorghe Stoian Approbat de Serban. Tiganescu
Cuprins
1 Informatii generale 2 Procese tehnologice 3 Deseuri 27 30 1 27
4 Metodologia de evaluare
5 Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducere al acestuia 34 6 Consultarea 7 Analiza alternativelor 8 Monitorizarea 9 Situatii de risc 10 Descrierea dificultatilor 11 Rezumat fara caracter tehnic 83 85 93 95 98 99
Anexe
Anexa APlan de amplasare in zona Anexa BPlanuri de situatie ale lucrarilor de protectie propuse Anexa C Harta hidrologica Anexa DCorpuri de apa subterana prezente in zona lucrarilor propuse Anexa EZone desemnate pentru cresterea molustelor Anexa FZone protejate Anexa GSpecii de pesti din Marea Neagra Anexa HHarta geologica
1
1.1
Informatii generale
Introducere
Denumirea obiectivului de investitii: Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc - Reducerea eroziunii costiere PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD Scopul Proiectului: Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre, precum si cresterea sigurantei in partea sudica a coastei, care este serios amenintata de eroziunea costiera. Amplasamentul obiectivului: Litoralul Romaniei la Marea Neagra are o lungime de circa 240km, intinzandu-se de la bratul Musura, la N de Sulina (de la frontiera cu Ucraina 450 12' N, 290 40' E) pana la Vama Veche (frontiera cu Bulgaria - 430 44' N, 280 35' E). Ocupa aproximativ 6% din intergul litoral al marii Negre. Linia tarmului romanesc este impartita in doua mari subdiviziuni: Unitatea Nordica, de la Garla Musura la Capul Midia si Unitatea Sudica, intre Cap Midia si Vama Veche. Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral a planificat realizarea de investitii pentru protectia litoralului romanesc al Marii Negre, prin realizarea unor lucrari pentru reducerea eroziunii costiere. Presentul studiu se refera la proiectele prioritare pentru prima etapa, care au drept scop protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre, in urmatoarele sectoare prioritare: 1. Mamaia Sud; 2. Tomis Nord; 3. Tomis Centru; 4. Tomis Sud; 5. Eforie Nord. Amplasarea in zona a acestor sectoare prioritare este prezentata in Anexa A. Proiectantul lucrarilor: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. Beneficiarul lucrarilor: Administratia Nationala Apele Romane - ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL Autorul raportului: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Str. Carol Davila Nr. 85, 050453, Sector 5, Bucuresti, Romania, tel: +40 311 065 376, fax: +40 311 034 189; S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. este inscrisa in Registrul National al
Pagina 1
elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 242, conform Certificatului de inregistrare din 16.09.2010. Persoana de contact: George Stoian, tel: +40 735 805 935, fax: +40 311 034 189.
1.2
Scopul si importanta obiectivului de investitii 1.2.1 Scopul proiectului
Halcrow a fost contractat de catre A.N. APELE ROMANE, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral ABADL, (Ministerul Mediului si Padurilor, Romania) pentru a oferi asistenta tehnica in pregatirea proiectelor pentru reducerea eroziunii costiere pe litoralul Marii Negre. Contractul de asistenta tehnica este finantat de Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu), care este unul dintre cele noua programne operationale din obiectivul Convergenta pentru perioada de programare a Uniunii Europene 2007-2013. Acest proiect este in legatura directa cu Axa Prioritara 5 a POS Mediu, Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc; domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere. Astfel de investitii vor contribui la cresterea sigurantei populatiei si protectiei mediului natural, dar si la cresterea valorii economice a litoralului romanesc. Beneficiarul proiectelor este Administratia Nationala Apele Romane. Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre precum si cresterea sigurantei in partea sudica a coastei, care este serios amenintata de eroziunea costiera. Halcrow Romania a fost desemnta de catre Administratia Nationala Apele Romane la inceputul primaverii anului 2011 sa elaboreze un nou Master Plan pentru zona costiera care sa stabileasca o viziune durabila si strategica pentru managementul intregii zonei costiere romanesti a Marii Negre, luand in considerare interactiunile fizice si antropogene intre toate zonele. Master Plan-ul a identificat cinci zone prioritare pentru reabilitarea zonei costiere romanesti cu accent pe restaurarea si imbunatatirea mediului. Acest Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (RSEIM) prezinta rezulatele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru lucrarile de protectie costiera prioritare, identificate in cadrul noului Master Plan elaborat pentru zona costiera romanesca a Marii Negre. Raportul a fost intocmit in paralel cu Studiile de Fezabilitate intocmite pentru cele 5 zone cu lucrari prioritare. Prioritizarea lucrarilor de protectie costiera de-alungul zonei de coasta romanesti reprezinta elementul cheie pentru asigurarea ca fondurile disponibile sunt directionate corect catre zonele care au cea mai mare nevoie. Primele 5 zone prioritare in ceea ce privesc lucrarile costiere de protectie si reabilitare a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt: Mamaia Sud; Tomis Nord; Tomis Centru; Tomis Sud; Eforie Nord.
Pagina 2
1.2.2
Problema
Activitatile antropice care au impact asupra zonei de coasta au avut ca rezultat un debit substantial redus de sedimente asupra sistemului litoral romanesc. Aceasta reducere severa a sedimentelor a dus la eroziunea si retragerea coastei incepand din anii 1850, aceasta accelerandu-se rapid in ultimele patru decenii. Constructia, extinderea si intretinerea digurilor din zona Sulina si a canalului incepand cu secolul 19 au intrerupt circulatia de sedimente din canalul nordic al Fluviului Dunarea (Canalul Chilia) ce reprezinta granita cu Ucraina. In plus, construirea si operarea barajului Portile de Fier si a altor baraje de pe Dunare au redus drastic cantitatea de sedimente care ajunge in Marea Neagra din bazinul Dunarii. Aceste conditii nu se vor schimba, astfel incat orice solutie trebuie sa fie in contextul unor cantitati de sedimente livrate mult reduse. Deoarece mediul de coasta este dinamic, orice interventie locala are consecinte importante asupra regiunilor de sub locatia unde s-a intervenit in directia curentilor. Sedimentele de-a lungul liniei de coasta sunt in mod natural in miscare constanta. Atunci cand o structura intrerupe aceasta miscare intr-o locatie specifica, regiunea care primea in mod natural aceste sedimente in miscare va fi lipsita de aprovizionarea acestora. Totusi, sedimentele din locatia de primire continua sa se miste in raspuns la conditiile de mediu. Rezultatul net este ca amplasamentul va prezenta o pierdere neta de material. Astfel, vor aparea pierderea plajelor si habitatelor, iar infrastructura este amenintata sau pierduta. Retragerea liniei de coasta romanesti s-a desfasurat intr-un ritm accelerat pe o perioada lunga de timp. Amplasarea de structuri individuale pentru a rezolva probleme localizate fara a intelege mai intai impactul regional, a accentuat eroziunea costiera.
1.2.3
Necesitatea proiectului
Zona de lucrari prioritare a fost dezvoltata pe larg pentru porturi, locuinte, industrie, si turism si multe dintre aceste obiective sunt supuse sau vor fi supuse in viitor riscului eroziunii. Plajele din aceasta zona sunt o atractie turistica importanta, iar pierderea de nisip si eroziunea continua a plajelor ar putea conduce la pierderea acestei industrii majore, impreuna cu eroziunea asezarilor urbane si a zonelor industriale situate in interiorul zonelor de aparare. O simulare pe calculator prezice pierderea a mai mult de 70m de plaja in urmatorii 20 de ani, care ar conduce la inchiderea multor hoteluri in apropiere de tarm (Studiu JICA, 2006). Fara punerea in aplicare a lucrarilor de protectie costiera, plajele din judetul Constanta vor continua sa se ingusteze, cu potential impact negativ asupra economiei turistice locale. Se considera ca protectia plajei realizata in mod corespunzator poate mentine sau extinde zona de plaja si pastreaza valoarea sa economica. In plus, multe dintre digurile si consolidarile de la poalele falezelor prezente de-a lungul coastei Marii Negre sunt in stare proasta si tot mai ineficiente din cauza atacului valurilor. Se considera ca locuintele prezente in partea de sus a acestor faleze (de exemplu, pe malul de nord-est a orasului Constanta si falezele din zona Eforie Nord) sunt amenintate de instabilitate si de pierderi potentiale de faleza. Eroziunea continua sau prabusirea falezelor in conditii de inalta presiune provocata de apa se poate produce daca nu sunt efectuate lucrari de stabilizare. Lucrarile de consolidare a falezelor vor necesita o remodelare a pantei falezelor intr-un gradient mai bland decat cel actual abrupt si furnizarea de sisteme de drenaj eficiente. Extinderea plajele
Pagina 3
de la bazele falezei va oferi suficient spatiu pentru lucrari de consolidare si pentru protejarea locuitorilor de prabusirile de faleza. Firma Halcrow a fost desemnata sa efectueze un studiu referitor la eroziunea costiera in lungul litoralului Marii Negre, inclusiv pregatirea de studii de fezabilitate care sa identifice lucrarile de protectie si reabilitare in cele 5 sectoare prioritare, pentru reducerea efectelor eroziunii din lungul plajelor si falezelor. Acest RSEIM preliminar a fost intocmit in conformitate cu cerintele procedurii EIM.
1.3
Descrierea lucrarilor propuse 1.3.1 Situatia existenta
In zona litorala a Marii Negre de pe teritoriul Romaniei eroziunea costiera reprezinta un risc real pentru mediu, fenomenul manifestandu-se pe diferite trepte de intensitate de-a lungul celor circa 240km ai litoralului, masurati de la Nord la Sud, de la bratul Chilia (garla Musura) si pana la Vama Veche (granita cu Republica Bulgaria). Pe baza cercetarilor efectuate de Administratia Bazinala de Apa DobrogeaLitoral, Institutele GEOECOMAR, INCDMN Grigore Antipa, Royal Haskoning, JICA, USAID privind evolutia zonei costiere, s-a ajuns la concluzia ca eroziunea costiera atinge in unele zone rata de circa 2m/an. Sectoarele cele mai afectate de fenomene de eroziune sunt situate in sudul litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai - Vama Veche. Eroziunea cea mai accentuata se manifesta in statiunea Mamaia, unde se estimeaza o retragere a liniei tarmului de circa 40m in urmatorii 20 de ani. Orice intarziere in abordarea acestei probleme poate duce la consecinte negative ireversibile asupra mediului si calitatii vietii.
1.3.2
Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent
Alarmat de retragerea plajelor in unitatea sudica a litoralului romanesc al Marii Negre, in 2004, Guvernul Roman a solicitat Guvernului Japoniei sa ofere asistenta tehnica prin realizarea unui Studiu privind Protectia si Reabilitarea Litoralului Sudic Romanesc al Marii Negre. Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA), organismul oficial responsabil pentru punerea in aplicare a programului de cooperare tehnica al Guvernului Japoniei, a elaborat acest Studiu, asa cum s-a convenit cu reprezentantii Guvernului din Romania. Cateva masuri de protectie pentru plaje si faleze au fost efectuate inca din anul 1965, care au presupus in principal constructia de jetele/epiuri (perpendiculare pe malul marii) si lucrari de consolidare a falezelor. La inceput, aceste lucrari au avut un impact semnificativ asupra dinamicii costiere, dar treptat influenta acestor lucrari de protectie a scazut in acelasi timp cu extinderile portuare. In anul 1975 au inceput lucrari de protectie pentru a contracara eroziunea si anume constructia digurilor paralel cu malul marii, la o adancime de 3,0m - pentru a reduce energia valurilor. Digurile sparge-val au fost construite din din stabilopozi, montati pe un pat de piatra bruta. In aceeasi perioada, doua adaposturi mici au fost construite, una in Eforie Nord si unul la granita dintre orasul Constanta (T9) si statiunea Mamaia pentru protectia echipamentelor plutitoare folosite la constructia digurilor. In prezent, destinatia de adapost la Eforie Nord s-a schimbat, fiind transformat intr-un port turistic in prezent, pe nume Ana Yaht Club.
Pagina 4
Constructia digurilor sparge-val nu a avut efectul dorit din cauza lipsei unei analize atente si detaliate pentru a gasi solutii si din cauza degradarii (din 1990 nu au mai existat lucrari de reparatii si intretinere). Astfel, mantaua de protectie si coronamentul de beton al epiurilor sunt distruse. De asemenea, stabilopozii digurilor sparge-val paralele cu malul marii au fost dislocate, iar nivelul superior al stabilopozilor este sub apa. De-a lungul timpului, urmatoarele lucrari costiere au fost intreprinse in unitati individuale de-a lungul litoralului Marii Negre (GeoEcoMar 2007): Mamaia Sud: In anul 1975 a fost construit epiul din fata piscinei Hotelului Parc, grav amenintat de furtunile din timpul iernii, iar sectorul de plaja adiacent a fost alimentat artificial cu material sedimentar. Cu acest prilej a fost pusa in evidenta existenta unui curent de-a lungul malului, orientat de la sud spre nord, care actiona in sectorul sudic al plajei Mamaia; el a favorizat dispersia spre nord a materialului sedimentar dragat din lacul Tabacarie si deversat in spatele epiului nou construit. In anii urmatori, actiunea acestui curent a determinat avansarea spre nord a zonei de maxima eroziune a plajei. In anul 1984 a inceput construirea unui nou dig si a unei incinte portuare in dreptul Capului Singol Pescarie. In perioada 1989-1991 sistemul de protectie al plajei Mamaia a fost completat cu sase diguri "sparge-val" amplasate la 500m in larg, pe un aliniament paralel cu linia tarmului, corespunzator sectorului de plaja cuprins intre Hotelul Parc si Hotelul Rex si prin alimentarea cu 500 000m3 de nisip extras din Lacul Tabacarie. Prin disiparea energiei valurilor departe de tarm, digurile influenteaza climatul valurilor din zona litorala in sectorul amintit. Prezenta noului sistem de protectie a generat, relativ rapid, restructurarea circulatiei litorale precum si redistribuirea corespunzatoare a materialului sedimentar pe plaja. Totusi, in timp, digurile "sparge-val" s-au deteriorat, iar procesele de eroziune a plajelor au continuat pana in prezent. Mai multe plaje situate la sud de Constanta sunt afectate de eroziunea costiera.
Mai recent, lucrari de prevenire a inundatiilor au fost realizate pentru zona Costinesti, in anul 2006, inclusiv construirea a doua diguri sparge-val, in scopul de a preveni patrunderea valurilor in Lacul Costinesti de-a lungul canalului care-l leaga de mare. Lucrari de consolidare si protectie a falezelor au fost efectuate in zonele de coasta in special acolo unde nu exista nici o plaja sau o plaja ingusta. Lucrarile au cuprins lucrari de drenare si constructia de ziduri de sustinere. In momentul de fata, Administratia Bazinala de Apa "Dobrogea-Litoral" desfasoara un program de consolidare a falezelor, iar lucrarile de consolidare a falezelor din zonele Costinesti, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord si Constanta, sunt in constructie.
1.3.3
Lucrarile propuse
Lucrarile propuse descrise in acest capitol sunt prezentate in Anexa B.
1.3.3.1
Mamaia Sud
Lucrarile de protectie costiera propuse pentru sectorul Mamaia Sud constau in: Reabilitarea a doua diguri sparge-val existente paralele cu tarmul;
Pagina 5
Constructia unui nou epiu din piatra bruta conectat la tarm, perpendicular pe tarm, pentru retinerea nisipului la limita de nord a innisipate; Constructia a sase epiuri mai mici ingropate in plaja pentru stabilizarea tarmului; Reincarcarea plajei.
1.3.3.2
Tomis Nord
Urmatoarele lucrari sunt propuse pentru sectorul Tomis Nord: Reincarcarea plajei; Constructia a trei noi epiuri conecatte la tarm, perpendiculare pet arm, ingropate in plaja; Reabilitarea si extinderea a trei diguri sparge-val din piatra bruta conectate la tarm; Un nou dig sparge-val submers paralel cu tarmul; Demolarea unor structuri sparge-val existente.
1.3.3.3
Tomis Centru
Lucrarile propuse pentru sectorul Tomis Centru vor cuprinde: Reincarcarea plajei; Constructia a doua noi epiuri conectate la tarm, perpendiculare pe tarm, ingropate in plaja; Reabilitarea si extinderea a doua diguri sparge-val din piatra bruta conectate la tarm; Un nou dig sparge-val submers paralel cu tarmul; Demolarea unor structuri sparge-val existente.
1.3.3.4
Tomis Sud
Lucrarile propuse pentru sectorul Tomis Sud vor cuprinde: Reincarcarea plajei; Constructia a doua noi diguri sparge-val din piatra bruta conectate la tarm; Constructia a doua noi diguri sparge-val submerse din piatra bruta paralele cu tarmul; Constructia unui epiu nou conectat la tarm, ingropat in plaja, perpendicular pe tarm; Demolarea unor lucrari existente.
1.3.3.5
Eforie Nord
Lucrarile propuse pentru Eforie Nord vor cuprinde urmatoarele: Reincarcarea plajei; Rehabilitarea si extinderea celor doua epiuri existente din piatra bruta conectate la tarm, perpendiculare pe tarm;
Pagina 6
Constructia a trei noi diguri sparge-val submerse din piatra bruta, paralele cu tarmul; Demolare a patru epiuri existente din piatra bruta conectate la tarm.
1.3.4 1.3.4.1
Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse
Mamaia Sud
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor de longitudinale si construirea uor noi epiuri la tarm).
1.3.4.1.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in considerare 2 (doua) din cele 6 (sase) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect. Aceste diguri au lungimea de cca. 250m si o distanta libera intre capetele adiacente de cca. 250m. Aceste diguri au fost fundate la cota -5,0m si sunt alcatuite din blocuri prefabricate de beton nearmat, si anume: blocuri evidate de 15t/buc. si stabilopozi de 20t/buc. Cota superioara a digului a fost +2,0m, latimea la aceasta cota fiind 10,0m. Efectul de protectie al acestor lucrari a fost limitat, aceasta se poate datora si calitatii innisiparii artificiale a plajei facuta in aceea perioada. Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident. In prezent latimea la coronament a digurilor este de cca. 10,0m. Pentru ca aceste diguri sa fie eficiente s-a prevazut in documentatie extinderea spre uscat a latimii la creasta a acestora de la cca. 10,0m cat este in prezent, la 16,0m. Extinderea (latirea) digurilor consta in realizarea urmatoarelor lucrari: un nucleu din piatra bruta sort 10 200kg/buc. pana la cota -2,40m, montat pe un strat de geotextil; un strat de protectie a nucleului din piatra bruta, realizat din blocuri naturale de 0,5 1,0t/buc. Acest strat va avea 1,50m grosime, va acoperi nucleul din piatra bruta si va realiza si o berma de 3,0m latime; carapace din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de blocuri.
Pantele taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1,5.
1.3.4.1.2 Lucrari de retinere a nisipului

Pentru retinerea nisipului s-a prevazut un epiu (jetea) perpendicular pe plaja rolul acestuia fiind de retinerea nisipului. Acesta este amplasat catre limita nordica a zonei proiectului, respectiv la 1135m de capatul epiului in forma de Z existent si va avea o lungime de 200m.
Pagina 7
Epiul este alcatuit dintr-un nucleu de piatra bruta sort 50 200kg/buc., realizat peste un strat de geotextil. Cota superioara este de +2,0m catre tarm si +1,0m catre apa. Latimea coronamentului variaza intre 6,0m spre tarm si 6,7m spre apa. Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de 3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor. Taluzele nucleului au inclinarea de 1:2. Nucleul din piatra bruta este protejat cu un strat de blocuri naturale. Stratul de protectie are grosime variabila, respectiv 50cm catre radacina, pana la o cota a terenului de -0,30m, 90cm intre cotele -0,30 si -0,75 si 1,25m la adancimi mai mici de -0,75m. Incepand cu cote mai mici de +0,80m este prevazuta si berma din blocuri cu latimea de 2,0m pana la cota -0,75m si 5,0m pentru adancimi mai mari. Blocurile vor avea greutatea de 200kg/buc. pana la cota -0,75m si sortul 300 700kg/buc. pentru adancimi mai mari de 75cm. Capul jetelei va fi protejat cu o carapace sin stabilopozi de 4,5t/buc., montati in dublu strat. Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului Pentru cresterea stabilitatii plajei au fost prevazute 3 (trei) epiuri (groin) ingropate de 70m lungime pe zona cuprinsa intre epiul in forma de Z existent si epiul proiectat pentru retinerea nisipului si 3 (trei) epiuri ingropate cu lungimea de 100m la Nord de epiul proiectat de retinere a nisipului. Aceste epiuri (groin-uri) sunt dispuse astfel: primul la 200m Nord de epiul Z existent; al doilea la 395m Nord de primul; al treilea la 100m de cel de al doilea.
Primul epiu ingropat de 100m lungime este amplasat la o distanta de 880m la Nord de pasarela existenta din dreptul Cazinoului din Mamaia, al doilea la 900m Nord de primul, iar al treilea la 900m de al doilea. Cele 3 (trei) epiuri ingropate de 100m lungime, aflate la Nord de epiul de retentie proiectat, pentru fixarea plajei sunt prevazute a fi realizate din saci de 2,0m x 2,0m x 0,7m umpluti cu nisip. Cota superioara a epiurilor este -0,50m, iar cota inferioara maxima cca. -1,90m. In lungul epiurilor ingropate (groin-urilor), sectiunea transversala a acestora variaza astfel: pana la cota -1,20m sectiunea transversala este alcatuita din 2 saci umpluti cu nisip dispusi pe un singur nivel si are o latime de 4,0m; intre cotele -1,20m si -1,90m sectiunea transversala este alcatuita din 5 saci dispusi pe doua nivele, pe nivelul inferior fiind montati 3 saci si pe nivelul superior 2 saci.
Latimea la baza a sectiunii este de 6,0m, iar la coronament 4,0m. Cele 3 epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip de 70m lungime sunt alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m.
Pagina 8
Sectiunea transversala a acestor epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia epiurilor ingropate din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii.
1.3.4.1.3 Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei

Zona Mamaia Sud are un potential turistic foarte ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere, a apropierii de Satul de Vacanta si de orasul Constanta. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de 100m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Mamaia Sud, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,2mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,2mm. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni si Oltina.
1.3.4.1.4 Drum temporar pentru executia lucrarilor

Lucrarile de reabilitare a celor 2 (doua) diguri longituninale, paralele cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Epiul de retinere a nisipului se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacina epiului. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera, iar dupa realizarea epiului se va dezafecta.
1.3.4.2
Tomis Nord
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal submers si construirea unor noi epiuri la tarm).

Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 2 si T8 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 260m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de 5,00m. Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire: La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de piatra de 100 la 300kg/buc;
Pagina 9
Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc de forma aplatizata in grosime de 1m. Bermele si nucleul au prevazute la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor. Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3. Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta adancime. Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu o astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea. Digul T9 in zona de Nord a falezei Constanta, in zona pescariei exista un adapost portuar, care a fost folosit pentru adapostirea utilajelor plutitoare ce realizau lucrari in zona. Digurile adapostului portuar apara si pe o anumita zona. Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune prelungirea digului de larg cu cca. 415m si finalizarea sectiunii digului existent. De luat in considerare faptul ca digul T9 poate fi eliminat din acest proiect. Sectiunea digului are aceeasi alcatuire ca si celelalte diguri, nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 1t/buc, carapacea din stabilopozi spre Nord si dala de beton de 50cm grosime la coronament.

Digul T6-2 Acest dig in forma de crosa are o lungime de 290m, ajungand pana la adancimea de 5,00m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 1t/buc. Spre larg, sectiunea este protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului este prevazuta la + 2,00m. Epiul T7 Epiul existent, are o lungime mica de cca. 45,00m, si a fost realizat pentru montarea a doua conducte metalice. Efectul de protectie al acestui epiu asupra plajei si falezei este minim. Epiul va fi reabilitat prin refacerea protectiei cu blocuri naturale 0,5 1,00t/buc si refacerea coronamentului acestuia. Digul T8 in zona digului existent T8 se prevede prelungirea digului, incepand din intersectia sudica, spre Est cu un dig de 270m lungime. Capul digului ajunge pana la adancimea de 5,50m. Sectiunea digului are aceeasi alcatuire ca si celelalte diguri, nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc. pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 1t/buc, carapacea din stabilopozi spre Nord si dala de beton de 50cm grosime la coronament.
1.3.4.2.3 Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului

In zona Tomis Nord se vor realiza 3 astfel de diguri, pozitionate in zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse. Aceste epiuri (groin-uri) sunt dispuse astfel: primul la 142m Nord de epiul T7 existent; al doilea la 296,50m Sud de epiul T7 existent;
Pagina 10
al treilea la 165,50m de cel de al doilea.
Cele 3 epiuri sunt ingropate. Au 70m lungime si sunt alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m. Sectiunea transversala a acestor epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia epiurilor ingropate din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii. Digurile vor avea lungimea de 70,00m si o sectiune alcatuita din 5 randuri de saci, numarul sacilor descrescand de la 5 la baza la unul la partea superioara. Cota superioara a digurilor va fi cu 0,50m sub cota innisiparii artificiale, urmarind profilul acesteia.

Zona Tomis Nord are un potential turistic dar nu atat de ridicat comparativ cu Mamaia, Eforie sau alte statiuni. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea acestor latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Tomis Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni.

Lucrarile de reabilitare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Proiectarea extinderii epiului ingropat pentru a retine nisipul va fi realizat de pe uscat, pentru realizarea acestui lucru se va realiza un drum temporar pentru legatura intre statiuni si baza epiului. Acest lucru se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului drumul va fi eliminat.
1.3.4.3
Tomis Centru
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal submers si construirea unor noi diguri si epiuri la tarm).
Pagina 11

Acest dig submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 1 si T5 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 245m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de 5,50m. Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire: la piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de piatra de 100 la 300kg/buc; intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc de forma aplatizata in grosime de 1m.
Si bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor. Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3. Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta adancime. Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu o astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea.

Digul T6-1 Acest dig in forma de crosa are o lungime de 350m, ajungand pana la adancimea de 4,50m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 1t/buc. Spre larg, sectiunea este protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului este prevazuta la +2,00. Epiul T5 Epiul existent are forma de crosa. Prelungirea epiului existent se va incepe din zona de frangere si se va realiza din doua tronsoane. Lungimea cu care se prelungeste acest epiu este de 340,00m, ajungand pana la adancimea de 5,50m. Sectiunea epiului este prevazut a se realiza dintr-un nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc asternut pe o folie din geotextil, manta din blocuri de 0,5 1t/buc si carapace din stabilopozi pe partea de Sud a jetelei. Coronamentul se va realiza dintr-o dala din beton de 50cm grosime turnata la cota +2,00m.

In zona Tomis Centru se vor realiza 2 astfel de diguri, pozitionate in zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse. Aceste epiuri (groin-uri) sunt dispuse astfel:
Pagina 12
primul la 227m Sud de digul T6-1 existent; al doilea la 98m Nord de epiul T5 existent.
Cele 2 epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip de 70m lungime sunt alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m. Sectiunea transversala a acestor epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia epiurilor ingropate din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii. Digurile vor avea lungimea de 70,00m si o sectiune alcatuita din 5 randuri de saci, numarul sacilor descrescand de la 5 la baza la unul la partea superioara. Cota superioara a digurilor va fi cu 0,50m sub cota innisiparii artificiale, urmarind profilul acesteia.

Zona Tomis Centru are un potential turistic dar nu atat de ridicat comparativ cu Mamaia, Eforie sau alte statiuni. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea acestor latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Tomis Centru, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni.

Lucrarile de executie a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Extinderea digurilor proiectate pentru a retine nisip si digurile ingropate, va fi realizata complet de pe uscat si pentru a face acest lucru este necesar pentru a se realiza un drum temporar care va face legatura intre drumurile din statiune si baza epiului. Acest drum se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului drumul va fi demolat.
1.3.4.4
Tomis Sud
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor si construirea unor noi diguri submerse si o jetea). Planurile cu situatia existenta si cu noile lucrari propuse sunt furnizate in prezenta documentatie.
Pagina 13

Reabilitarea digului T1 consta in realizarea urmatoarelor lucrari: completarea nucleului cu piatra bruta 10-200kg/buc. Manta din blocuri naturale de 0,5 1,0t/buc. cu 1,50m grosime care va acoperi nucleul, berma din blocuri naturale 0,5-1t/buc. de 5,00m latime spre larg montata pe un strat de geotextil; carapace din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de blocuri; pe coronamentul digului se va realiza o dala din beton noua de 50cm grosime.
Diguri submerse In lungul falezei zona Tomis Sud sunt prevazute 2 astfel de diguri submerse cu lungimi L=245m DS-3 si L=260m DS-4, acestea avand rolul de a disipa energia valurilor directe care actioneaza asupra tarmului si a reduce inaltimea valurilor care trec peste aceste diguri submerse. Digul submers DS-3 este amplasat intre capetele epiului T4 si epiul T5, la adancimea de cca. -4,50m, acest dig are lungimea de cca. 245m. Digul submers DS-4 este amplasat intre capetele prelungirilor digurilor T1 si epiul T4 si are prevazuta o lungime de 260m. Adancimea apei pe amplasamentul acestui dig este de cca. 4,50m. Sectiunea transversala este alcatuita ca si la celelalt dig. Sectiunea transversala a acestor diguri are urmatoarea alcatuire: la piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 8,20m din blocuri mici de 100 la 300kg/buc; intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc.
Si bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor. Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3. Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta zona. Elementele de semnalizare vor avea inaltimea astfe incat sa asigure vizibilitatea.

Reabilitarea digului T2 consta in realizarea urmatoarelor lucrari: completarea nucleului cu piatra bruta 10-200kg/buc. Manta din blocuri naturale de 0,5 1,0t/buc. de 1,50m grosime care va acoperi nucleul din piatra bruta.
Pantele taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1,5. La lucrarea existenta T4 in forma de "" se prevede realizarea unui jetele perpendicular pe tarm ce porneste din partea sudica a digului T4 existent. Lungimea jetelei este de 350m ajungand pana la adancimea de 4,50m.
Pagina 14
Nucleul este realizar din piatra bruta 10-200kg/buc si protejat cu o manta din blocuri naturale 0,51,0t. Sectiunea este protejata cu o manta de stabilopozi de 4,5t/buc montati in dublu strat. Ca protectie impotriva afuierilor, corpul epiului se realizeaza pe o folie de geotextil. Carapacea de stabilopozi asezata pe mantaua din blocuri are la baza o berma din blocuri de piatra. Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de 3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor. Taluzele nucleului au inclinarea de 1:1,5.

Pentru cresterea stabilitatii plajei a fost prevazut un epiu (groin) ingropat din saci umpluti cu nisip, in lungime de 70m, pe zona cuprinsa intre epiurile T3 si T4 existente. Aceste epiu (groin) este dispus aproximativ la mijlocul distantei dintre epiurile existente T3 si T4. Epiul ingropat este alcatuit din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m. Sectiunea transversala a acestui epiu ingropat din saci umpluti cu nisip este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m. Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac. Pentru executia epiului ingropat din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii.

Zona Tomis Sud are un potential turistic ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere, a vecinatatii cu orasul Constanta. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Tomis Sud, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni si Oltina.

Lucrarile de reabilitare a digului T1 si noii jetele T4 se vor executa partial de pe uscat si partial de pe de pe apa cu echipamente plutitoare.
Pagina 15
Reabilitarea digului T2 se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacina digului. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera, iar dupa realizarea digului se va dezafecta.
1.3.4.5
Eforie Nord
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala) , lucrari de retinere a nisipului (prin construirea unor diguri longitudinale, repararea si prelungirea unuia din ele).

Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au prevazut 3 (trei) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect. Aceste diguri au lungimea de. 200m doua dintre ele, respectiv 275m al treilea si o distanta libera intre capetele adiacente de cca. 55m, respectiv 135m. Aceste diguri au fost fundate la cota -5,50m nucleul fiind alcatuit din piatra bruta dispus pe un strat geotextil. Suprafata structurilor sparge-val submerse trebuie sa fie protejata cu blocuri prefabricate din beton. Cota superioara a digurilor va fi de -0,5m astefel incat sa nu poata fi vazute de pe plaja, latimea la aceasta cota fiind 10,40m. Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident. Pantele digurilor, cea dinspre tarm ca si cea dinspre larg, vor avea aceeasi inclinare. Se realizeaza o berma din blocuri de piatra cu o latime de 8,5m. Blocurile de beton se vor monta astfel incat la baza pantei sa formeze o berma de cca. 6m. Fiecare dig longitudinal submers va fi prevazut cu trei semnalizatoare marine, care vor avertiza persoanele care practica sporturi nautice cu ambarcatiuni cu motor. Semnalizatorul va consta intr-un pilon de otel, umplut cu beton obisnuit. Acesta va fi incastrat intr-o fundatie de beton de forma patrata, astfel incat deasupra fundatiei sa iasa o portiune de cativa metri. Fundatia va avea dimensiunea de doua ori mai mare decat un bloc de beton prefabricat din beton aplatizat , astfel incat va ocupa suprafata a patru astfel de blocuri. Fiecare semnalizator marin alcatuit din pilon si fundatie va avea o greutate totala de 45,9t.

Pentru retinerea in mod eficient a nisipului s-a prevazut repararea a doua epiuri (jetele) perpendiculare pe plaja si prelungirea uneia din ele, rolul acestora fiind de retinerea nisipului. Reabilitarea jetelei J-1 de cca. 135m consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala veche din coronamet se va demola executandu-se una noua de 4,50m latime si 0.50m grosime., se va realiza o manta de blocuri de 0,8-1,5t/buc. cu o panta de 1:2. Ultima zona de
Pagina 16
reabilitare, cea a capului digului este la fel cu diferenta ca peste blocurile naturale de 0,8-1,5t/buc se aseaza doua randuri de stabilopozi la panta de 1:1,33. Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4 (patru) epiuri. Ca si in cazul blocurilor de 1-3t/buc. , o parte din stabilopozi vor fi recuperati in urma demolarii celor patru epiuri. Cota superioara este de +2,40m in zona refacuta cu blocuri si +2,90m in zona refacuta si cu stabilopozi, iar a dalei de beton de +1,50m. Se va realiza apoi extinderea jetelei cu cca. 60m. Aceasta extindere este alcatuita dintr-un nucleu de piatra bruta realizat pe un strat de geotextil. Nucleul de piatra bruta este protejat cu o manta din blocuri de piatra de 0,51t/buc. la baza careia se va realiza si o berma cu latimea de 5,00m. Peste mantaua de blocuri naturale se va monta carapacea de protectie din stabilopozi de 4,5t/buc. montati in dublu strat, cota superioara a prelungirii fiind de +4,40m. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor. Reabilitarea jetelei J-2 de cca. 180m consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala veche din coronament se va demola executandu-se una noua de 4,00m latime si 0,50m grosime la cota de +1,50m, apoi se asterne o manta de blocuri de 0,8-1,5t/buc. cu o panta de 1:2. Urmatoarea zona reabilitata consta deasemeni in demolarea si refacerea dalei de coronament cu grosimea de 0,5m la cota +1,50m si asternerea unei carapace de blocuri de 1-2t/buc. la cota de +2.00m. Zona capului digului se reface cu blocuri de 0,5-1,0t/buc. si doua randuri de stabilopozi cu panta de 1:1.33. Cota superioara a digului este de +2,00m in zona refacuta cu blocuri si +2,90m in zona capului refacuta si cu stabilopozi. Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4 (patru) epiuri.
1.3.4.5.3 Eliminarea epiurilor

In zona proiectului se afla patru diguri de mici dimensiuni. Acestea sunt localizate in zona de innisipare a plajei si pot pune in pericol vizitatorii plajei, daca sunt lasate asa cum sunt, deoarece vor fi partial ingropate in materialul adus pentru innisipare. Ca atare, digurile trebuie eliminate din locurile respective, prin spargerea coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste nucleul. Toate materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate ca material pentru reabilitarea jetelelor J-1 si J-2. Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat cat si pe partea dinspre mare.

Zona Eforie Nord are un potential turistic ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de cca.100m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va
Pagina 17
utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei. In zona Eforie Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,350,45mm. Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,45mm. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zona Oltina.

Executia lucrarilor celor 2 (doua) diguri longituninale, paralele cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Reabilitarile celor doua epiuri se vor executa de pe uscat, de asemenea prelungirea epiului J-1, exceptie facand montarea geotextilului la prelunigirea acestuia ce se va face dupa apa. Montarea stabilopozilor se face dupa uscat, transportul lor facandu-se atat de pe apa cat si de uscat. Demolarea celor patru epiuri se va face dupa uscat, mai putin a unei parti din stabilopozi. Pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacinile epiurilor. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera.
1.3.5
Perioada de executie a lucrarilor
Lucrarile propuse se vor desfasura pe o perioada de doi ani, dupa cum urmeaza: Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul si de executie a digurilor submerse, care sunt amplasate in zona izobatei de -5,0m, se vor executa numai de pe apa. Piatra va fi adusa in perioada lunilor de vara, pentru evitarea furtunilor si vor fi folosite utilaje plutitoare pentru a se evita derajamentul plajelor; Daca va fi posibil, restul lucrarilor vor fi desfasurate in afara sezonului estival (de exemplu in perioada toamna - primavara).
1.3.6
Organizari de santier, Zone de depozitare a deseurilor
Conform legislatiei romanesti in vigoare, organizarea de santier constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General ca amplasament, solutii, dotari si pentru aceasta va fi nevoie de un Raport distinct privind Evaluarea Impactului asupra Mediului. Se poate presupune ca, toate materialele inerte rezultate din lucrarile de constructie vor putea fi folosite in umpluturi locale (carierele de balast) sau transportate la groapa municipala de deseuri menajere. Toate deseurile rezultate in urma lucrarilor, care pot fi asimilate deseurilor municipale, vor fi transportate la groapa de deseuri orasenesti din Constanta. In capitolul 3.3 este descris modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie.
1.3.7
Surse de materiale de constructie
Contractorul va stabili rutele de transport pe care materielele de constructie vor fi transportate, catre si dinspre zona de lucru.
Pagina 18
Materialele principale care vor fi folosite pentru constructia structurilor de protectie costiera includ: Nisip necesar pentru reincarcarea plajelor; Piatra de cariera pentru constructia epiurilor si digurilor sparge-val; si Structuri din beton armat pentru protejarea epiurilor si digurilor sparge-val.
Alte materiale precum beton si membrane de geotextil vor fi folosite petru zonele de promenada de pe diguri, dar materialele de constructie mentionate mai sus sunt esentiale. Tabelul 1.1 prezinta un sumar aproximativ al cantitatilor de materiale de constructie necesare pentru sectoarele aprobate prin Studiile de Fezabilitate, cel putin pentru cele considerate in general tehnic acceptabile pe baza analizei tehnice initiale. Aceste cantitati sunt apreciate pe baza estimarilor factute in cadrul Studiului de Fezabilitate din 2006/2007 si care au fost aprobate de Guvern in 2008/2009. Cantitatile prezentate trebuie considerate preliminarii, deoarece Studiul de Fezabilitate este in curs de actualizare. Cantitatile de materiale necesare constructiei structurilor de protectie pentru cele 5 sectoare prioritare sunt prezentate in Tabelul 1.1.
Tabelul 1.3- 1 Cantitati de materiale de constructie principale STUDIU DE FEZABILITATE Mamaia Sud Tomis Nord Tomis Centru Tomis Sud Eforie Nord TOTAL NISIP 224,000m3 333,000m3 337,000m3 154,000m3 467,000m3 1,515,000 m3 PIATRA DE CARIERA 24,000m3 ~40,560t 239,000m3 ~403,910t 133,600m 3 ~225,784t 96,300m3 ~162,747t 114,300m3 ~193,167t ~1,026,16 8t STRUCTURI DE BETON PREFABRICATE 1,665buc (4,5t/buc) 13,710buc (4,5t/buc) 2,950buc (6,4t/buc) 6,625buc (4,5t/buc) 2,800buc (6,4t/buc) 8,025buc (4,5t/buc) 4,760buc (6,4t/buc) 3,615buc (4,5t/buc) 7,790buc (6,4t/buc) 33,640buc (4,5t/buc) 18,300buc (6,4t/buc)
Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de intretinere.Totusi, in principiu, urmatoarele utilaje vor fi folosite: Camioane de transport; Transportoare gabarit depasit; Autoturisme; Transportoare beton; Excavatoare si macarale.
Pagina 19
1.3.7.1
Piatra de cariera
In regiunea Dobrogei sunt prezente mai multe cariere de piatra, rocile exploatate fiind predominant calcarul si granitul, dar si sisturi (roci metamorfice) si dolomite (roci calcaroase cu aproximativ 20% oxid de magneziu). Nu se preconizeaza probleme cu privire la productia si aprovizionarea cu piatra de cariera, dar confirmarea si verificarea atenta impreuna cu transportatorii si producatorii este necesara. Urmatoarele cariere de piatra au fost identificate, cercetari ulterioare din partea Proiectantului/Contructorului fiind necesare:
1.3.7.1.1 Cariere de calcar

Mai multe cariere de calcar exista in limita a 50km departare de Constanta. Din carierele identificate cateva par sa functioneze cu o licenta de exploatare completa, incluzand facilitati de extragere prin dinamitare si facilitati de sortare si incarcare. Probleme pot aparea la cateva cariere datorita conditiilor de licentiere, ratelor de productie si facilitatilor limitate, precum si lipsa de experienta mai ales in productia de piatra pentru lucrari in mediul marin. In urmatoarele locatii au fost identificate cariere de calcar (uneori mai multe cariere pe locatie). Cercetari ulterioare atente sunt necesare pentru a stabili eventualele probleme de licentiere si capacitatea de productie: Nicolae Balcescu; Ovidiu; Piatra; Sitorman; Navodari; Adamclisi.
Transportul de la cariera se face in mod normal cu camioane de transport direct pe santier sau piatra poate fi stocata in Portul Constanta pentru a fi transportata ulterior cu barje pana la locatia lucrarilor. Unele cariere identificate au posibilitatea de livrare a materialului prin transport feroviar sau fluvial.
1.3.7.1.2 Cariere de granit

Cariere de roci magmatice, considerate in general mai bune pentru lucrari in mediul marin, pot fi gasite in partea de nord a Dobrogei in jurul muntilor situati la est de Braila. Cateva cariere de granit exista in zona localitatii Turcoaia, existand posibilitatea transportului materialelor cu barje fluviale pana in Portul Constanta sau Portul Midia, de unde via transportului rutier (pentru structuri legate de tarm) sau cu barje marine (pentru structurile din larg), pot ajunge pe locatie.
1.3.7.2
Reincarcarea plajei - nisip

Informatiile urmatoare sunt un sumar concis al datelor disponibile, importante din punct de vedere al proiectarii si constructiei. Informatii mai amanuntite cu privire la sursele de nisip pot fi gasite in studiile elaborate de ECOH (2007) si Halcrow (Mai 2011), inclusiv informatii despre continutul de poluanti organici si metale grele.
Pagina 20
1.3.7.2.1 Surse marine de larg

Depozitele de nisip marin din larg se presupune ca apar ca ramasite ale plajelor bariere mai vechi in ape de 20 - 30m adancime. Aceste surse sunt in prezent nelicentiate si neexplorate, astfel ca nu exista informatii cu privire la locatii, rezerve, rate de extractie, granulometrie, mineralogie sau continut de metale grele. Daca astfel de surse sunt identificate (incluzand studii de impact si licente de exploatare) extractia si transportul nisipului se va face in principiu cu o Draga aspiratoare (Trailing Suction Hopper Dredgers -TSHDs) care poate transporta si descarca nisipul direct pe locatie, fie prin refulare, fie prin intermediului unor conducte fixe sau plutitoare cu statii de pompare. Ca alternativa, Draga poate descarca nisipul in locatii speciale in Porturile Constanta sau Midia de unde prin intermediul unui sistem de conducte sau prin transport rutier poate ajunge pe plaje. Chiar daca nu exista certitudini cu privire la locatia surselor, rezerva resurselor, impactul potential, posibilitatea de licentiere pentru extractie sau caracteristicile materialului, folosirea utilajelor de dragare marine prezinta avantaje importante din punct de vedere al ratelor de extractie si al capacitatii de transport a materialului, desi distantele mari de navigat se pot dovedi neeconomice.
1.3.7.2.2 Surse marine apropiate de tarm

Momentan se desfasoara lucrari de intretinere prin dragarea bancului de nisip de la intrarea in Portul Midia, dar cantitatile extrase sau rezerva potentiala de nisip nu sunt cunoscute. Investigatiile realizate de GeoEcoMar si raportate in in studiile elaborate de ECOH (2007) si Halcrow (Mai 2011) au insemnat colectarea a noua probe de sediment ce au relevat o granulometrie medie a sedimentului de la 0,8 la 0,13mm (inclusiv o proba periferica cu granulometrie medie de 0,01mm). Esantioanele au prezentat o sortare variabila a sedimentului cu deviatia standard <1, dar si intre 1 si 2. Probele au continut si fractii de silt si argila, dar in general continutul de nisip a fost > 70%. Dragarea pentru intretinere are loc si la bancul de nisip de la intrarea pe canalul navigabil Sulina. Testele facute de GeoEcoMar au inclus prelevarea a zece probe ce au relevat o granulometrie medie de 0,05 pana la 0,21mm (cu o medie de 0,12mm). Esantioanele au prezentat o sortare variabila a sedimentului cu deviatia standard >1. Procentajul de nisip din probele colectate a variat de la 50% (fractia de argila inacceptabila) pana la 100%. Rezerva potentiala de sediment si ratele de extractie sunt necunoscute.
1.3.7.2.3 Surse din fluviul Dunarea

In zona localitatii Cochirleni (305-310km distanta de la gura Canalului Sulina) si in zona localitatii Oltina (340-350km distanta de gura Canalului Sulina) pe cursul Dunarii se gasesc cateva cariere de nisip licentiate. Dupa cum s-a raportat in in studiul elaborat de ECOH (2007), pe baza celor 15 esantioane prelevate de la Cochirleni, sedimentul bine sortat are o granulatie medie a de 0,22mm si o deviatie standard de 0,39, iar fractia nisipului este de 100%. Alte 3 probe au fost prelevate in aceasta zona (de diversi operatori), dupa cum s-a raportat in studiul elaborat de Halcrow (Mai 2011), ce au relevat un sediment cu o granulatie medie de 0,32mm pana la 0,41mm, prost sortat, cu o deviatie standard >1 si fractia de nisip predominanta >90%. ECOH (2007) a prezentat si rezultatele testarii a cinci probe prelevate de la Oltina, ce au relevat o granulatie medie a sedimentului de 0,32mm (desi
Pagina 21
variatia granulometrica nu este prezentata), cu o deviatie standard medie de 0,46 indicand o sortare potential buna si o fractie nisipoasa predominanta. Cand s-a evaluat potentialul de extractie si dimensiunea rezervelor de nisip, ECOH (2007) a raportat rezerve pentru care exista licenta de exploatare de pana la 2,8 milioane de m3 in 1999/2000. A fost mentionat ca zonele licentiate petru exploatare acopera doar o mica parte din rezerva totala de nisip. ECOH (2007) a prezentat de asemenea si date ale Agentiei Nationale de Resurse Minerale (ANRM) care sugerau ca in 2004 cantitatea maxima autorizata de extractie era de putin peste un milion de m3 pe an din care doar 140 000m3 au fost extrasi. Lucrari importante de intretinere a canalului navigabil prin dragare au loc pe Dunare, ECOH (2007) a raportat ca aceste lucrari sunt autorizate de la Km 240 la Km 630 al Dunarii, iar in perioada 1998 2004 au fost dragati aproximativ 640 000m3 sediment/an. Sedimentul a fost descarcat in alte parti ale Dunarii si aparent fractia de nisip nu depaseste 50%, astfel ca nu este potrivit pentru incarcarea plajelor (fara o cernere prealabila). Cateva provocari logistice sunt asociate surselor fluviatile licentiate de nisip. Zone noi cu licente de extractie vor fi necesare pentru a indeplini cerintele de nisip aproximate la peste 50 000 125 000m3 pe luna pentru Faza 1 a proiectului (presupunand un program de constructie de 2 pana la 3 ani si ca lucrul neintrerupt in timpul anului nu este posibil datorita motivelor ce tin de protectia mediului si socio-economice). Tehnicile de extractie actuale se realizeaza cu dragi cu cupe si graifere, iar transportul se face cu barje fluviale (capacitate de 1000 2000t) care ar trebui sa treaca prin doua instalatii de ecluza pana la Portul Constanta sau trei pana la Portul Midia.
1.3.7.3
Structuri din beton prefabricate

Tinanand cont de numarul mare de prefabricate necesare va fi nevoie de o instalatie de turnare a betonului mobila sau fixa. Contractorul va hotara locatia acestei instalatii, dar trebuie sa tina cont de spatiul necesar pentru intarire si depozitare, precum si de apropierea de santier. Transportul prefabricatelor de la statia de turnare va fi in principiu rutier, dar si transportul feroviar sau fluvial este posibil. Pentru structurile conectate la tarm, transportul va fi facut cu autotrenuri, dar pentru structurile din apropierea tarmului vor fi necesare barje marine, astfel ca manipularea in cadrul unui port va fi necesara. Trebuie mentionat ca datorita naturii proiectarii si constructiei, poate fi posibil pentru Contractor sa prezinte un proiect ce indeplineste performantele tehnice cerute, in care protejarea digurilor sa fie facuta cu blocuri de piatra in loc de structuri prefabricate din beton.
1.4
Consumul de energie
Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de intretinere. In aceasta etapa a proiectului nu s-a putut face o estimare a necesarului energetic pentru lucrarile de protectie costiera propuse.
Pagina 22
1.5
Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 1.5.1 Impactul negativ
Poluantii fizici care pot genera un impact in perioada de constructie sunt reprezentati de: zgomot si vibratii; praf; turbiditate.
Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de utilajele folosite pentru executia lucrarilor propuse. Zgomotul provenit de la autovehicule este combinatia zgomotului produs de motor, esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si in urma urmatoarelor disfunctionalitati: proasta functionare a utilajelor; conditiile de drum necorespunzatoare care pot ingreuna circulatia autobasculantelor.
Intensitatea emisiei fonice este resimtita diferit in functie de distanta receptorului fata de sursa, de gradul de denivelare a terenului care se interpune intre receptor si sursa, de gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si de starea atmosferica. Aceasta scade proportional cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de denivelare a terenului, cu gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si cu starea atmosferica. Deoarece lucrarile de constructie se vor desfasura la distante semnificative de zonele rezidentiale, pe plaje si pe mare, se considera ca impactul generat de zgomot in perioada propriu-zisa de constructie in zonele Mamaia Sud si Eforie Nord va fi nesemnificativ. In acelasi timp, desfasurarea lucrarilor va avea loc in afara sezonului estival, astfel incat cresterea nivelului zgomotului nu va afecta turistii. Singurele zone in care, in perioada de exploatare, ar putea fi generat un disconfort creat de zgomotul utilajelor sunt Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale. Masurile propuse in timpul executiei lucrarilor vor permite diminuarea disconfortului creat. In urma transportului cu autobasculante se vor genera vibratii de mica intensitate asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si actioneaza asupra cladirilor sau a unor parti din acestea, la care se adauga vibratiile cauzate de emisiile sonore generate in urma transportului. Daca luam in considerare ca transportul nisipului, cat si a pietrei necesare pentru cele cinci locatii se va face cu autobasculante de 16t care vor transporta aproximativ 10m3 de material, se poate considera ca efectul asupra infrastructurii va fi insignifiant. Toate motoarele utilajelor si autocamioanelor vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot. De asemenea, nu se va produce nici tasarea sau degradarea drumului, doar daca calitatea acestuia nu este una corespunzatoare.
Pagina 23
Sursele de praf vor fi reprezentate de transportul nisipului, de activitatile de descarcare a nisipului in zonele in care se vor face innisipari artificiale si de activitatile de amenajare a plajei. Degajarile de praf in atmosfera vor varia substantial de la o zi la alta si vor depinde de specificul lucrarilor, nivelul intensitatii lucrarilor si de conditiile meteorologice. Operatiile tehnologice generatoare de praf (descarcarea, transportul si nivelarea nisipului) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare a suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru. Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful. Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in scopul reducerii emisiilor de praf. Se estimeaza ca, prin aplicarea tuturor masurilor de organizare a lucrarilor de santier si protectia mediului ce se vor aplica in cadrul proiectului, impactul generat de antrenarea de praf (pulberi) va fi un impact minor, care se va manifesta doar local. In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va produce o crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul va fi insa temporar si va dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona. De aceea, se estimeaza ca, pe termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare artificiala va fi nesemnificativ. In perioada de exploatare, nu vor exista alti poluanti decat cei care exista si in prezent, respectiv zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de plaja in care se va desfasura proiectul.
Tabelul 1.5- 2 Informatii despre poluarea fizica si biologica generate de activitatile din cadrul proiectului Tipul poluarii Sursa de poluare Nr. surse de poluare Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) - 90dB - la locul de munca Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Zgomot
- utilaje folosite pentru lucrarile de protectie costiera
- atenuator de zgomot (mansoane de cauciuc) - optimizarea graficului de lucru
Pagina 24
Tipul poluarii
Sursa de poluare
Nr. surse de poluare
Praf
- transportul, descarcarea si nivelarea nisipului
Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) -
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Turbiditat e
- dragarea nisipului din Dunare - alimentarea artificiala cu nisip a plajelor
- operatiile tehnologice generatoa re de praf (vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va urma si o umectare a suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru. Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful. Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in scopul reducerii emisiilor de praf. -
1.5.2
Impactul pozitiv
Activitatea propusa, respectiv lucrarile de protectie costiera in cele 5 sectoare - Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud nu va afecta mediul din punct de vedere al poluarii biologice (microorganisme, virusi), respectiv cu radiatie electromagnetica sau radiatie ionizanta, tinand cont de faptul ca: pentru colectarea apelor uzate menajere din cadrul organizarii de santier vor fi prevazute toalete ecologice, care vor fi intretinute prin firme specializate, pe baza de prestari servicii; radiatiile electromagnetice generate de utilajele ce vor fi folosite pentru executia lucrarilor propuse sunt nesemnificative; radiatia ionizanta nu vor exista surse de radiatii ionizante.
Cel mai important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de plaja si faleza din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate. Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care vor retine nisipul.
Pagina 25
1.6
Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona 1.6.1 Mamaia Sud
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta, zona Sudica a Statiunii Mamaia cuprinsa intre hotel Sulina si hotel Parc si este domeniu public al Statului de interes national, aflat in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 78 950m2. Folosinta actuala a terenului este plaja si luciu de apa. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja si luciu de apa. Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 302/28.05.2009. Pentru sectorul Mamaia Sud a fost emis de catre Primaria Municipiului Constanta Certificatul de Urbanism nr. 1419 din 16.05.2011.
1.6.2
Tomis Nord
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu privat al municipiului Constanta. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 179 800m2. Folosinta actuala a terenului este plaja. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja. Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 116/16.07.2010. Pentru sectorul Tomis Nord a fost emis de catre Primaria Municipiului Constanta Certificatul de Urbanism nr. 1416 din 13.05.2011.
1.6.3
Tomis Centru
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului de interes national, aflat in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 55 245m2. Folosinta actuala a terenului este plaja. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja. Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 116/16.07.2010. Pentru sectorul Tomis Centru a fost emis de catre Primaria Municipiului Constanta Certificatul de Urbanism nr. 1417 din 13.05.2011.
Pagina 26
1.6.4
Tomis Sud
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu privat al municipiului Constanta. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 143 630m2. Folosinta actuala a terenului este plaja. Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja. Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 116/16.07.2010. Pentru sectorul Tomis Sud a fost emis de catre Primaria Municipiului Constanta Certificatul de Urbanism nr. 1415 din 13.05.2011.
1.6.5
Eforie Nord
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul orasului Eforie si este domeniu public al Statului. Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 53 750m2. Folosinta actuala a terenului este luciu de apa, plaja si dig. Lucrarile propuse se vor corela cu PUZ Faleza aprobat prin HCL nr. 105/2002 si PUZ Amenajare plaja Eforie aprobat prin HCL nr. 66/2007. Pentru sectorul Eforie Nord a fost emis de catre Primaria orasului Eforie Certificatul de Urbanism nr. 109 din 09.05.2011.
Procese tehnologice
In cadrul Capitolului 1 au fost descrise pe larg lucarile de protectie costiera propuse, solutiile constructive pentru realizarea acestora, precum si sursele de materiale necesare executarii acestor lucrari.
3
3.1
Deseuri
Deseuri inerte si nepericuloase 3.1.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie
Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase care pot rezulta in perioada de executie a lucrarilor de protectie costiera sunt reprezentate de: materialele de constructie (blocuri de piatra, piatra sparta) care vor fi utilizate la refacerea si la constructia digurilor, care vor bloca transportul longitudinal al sedimentelor; activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier.
Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei uprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2, sunt codificate astfel: 17 deseuri din constructii si demolari;
Pagina 27
17.01. beton, caramizi, tigle si materiale ceramica; 17.01.01 beton; 17.01.07. amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice; 17.02 lemn, sticla si materiale plastice; 17.04 metale (inclusiv aliajele lor); 17.05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deseuri de la dragare; 17.09 alte deseuri de la constructii.
In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din demolari:
Tabelul 3.1- 3 Tipuri si cantitati de deseuri rezultate din demolari Activitate Tip deseu MAMAIA SUD nu au fost date disponibile la raport EFORIE NORD Reabilitare jetea J-1 Beton coronament Blocuri beton 1-3t/buc. Reabilitare jetea J-2 Beton in coronament Blocuri beton 1-3t/buc. Eliminare diguri Beton existente Blocuri beton 1-3t/buc. Stabilopozi de 4,5t/buc. de deasupra apei Stabilopozi de 4,5t/buc. de sub apa TOMIS CENTRU Reabilitare dig T6-1 Beton TOMIS NORD Extindere jetea T7 Beton TOMIS SUD Reabilitare dig C1 Beton Extindere jetea C4 Beton UM Cantitate data intocmirii prezentului m m m m m m buc. buc. m m m m 149,00 320,85 457,00 147,20 371,00 5101,00 85,00 915,00 288,00 60,00 150,00 150,00
Pagina 28
3.1.2
Generarea deseurilor in perioada de exploatare
In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri inerte si nepericuloase.
3.2
Deseuri toxice si periculoase 3.2.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie
Principalele surse de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie sunt reprezentate de: Utilajele de constructie (autocamioane, nave) prin scurgerile de carburanti, uleiuri, lubrefianti si acid sulfuric (pentru baterii); Vopseaua folosita pentru diverse marcaje.
Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2 sunt codificate astfel: 08 deseuri de la utilizarea vopselelor; 08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase; 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi; 13.02.07 uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile; 13.07.01. ulei combustibil si combustibil diesel; 13.07.02. benzina; 13.07.03 alti combustibili (inclusiv amestecuri).
Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie a lucrarilor de protectie vor fi luate o serie de masuri, precum: Impunerea prin caietele de sarcini a obligativitatii Antreprenorului, de a utiliza echipamente si mijloace de transport moderne, cu emisii reduse de poluanti; Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare avand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate; Schimbul si intretinerea de acumulatori va fi efectuat de asemenea in ateliere specializate; Vopseaua folosita la marcaje va fi depozitata in recipienti etansi si descarcata cu dispozitive speciale. Recipienti goliti vor fi restituiti producatorilor sau distribuitorilor.
3.2.2
Generarea deseurilor in perioada de exploatare
In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri toxice si periculoase.
Pagina 29
3.3
Modul de gospodarire a deseurilor

Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta in felul urmator: 1. deseuri menajere colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice amplasate pe platforme betonate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deseuri sau la statiile de transfer ale localitatilor. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederle HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulteriore; 2. deseuri metalice colectarea se va face pe platforme betonate si valorificate pe baza de contract cu autoritatile specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; 3. deseuri materiale de constructii colectarea pe platforme speciale; 4. slamuri petroliere colectare in recipienti metalici etansi si predati la autoritatile specializate in vederea valorificarii acestora prin reciclare. Vor fi tinute evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Sub niciun mod nu va fi permisa depozitarea uleiurilor uzate pe plaje. 5. deseuri lemn colectate selectiv si refolosirea acestora functie de dimensiuni si necessitate; 6. acumulatori uzati colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate si valorificare prin riciclare. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 1057/2001. 7. anvelope uzate si bateriile uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate si valorificare prin riciclare. Sub nicio forma nu va fi permisa colectarea lor pe plaje si arderea cauciucurilor. 8. apa de santina si resturile de combustibili rezultate din spalarea tancurilor vor trebui colectate si depozitate in recipienti metalici. Acestia urmeaza a fi transportati catre centrele sepecializate de colectare / tratare. Lucrarile prevazute pentru constructia si reabilitarea digurilor de protectie costiera vor avea un volum redus de deseuri. Daca organizarea de santier va respecta normele in vigoare, impactul deseurilor generate asupra perimetrelor de lucru, va fi minim.
4
4.1
Metodologia de evaluare
Evaluarea impactului
Informatii referitoare la conditiile de mediu generale si impactul potential au fost obtinute in urma consultarilor si prin revizuirea informatiilor generale existente. Urmatoarea procedura a fost urmata pentru a aprecia si evalua impactul asupra mediului al lucrarilor propuse: identificarea receptorilor si a resurselor de mediu ce ar putea fi afectate de punerea In aplicare a lucrarilor propuse; suprapunerea optiunilor preferate cu informatiile generale existente;
Pagina 30
identificarea valorii sau sensibilitatii receptorilor si resurselor de mediu, asa cum sunt prezentate in Tabelul 4.1-1
Valoare Foarte mare Mare Medie Mic Neglijabila Criteriu Importanta internationala Importanta nationala Importanta regionala Importanta judeteana locala Fara importanta
Tabelul 4.1- 4 Clasificarea valorii/sensibilitatii receptorilor de mediu
sau
considerarea interactiunilor lucrarilor propuse cu mediul, pentru a identifica impactul probabil potential (modificarea fizica), ca o consecinta a lucrarilor atat la faza de constructie, cat si in cea de functionare, comparativ cu impactul potential al optiunii de a nu face nimic; evaluarea importantei si a naturii (pozitiv sau negativ) efectelor potentiale asupra receptorilor sau a resurselor de mediu, asa cum sunt prezentate in tabelul 4.1-2;
Definitie Impact cu consecinte serioase si/sau pe o arie larga Impact cu consecinte nedorite Impact vizibil negativ si / sau pe o suprafata mica Nici un impact sau nici un impact vizibil Impact vizibil pozitiv si / sau pe o suprafata mica Impact cu consecinte favorabile Impact care produce castiguri substantiale si/sau pe o arie larga
Tabelul 4.1- 5 Clasificarea importantei si a naturii efectelor asupra mediu Importanta Puternic negativ Moderat negativ Slab negativ Neglijabil Slab pozitiv Moderat pozitiv Puternic pozitiv
evaluarea importantei efectelor potentiale asupra receptorilor si a resurselor de mediu pe baza valorii / sensibilitatii si marimii efectelor potentiale folosind criteriile prezentate in tabelul 4.1-3; considerarea duratei efectului (temporar sau permanent); in cazul in care au fost identificate efectele potentiale (impactul = I), stabilirea masurii de diminuare adecvate (diminuare = D) si masurile de imbunatatire necesare pentru a ameliora sau a reduce impactul potential la un nivel acceptabil. Impacturile si diminuarea relevanta au fost numerotate (de exemplu, masurile de diminuare relevante asociate cu un impact I.3 va fi D.3) sa corespunda reciproc; si identificarea impactului potential rezidual al schemei de diminuare.
Important a Valoare/Sensibilitate Mare Mediu Moderat nefavorabil Puternic nefavorabil Moderat nefavorabil
Tabelul 4.1- 6 Evaluarea semnificatiei efectelor asupra mediului si a efectelor reziduale Foarte mare Puternic nefavorab il Scazut
Puternic negativ
Minor nefavorabil Moderat nefavorabil
Pagina 31
Important a Moderat negativ
Slab negativ
Neglijabil Slab pozitiv Moderat pozitiv Puternic pozitiv
Valoare/Sensibilitate Foarte Mare Mediu Scazut mare Moderat Moderat Slab Slab nefavorabil nefavorab nefavorabil nefavorabil il Moderat Puternic nefavorabil nefavorab il Slab Slab Slab Slab nefavorabil nefavorab nefavorabil nefavorabil il Moderat Moderat nefavorabil nefavorab il Nici un impact semnificativ Slab Slab Slab Slab favorabil favorabil favorabil favorabil Moderat Moderat favorabil favorabil Moderat Moderat Slab Slab favorabil favorabil favorabil favorabil Puternic Moderat favorabil favorabil Puternic Moderat Moderat Slab favorabil favorabil favorabil favorabil Moderat favorabil Puternic favorabil
4.1.1
Metode de analiza si evaluare a zgomotului
Zgomotul provenit de la autovehicole este combinatia zgomotului produs de: motor, esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si ca urmare a: Functionarii necorespunzatoare a pieselor autobasculantei; Conditiilor de drum necorespunzatoare care ingreuneaza functionarea autobasculantei (pante abrupte).
Nivelul zgomotului din trafic se reduce datorita distantei, formelor de relief, barierelor naturale sau artificiale si vegetatiei. Metoda folosita pentru estimarea zgomotului generat in urma transportului cu autobasculante este metoda recomandata de Directiva 2002/49/EC si anume, metoda nationala franceza de calcul NMPB Routes 96 (SETRA CERTU LCPC CSTB) indicata in Arrete du 5 mai 1995 relatif au bruit des infrastructures routieres, Journal Officiel du 10 mai 1995, Article 6 si standardul francez XPS 31-133.
4.1.1.1
Calculul de estimare a zgomotului de la masinile de transport

Conform informatiilor furnizate, transportul nisipului se va face cu autobasculante de 25t, iar transportul pietrei se va face cu autobasculante de 16t. Metodologia utilizata pentru estimarea zgomotului este urmatoarea: s-au considerat nivelele de putere acustica a autobasculantelor de 25t ca fiind 105dB(A), respectiv 100dB(A) pentru cele de 16, acestea caracterizand masinile din punct de vedere al emisiilor sonore; s-a calculat nivelul de putere acustica pe metrul de drum (LAW/m) pentru aceste masini;
Pagina 32
s-au comparat nivelele de putere acustica pe metru de drum obtinute in urma calculului cu valorile admisibile.
Pentru fiecare sector in parte s-au estimat circa 200 de transporturi pe zi cu autobasculante de 25t. Astfel, pentru 200 de transporturi pe zi vom rezulta aproximativ 16 transporturi pe ora, dar tinand cont ca autobasculantele vor face traseele tur retur pentru 200 de transporturi vor rezulta circa 32 de treceri pe ora. Pentru un numar de 32 de treceri cu autobasculanta de 25t la viteze de 30km/h, 40m/h respectiv 50km/h nivelul de putere acustica pe metrul liniar este: LAW / m = LW + 10 log 75,28dB(A);
Q 32 = 105 + 10 log = 1000 V 1000 30 Q 32 = 105 + 10 log = 1000 V 1000 40 Q 32 = 105 + 10 log = 1000 V 1000 50
LAW / m = LW + 10 log 74,03dB(A);
LAW / m = LW + 10 log 73,06dB(A).
4.1.1.2
Limite de zgomot pentru utilaje si echipamente care sunt situate in afara cladirilor
O alta activitate in urma careia se pot genera emisii de zgomot este aceea de amenajare propriu-zisa a plajelor, unde se vor folosi buldozere pentru nivelarea nisipului. Limitele de zgomot pentru echipamentele care sunt situate in afara cladirilor, conform HG 1756/2006, sunt prezentate in tabelul 4.1-4.
Tabelul 4.1- 7 Limitele de zgomot pentru echipamentele situate in afara cladirilor Tip de echipament Putere instalata neta P (kW) Putere electrica Pel1 (kW) m masa (g) Linie de intersectie L(cm) P<=8 8<P<=70 P>70 P<=55 P>55 P<=55 Nivelul de putere acustic admisibil dB/1pW Etapa I Etapa I Din 3.01.2005 Din 3.01.2007
Masini de compactat care folosesc doar cilindri, placi si rame vibratoare Buldozere incarcatoare, incarcatoareexcavatoare pe senile
108 109 89+11 log P 106 87+11log P 104
1052 1062 86+11log P2 1032 84+11log P2 1012
PEL pentru generatoare pentru sudura: curentul de sudura conventional multiplicat cu tensiunea de incarcare conventionala la momentul activ cel mai scazut indicat de productor.
2
Aceste valori sunt doar orientative. Valorile reale vor depinde de modificarile ulterioare ale hotararii actuale. In lipsa unor astfel de modificari, valorile pentru etapa I vor continua sa se aplice pentru etapa a II-a. Nivelul de putere admisibil va fi rotunjit pana la intreg (sub 0,5 pentru numarul intreg inferior, egal sau mai mare decat 0,5 pana la numarul intreg superior)
Pagina 33
Tip de echipament Buldozere, incarcatoare, incarcatoare-excavator pe pneuri, dumpere, gredere, compactoare, automacarale actionate de motor cu combustie interne, cu contragreutate, macarale mobile, masini de compactat doar cu cilindri nevibratori Excavatoare, ascensoare de santier pentru materiale, vinci pentru constructii, motosape Spargatoare de beton si ciocane rotopercutoare portabile Macarale turn Grupuri electrogene, generatoare pentru sudura Compresoare
Putere instalata neta P (kW) Putere electrica Pel (kW) m masa (g) P>55
Nivelul de putere acustic admisibil dB/1pW Etapa I Etapa I Din 3.01.2005 Din 3.01.2007
85+11log P
82+11log P2
P<=15 P>15 m<=15 15<m<30 m>=30 Pel<=2 2<P el<10 Pel<10 P<=15 P>15
96 83+11log P 107 98+11log m 96+11log P 98+ 11log P 97+11log Pel 98+11log Pel 97+11log Pel 99 97+2 log P
93 80+11log P 105 92+11log m2 94+11log P 96+11log P 95+11log Pel 96+11log Pel 95+11log Pel 97 95+2log P
5
5.1
Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducere al acestuia

Apa 5.1.1 Date generale
5.1.1.1
Ape de suprafata
Marea Neagra este cel mai mare bazin intercontinental, salmastru, avand o suprafata de 413 488m2 si un volum de 529 155km3. Suprafata bazinului Marii Negre este de 2 405 000km2, reprezentand 20% din suprafata Europei. Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 244km (intre bratul Musura si Vama Veche) reprezentand 6% din lungimea totala a tarmului Marii Negre, cuprinzand 128km de apa tranzitorie marina (Chilia Periboina) si 116km de apa costiera (Periboina to Vama Veche). Caracteristicile unice ale Marii Negre sunt reprezentate de (conform datelor din Planul de management al fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere - PMB, elaborat de catre A.N. Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral - ABADL, 2009): directia predominanta a curentilor marini este N-S; absenta curentilor verticali si a mareelor; volum majoritar anoxic (90%);
Pagina 34
variabilitate mare temporala si spatiala a proprietatilor fizico-chimice; cresterea accentuata a densitatii apei intre 0-200m adancime datorita inexistentei amestecului vertical intre straturile superficiale si cele adanci; salinitatea este aproximativ jumatate din cea a oceanului planetar, variind intre 18-19 la suprafata si 22,5 la adancimi de 2,000m; existenta unui strat superficial oxigenat unde au loc procese biotice si a unui strat profund anoxic, fara viata care contine hidrogen sulfurat, separate la o adancime de 150-200m; schimb de apa redus cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor; compozitia ionica este putin diferita fata de cea a oceanului planetar (ex: mai mult Ca, Mg, HCO3, CO3 si SO4).
Rauri - Principalii afluenti ai Marii Negre sunt fluviile Dunarea, Nipru, Nistru, Bugul si Kubanul. 80% din afluentii Marii Negre se varsa in partea de N-V a platoului continental, ponderea cea mai mare avand-o fluviul Dunarea, care reprezinta 70% din debitele afluente din partea de N-V a Marii Negre. Suprafata hidrografica aferenta zonei litorale se compune dintr-o serie de bazine mici acoperind 5 480km2, dintre care cele mai mari sunt bazinele hidrografice ale raurilor V. Albesti (cu izvorul in Bulgaria), Casimcea, Taita, Slava. In zona lucrarilor de protectie propuse, cursurile de apa mai mari se descarca in lacuri sau lagune. Lista acestor bazine si receptorul final este redata in Tabelul 5.1-1. Lacuri - Lacurile prezente in zona celor 5 sectoare pentru care se vor desfasura lucrarile de protectie sunt prezentate in tabelul urmator:
Pagina 35
Tabelul 5.1- 8 Lacuri prezente in zona analizata (conform Planului de Management Bazinal elaborat de ABADL) LACUL DESCRIERE DISTANT A FATA DE LUCRARI LE DE PROTECT IE COSTIER A Aprox 250m vest fata de Mamaia Sud. Aprox 500m vest fata de Tomis Nord si Tomis Centru. Aprox 1km vest fata de Tomis Sud. Aprox 250m vest fata de Eforie Nord 0,94 1.5 Tabacarie 6,82 SUPRAFA TA, KM2 ADANCIM EA, M VOLU M, MM3 CURS DE APA SUPRAFAT A, KM2
Siutghiol
Contine apa dulce, care
18,40
2,5
88
V.Neagra (Cogealia)
22,0
deverseaza in mare; atat pe
Tabacarie
Techirghiol dulce Techirghiol sarat
marginea vestica, precum si pe fundul lacului, este cunoscuta prezenta a numeroase izvoare de apa dulce care alimenteaza lacul. Contine apa dulce, care deverseaza in mare. Contine apa dulce, apa salmastra- dulce si apa sarata.*
2,00 12,27
4 3
42
Biruinta + Derevea
98,9
Pagina 36
Figura 5.1- 1 Zonarea lacului Techirghiol conform salinitatii (conform Planului de management al ariei protejate Lacul Techirghiol 2008-2013, elaborat de ABADL)
5.1.1.2
Hidrogeologie
Cele 5 sectoare analizate Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Tomis Sud si Eforie Nord sunt situate in principal, la contactul dintre unitatea structurala a Dobrogei de Sud si unitatea Dobrogei Centrale, despartite de falia Capidava-Ovidiu. Dobrogea este caracterizata de o geologie foarte complexa, asa cum este descris in continuare.
5.1.1.2.1 Dobrogea de Sud

Acviferul cuaternar Orizontul acvifer cuaternar este cantonat in loessuri si lehmuri si are de regula ca strat impermeabil argilele rosii de la baza cuaternarului. Acviferul are un caracter discontinuu in functie de dezvoltarea loessurilor si a stratului impermeabil de la baza acestora. In zonele in care stratul impermeabil este slab dezvoltat, acest acvifer sau dispare, sau formeaza un orizont comun cu calcarele Sarmatiene, in functie de raportul existent intre limita Cuaternar Sarmatian si pozitia nivelului hidrostatic. Pe taluzul falezei, apa subterana a fost intalnita pe alocuri in foraje la adancimi si cote variabile, functie de configuratia taluzelor, de functionarea sistemului de drenaj si de natura materialului de pe taluz, dar intotdeauna deasupra argilelor bazale care constituie stratul impermeabil al acviferului Cuaternar. Alimentarea acviferului se face din precipitatii si din sistemele de irigatii, precum si din pierderi din retelele de canalizare si apa. In Figura 5.1-2 Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998) este prezentata harta piezometrica, interpolata pe baza datelor din forajele hidrogeologice si, pentru caracterizarea generala, a fost considerat ca un acvifer continuu; harta detaliata nu poate fi efectuata la aceasta scara
Pagina 37
si pentru acest lucru este necesar achizitionarea de date suplimentare. Directia generala de curgere este catre Marea Neagra si, local, catre lacuri si Canalul Dunare Marea Neagra.
Figura 5.1- 2 Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998)
Acviferul Sarmatian In aceasta zona, acviferul de medie adancime este cantonat in calcare sarmatiene alterate si carstificate, local acoperite de un strat de argile bentonitice. Grosimea depozitelor sarmatiene creste catre sud. Acviferul este cu nivel liber acolo unde este acoperit direct de depozitele de loess prafos si sub presiune, unde este acoperit de depozite argiloase. Acviferul este alimentat dinspre teritoril Bulgariei, unde intreaga structura este situate la cote ridicate si poate fi alimentat direct din precipitatii. Inainte de anii 1990 a functionat sistemul de irigatii, insa dupa aceasta perioada, irigatiile au fost treptat reduse, iar in present nu mai sunt utilizate. Acviferul se descarca pe directia estica (Figura 5.1-3 Harta piezometrica a acviferului sarmatian Moldoveanu 1998) in Marea Neagra si in Canalul Dunare Marea Neagra, care intercepteaza canalul pe ultimii 5 6km inainte de Marea Neagra. Directia principala de curgere a acviferului sarmatian este catre Marea Neagra, cu o descarcare de aproximativ 1,29m3/s.
Pagina 38
Figura 5.1- 3 Harta piezometrica a acviferului sarmatian Moldoveanu 1998
Complexul acvifer Jurasic superior Cretacic inferior Complexul acvifer Jurasic superior Cretacic inferior, localizat in formatiuni calcaroase si dolomitice, este in general sub presiune si este afectat de sistemul de falii regionale cu directiile WNW ESE si NNE SSW. Acviferul poate fi local cu nivel liber in partea nordica si estica a Dobrogei de Sud, unde afloreaza Cretacicul inferior. In partea sudica si estica a Dobrogei de Sud, complexul acvifer de adancime este separate de acviferul sarmatian printr-un acvitard Senonian format in principal din depozite cretoase si marnoase. Limitele naturale ale acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este falia Capidava Ovidiu. In compartimentul Nordic, Jurasicul superior are grosimi mici si incaleca sisturile verzi cu permeabilitate scazuta si cote ridicate, formand o bariera in curgerea apei subterane, ducand la devierea directiei de curgere catre est. Nivelurile piezometrice (Figura 5.1-4 Harta piezometrica a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior) arata ca acviferul Jurasic superior Cretacic inferior este alimentat pe teritoriul Bulgariei, unde afloreaza depozitele Jurasice superiore. Acviferul se descarca in partea de est, catre Marea Neagra si catre nord in lacul Siutghiol. Acviferul este alimentat si pe verticala din acviferul sarmatian si, in partea de vest a Dobrogei de Sud, prin infiltratii directe din precipitatii. De-a lungul litoralului, nivelul piezometric al acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este mai ridicat decat cel al acviferului sarmatian, prin urmare, avand loc o descarcare pe verticala. Directia principala de curgere a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este catre nord si catre Marea Neagra in partea de est, iar descarcarea in Marea Neagra este de circa 1,64m3/s.
Pagina 39
Figura 5.1- 4 Harta piezometrica a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior
Dobrogea centrala Pe baza datelor privind structura geologica a Dobrogei Centrale se poate arata ca: sisturile verzi reprezinta practic o formatiune lipsita de capacitatea de inmagazinare a apei; depozitele sedimentare capabile sa inmagazineze apa au o dezvoltare redusa.
Sisturile verzi reprezinta o formatiune de orogen - considerata de unii autori ca formatiune de flis - afectata de un metamorfism regional, care a produs suficiente transformari de structura si textura rocilor, facandu-le impermeabile. Fiind supuse la degradare in mediu subaerian, la partea superioara a acestor formatiuni apare o zona de alteratie, in care se dezvolta pe grosimi reduse un sistem de fisuri, care permit circulatia apei. In vaile ce se dezvolta pe sisturile verzi, se gasesc uneori grohotisuri depuse la baza versantilor vaii, care impreuna cu materialul fin ce provine din spalarea loessurilor, formeaza depozite cu permeabilitate mai ridicata in care apa poate fi retinuta, formand acvifere cu dezvoltare locala. Depozitele sedimentare Jurasice si Cretacice, dezvoltate in facies calcaros, nu pot constitui acvifere mai importante deoarece au o dezvoltare redusa in suprafata, sau datorita unor particularitati structurale-tectonice, situate la cote superioare fata de reteaua hidrografica, fiind drenate puternic de catre acestea. Forajele executate in Dobrogea Centrala, in marea lor majoritate, au investigat formatiunile cuatrenare, loessurile si depozitele proluviale ale vailor. Sistemul acvifer cuaternar
Pagina 40
Acestui sistem ii corespund depozitele eoliene ce acopera sisturile verzi. Ele sunt alcatuite din argile verzui-roscate, cu concretiuni de gips, lehmuri si loessuri si dispuse peste un relief preexistent. Pe vai gasim depozite holocene, alcatuite din loessuri resedimentate in care se gasesc dispersate elemente grosiere ce provin din degradarea sisturilor verzi. Aceste depozite au o porozitate crescuta (peste 40%) reflectata in capacitatea crescuta de inmagazinare, dar datorita elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de cedare este foarte scazuta. Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniforma, acestea fiind depuse pe un relief preexistent. Se remarca valori scazute ale adancimii nivelurilor piezometrice, pentru ca majoritatea forajelor au fost executate pe vai, iar aportul de apa din irigatii, a contribuit in perioada de functionare a sistemelor de irigatii, la ridicare nivelului apelor subterane. Valorile parametrilor K si T, sunt in general scazute. Procentual circa 40% din foraje au valori mai ridicate (peste 10 m/zi pentru K), ceea ce justifica afirmatiile de mai sus. Sistemul acvifer din calcarele jurasice Aceste depozite se dezvolta in partea sudica a Dobrogei Centrale si reprezinta circa 7% din suprafata Dobrogei Centrale (aproximativ 210km2 din 2875km2). Depozitele Jurasice se dispun discordant peste sisturile verzi, simuland un relief preexistent. Structural, depozitele jurasice alcatuiesc trei cute sinclinale orientate NV-SE, afectate de un sistem fisural cu dezvoltare pana la carst. Calcarele afloreaza la zi de sub cuvertura de loessuri, in versantii abrupti ai vailor, indeosebi in malul Dunarii, prezentand aspecte ruiniforme. Cand apar la zi de sub loessuri in zona culmilor, calcarele prezinta forme rotunjite. In valea Casimcei, eroziunea a creeat pereti inalti verticali, afectati de un puternic sistem fisural carstic. Calcarele Jurasice din Dobrogea Centrala au fost investigate prin cateva foraje amplasate in zona Harsova-Ghinmdaresti-Topalu, unde au evidentiat resurse mai importante de apa potabila.
5.1.1.3
Directiva Cadru Apa

Zona de studiu se incadreaza in Planul de Management al bazinului fluviului Dunarea, pentru care a fost definit de catre ABAD-L un program preliminar de masuri pentru a indeplini cerintele Directiva Cadru Apa (DCA) 2000/60/CE a Uniunii Europene (UE). DCA prevede ca obiectivele de mediu sa fie stabilite pentru toate apele de suprafata si subterane din fiecare stat membru al UE. Unul dintre obiectivele-cheie din cadrul DCA este cerinta de a preveni o deteriorare a starii apei si sa se obtina cel putin Starea Ecologica Buna in apele interioare si de coasta prin stabilirea de termene variind din 2015 pana in 2027, in functie de fiecare problema specifica. DCA defineste de asemenea Corpurile Artificiale de Apa (de exemplu acelea create de o activitate umana) sau Corpuri de Apa Puternic Modificate (de exemplu modificari fizice cauzate de activitatea umana care schimba in mod substantial caracterul hidrogeomorfologic). Statele membre pot desemna un corp de apa de suprafata ca fiind artificial sau puternic modificat, daca:
Pagina 41
1.
schimbarile caracteristicilor hidromorfologice ale corpului care ar fi necesare pentru a obtine o stare ecologica buna, ar avea efecte negative importante asupra: i. ii. unui mediu mai extins; navigatie, inclusiv asupra instalatiilor portuare, sau de recreere; activitatilor pentru scopurile pentru care este necesara stocarea apei, cum ar fi alimentarea cu apa potabila, generarea de curent electric sau irigatiile; regularizarea apei, protectia impotriva inundatiilor si drenarea terenurilor, sau alte activitati de dezvoltare durabila fel de importante;
iii. 2.
obiectivele benefice deservite de caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apa nu pot fi obtinute in mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnica sau costuri disproportionate, prin alte mijloace care sa constituie o optiune de mediu mult mai buna.
In implementarea DCA, statutul acestor corpuri de apa modificate este evaluat in ceea ce priveste realizarea Potentialului Ecologic Bun, mai degraba decat Starea Ecologica Buna. Masuri specifice de diminuare pentru corpurile de apa modificate (BM) sunt de asemenea stabilite pentru a atinge obiectivele de mediu. Aceste masuri sunt stabilite pentru diminuarea impacturilor care au fost sau sunt cauzate de activitatea umana si pentru a spori si a restabili calitatea mediului existent. Obiectivele de mediu si masurile de diminuare sunt stabilite in cadrul si vor fi livrate prin intermediul Planul de Management al bazinului fluviului Dunarea si Programul de Masuri asociat. Orice activitate care are un impact potential asupra ecologiei (asa cum sunt definite de Elementele de calitate biologice, fizico-chimice si hidromorfologice enumerate in anexa V a Directivei) impune, prin urmare, luarea in considerare a deteriorarii starii ecologice sau potentiale a unui corp de apa. Prin urmare, in timpul procesului de evaluare a impactului asupra mediului, va fi necesar sa se ia in considerare posibilele modificari ale corpului de apa in zona de studiu, care rezulta din lucrarile propuse de protectie costiera. In cadrul clasificarii corpurilor de apa din zona costiera realizate de ABAD-L in conformitate cu Directiva Cadru a Apei au fost delimitate urmatoarele: 2 corpuri de apa tranzitorii: sectorul Periboina-Cap Singol, inclusiv Lacul Sinoe; 4 corpuri de apa costiera: Periboina-Cap Singol, Cap Singol-Eforie Nord, Eforie Nord-Vama Veche si Mangalia.
Ca tipologie, corpul de apa Periboina Cap Singol corespunde apelor putin adanci si substrat nisipos, iar urmatoarele trei, cuprinse intre Cap Singol si Vama Veche sunt cu ape putin adanci, dar cu substrat mixt. Corpul de apa costier Cap Singol Eforie Nord, in cadrul caruia sunt incluse lucrarile de protectie costiera propuse pentru cele 5 sectoare, a fost desemnat ca si corp de apa puternic modificat si se afla la risc datorita poluarii cu nutrienti (vezi Capitolul 5.1.1.4) si datorita schimbarilor hidromorfologice. Incarcarea ridicata cu nutrienti din Dunare si bazinele raurilor de coasta, precum si eroziunea costiera determina o presiune semnificativa asupra acestui corp de apa. La clasificarea corpurilor de apa s-a tinut seama de:
Pagina 42
parametri fizico-chimici: transparenta apei, conditii de oxigenare, aciditate, salinitate si nutrienti (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4); poluati specifici: metale grele, hidrocarburi totale, PAH, pesticide organoclorurate; parametri biologici: fitoplancton, macronevertebrate bentice, precum si specii de pesti in cazul apelor tranzitorii; parametri morfologici de luat in considerare numai in cazul evaluarii unei stari foarte bune a apei si includ granulometria sedimentelor din substrat.
5.1.1.4
Calitatea apei
Informatii generale Calitatea apei Marii Negre in zona studiata este puternic influentata de fluviul Dunarea, care reprezinta cea mai mare sursa de apa dulce care se varsa in mare. Apa de imbaiere Prevederile legislatiei europene in domeniu (Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE) au fost transpuse in legislatia romaneasca prin: Hotararea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere; Hotararea de Guvern nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere; Hotararea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere.
Pana in anul 2014 raportarea anuala a calitatii apei de imbaiere se realizeaza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 459/2002 si, respectiv, ale Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca de la 01.01.2015 prevederile HG 546/2008 sa intre in totalitate in vigoare. Conform reglementarilor in vigoare, pentru anul 2007, Autoritatea de Sanatate Publica Constanta si Directia Apelor Dobrogea Litoral au identificat 15 zone cu 35 sectoare de imbaiere localizate in apele costiere ale Marii Negre reprezentate in Figura 5.1-5 Zone pentru imbaiere, fiind raportate Comisiei Europene.
Pagina 43
Figura 5.1- 5 Zone pentru imbaiere
Zonele naturale amenajate pentru imbaiere si recreere sunt monitorizate de catre Autoritatea de Sanatate Publica Constanta, cu frecventa prevazuta in legislatia in vigoare. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002). In tabelul Tabelul 5.1-9 Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de imbaiere (conform PMB intocmit de ABAD-L), este prezentata situatia calitatii apelor de imbaiere in zonele de imbaiere desemnate Mamaia si Eforie Nord, zone in care se vor desfasura lucrari de protectie costiera.
Pagina 44
Tabelul 5.1- 9 Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de imbaiere (conform PMB intocmit de ABAD-L) Nr. crt . 1 Denumir e zona imbaiere Mamaia Lungim e zona (Km) 6,7 Calitatea apei* 100% coresp. cf. valorilor obligatorii din HG 459/2002 95,83% coresp. cf. valorilor obligatorii din HG 459/2002 Tipologia corpurilor de apa (codul) RO_CT01 Corpul de apa (codul) RO_CT01_WB 1 RO_CT02_WB 1
Eforie Nord
1,9
RO_CT02
Poluarea cu nutrienti Poluarea cu nutrienti in Marea Neagra este reprezentata in principal de azot si fosfor, care determina dezvoltarea biomasei algelor. Densitatea sporita a fitoplanctonului in Marii Negre determina deficitul de oxigen in sedimentele marine si cresterea depunerilor de materie organica moarta, care afecteaza in cele din urma flora si fauna bentonica si determina cresterea cantitatii de alge. Planul de management intocmit de catre ABAD-L furnizeaza date statistice detaliate referitoare la nutrienti,iar un rezumat al acestor date este prezentat mai jos (Figura 5.1-6 Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din zona Constanta (medie glisanta pe 3 ani).
Nutrienti (med.gl.3ani)
100.00 uM 10.00
Fosfati Silicati Azotati Azotiti Amoniu 1962 1971 1977 1980 1986 1995 2001 2010 1959 1965 1968 1974 1983 1989 1992 1998 2004 2007
1.00
0.10
Figura 5.1- 6 Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din zona Constanta (medie glisanta pe 3 ani)
Este destul de dificil ca in cadrul acestor comportamente integratoare sa fie identificate contributiile diferitelor tipuri de surse poluante. Totusi in variabilitatile pentru silicati si compusii de azot pot fi regasite tendintele de variatie din apele Dunarii, inclusiv prin modificarea regimului de sedimente, iar variatia mai redusa in jurul unui palier din jurul anului 1980 poate fi contributia surselor urbane de poluare difuza. Variabilitatea parametrului fosfor poate fi explicata in principal prin efectul modificarilor si practicilor agricole atat in perioada de crestere, cat si de diminuare (1956-1975, 19751990, 1990-2010). Efectele transmise parametrilor biologici sunt exemplificate in Figura 5.1-7 Variatia parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada 1992-2008
Pagina 45
in zona Constanta, prin valorile de densitate (D) si biomasa (B) la fitoplancton:

Nutrienti (uM) / fitoplancton[densitate(/l) si biomasa(mg/l)] (netezire: medie glisanta 3 ani)
20.00 18.00 16.00 14.00 12.00 10.00 8.00 6.00 4.00 2.00 0.00 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Dens:10^6 Biom:10^3 Fosfati Silicati Azotati Azotiti Amoniu
Figura 5.1- 7 Variatia parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada 1992-2008 in zona Constanta
Aceste rezultate sunt in continuarea celor din Figura 5.1-8 Variatia densitatii si biomasei in zona Constanta, reprezentand variabilitatea acestor parametri in perioada 1983-2005 (sursa: Raportul Starea Mediului 2005), cu o tendinta mai clara de reducere pentru fitoplacton.
Figura 5.1- 8 Variatia densitatii si biomasei in zona Constanta
Poluarea punctuala si difuza
Pagina 46
De-a lungul coastei Marii Negre, poluarea difuza urbana cea mai mare se inregistreaza in partea centrala, de la Midia la Agigea, zona in care sunt situate si lucrarile de protectie costiera propuse. Exista, de asemenea, poluare cu ape industriale din portul Constanta si deversarile de ape uzate in Marea Neagra din zonele urbane situate de-a lungul coastei. O prezentare generala a poluarii cu petrol in Marea Neagra este redata in Figura 5.1-9 Terminale de descarcare petrol (Cambridge Energy Research Associates 2000), unde valorile anuale sunt prezentate in milioane de tone.
Figura 5.1- 9 Terminale de descarcare petrol
Ca valori de densitate normalizata, un nivel semnificativ de poluare cu petrol din surse mobile a fost evidentiat in zona proiectului in perioada anului 2000.
Pagina 47
Figura 5.1- 10 Densitatea normalizata a poluarii cu petrol
Sursele de poluare cu petrol stationare dinn zona proiectului constau din platformele romanesti de extractie a petrolului si conductele de transport catre tarm. In zona Marii Negre au fost inregistrate 470 incidente de poluare cu petrol in perioada 1993-2002, cantitatile descarcate fiind evaluate la o medie de 110,8Kt/an. In perioada 2002-2006, numarul de descarcari accidentale a fost de 154 la o cantitate medie de 99,93Kt/an. O evaluare a riscului de poluare accidentala cu petrol a fost realizata de catre INCDM folosind un produs software specializat. Conditiile extreme de calcul constau din: definirea contributiilor distribuite pe cele sase platforme de extragere si a cantitatilor eliberate pe intervale de timp pana la 4, 8, 16, 32 si 64 ore; descarcare continua a 5000t pe tot traseul conductei de transport catre tarm in conditi extreme de vant (viteza de 7m/s si directie de 30); prognoza evolutiei norului poluant se realizeaza pentru aceleasi intervale de timp.
Simularile obtinute pentru cele doua scenarii de poluare accidentala sunt redate in Figura 5.1-11 Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la cele platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de transport catre terminalul Midia (in partea dreapta).
Pagina 48
Figura 5.1- 11 Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la cele platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de transport catre terminalul Midia (in partea dreapta)
In cazul scanariului 1) zona de incidenta cuprinde aproape in intregime unitatea de sud, in timp ce in cazul scenariului 2) cele mai afectate vor fi golful Mamaia si Tomis Nord. Din punctul de vedere al conservarii mediului in zona unitatii sudice, riscul de poluare accidentala cu titei devinte o problema de importanta deosebita. Hidrocarburi poliaromatice (PAH) Concentratiile PAH in apa marii au fost monitoriate in diverse locatii in perioada 2003-2007, intre Mamaia si Vama Veche. Concentratiile obtinute au fost sub limitele maxime admise de 2,7mg/m3 in 2003, 2004 si 2008 si peste limitele admise in 2006-2007, in toate punctele de monitorizare. In anul 2005, depasiri au fost inregistrate pentru Constanta N, Constana S si Mangalia. Concentratiile PAH in sedimente au fost monitorizate in zona Constanta Sud in perioada 2004-2008. Valorile medii (care arata o scara larga de variabilitate) depasesc in general limitele maxime admise de 0,1mg/kg. Metale grele Alt efect al industrializarii in zona costiera se refera la poluarea cu metale grele a apei marine si a sedimentelor. Parametri monitorizati sunt Cu, Cd, Pb, Ni si Cr. Concentratiile inregistrate pentru metale grele si pesticide in apele de suprafata, sedimente acvatice si flora si fauna Marii Negre nu prezinta niveluri ridicate, iar concentratiile crescute sunt inregistrate numai local, in prezenta unor surse specifice (ICPDR 2009).
Pagina 49
Concentratiile de metale grele in sedimente marine au fost inregistrate intre 2003 si 2005 si au depasit frecvent limitele admisibile pentru cadmiu si cupru si depasiri ocazionale pentru plumb la Constanta Sud si Eforie Sud (JICA 2007). Este de remarcat faptul ca metalele grele in zona de litoral a Marii Negre este o problema grava, in special a celor sub influenta directa a fluviului Dunarea. In general, conditiile de mediu se imbunatatesc datorita unei gestionari imbunatatite si/sau scaderea activitatii industriale. Pesticide organo-clorurate Date referitoare la pesticidele organo-clorurate au fost obtinute in perioada 2004-2006: Cap Singol Vama Veche, in apele costiere
P,p P,p DDE DDD [g/l [g/l) ) 0,04 0,014 0 0,00 0,002 2 11 (DDE,DDD, P,p DDT [g/l ) 0,00 9 0,00 2 DDT) Tabelul 5.1- 10 Pesticide organo-clorurate in ape costiere - sector Cap Singol Vama Veche HCB [g/l ] Medie Mediana Procent din esantioan e depasind standardu l de calitate (HG 351/2005) 0,08 7 0,05 1 Lindan [g/l] 0,099 0,066 Heptacl or [g/l] 0,117 0,112 Aldri n [g/l] 0,151 0,008 Dieldri n [g/l] 0,027 0,002 Endrin [g/l] 0,086 0,053
72%
75%
30%
70%
12%
Cap Singol Vama Veche, in sedimentele de substrat
Tabelul 5.1- 11 Pesticide organo clorurate in sedimentele de substrat in sector Cap Singol Vama Veche HCB [g/ l] 0,00 7 0,00 2 Linda n [g/l] 0,063 0,023 Heptacl or [g/l] 0,067 0,001 Aldri n [g/l] 0,065 0,009 Dieldri n [g/l] 0,056 0,001 Endri n [g/l] 0,040 0,002 P,p DDE [g/l) 0,012 0,001 P,p DDD [g/l) 0,052 0,001 P,p DDT [g/l) 0,028 0,001
Medie Mediana
O sinteza asupra efectelor generate de concentratiile in apa pentru organismele bivalve este redata in Figura 5.1-12 Detectari de pesticide in organismele bivalve in 2006, pe sectorul sudic al zonei costiere, pentru anul 2006 de-a lungul litoralului sudic:
Pagina 50
Figura 5.1- 12 Detectari de pesticide in organismele bivalve in 2006, pe sectorul sudic al zonei costiere
5.1.2 5.1.2.1
Impactul potential
Perioada de constructie
I.1. Efectele asupra calitatii apei Marii Negre vor fi limitate la cresteri minore adverse temporare a nivelurilor de sedimente suspendate sau turbiditate provenind din excavatiile realizate pentru a pune in opera structurile de piatra si de la depunerea materialului pentru reincarcare plajelor. Nu este prevazut un impact semnificativ asupra raurilor sau lacurilor in timpul lucrarilor de constructie. Cu toate acestea, toate zonele de depozitare pentru combustibil, uleiuri, produse chimice si alte lichide cu potential de contaminare vor fi amplasate si depozitate in mod corespunzator. Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si nisip pentru lucrarile propuse vor fi considerate ulterior de catre contractant in timpul etapei de proiectare detaliata a schemelor proiectului. I.2. Exista impactul potential asupra calitatii apei marine in timpul perioadei de constructie care rezulta din scurgeri accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie in apa Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine si reincarcarii plajei si de la transportul materialelor de constructie pe mare. Manipularea necorespunzatoare a diferitelor tipuri de vehicule sau nave maritime care transporta materiale sau echipament poate duce la scurgeri accidentale. In plus, poluari rezultate in urma accidentelor intre navele de mare este posibila. Transportul rutier al materialelor de constructie (de exemplu nisip, blocuri de piatra, blocuri de beton, stabilopozi) poate avea de asemenea ca rezultat pierderea accidentala de carburanti si uleiuri de la masini / vehicule si de la echipamentele de lucru, determinand deversarea acestora in cursurile de apa locale sau infiltrarea in apele subterane. In plus, alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane. Natura si severitatea efectelor adverse asociate cu scurgerile accidentale sunt dificil de evaluat. Metodele de transport a materialelor (de exemplu, pe
Pagina 51
cale rutiera si / sau maritima), nu se cunoaste in acest stadiu si va depinde de Contractant. Cu toate acestea, orice poluare sau deteriorare a calitatii apei este probabil sa aiba un impact asociat asupra faunei salbatice (de exemplu, sufocare a habitatelor), peisajului (de exemplu prezenta de substante inestetice, cum ar fi scurgerile de ulei) si a comunitatii locale (de exemplu, prezenta unor substante potential periculoase). I.3 Lucrarile de excavare si perturbarea fundului marii asociate cu constructia unor noi structuri de piatra sau extinderea unora existente au potentialul de a expune si elibera sedimente cu niveluri de PAH care depasesc limitele maxime admisibile. Impactul acestei tulburari a sedimentelor ca un rezultat direct al proiectului este considerat a nu avea un impact semnificativ deoarece nivelurile de fond monitorizate ale PAH in apa de mare in ultimii ani au fost inregistrate, de asemenea, la fel de mari. Traficul greu specific perioadei de constructie determina diverse emisii de poluanti in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice pentru combustibili diesel, particule in suspensie, etc). De asemenea, vor exista particule rezultate de la frecare si imbatranire / uzura (de la drumuri si anvelope). Atmosfera este, de asemenea, spalata de ploi si prin urmare, polutantii din aer sunt transferati catre alti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, etc.).
5.1.2.2
Perioada de operare
In timpul perioadei de operare este putin probabil sa existe un impact asupra resurselor de apa.
5.1.3
Masuri de diminuare
Masurile de control a poluarii vor fi puse in aplicare de catre Contractant pentru a proteja flora si fauna acvatica. Bunele practici de management al constructiilor si masurile de precautie in cazul scurgerilor de combustibil etc., vor fi folosite pentru a se asigura ca nu exista un impact rezidual semnificativ. Depozitarea de combustibil, echipamente si materiale de constructie vor fi amplasate pe o platforma impermeabila departe de apa, sigilate si tinute incuiate atunci cand sunt nesupravegheate. Intretinerea echipamentelor (de exemplu cele pentru spalare, reparatii, piese de schimb, schimbare ulei, alimentarea cu combustibil) va fi efectuata numai in locuri potrivite (de exemplu, platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea pierderilor, etc.). Codurilor de buna practica pentru santierele de constructii vor fi implementate, pentru a proteja calitatea apei in timpul constructiei de tulburarile de sedimente si scurgerea potentiala de materiale de constructie. Procedurile de raspuns in caz de urgenta si pentru echipamente vor fi pastrate pe amplasamentul santierului si tot personalul contractant va fi instruit in acest sens.
5.1.4
Autorizatii necesare activitatii Constructorului
Inainte de atribuirea activitatilor contractorilor, va fi necesar ca acestia sa obtina toate avizele necesare lucrarilor de constructie, de exemplu pentru localizarea santierului si organizarea acestuia. Organizarea de santier si localizarea acestuia, in functie de complexitatea activitatilor trebuie sa fie, de asemenea, autorizata si controlata in ceea ce priveste protectia mediului. In faza actuala a proiectului, metodele detaliate de constructie, care se vor utiliza de catre contractori nu sunt cunoscute.
Pagina 52
5.2
Aerul 5.2.1 Clima si calitatea aerului
5.2.1.1
Temperatura aerului
Temperatura medie multianuala calculata pe baza datelor inregistrate in intervalul 1901 1990 la statia meteo din Constanta este de 11,7C (Tabelul 5.2-12 Caracteristicile temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta), in timp ce in ultimii ani de evidenta au fost inregistrate valori cu aproapev 2C mai mari (12,1C/ 1998 si 13,1C/ 1999). A fost inregistrata temperatura minima absoluta de -25C (9.02.1929), in timp ce in ultimii ani minima a fost de 11,3C (12.12.1998) si 9,8C (1.02.1999).
Tabelul 5.2- 12 Caracteristicile temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta variatie Coeficient de Medie Mediana Deviatie standard Amplitudine Kurtozis -1,24 Statie Min Max
Constanta (1951-1990)
-7,2
24,1
31,3
11,64
11,75
7,93
68,1%
Incalzirea globala se preconizeaza ca va creste presiunea asupra zonei coastiere din cauza cresterii evenimentelor extreme (de exemplu, furtuni puternice si cresterea nivelului marii). Precipitatiile Precipitatiile inregistrate la statia meteo Constanta arata o medie anuala de 382,6mm/m/an pentru anii 1901 1990; de atunci au fost inregistrate valori mai ridicate ale mediei in 1998 (488,8mm) si in 1999 (531,1mm). Umiditatea aerului Valorile medii anuale absolute ale umiditatii aerului de-a lungul coastei romanesti (9g/m3) sunt mult peste valorile medii ale umiditatii inregistrate in oricare alta parte a tarii (zona de campie: 6-7g/m, munti: 4-6g/m). Umiditatea aerului nu este considerata relevanta in cazul lucrarilor de protectie costiera. Presiunea atmosferica O scadere a presiunii atmosferice cu 1hPa duce la o crestere a nivelului mediu al apei cu 1cm. Studiul asupra Protectiei si Reabilitarii Litoralului Sudic Romanesc la Marea Neagra (JICA, 2007) a inclus cea mai scazuta presiune observata in Constanta in cei 44 de ani dintre 1961 si 2004 (Tabelul 5.2-13 Minimele lunare ale presiunii barometrice la Constanta (1961-2004)). Cea mai joasa presiune observata a fost de 978,4hPa, ceea ce
Pagina 53
corespunde unei cresteri medii a nivelului apei de aproximativ 35cm fata de presiunea barometrica medie de 1013hPa.
Tabelul 5.2- 13 Minimele lunare ale presiunii barometrice la Constanta (1961-2004) Luna Ian 978, 9 12 196 8 Feb 978, 8 14 196 2 Mar 985, 4 2 198 8 Apr 985, 6 5 196 4 Mai 994, 4 6 198 1 Iun 993, 1 6 199 4 Iul 994, 9 8 199 6 Aug 994, 9 17 196 1 Sep 987, 5 23 196 4 Oct 992, 9 22 197 4 Noi 989, 8 29 198 3 Dec 979, 4 17 196 2
hPa Ziua Anul
Regimul eolian Vanturile sunt determinate de circulatia generala a atmosferei si conditiile geografice locale. Vanturile predominante bat dinspre nord si nord-est in zona litoralului Marii Negre (la Constanta 21,5% dinspre N;) si dinspre nordvest in zona continentala. Vanturilre predominante bat iarna dinspre NE si SV, iar vara dinspre SE si mai rar din N. Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt mai mari in zona litorala peste 4m/s si mai scazuta in rest sub 3,6m/s. Valorile cele mai mari ale vitezelor vantului se inregistraza iarna (decembrie - februarie). La Constanta valorile maxime depasesc 15m/s. Vantul dominant este Crivatul care bate din directia NE, este un vant rece si uscat care coboara brusc temperatura. Primavara provoaca o evaporare puternica a apei din sol, iar in timpul iernii spulbera putina zapada ce se depune pe sol. Masuratorile facute la statia Constanta a Administratiei Romane de Meteorologie pe o perioada de 10 ani (1995 2004) arata o distributie asemanatoare a frecventei vanturilor; se remarca si aici predominarea vanturilor din sectorul Nord. Viteza medie anuala la statia Constanta este de 3,8m/s. In Tabelul 5.2-14 Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm Statia meteorologica Constanta, sunt prezentate valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm inregistrate la Statia Meteorologica Constanta pentru perioada 1985 2004.
Tabelul 5.2- 14 Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm Statia meteorologica Constanta Medie anual a Viteza medie (m/s) Calm (%) 3,8 13,7 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
4, 5 8, 3
4,2 10, 3
4,4 9,9
3,5 11, 7
3,4 14, 6
3,3 15, 8
3,1 16, 5
3,0 19, 5
3,7 15, 7
4,0 14, 6
4,2 14, 0
4,3 10, 3
5.2.2
Calitatea aerului
In aglomerarea Constanta, calitatea aerului este monitorizata prin masuratori continue in 7 statii automate amplasate in zone reprezentative. Dintre cele 7 statii, 3 sunt amplasate in municipiul Constanta (CT1, CT2 si CT5). Rezultatele masuratorilor efectuate in anul 2009 in cele trei statii sunt prezentate in continuare.
Pagina 54
Dioxidul de azot In anul 2009, concentratiile medii anuale de dioxid de azot in aerul ambiental s-au situat sub valoarea limita (VL) anuala la toate statiile. Dioxidul de sulf Concentratiile medii anuale de dioxid de sulf in aerul ambiental au aratat ca VL pentru ecosisteme (20mg/m3, medie anuala sau in perioada octombriemartie) nu a fost depasita. Pulberi in suspensie La CT1 si CT5 s-au inregistrat depasiri ale VL zilnice pentru sanatate (50g/m3), prin metoda gravimetrica. Monoxidul de carbon Nu s-au inregistrate depasiri ale VL pentru sanatatea umana (10mg/m3, calculata ca maxima zilnica a mediilor pe opt ore). Benzen Concentratia medie anuala a benzenului nu a depasit VL anuala pentru sanatatea umana (6,25g/m3). Ozon Nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta. Se face mentiunea ca pentru zona analizata care include cele cinci sectoare Mamaia Sud, Tomis Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Eforie Nord - nu au fost disponibile informatii privind calitatea aerului.
5.2.3 5.2.3.1
Impactul potential produs asupra aerului
In timpul lucrarilor de reabilitare, emisii localizate crescute pot fi cauzate de vehiculele implicate in activitatile de dragare a nisipului, reprofilarea nisipului si in principalele lucrari de constructii (reincarcarea plajei, extnderea digurilor existente, constructie structurilor sparge-val, etc.) precum si de la functionarea echipamentelor. Lucrarile de constructie, de asemenea, pot creste temporar emisiile de praf in timpul miscarii si depunerii nisipului. Nivelurile vor varia in functie de intensitatea lucrarilor, perioadelor de vreme uscata prelungita si conditiile de vant. Impactul este considerat minor negativ.
5.2.3.2
Perioada de exploatare
In timpul perioadei de exploatare, nu va fi un impact semnificativ asupra calitatii aerului sau poluarii aerului.
5.2.4
Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului
In timpul executiei lucrarilor propuse de reabilitare a plajelor, se vor lua o serie de masuri de protectie care sa conduca la diminuarea/eliminarea impactului: Operatiile tehnologice (descarcarea, nivelarea nisipului) care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic. Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful.
Pagina 55
Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in scopul reducerii emisiilor de praf. De asemenea, graficul de lucru al utilajelor va fi optimizat in asa fel incat emisiile de noxe gazoase sa fie cat mai reduse, astfel incat impactul generat asupra calitatii aerului sa fie minim.
5.3
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor 5.3.1 Situatia actuala
Nu exista informatii referitoare la nivelul de zgomot actual in zonele propuse pentru executarea lucrarilor de protectie costiera. Totusi, sursele de zgomot din zonele analizate sunt cele specifice zonelor de coasta. Orice modificare pe termen lung in managementul amplasamentelor, precum cresterea traficului autovehiculelor sau montarea instalatiilor / echipamentelor ar trebui sa ia in considerare aceasta problema. Sursele de zgomot existente in zona sunt considerate a fi dominate de catre traficul rutier, turism si activitatile conexe si valuri. Nivele de zgomot receptionate de receptor depind de: nivelul zgomotului la sursa; distanta de la sursa de zgomot la receptor; conditii meteorologice; si gradul in care transmiterea zgomotului este obstructionata.
Definitii Unitatea standard acceptata pentru masurarea nivelelor sonore este decibelul (dB). Gradul de disconfort cauzat de zgomot urechii umane depinde de mai multi factori de perceptie, incluzand: nivelul sonor ambiental (de fond); natura generala a conditiilor existente (zone rurale linistite fata de zone urbane aglomerate); diferenta dintre magnitudinea nivelului evenimentului sonor si conditiile ambientale; durata evenimentului sonor; anotimpul (probabilitatea de a se afla in interior sau in aer liber si/sau de a avea ferestrele deschise sau inchise); frecventa si repetitivitatea evenimentelor; si perioada din zi cand are loc evenimentul.
Vibratiile sunt miscari oscilatorii care pot fi descrise din punct de vedere al deplasarii, vitezei si acceleratiei. Pentru o podea aflata in vibratie, deplasarea este distanta la care misca un punct al podelei respective fata de pozitia de echilibru static. Prin viteza se intelege valoarea momentana a vitezei unui punct al podelei, iar prin acceleratie, variatia vitezei in functie de timp. In urma transportului cu autobasculante se genereaza vibratii de mica intensitate asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si pot actiona asupra cladirilor sau a unor parti din acestea. Reglementari din Romania privind zgomotul si vibratiile
Pagina 56
Nivelele maxim admisibile de zgomot si vibratii aplicabile comunitatilor situate in afara zonei de protectie industriala (comunitatile din apropierea strazilor) cat si a persoanelor care locuiesc in apropierea zonei de desfasurare a activitatilor de constructie (comunitatile din apropierea plajelor), sunt stabilite pe baza urmatoarelor reglementari: STAS 10009-88: Acustica urbana: Limite admisibile ale nivelului de zgomot
Acest standard se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban. Nivelele admisibile ale zgomotului exterior (Leq) pentru strazi, masurate la marginea trotuarelor sau a carosabilului, sunt stabilite in functie de categoria tehnica a strazii respective si sunt asociate cu intensitatea traficului, conform Tabelul 5.3-15 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi.
Tabelul 5.3- 15 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi Nr. Crt . 1 2 3 4 Tipul de strada (conform STAS 10144/1-80) strada de categorie deservire strada de categorie colectare strada de categorie legatura strada de categorie magistrala tehnica IV, de tehnica III, de tehnica II, de tehnica I, Nivelul de zgomot echivalent Leq, dB(A) 60 65 70 7585
Nivelul maxim admisibil de zgomot, Leq, la limita zonelor industriale din arii urbane este de 65 dB (A). Ordinul nr. 536 / iulie 1997 al Ministrului sanatatii Acest ordin stabileste limitele maxim admisibile ale nivelelor de zgomot (Leq) in locuinte. Limitele pentru orele de zi (06.00 22.00) sunt de 50dB(A), masurate la 2m de fatada cladiri; pentru orele de noapte (22.00 06.00) limitele sunt stabilite la 40dB(A) langa cladiri, la 2m de fatada. Standardele privind vibratiile au fost stabilite si pentru a avea in vedere efectele generate de trafic sau utilaje si induse asupra locuintelor, cladirilor de interes cultural si a persoanelor aflate in aceste cladiri, dupa cum urmeaza: STAS 12025/1-94: Efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor si partilor de cladiri (Metode de masurare) Standardul roman SR 12025/2-94: Acustica cladirilor. Efectele vibratiilor asupra cladirilor si partilor de cladiri (Limite admisibile)
Stabileste metode de masurare a vibratiilor generate de traficul rutier.
Stabileste limitele admisibile pentru cladirile de locuit, cladirile socialculturale si persoanele aflate in interiorul cladirilor care ar putea fi afectate de actiunea vibratiilor produse de echipamente amplasate in cladiri sau in exteriorul acestora si a vibratiilor produse de traficul rutier.
Table 5.3- 16 Nivelul de putere acustica in functie de echipament Denumirea echipamentului Tip Nivel de putere acustica (Lw) dB(A)
Pagina 57
Draga
Buldozer Macarale autotransportate Basculanta
8t 15t 32t 0,2m3 0,4m3 1,2m3 25t 35t 37t 16t 25t
110 111 112 103 106 111 103 104 100
114 115 116 107 110 115 107 108 105
5.3.2 5.3.2.1
Impactul potential
Sursele mobile de zgomot din perioada de executie a lucrarilor In perioada lucrarilor de constructie, ce vor fi realizate in principal in afara perioadei turistice de vara, cresterile locale ale nivelui de zgomot realizat de utilaje (inclusiv intensificarea traficului asociat transportului de materiale si personal) pot avea un impact negativ minor asupra rezidentilor, muncitorilor si a turistilor din zonele de lucru. Operatiunile zgomotoase sunt asociate in special buldozerelor si excavatoarelor ce vor fi folosite la reprofilarea plajelor dupa operatiunile de pompaj nisip pe plaje. Daca va fi necesar lucrul in timpul noptii, exista potential pentru un impact mai puternic in special in conditii de calm atmosferic, deoarece noaptea conditiile atmosferice sunt in general stabile, sunetele fiind transmise la distante mai mari, zgomotul de fond este la minimum, iar sesibilitatea umana la zgomote este cea mai ridicata. Unele instalatii vor fi necesare pe plaje si vor fi auzite de pe proprietatile rezidentiale si locatiile de cazare (hoteluri), in special de la cele cu vedere la mare. Transportul cu autotrenuri a materialelor necesare lucrarilor reincarcarea cu nisip, alimentarea cu blocuri de piatra si beton, poate determina aparitia de vibratii locale, ce au potentialul de a afecta comunitatile locale aflate in apropierea frontului de lucru. Acest impact negativ minor va avea un caracter temporar. Zonele care vor fi cele mai afectate de cresteri temporare ale nivelului de zgomot in timpul perioadei de constructie sunt Tomis Nord, Tomic Sud si Tomis Centru, deoarece aceste sectoare se afla la distante mici de zona rezidentiala.
5.3.2.2
In perioada de exploatare nu vor exista zgomote sau vibratii suplimentare, ca rezultat al implementarii masurilor de protectie costiera.
5.3.3
Nivelele adecvate de zgomot, aplicabile lucrarilor de constructie, trebuie discutate si stabilite impreuna cu APM Constanta de catre Contractor. Lucrarile zgomotoase realizate in afara orelor normale de lucru trebuie anuntate la APM, al carei consimtamant este necesar. Comunitatea locala (rezidenti si proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin informata cu privire la natura si calendarul activitatilor de constructie inainte de punerea in aplicare a lucrarilor. In mod special, rezidentii care locuiesc avand fatada de-a lungul cailor rutiere, trebuie sa fie notificati cu privire la lucrari, inclusiv detaliile de contact pentru orice reclamatii referitoare la
Pagina 58
zgomot sau alte neplaceri, pentru a fi adresate inginerului rezident. Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin anunturi afisate pe malul marii si scrisori, atat inainte de incepere, cat si in timpul lucrarilor de constructie, oferind datele, locatiile si programul de lucrari si informatii suplimentare, cat mai mult posibil. Un program cuprinzator de informare a comunitatii va determina rezidenti sa se adapteze mai usor la efectele zgomotului in timpul saptamanilor cand lucrarile vor fi aproape de proprietatile lor. In timpul implementarii lucrarilor de reabilitare, diverse metode de atenuare/eliminare a potentialului impact generat de acestea, trebuie implementate, mai exact: Adoptarea de bune practici si introducerea de constrangeri contractuale asupra activitatilor Contractorului (ex. lucrul pe timpul noptii trebuie evitat); Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor pentru a evita zgomotele cauzate de utilaje defecte; Interventie imediata in cazul defectarii unui utilaj si repararea acestuia pentru a se elimina cauza zgomotului; Instruirea soferilor de camion in privinta reducerii zgomotului in trafic (evitarea claxonatului nejustificat, intretinera vehiculelor).
Daca lucrul pe timp de noapte este necesar (aceasta situatie trebuie evitata pe cat posibil), se poate incerca sa se opreasca alarma de marsarier a buldozerelor, fapt ce ar contribui semnificativ la reducerea impactului zgomotului. Acest lucru este posibil daca: organizarea santierului poate fi aranjata de asa natura incat sa garanteze ca nicio persoana (muncitor sau spectator) nu are acces in zona de operare a buldozerelor; sau senzori in infrarosu sunt folositi pentru a imobiliza automat utilajul in cazul in care detecteaza o persoana in apropierea vehiculului.
Din experieta altor proiecte de acest fel se stie ca zgomotul facut de materialul transportat prin conducte poate fi considerabil in punctul in care conducta ajunge pe tarm si face un cot de 90 de grade. Acest zgomot poate fi atenuat daca zona de contact a conductei cu tarmul este inisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in nisip. Aceasta metoda se presupune a fi efectiva in a limita ipactul zgomotului produs de aceasta sursa. Ca urmare a masurilor de atenuare, impactul negativ rezidula ar deveni minor.
5.4
Sursele si protectia impotriva radiatiilor

Lucrarile de protectie costiera propuse nu vor presupune existenta unor surse de radiatii.
5.5
Solul si subsolul 5.5.1 Situatia actuala
Geologia zonei costiere romanesti este dominata de roci moi tinere. Formatiunile geologice intalnite in zona litorala sudica
Pagina 59
De la Capul Midia spre sud, pana la Vama Veche si mai departe pe teritoriul Bulgariei, in zona litorala apar aflorimente de depozite antecuaternare. Astfel, sisturile verzi ale Dobrogei centrale, de varsta precambrian superior, afloreaza la Cetatea Histria, langa satul Vadu, precum si in faleza lacului Tasaul. Jurasicul superior calcaros (Oxfordian si Kimmeridgian) afloreaza la Cap Midia si pe malul lacului Siutghiol (Chiriac, 1950; Draganescu, 1973). Tot in zona lacului Siutghiol apar si depozite cretacice apartinand Barremianului, Aptianului si Senonianului (Chiriac, 1960). Insa dintre toate formatiunile antecuaternare ce afloreaza pe litoral, Sarmatianul reprezinta formatiunea cea mai raspandita. Calcarele de varsta Sarmatian mediu (Bassarabian) si Sarmatian superior (Kersonian) alcatuiesc baza falezei marine (Chiriac,1960) de pe litoralul sudic. Deasupra calcarelor sarmatiene se intalnesc depozite argiloase de varsta Pleistocen inferior. De culoare rosie, albicioasa sau verde, ele prezinta frecvente concretiuni calcaroase si feromagneziene, cristale de gips si fragmente de roci pre-cuaternare. Au fost descrise intercalatii subordonate de pietris. (Liteanu, Ghenea, 1966; Conea, 1970). Interpretarea genetica a formarii argilelor rosii a fost facuta de catre Conea (1970), care considera ca in timpul Pleistocenului inferior, in conditiile unui climat general cald au aparut o serie de oscilatii ale temperaturii. Astfel, in perioadele mai calduroase s-au format strate de sol (ce vor deveni ulterior argile rosii), in timp ce in perioadele reci, intr-o matrice de argile rosii au fost acumulate pietrisuri calcaroase Datarea exacta a nivelului argilos este dificila din cauza lipsei fosilelor. Varsta acceptata in prezent a fost data de catre Macarovici (1968) prin comparatia cu argilele scytiene din Rusia. Pleistocenul mediu si superior este reprezentat prin depozite groase de loess, care reprezinta o roca slab consolidata, friabila, alcatuita din material detritic de granulatie siltica si subordonat nisipos foarte fina, depuse prin depunere eoliana. Concretiuni In succesiune verticala au fost recunoscute de catre Conea (1970) 7 grupe de paleosoluri, usor de identificat in profilul falezei prin culoarea mai inchisa. Nivelurile cu soluri fosile situate in partea superioara a profilelor de loess au fost atribuite interfazelor Wurmiene, solurile fosile argiloase (foarte bine dezvoltate) fiind, probabil, depuse in intervale interglaciare. Stratele mai vechi de loess au granulatie asemanatoare pe tot teritoriul Dobrogei. Ultimul si penultimul strat de loess indica sortarea dimensionala a materialului detritic de la nisip foarte fin, pe marginea dunareana a Dobrogei, la silt, in apropierea marii. Pe aceeasi directie se constata si scaderea grosimii stratelor. Din punct de vedere mineralogic, loess-ul este este alcatuit din minerale usoare. Cuartul, feldspatii si muscovitul se gasesc in proportii aproximativ egale. Pe baza diferentierilor mineralogice a putut fi realizata o zonare a formatiunilor de loess dobrogene astfel: provincia Danubiana, in care rolul aluviunilor danubiene este predominant; provincia centrala (sisturi verzi Dobrogea Centrala), cu o compozitie similara cu cea a Dobrogei de Sud; o serie reprezentata de zone mici situate in partea nordica a Dobrogei, caracterizata prin depozite de loess (Bazinul Babadag, in vecinatatea complexului lagunar Razelm-Sinoe).
Sectorul sudic este reprezentat in principal prin faleze instabile si plaje bariera izolate ce separa lacuri costiere de mare. Principalul component litologic al falezelor este loessul, un sediment fin de granulatie siltica, format
Pagina 60
prin acumulare eoliana asociata intervalelor glaciare Cuaternare. Loessul este in mod caracteristic neconsolidat si sfaramicios, predispus la eroziunea prin scurgerea apelor de suprafata si prin diferite procesew de transport in masa (alunecari de teren, caderi de blocuri). Loessul poate fi permeabil la apa iar argila rosie situata in baza falezei poate functiona ca o suprafata de desprindere si alunecare facilitand astfel alunecarile de teren. Caracterizarea sedimentelor de plaja In cadrul raportului Studii de Dinamica Costiera si Sedimentologie elaborat in mai 2011 de catre Halcrow Romania au fost colectate si analizate probe de sedimente superficiale de pe plaja emersa si submersa pna la izobata de 1,5m. Pozitionarea probelor de sedimente a fost efectuata prin metoda nivelmentului geodezic (cu statia totala) pentru cele recoltate de pe plaja emersa pana la limita superioara a valurilor. Punctele de probare au fost alese pentru a fi reprezentative pentru diversele zone caracteristice ale plajelor: limita interna a zonei de dune, zona de dune, contactul dunelor cu zona de backshore, creasta bermei, limita superioara a valurilor. Toate probele de sediment recoltate pe perioada campaniilor de teren au fost expediate la laboratoarele specializate pentru analize granulometrice si mineralogice. Analizele granulometrice sunt in curs de efectuare prin metoda sitarii. In cea mai mare parte a cazurilor insa, data fiind provenienta sedimentelor nisipuri fine danubiene - continuarea analizei prin pipetare nu a mai fost necesara, pentru ca fractiile siltica si argiloasa sunt pentru toate probele sub 2%. Posibile surse ale sedimentelor de plaja din Unitatea Sudica Partea de nord a Unitatii Sudice este reprezentata de Golful Mamaia. Aici, inainte de construirea digurilor de la portul Midia, sursa principala de sediment era Dunarea, ale carei aluviuni erau transportate in zona de catre curentii longitudinali. Ca urmare a blocarii traiectoriei curentilor longitudinali de catre digurile de la Portul Midia, principala sursa de sedimente e reprezentata in prezent de cochiliile de moluste. Partea de sud a Unitatii Sudice, de la Constanta sud Agigea catre Vama Veche a fost si inainte de constructiile portuare inafara influentei aluviunilor dunarene. Astfel, principalele surse de sediment pentru aceasta zona sunt: Cochiliile de moluste si fragmentele de cochilii Claste din nivelele de calcare de varsta Sarmatian ce afloreaza fie in baza falezei, fie pe fundul marii Sedimente aduse prin alimentare artificiala in activitati din trecut Eroziunea rocilor si structurilor de beton ca alcatuiesc parti ale ansamblului de protectie costiera si ale amenajarilor de protectie portuara; (probabil) sedimente (nisipuri) furnizate de sistemele vailor relicte (Techirghiol, Carasu, Ostrov) in perioada Holocenului superior, care, in trecutul geologic au fost active si beneficiare ale unei arii de drenaj ce furniza de asemenea sedimente nisipoase. ceste vai sunt in prezent relicte.
Sedimentele superficiale de plaja din zona sudica a litoralului romanesc sunt mai grosiere decat cele din sectorul nordic. Totusi, acestea sunt in principal nisipuri mediu spre grosier granulare, spre deosebire de cele mai fine din nord. Exceptia este reprezentata de celula de tranzitie - Golful Mamaia si Constanta, unde inca exista un volum important de material sedimentar de
Pagina 61
origine Dunareana, adus aici de catre curentii longitudinali inainte de construirea digurilor de la portul Midia. In sectiune transversala, sedimentele mai fine se plaseaza in zona de backshore, in spatele liniei tarmului, in timp ce o distributie specifica mai fine in partea superioara, grosiere in partea inferioara este localizata in zona de swash. Mediana distributiei granulometrice scade catre nisipuri mai fine odata cu cresterea adancimii apei, de la 3m adancime spre domeniul de offshore. Aceasta unitate care sufera de un deficit cronic de sedimente prezinta si o alta caracteristica: calcarele afloreaza direct pe fundul marii pe arii extinse de la Eforie la Vama Veche, in vreme ce nisipurile pot fi sedimentate si in depresiunile / alveolele existente pe suprafata calcarelor.
5.5.2
Surse de poluare a solului si subsolului
In perioada de constructie, daca lucrarile de reabilitare/ constructie propuse in cadrul proiectului vor fi efectuate n conformitate cu normele organizarii de santier, de protectia mediului si de securitate a muncii, nu vor exista surse de poluare a sedimentelor. Analiza probelor de sedimente recoltate din Dunare, din perimetrele propuse pentru dragare a indicat faptul ca, din punct de vedere al concentratiilor de metale grele si total hidrocarburi din petrol, acestea au aceleasi caracteristici cu din probele de nisip din zonele in care se va realiza innisiparea. De aceea, se estimeaza ca alimentarea artificiala cu nisip danubian nu va avea niciun fel de impact asupra calitatii sedimentelor din sectoarele analizate. Singurele surse potentiale pot sa apara doar in caz de accidente, respectiv in caz de deversare de combustibili in apa, de unde pot ajunge in sedimente sau in cazul unei gestionari necorespunzatoare a deseurilor. In perioada de exploatare nu vor aparea surse de poluare a sedimentelor ca urmare a lucrarilor efectuate.
5.5.3
Impactul potential
In timpul executarii lucrarilor propriu-zise, se vor inregistra fenomene de tasare a sedimentelor care alcatuiesc in prezent plaja ca urmare a executiei si utilizarii drumurilor de exploatare si a circulatiei utilajelor. Aceste fenomene vor fi temporare, doar in perioada lucrarilor si vor fi remediate dupa finalizarea acestora prin dezafectarea drumurilor tehnologice si refacerea zonelor afectate. In conditii normale de lucru nu va fi generat niciun impact semnificativ de mediu asupra sedimentelor din sectoarele analizate. Un potential impact asupra calitatii sedimentelor va putea fi generat doar in caz de accident deversare de combustibili. In cazul in care se va inregistra un astfel de incident, se va interveni imediat pentru stoparea deversarii si eliminarea efectelor, astfel incat se poate considera ca potentialul impact asupra sedimentelor va fi neglijabil, tinand cont si de faptul ca intr-o astfel de situatie cantitatile de combustibil ce se pot deversa nu vor fi mari. Dupa finalizarea proiectului, tinand cont de faptul ca granulometria sedimentelor care vor fi aduse pe plaja este mai mare decat cea actuala si luand in considerare masurile propuse in cadrul proiectului, se va mari gradul de stabilitate a sedimentelor n aceasta zona, astfel incat impactul potenial asupra sedimentelor este in ansamblu pozitiv.
5.5.4
In faza de constructie, ca masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact generat asupra calitatii sedimentelor se propun:
Pagina 62
Efectuarea lucrarilor de reabilitare/ constructie propuse prin proiect n conformitate cu normele organizarii de santier, cu normele de protectia mediului si de securitate a muncii. In aceasta situatie, va fi eliminat orice impact potential asupra sedimentelor; Intretinerea corespunzatoare si verificarea periodica a utilajelor utilizate in vederea eliminarii posibilitatii de scurgere de combustibil; Din Dunare sa fie dragate numai straturile de nisip curat; in momentul in care se intercepteaza straturi de nisip argilos-prafos sa se nceteze exploatarea i refularea materialului pe plaje si sa se schimbe pozitia dragii deasupra depozitelor nisipoase; Verificarea periodica a calitatii nisipului fluviatil pentru a se asigura ca este de o calitate corespunzatoare si nu va induce o poluare a sedimentelor marine.
In faza de exploatare (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare), obligatia intretinerii plajelor revine administratorului acestora, care este responsabil si de luarea de masuri pentru eliminarea unui potential impact asupra sedimentelor.
5.6
Biodiversitate 5.6.1 Date generale
5.6.1.1
Surse de informare
Informatiile despre biodiversitate, flora si fauna ariei studiate se bazeaza pe: Informatii publice, sau furnizate/colectate de catre subconsultanti: Institutul de Cercetari Marine din Venetia (ISMAR), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina Grigore Antipa (INCDM), Institutul National de Geologie Marina si Geoecologie (GeoEcoMar rapoarte stintifice si tehnice) si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii; O revizuire a rapoartelor si datelor furnizate de ABAD-L (Fise Habitat 2010, Zone de protectie a speciilor acvatice), Hellenic Centre for Research (Grecia) (functionarea ecosistemelor) si IPTANA; Informatii din domeniul piscicol de la INCDM Grigore Antipa; Vizite in teren; Consultari cu autoritati de protectie a mediului.
5.6.1.2
Zone protejate desemnate

Zone protejate desemnate la nivel international si european Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla in apropierea sau in interiorul a sapte zone protejate desemnate la nivel international (Natura 2000). Aceste zone sunt impartite astfel: trei Zone Special Protejate (SPA) desemnate sub Directiva pentru Pasari a CE (79/409/EEC), trei Situri de Importanta Comunitara (SCI) desemnate sub Directiva pentru Habitate a CE (92/43/EEC) si o zona Ramsar listata in cadrulConventiei Ramsar pentru Zone Umede de Importanta Internationala la care Romania a aderat prin Legea nr. 5/1991. De asemenea, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, zona desemnata SCI, SPA, Ramsar si parte a Patrimoniului Mondial UNESCO se gaseste la 20km nord fata de zona lucrarilor propuse. Zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
Pagina 63
(580 000ha) reprezinta cea mai mare arie mlastinoasa din Europa si una din cele mai mari ale lumii. Aceasta zona umeda cuprinde peste 300 de specii incluzand o colonie importanta de pelicani Pelecanus onocrotalus si de asemenea planta Broscarita Creata Potamogeton crispus. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este cea mai mare zona protejata din Romania. Rezervatia, ce are gradul de protectie cel mai mare la nivel international, cuprinde 30 de ecosisteme diferite identificate in Inventarul de Flora si Fauna al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii din 1991. Teritoriul rezervatiei cuprinde Delta Dunarii, Fluviul Dunarea (sectorul marin), campia inundabila de la Isaccea la Tulcea , Lacul Murighiol Plopu, Complexul Lacurilor Razim Sinoe si zona de coasta a Marii Negre pana la adancimea de 20m. In Tabelul 5.6-17 Zone Protejate desemnate la nivel international sunt prezentate zonele protejate de interes international care ar putea fi afectate de lucrarile de protectie costiera. Aceste zone sunt prezentate in Anexa F.
Pagina 64
Tabelul 5.6- 17 Zone Protejate desemnate la nivel international Indicativ Zona Protejata Marea Neagra SPA (ROSPA0076) Locatia Zonei Protejate si distanta pana la zona de interes Partea de lucrari propuse care se vor desfasura in larg se gasesc in interiorul zonei protejate. Caracteristici principale
Zona este compusa din 98% mare si 2% estuare si lagune.Particularitatile fizico-chimice si biologice ale Marii Negre determina existenta unor conditii unice ce permit dezvoltarea unei largi palete de specii. Zona contine speciile:
18 specii din Anexa 1 Directiva Pasari a CE: Furtunar Puffinus yelkouan, Pelicanul Cret Pelecanus crispus, Lebada de iarna Cygnus cygnus, Pescarusul mic Larus minutus, Chira de mare Sterna sandvicensis, Gasca cu gat rosu Branta ruficollis, Chirighita cu obraji albi Chlidonias hybridus, Chirighita neagra Chlidonias niger, Cufundar polar Gavia artica, Cufundarul mic Gavia stellata, Pescarita razatoare Gelochelidon nilotica, Pescarusul roz-alb Larus genei, Pescarusul cu cap negru Larus melanocephalus, Ferestras mic Mergus albellus, Notarita cu cioc subtire Phalaropus lobatus, Chira mica Sterna albifrons, Pescarita mare Sterna caspia si Randunica de mare Sterna hirundo. Peste 20 000 de specii de pasari de apa in timpul sezonului de migratie
Lacul Techirghiol SPA (ROSPA0061) si sit Ramsar Aproximativ 250m vest de Eforie Nord
SPA: Suprafata de 3035ha a acestui sit este formata si lacuri si rauri 44%, mlastini 4%, teren arabil cultivat 36%, pasune 4%, teren agricol necultivat 10% si terenuri modificate antropic 2%. Cele doua diguri construite intre 1983 si 1989 au impartit lacul in trei corpuri de apa cu proprietati diferite, o zona cu apa dulce in vest ( salinitate 1,0 2,3g/l), o zona cu apa salcie in centru (salinitate 6-8g/l) si o zona cu apa sarata langa Marea Neagra (salinitate 55 55g/l). Situl gazduieste un numar important de specii de pasari protejate: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 50 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de pasari de balta. Ramsar: Lacul Techirghiol a fost ratificat ca sit Ramsar pe 23 Martie 2006. Speciile prezente includ Iarba de saratura Puccinelia distans, Triton cu creasta dobrogean Triturus dobrogicus and Broasca cu burta rosie Bombina Bombina, precum si mai multe specii periclitate de lilieci (e.g. Liliacul cu aripi lungi Miniopterus schreibersii). Situl furnizeaza conditii bune de cuibarit pentru speciile de pasari migratoare, in special rate si gaste, din care unele sunt in pericol de disparitie la nivel mondial (Gasca cu gat rosu Branta ruficollis si Rata cu cap alb Oxyura leucocephala). Vegetatia de mlastina este ideala ca loc de inmultire pentru pasarile acvatice. Salinitatea neobisnuita din Lacul Techirghiol permite dezvoltarea unui mic crevete Artemia salina,care creaza namol biogenic folosit in tratamente terapeutice
Pagina 65
Indicativ Zona Protejata Lacul Siutghiol SPA (ROSPA0057)
Locatia Zonei Protejate si distanta pana la zona de interes Aproximativ 250m vest de Mamaia Sud. Aproximativ 500m vest de Tomis Nord si Tomis Centru. Aproximativ 1km vest de Tomis Sud.
Caracteristici principale
Suprafata de 2023,3ha a acestui sit este formata din 92% lacuri, 4% mlastina si 4% teren ocupat antropic. Lacul Siutghiol si Tabacariei sunt situate la nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita legaturii stranse care exista intre ele. Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de 300-600m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi ce variaza intre 10 si 20m. Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie de stuf, pe alocuri formand chiar plaur. Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate incluzand: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4 In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
Plaja submersa Eforie Sud Eforie Nord SCI (ROSCI0197)
Aproximativ 800m sud de Eforie Nord.
Zona marina de la Capul Tuzla SCI (ROSCI0273)
Aproximativ 10km sud de Eforie Nord
Suprafata de 141ha a acestui sit este formata din : - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 90%; - Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 10%. Plaja submersa de la Eforie este singura plaja din zona sudica a litoralului romanesc care nu a fost modificata, pana in prezent, prin constructia de structuri masive de protectie costiera. Doar aici, se pastreaza hidrodinamica naturala si habitatele caracteristice unei plaje nisipoase expuse. Este singurul loc de pe intreg cuprinsul litoralului romanesc in care speciile de moluste bivalve Donacilla cornea si Donax trunculus mai supravietuiesc in prezent. Suprafata de 1738ha a acestui sit este formata din : Recifi 80% - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 2% - Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 1% In zona Cap Tuzla fundul stancos recifal are cea mai mare extindere spre adanc si cel mai variat si accidentat relief din sectorul romanesc al Marii Negre. de aceea, aici se intalneste cea mai diversa gama de microhabitate de acest tip si,in consecinta, o fauna si flora acvatica foarte diversa. Zona nu este inca afectata de impacte antropice majore si nu este favorabila navigatiei din cauza reliefului submarin foarte accidentat. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: - Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus - Porc de mare Phocoena phocoena Specii de peti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: - Rizeafca Alosa tanaica Alte specii importante de flora si fauna Delfinul comun Delphinus delphis, Scrumbia de dunare Alosa maeotica maeotica, Cufundar polar Gavia arctica, Cormoranul Phalacrocorax carbo sinensis, Nisetrul Acipenser gueldenstaedtii,
Pagina 66
Indicativ Zona Protejata
Locatia Zonei Protejate si distanta pana la zona de interes
Caracteristici principale
Cocosel de mare Aidablennius sphynx, Morun Huso huso, Guvidul Neogobius ratan, Furtunar Puffinus yelkouan, Pastruga Acipenser stellatus,Zargan Belone belone belone sau Calultul de mare Hippocampus guttulatus.
Zone protejate la nivel national In Tabelul 5.6-18 Zone protejate la nivel national sunt prezentate cele trei zone protejate de interes national, amplasate in zona lucrarilor propuse.
Tabelul 5.6- 18 Zone protejate la nivel national Zona Protejata Rezervatia naturala Dunele marine de la Agigea Rezervatia naturala Lacul Agigea Rezervatia naturala Lacul Techirghiol Locatia Zonei Protejate si distanta pana la zona de interes Aproximativ 250m nord de Eforie Nord Caracteristici principale - dune marine reprezentate de un platou de 8-10m, cu 120 de specii de plante si animale - lac cu o suprafata de 35ha cu 5 000 10 000 pasari - zoologica
Aproximativ 250m nord de Eforie Nord Aproximativ 250m vest de Eforie Nord
Zonele protejate de interes national nu se regasesc in amplasamentul sau in imediata vecinatate a lucrarilor propuse.
5.6.1.3
Habitate
Plaja Zonele de plaja din aria lucrarilor de protectie costiera propuse au diverse substraturi. Habitatele de plaja principale includ zone cu nisip, zone stancoase (diguri), zone cu copaci spre uscat (de ex. la Mamaia Sud) si zone cu tufaris.
5.6.1.4
Specii
Pasari Speciile de pasari nu au fost studiate ca parte a acestui proiect, dar speciile ce pot aparea pe locatia lucrarilor sau in imediata vecinatate includ: Ape costiere: Corcodelul cu gat negru Podiceps nigricollis, Cormoranul mare Phalacrocorax carbo, Cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, Pescarusul argintiu Larus argentatus, Pescarusul mic Larus minutus, Pescarusul razator Chroicocephalus ridibundus, Pescarusul mediteranean Ichthyaetus melanocephalus si Randunica de mare Sterna hirundo. Plaje nisipoase: Prundarasul gulerat mic Charadrius dubius, Prundarasul de saratura Charadrius alexandrinus, Codobatura alba Motacilla alba, Vrabia Passer domesticus si Vrabia de camp P. montanus.
Pagina 67
Faleze abrupte: Vrabia Passer domesticus, Vrabia de camp Passer montanus, Lastunul de mal Riparia riparia, Pietrar sur Oenanthe oenanthe si Pietrar negru Oenanthe pleschanka. Dune de nisip: Potarnichea cenusie Perdix perdix, Prepelita Coturnix coturnix, Ciocarlan motat Galerida cristata. Zone cu vegetatie: Cucuveaua Athene noctua, Ciocanitoarea de gradina Dendrocopos syriacus, Ciocanitoarea de stejar Dendrocopos medius, Graurul european Sturnus vulgaris, Vrabia Passer domesticus, Cotofana Pica pica, Gugustiucul Streptopelia decaocto, Sfrancioc cu fruntea neagra Lanius minor, Mierla Turdus merula si Florinte Chloris chloris. Zone construite (infrastructura si cladirile din apropierea plajelor): Huhurezul mic Strix aluco and Cucuveaua Athene noctua. Campurile agricole (din imediata apropiere a plajelor): Ciocarlia de camp Alauda arvensis, Ciocarlanul motat Galerida cristata. Zone umede (din imediata apropiere a plajelor): Starc cenusiu Ardea cinerea, Egreta mica Egretta garzetta, Rata mare Anas platyrhynchos, Rata cu cap castaniu Aythya ferina, Rata rosie Aythya nyroca, Rata caraitoare (Sarsela de vara) Anas querquedula, Nagatul Vanellus vanellus, Lisita Fulica atra, Pescarusul razator Larus ridibundus, Randunica de mare Sterna hirundo.
Disturbarea sau distrugerea habitatelor de plaja datorita constructiilor de protectie a tarmului poate prezenta un pericol pentru speciile de pasari amenintate ce traiesc in zona tarmului. Mamifere marine Trei specii de mamifere marine traiesc in Marea Neagra, Delfinul comun Delphinus delphis, Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus si Porcul de mare Phocoena phocoena, toate fiind specii protejate recunoscute la nivel european. Toate cetaceele sunt protejate conform Anexei IV din Directiva Habitate a UE, iar Porcul de mare si Delfinul cu bot gros sunt specii inscrise si in Anexa II. Aceste animale sunt extrem de vulnerabile la actiunile umane, iar numarul lor scade ca urmare a prinderii in plasele de pescuit, a reducerii fondului piscicol marin si a degradarii calitatii mediului marin (Institutul Antipa 2011). Nu exista informatii credibile cu privire la numarul si distributia cetaceelor din Marea Neagra (ACCOBAMS et al 2006), astfel ca exista incertitudini cu privire la prezenta cetaceelor sau a altor animale marine in zona de interes. La 10km sud de Eforie Nord se afla zona protejata ROSCI 0273 Zona marina de la Capul Tuzla a carei functionalitate principala este protejarea speciei Delfinul cu bot gros, astfel ca prezenta cetaceelor in zona de interes este posibila. Specii florale Flora din lungul majoritatii zonei de coasta a Marii Negre este reprezentata de vegetatia specifica stepei, cereale si plante rezistente la conditiile de climat uscat si la morfologia solului (nisip si loess) ( studiul JICA 2007). Vegetatia de stepa cuprinde specii ca Paiusul stepic Festuca valesiaca, Paiusul Festuca pseudovina, Nagara Stipa capillata si este asociata prezentei cernoziomurilor. In multe zone vegetatia naturala a fost inlocuita de culturi de cereale. Pe coasta Marii Negre se gaseste si un numar limitat de paduri formate in special din specii de stejar (Stejar pufos Quercus pubescens si Stejar brumariu Quercus pedunculiflora). Specii invazive
Pagina 68
Datorita navelor comerciale, in Marea Neagra a fost introdusa accidental Meduza americana Mnemiopsis leydi ce se hraneste cu icre si larve de peste, precum si cu nevertebrate mici (ICPDR 2007). Nu se stie daca aceasta specie invaziva este prezenta in zona lucrarilor propuse. Specii bentonice O analiza biologica a faunei bentonice a fost facuta de JICA pentru a identifica si evalua marimea populatiei speciilor bentonice din zonele ce pot servi ca surse de nisip din lungul coastei Marii Neagre, inclusiv zonele din sectoarele Mamaia Sud si Eforie Nord. Sectoarele de prelevarea au avut o distributie nord sud in lungul gradientului ecologic controlat de descarcarea Fluviului Dunarea. Au fost obtinute rezultatele urmatoare: Eforie Nord: Cea mai mare biodiversitate din cele patru zone analizate din lungul coastei, cea mai mare densitate si biomasa exprimata prin numarul de indivizi sau masa pe unitatea de arie si prin indexul de diversitate, biomasa ridicata exprimata ca masa uda absoluta, raportul H/Hmax moderat scazut; molustele din aceasta zona au dimensiunile cele mai mari; Mamaia Sud: conditii asemanatoare cu Eforie Nord, dar o diversitate de specii mai mica, raportul HD/Hmax are valoarea cea mai mare, explicand ca populatiile diverselor specii au un numar asemanator de indivizi.
5.6.2 5.6.2.1
Impactul potential
Zone protejate I.1 Lucrarile de reabilitare a digurilor sparge-val si constructia sau extinderea epiurilor, impreuna cu reincarcarea plajelor cu nisip din cele cinci sectoare vor avea loc in cadrul Rezervatie avifaunistice Marea Neagra ROSPA 0076. Astfel, exista potentialul pentru un impact major direct negativ asupra pasarilor si a habitatelor acestora din zona protejata. Impactul poate rezulta din tulburarea sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie. Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, exista probabilitatea unui impact negativ nesemnificativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazele de constructie. Singurele zone in care pasarile ce cuibaresc pe pamant pot fi prezente sunt sectoarele Tomis. Exista astfel posibilitatea ca pasarile ce cuibaresc pe aceste plaje sa fie afectate de reincarcarea plajelor cu nisip, rezultand potentialul unui impact negativ direct major, cu caracter local I.2. Lucrarile propuse sunt localizate in afara Rezervatiilor avifaunistice Lacul Techirghiol ROSPA 0061 si Lacul Siutghiol ROSPA 0057. Deoarece ambele lacuri sunt separate de zona de lucru de pe plaje de artere rutiere si o zona liniara de constructii de-a lungul drumului, este putin probabil ca lucrarile sa afecteze aceste sit-uri - impactul asupra pasarilor din aceste zone protejate este considerat a fi nesemnificativ. I.3 Lucrarile propuse sunt localizate in afara Siturilor de importanta comunitara Plaja submersa Eforie Nord Eforie Sud ROSCI 0197 si Zona
Pagina 69
marina de la Capul Tuzla ROSCI 0237, situri localizate in partea de sud a lucrarilor propuse. Este putin probabil ca lucrarile propuse sa afecteze procesele de coasta din cadrul acestor arii SCI desemnate, deoarece noile structuri de protectie coastiera nu se vor extinde dincolo de tarm peste distanta bratului existent al portului Eforie. In consecinta, lucrarile propuse nu vor avea niciun impact semnificativ asupra acestor sit-uri. Habitate I.4 Folosirea utilajelor in zonele de lucru sau pe rutele de acces spre acestea poate determina o deranjare temporara a florei, dar nu este anticipat un impact semnificativ. Specii I.5. O gama mare de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele costiere for fi afectate in mod negativ de lucrarile propuse. Impactul zgomotului si vibratiilor, rezultate in urma proceselor de constructie, poate deranja pasarile din sau de langa zona de interes impact negativ minor. Totusi, lucrarile de constructie vor fi temporare, iar pasarile sunt foarte mobile si astfel se asteapta ca acestea sa se mute singure, in perioada constructiei, in alte zone mai izolate. Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, probabilitatea existentei unui impact negativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie, este mica. I.6 Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot, vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului). Totusi, datorita suprafetelor largi de mare disponibile din zona lucrarilor, a timpului relativ mic de constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine (inclusiv cetaceele) manifesta un comportament de evitare a zonelor unde nivelul de zgomot depaseste nivelul de baza, se presupune ca aceste lucrari vor avea un impact negativ minor. I.7 Pot exista efecte asupra mediului marin datorita eliberarii de sedimente in coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti. Poate exista astfel un impact negativ minor asupra populatiei de nevertebrate, prin deplasarea temporara a acestora in lungul tarmului, cu un impact asociat asupra mediului marin. I.8 Noile epiuri si structurile noi sau extinse vor asigura zone aditionale de colonizare pentru organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se diversifica habitatul de tarm, poate exista un impact benefic minor.
5.6.2.2
Perioada de functionare
Zone protejate I.9 Este posibil ca extinderea structurilor existente si constructia unora noi sa afecteze comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea Neagra ROSPA 0076 incluse in Anexa I, prin modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri. Totusi, se considera ca aceste impacturi negative vor fi depasite prin imbunatatirea habitatelor datorita ridicarii nivelului plajei. Habitatele de cuibarit adecvate pentru unele pasari din rezervatie (ex. Chira mica) sunt determinate in principal de altitudinea terenului (care determina
Pagina 70
posibilitatea de a fi inundat in perioada de cuibarit). Inaltarea plajelor poate atrage pasari ce cuibaresc pe sol si minimiza posibilitatea inundarii cuiburilor existente, astfel oferind o mai mare oportunitate pentru reproducerea cu succes a acestora. Functionarea acestor structuri de protectie a tarmului este astfel considerata a avea un impact moderat benefic.
5.6.3
Masuri de diminuare a impactului
D1 si D2 Masurile de diminuare a impactului depind de gradul de folosinta a zonelor de interes de catre pasari. Daca aceste zone sunt folosite pentru cuibarit, atunci evitarea efectuarii lucrarilor in perioada de cuibarit este foarte importanta. Totusi, daca aceste zone sunt folosite majoritar de pasari ce nu cuibaresc aici, atunci sezonul estival poate fi cel mai propice realizarii constructiilor. Poate fi nevoie de o reducere a nivelului de zgomot, daca acesta devine o problema. D3 Accesul utilajelor va fi restrictionat, unde este posibil, la drumurile existente din zona de interes. Instalatiile folosite pe plaje vor evita trecerea peste vegetatia existenta. D4 Lucrarile de constructie trebuie planificate in asa fel incat sa se evite perioada de inmultire a pasarilor. D5 Pentru impactul asupra cetaceelor nu se propun metode de diminuare, deoarece se anticipeaza ca acestea vor parasi temporar zona datorita cresterii locale a nivelului de zgomot. Impactul rezidual ramane astfel negativ, dar minor.
5.7
Pescuitul 5.7.1 Situatia existenta
5.7.1.1
Zone desemnate pentru pescuit

Urmatoarele zone desemnate pentru pescuit sunt prezente in zona studiata: Zone pentru pescuitul comercial si pentru pescuitul speciilor de pesti cu potential economic; Zonele cu salmonide definite ca acele ape ce permit sau pot permite dezvoltarea populatiilor de specii salmonide cum ar fi Pastravul Salmo trutta, Lipanul Thymallus thymallus si speciile de Peste alb Coregonus; Zonele cu ciprinide - definite ca acele ape care ar permite sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de ciprinide, cum ar fi Stiuca Esox lucius si Bibanul Perca fluviatilis; Zonele de crestere a molustelor in zonele in care sunt propuse lucrarile de protectie a zonei costiere exista doua zone (vezi Anexa E) desemnate pentru cresterea molustelor marine (conform datelor furnizate de Apele Romane), dupa cum urmeaza: Zona 3 de la Navodari pana la Portul Constanta aceasta zona include lucrarile de protectie a zonei costiere din Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru si Tomis Sud; Zona 4 de la Agigea pana la Mangalia - aceasta zona include lucrarile de protectie a zonei de coasta din Eforie Nord.
Pagina 71
Figura 5.7- 13 Zonele de crestere a molustelor
Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu Directiva UE 79/923/EEC privind protectia, si acolo unde este necesar, imbunatatirea apelor in care se cresc moluste pentru a contribui la calitatea molustelor comestibile. Directiva include standarde pentru calitatea apei pentru diferiti parametri, inclusiv substante solide aflate in suspensie si nu trebuie incalcata in urma activitatilor asociate cu lucrarile propuse pentru protectia zonei costiere. In cele doua zone aflate in raza zonei studiate sunt prezente urmatoarele specii: Midii Mytilus galloprovincialis Lamark (MIDI si midia); Scoici cu coaja moale Mya arenaria Linnaeus, Corbula mediteranea maeotica Milaschevich, Scapharca inequivalvis Bruguire, Cerastoderma edule lamarki (Reeve); Melc gastropod Rapana venosa (Valenciennes).
In anul 2009, calitatea apei in zonele de conchiliocultura a fost in mare masura, in conformitate cu limitele specifice prevazute de legislatia relevanta (inclusiv HG nr. 202/2002 si 201/2002), singura nerespectare semnificativa aparand pentru salinitate in Zona 1 (conform datelor furnizate de Apele Romane).
5.7.1.2
Pescuitul comercial
Speciile de pesti (vezi Anexa G) din cadrul platformei romanesti a Marii Negre includ potential peste 140 de specii si subspecii (Radu et al 1998). In perioda 1960 1980 bazinul Marii Negre detinea 26 de specii de pesti comerciale, insa, treptat, numarul acestora a scazut. Dintre speciile cu importanta comerciala au ramas (conform Institutului Antipa, 2011) aproximativ zece specii pelagice (Sprot Sprattus sprattus, Merluciu Merlangius Euxinus merlangus, Hamsie Engraulis encrasicolus, Stavridul Trachurus mediterraneus Ponticus, Hanus Mesogobius batrachocephalus, Stronghil Neogobius melanostomus, Lufar Pomatomus saltatrix, Chefal Mugil cephalus, Barbunul Ponticus Mullus barbatus, Aterina Atherina Boyer) si trei specii demersale (Calcan Max Psetta maeotica, Limba de mare Solea nasuta, Platica Platichtys luscus flesus).
Pagina 72
Conform rapoartelor intocmite de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) pentru Eurostat pentru anul 2009, speciile comerciale de pesti din Marea Neagra sunt Avatul Aspius Aspius, Babusca Rutilus rutilus, Batca Blicca bjoerkna, Bibanul Perca fluviatilis, Crapul alb Hypophthalmychthys molitrix, Crapul de iarba Ctenopharyngodon idella, Novacul Arystichys nobilis, Caras Carassius auratus gibelio, Crapul Cyprinus carpio, Mreana Barbus barbus, Morunas Vimba Vimba, Obletele Alburnus alburnus, Linul Tinca tinca, Sabita Pelecus cultratus, Vaduvita Leuciscus IDUs, Fusarul Aspro streber, Scobarul Chondrostoma nasus, Platica Abramis brama, Rosioara Scardinius erythrophthalmus, Salaul Stizostedion lucioperca, somnul Silurus glanis, Stiuca Esox lucius, Scrumbia Alosa pontica, Chefalul Mugil cephalus, Rizeafca Alosa caspio. Pe baza evaluarilor realizate intre 1998 si 2008 pentru principalele specii de pesti capturate si rezultatele cercetarilor efectuate in 2011, in Tabelul 5.719 Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pestise prezinta estimari ale stocurilor de peste si Capturile Totale Admisibile (CTA) pentru speciile de pesti de interes economic de-a lungul coastei romanesti.
Tabelul 5.7- 19 Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti Specia Sprot Merluciu Hamsie Porcusor Calcan Caine de mare Stoc (t) (Sectorul Romanesc) 60 000 8 500 20 000 500 1 300 1 450 C.T.A. (t) (estimat) 10 000 (Sectorul Romanesc) Captura auxiliara 500 Cooperare regionala necesara 100 50 50
Majoritatea capturilor de peste din sectorul romanesc al Marii Negre sunt dominate de peste 20 de specii de pesti mici (de exemplu, sprot, hamsie, merluciu) si, in general, exista o cantitate redusa de specii valoroase, cum ar fi calcanul, rechinul, sturionul, macroul, zarganul, scrumbia, chefalul si lufarul, care sunt in prezent intr-o stare critica. Starea stocurilor principalelor specii comerciale de pesti din sectorul romanesc al Marii Negre variaza semnificativ, cu o tendinta clara de recuperare pentru hamsie si o usoara revenire pentru lufar, chefal si stavrid negru. Sprotul este singura specie care a aratat o fluctuatie naturala aproape normala si existenta unor stocuri relativ bune. Debarcarile de pe Marea Neagra in Romania au scazut intre 1998 si 2005, valoarea cea mai scazuta fiind atinsa in 2003 (Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, 2006).
5.7.1.3
Activitatea de pescuit
Institutul National pentru Cercetare si Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" (2011) a furnizat informatii cu privire la activitatea de pescuit. Pescuitul comercial practicat de-a lungul litoralului Marii Negre se efectueaza de catre: Pescuit stationar (aprilie-octombrie) in zonele de coasta de mica adancime cu unelte de pescuit fixe (navoade, setci, paragate si plase de pescuit in zona plajei intre 3 11m adancime) si setci si paragate pentru calcan utilizate la adancimi cuprinse intre 40 si 60m, in special in si in jurul zonei lucrarilor propuse;
Pagina 73
Pescuitul cu traule (martie-octombrie) executat de catre nave cu traule pelagice la adancimi de 20-60m. Concurenta creata de importul de produse din peste, o flota de nave imbatranite si cresterea costului combustibilului a dus la o reducere a activitatilor de pescuit prin aceasta metoda in Marea Neagra. In anul 2006, 454 nave de pescuit de coasta au fost inregistrate (Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale 2006); 27 nave cu o lungime de minim 12m si 428 vase mici de pescuit din lemn sau fibra (sub 12m lungime). Aceste nave utilizeaza pentru debarcari porturile comerciale de pescuit din Mangalia si Constanta, aceastea aflandu-se in zonele sau in vecinatatea zonelor lucrarilor propuse. In plus, pescuitul manual la scara mica, este practicat la nivel local cu instrumente de pescuit manuale - undite (martie-octombrie), pe diguri si cu ambarcatiuni pana la 30m adancime.
5.7.2 5.7.2.1
Impactul potential
Zonele desemnate pentru cresterea de moluste I.1. Lucrarile propuse se incadreaza in cele doua zone desemnate ca ape pentru cresterea de moluste cum ar fi midii, scoici si melci. Modificarile locale ale calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate si modificarile sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone au un potential impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru astfel de culturi. Totusi, trebuie remarcat faptul ca impactul furtunilor poate poate avea un efect mai mare pe o suprafata mult mai intinsa decat procesul de descarcare a nisipului pe plaja si constructia structurilor de protectie costiera. I.2 Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe, precum si a unor pierderi in numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii strucurilor de protectie a zoni costiere propuse, ce ar putea avea un impact negativ moderat. Aceste actiuni ar avea ca rezultat indepartarea (de exemplu pierderea) sau distrugerea (cum ar fi abraziunea cochiliilor) oricarei moluste in zona amprentei la sol a noilor constructii sau a extinderii celor vechi. Totusi, trebuie remarcat ca datorita scarii reduse si a naturii temporare a lucrarilor, acestea vor afecta o foarte mica proportie din populatia totala din Marea Neagra. I.3 Alimentarea plajelor va creste temporar turbiditatea, ceea ce poate conduce la deplasarea temporara a organismelor marine; totusi, se considera foarte putin probabila posibilitatea ca turbiditatea sa aiba un impact negativ asupra zonelor desemnate pentru culturile de moluste (fara impact semnificativ). Expunerea naturala la un mediu de viata caracterizat de o energie ridicata produsa de curenti si valuri inseamna ca majoritatea organismelor sunt deja adaptate la conditii instabile, cum ar fi, tubiditatea ridicata; in plus, exista posibilitatea ca aceste organisme sa fie oportuniste si sa se adapteze la rapid la recolonizarea in zonele afectate de tulburarea suplimentara a sedimentelor. In plus, in cazul unor cresteri minore ale turbiditatii nu se anticipeaza un impact asupra reproducerii niciunei specii de moluste sau asupra etapelor juvenile. Dovezile sugereaza ca cele mai multe specii de moluste sunt bine adaptate la apele tulburi. Recoltarea midiilor are loc de obicei pe bentosul mai greu unde speciile vizate pot cauta adapost fata de curentii puternici ai mareelor si fata de
Pagina 74
actiunea valurilor. Este putin probabil ca sedimentele fine rezultate in urma alimentarii plajelor sa se depuna in aceste zone. I.4 Se presupune ca zgomotul asociat licrarilor propuse in cadrul proiectului nu va avea un impact negativ asupra populatiilor de moluste (midii si scoici) in timpul lucrarilor, deoarece aceste specii au o abilitate limitata de detectie a zgomotului. De asemenea, perioadele de timp cu un nivel ridicat al zgomotului sunt scurte, astfel incat, magnitudinea impactului potential este foarte scazuta (fara impact semnificativ). Pescuitul comercial I.5 In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale populatiilor de pesti. Amplasarea unor structuri noi pot perturba comportamentul pestilor ce isi depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a zonei coastiere poate tulbura sedimentele asociate cu depunerea icrelor, iar in timpul iernii, pepinierele pentru pestii juvenili si rutele de migratie ale diferitelor specii. Structurile propuse au potentialul de a avea un impact negativ minor asupra ecologiei marine si poate determina deplasarea unor specii de pesti si nevertebrate in timpul lucrarilor de constructie. Totusi, majoritatea pestilor sunt de obicei foarte mobili si este de asteptat ca acestia sa se indeparteze de zonele cu turbiditate ridicata si niveluri ale zgomotului si vibratiilor peste limitele normale, in timpul lucrarilor de constructie. Acest efect va fi doar temporar; totusi, pescarii va trebui sa se deplaseze catre noile zonele in care vor gasi speciile vizate. Pestii plati tineri pot fi mai vulnerabili la cresterea mortalitatii ca rezultat al sufocarii provocate de sedimentele de alimentare a plajelor; totusi, acest fapt nu va fi semnificant in comparatie cu nivelul ridicat al mortalitatii naturale. Prin urmare, se considera ca nu va exista un impact semnificativ asupra pestilor ca rezultat al modificarilor locale minore a sedimentelor in suspensie. I.6 Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice si a bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor cum ar fi marimea particulelor, contur, gradienti, etc.) pot produce modificari asupra comunitatii bentonice. In primul rand, si probabil mai important, modificarile sedimentelor substratului sunt cunoscute ca pot afecta capacitatea unor organisme marine (inclusiv a unor specii de pesti) de a se reproduce. De exemplu, unele specii de pesti si moluste au anumite cerinte in ceea ce priveste tipul de substrat, precum si contururile sale pentru ca acestea sa isi depuna icrele cu succes si la potentialul lor maxim. Similar, alterarea sedimentelor poate afecta, de asemenea, abilitatea de crestere a exemplarelor tinere ale unor specii. Aceasta poate avea un impact negativ minor. Pe de alta parte, miscarile sedimentelor pot avea un impact direct prin sufocarea molustelor adulte si tinere, precum si a altor organisme marine. Aceasta poate avea un impact negativ minor. Accesul traulerelor la zonele de pescuit I.7 Ca urmare a prezentei vaselor implicate in lucrarile de constructie a lucrarilor de protectie si a barjelor ce vor furniza piatra catre tarm, se presupune ca va exista o intrerupere temporara a activitatilor de pescuit. Aceste operatiuni pot afecta habitatul crevetilor, pot tulbura sau distruge echipamentele de pescuit statice si pot restrange accesul la zonele de pescuit de pe mal. Nisipul este probabil sa fie livrat cu ajutorul unei barje acostata in larg printr-o conducta, ce va avea efecte minore asupra echipamentelor de pescuit fixe, dar care ar putea
Pagina 75
restriciona accesul traulerelor in cauza pericolului prezentat de conducta. Cuantificarea efectelor lucrarilor de constructii asupra activitatii de pescuit este dificila avand in vcedere natura temporara a lucrarilor si este discutabil daca utilajele vor circula in alte zone in perioada de constructie. Oricum, se presupune ca efectele asupra activitatii de pescuit vor fi minore/nesemnificative.
5.7.2.2
Perioada de functionare
In timpul functionarii proiectului nu este preconizat niciun impact asupra pescuitului.
5.7.3
Masuri de diminuare
D.1 Vor fi implementate masuri de control al poluarii pentru a proteja zonele in care cresc moluste. Se vor utiliza bunele practici de management in constructii pentru a evita orice impact rezidual semnificativ asupra caliatatii apei. Depozitarea combustibilului, echipamentelor si materialelor de constructii se va face pe o platforma impermeabila la distanta de apa, prevazuta cu borduri pentru retinerea apei, aceasta zona fiind inchisa atunci cand nu este supravegheata. Vor fi implementate standardele in vigoare pentru organizarea de santier pentru a proteja calitatea apelor in timpul lucrarilor constructie de tulburarea sedimentelor si de deversarea potentiala a materialelor de constructie. D.2 Amprenta la sol a zonelor de constructii a structurilor noi sau extinse trebuie reduse pe cat posibil pentru minimiza perturbarea sau pierderea de moluste ce ar putea fi prezente in zona.
5.8
Peisajul 5.8.1 Situatia existenta
Impactul asupra peisajului existent i impactul vizual au fost evaluate cantitativ, prin comparare cu sensibilitatea asupra peisajului existent, nivelul de schimbare din punct de vedere vizual si proximitatea fata de receptorii vizuali sensibili, cum ar fi, locuinte, hoteluri si zonele de agreement. Informatiile utilizate in aceasta evaluare au fost colectate prin sondaje in teren si prin studii documentare. Peisajul si evaluarea impactului vizual este impartit in doua elemente, si anume "Evaluarea Caracteristicilor de Peisaj" si "Evaluarea Impactului Vizual". Evaluarea elementelor de peisaj Efectele asupra peisajului sunt evaluate prin descrierea componentelor de peisaj existente, inclusiv a destinatiei peisajului si a caracteristicilor peisajului existent (din punct de vedere al topografiei sale, utilizarea terenurilor, vegetatie, elementelor localitatilor si alte caracteristici), precum si modul in care acestea se combina pentru a oferi zonei specificul local. Importanta si sensibilitatea componentelor sunt evaluate, luand in considerare toate presiunile care ar putea duce la o schimbare in viitorul apropiat. Efectele pe care proiectul propus le-ar putea avea sunt descrise, impreuna cu masurile de diminuare propuse si cu efectele reziduale. In cele din urma o evaluare a posibilelor efectele generale generate de proiectul propus asupra elementelor si valorii peisajului.
Pagina 76
Impactul potential asupra caracteristicilor peisagistice se refera la schimbari ale elementelor, trasaturilor si caracteristicilor peisajului. Impacturile se pot referi atat la schimbari ale caracteristicilor existente ca urmare a proiectului propus cat si la adaugarea unor noi caracteristici. Evaluarea impactului asupra caracteristicilor peisajului tine cont de modul in care modificarile elementelor si trasaturilor peisajului interactioneaza pentru a schimba caracterul peisajului. Evaluarea impactului vizual Pentru a descrie elementele impacului vizual, studiul identifica amploarea si natura panoramelor asupra lucrarilor propuse din locatii vizuale reprezentative, natura si caracteristicile vizuale si receptorii potential sensibili ai efectelor vizuale. Gradul de vizibilitate al lucrarilor propusea fost, de asemenea, evaluat si tine cont de bariera locala reprezentata de vegetatie, garduri sau cladiri. Panoramele semnificative asupra site-ului din directia receptorilor sensibili i si principalele puncte de vizualizare din localitate au fost fotografiate. Dupa stabilirea nivelului initial asupra efectelor vizuale, a fost evaluat impactul lucrarilor propuse. Impactul vizual se refera la schimbari ale peisajului identificat de populatie in zona lucrarilor. Principalele efecte vizuale ale proiectului propus se incadreaza in urmatoarele doua categorii; impactul asupra caracterului sitului si impactul vizual ale lucrarilor asupra persoanelor ce locuiesc, muncesc sau calatoresc in zona. Nivelul impactului este evaluat obiectiv in functie de sensibilitatea receptorului amploarea efectelor vizuale tinand cont de orice masuri de atenuare.
5.8.1.1
Caracterul peisagistic general

Linia de coasta intre Mamaia Sud si Eforie Nord este in mare masura dezvoltata, suferind schimbari semnificative in caracterul peisajului in ultimii ani, in mare parte ca urmare a activitatilor antropice de-a lungul coastei Marii Negre. Aceste modificari includ dezvoltarea de terenuri pentru cladiri inalte (de exemplu, hoteluri si zonele rezidentiale), in statiunile turistice, cum ar fi Constanta, si construirea diferitelor tipuri de structuri de protectie de coasta (de exemplu, peretii de beton, diguri sparge val, stabilizarea falezelor etc.), care se afla in prezent in stare de deteriorare. Unele dintre aceste zone prezinta semne de neglijare, dar, in ultimii ani, s-au identificat lucrari de reabilitare in anumite zone. Exista o schimbare semnificativa intre sezonul turistic aglomerat si natura linistita ale acestor zone din lunile de iarna, care are o influenta considerabila asupra valorii peisajului. Componentele naturale ale zonei de coasta cuprind plajele de nisip si bolovanis, intrerupte de plaje ridicate, dune si insule/limbi de nisip, maluri stancoase si lagune. Aceste caracteristici datoreaza varietatea si interesul lor reliefului si orientarii liniei de coasta, diferitelor proprietati, litologiei si structurii rocilor si proceselor de coasta. Peisajul in zona lucrarilor de protectie costiera cuprinde o serie de elevatii iar caracterul plajelor variaza in mod semnificativ, variind de la plaje foarte inguste (de exemplu, Mamaia Sud) la plaje foarte largi sustinute de catre zonele cu vegetatie joasa sau faleze, si de la tarmuri bolovanoase pana la plaje cu nisipuri fine. Aceste plaje au fost stabilizate de o serie de masuri de protectie a zonei de coasta din beton sau roci. La limita dinspre uscat a multor dintre aceste plaje exista alei pentru plimbare (promenade) paralele cu linia de coasta pe o lungime ce cuprinde aproape toata zona de sud a litoralului, oferind pietonilor o vedere relativ deschisa asupra marii. Linia de coasta in partea sudica a zonei studiate este reprezentata de zone diversificate fiind o combinatie de nisip/pietris, apa si vegetatie ce joaca un rol important in construirea aspectului general al peisajului.
Pagina 77
Doua porturi (Constanta si Tomis), se afa de-a lungul coastei in zonele lucrarilor propuse, si impart elementele naturale ale peisajului. Zona pastreaza un stil traditional de arhitectura si caracter de litoral intercalat cu zone intense de dezvoltare turistica, plaje aglomerate in sezonul de vara, zone afectate de retragerea tarmului si terenuri agricole necultivate.
5.8.1.2
Confortul vizual
Aspectul vizual al peisajului natural si antropic este un factor important in determinarea farmecului sau pentru persoanele care traiesc, lucreaza si viziteaza zona. Majoritatea dezvoltarilor de-a lungul frontului de coasta sunt vizibile de pe plaja precum si de pe mare. Privind spre mare, structurile deteriorate existente pentru protectia costiera predomina din punct de vedere vizual. Frontul de coasta si cinci zone ale lucrarilor propuse sunt vizibile din mare parte a hinterlandului si sunt se vad direct de pe plaja dinspre o serie de proprietati si facilitati turistice (inclusiv hoteluri). Vizibilitatea de-a lungul frontului de coasta poate fi realizata de catre utilizatorii plajei si n unele zone, se extinde mai multi kilometri de-a lungul coastei, limitate de curbura usoara a liniei de coasta si a constructiilor.
5.8.2 5.8.2.1
Impactul potential
Caracteristica peisajului I.1 In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor asupra caracteristicii peisajului ar putea sa apara ca urmare a prezentei vehiculelor, utilajelor si materialelor. Confortul Vizual I.1 In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor temporar asupra confortului vizual pentru turisti, rezidenti si vizitatori ar putea sa apara ca urmare a prezentei santierului, vehiculelor grele si a materialor depozitate/organizarii santierului. Amplasarea acestor utilaje/echipamente precum si organizarea de santier intra in atributiile Antreprenorul General al lucrarilor.
5.8.2.2
Perioada de operare
Caracteristica Peisajului I.1 Impactul noilor structuri din blocuri de piatra asupra caracteristicii peisajului va fi similara cu cea intalnita in prezent si depinde de gradul de acoperire a structurilor de sedimente. I.1 Lucrarile de alimentare a plajelor pot spori corpul de plaja existent, creand un peisaj mult mai natural. Confortul Vizual I.1 Demolarea si indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din blocuri de piatra deteriorate in unele zone, este posibil sa aiba un impact benefic asupra panoramei plajei din punct de vedere al turistilor, localnicilor ai al vizitatorilor. I.1 Un nivel mai ridicat al plajelor ar putea imbunatati aspectul estetic al plajelor, rezultand un impact benefic.
Pagina 78
5.8.3
Metode de diminuare a impactului
Antreprenorul va fi obligat prin contract sa adopte un management al bunelor practici in constructii si in ceea ce priveste organizarea de santier, pentru a evita impactul vizual semnificativ si impactul semnificativ asupra peisajului. Lucrarile pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, ceea ce va contribui la limitarea impactului asupra turistilor si utilizatorilor plajei.
5.9
Mediul social si economic 5.9.1 Situatia actuala
5.9.1.1
Populatie
Toate cele cinci zone in care se vor desfasura lucrarile de protectie costiera se afla in statiuni turistice importante din judetul Constanta. In ceea ce priveste densitatea populatiei in zona costiera, in judetul Constanta se inregistreaza o densitate de 2420 locuitori/km2. Municipiul Constanta reprezinta componenta cea mai importanta si mai dinamica de pe intreaga zona costiera de sud-est. Orasul este caracterizat printr-o puternica atractivitate a investitiilor. Municipiul Constanta se situeaza in topul primelor 10 orase ale tarii, cu o populatie de 309 676 locuitori. In ceea ce priveste orasul Eforie, care include statiunile Eforie Nord si Eforie Sud, populatia este de cca. 10 000 locuitori. In zona costiera, 23,6% locuieste in mediu rural, aceasta valoare reflectand tendinta la nivel national. Distributia populatiei in judetul Constanta a evidentiat ca 79,9% din locuitori traiesc in mediul urban. In perioada 2002 2008, populatia din zona costiera a Marii Negre a inregistrat o crestere de 5020 locuitori. In aceeasi perioada, populatia urbana s-a redus cu 7167 locuitori, in timp ce populatia rurala a crescut cu 12 127 locuitori. Prin urmare, presiunea asupra mediului existent este considerabila si este necesar sa se asigure ca noile proiecte de dezvoltare si infrastructura asociate, ca urmare a unei populatii in crestere in zona de coasta nu exacerbeaza problema eroziunii existente in zona costiera. O populatie in crestere in zona de coasta al Marii Negre va determina cresterea numarului de persoane expus riscului eroziunii costiere.
5.9.1.2
Structura etnica a populatiei

Conform Recensamantului din anul 2002, in zona studiata, cel mai mare procent al populatiei il reprezinta populatia de etnie romana (90,41%), urmata de tatari (3,52%), rusi lipoveni (1,54%), romi, unguri, ucrainieni, germani si armeni. In zona mai traiesc si alte minoritati etnice, insa in procente foarte mici. Structura populatiei dupa varsta Nivelul populatiei in varsta inregistreaza in judetul Constanta un procent de 12,3%. Zona costiera prezinta un potential ridicat in ceea ce priveste resursa umana. Cea mai mare reprezentare o are populatia cu varsta cuprinsa intre 25 si 29 ani, urmata de intervalul 35 39 ani, 20 24 ani si 15 19 ani.
Pagina 79
Structura populatiei din punct de vedere al educatiei Datele disponibile din 2002 au relevat ca in zona analizata in 4 unitatiadministrativ teritoriale exista un procent de 10% din populatie fara educatie scolara.
5.9.1.3
Populatia activa
Conform Recensamantului din anul 2002, 76,5% din totalul populatiei urbane din judetele Constanta si Tulcea locuieste in zona costiera, din care 79,6% erau inactivi sau fara loc de munca si 77,6% erau fara loc de munca. Populatia angajata din zona costiera reprezinta cca. 85,2% din totalul populatiei active. Cel mai mare procent de populatie inactiva a fost inregsitrat in Eforie 25,6%, urmat de 12,5% in municipiul Constanta, cu o medie a polpulatiei inactive in zona urbana a zonei de coasta de 14,8%. In ceea ce priveste distributia populatiei in activitatile economice, cca. 61% din populatie a fost angajata in sectorul de servicii, acesta fiind sectorul cel mai bine reprezentat. In municipiul Constanta, populatia implicata in activitati tertiare (de servicii) reprezinta 71,5%. Numarul de salariati in zona de coasta, in perioada 2002 - 2008 a fost de aproximativ 13,8%, cu o crestere manifesta atat in mediul urban (14,1%), cat si in mediul rural (9,5%).
5.9.1.4
Activitatea economica
Turismul este o activitate economica importanta in zona studiata (capitolul 5.9.1.5). In zona costiera a Marii Negre, pescuitul reprezinta una dintre cele mai vechi activitati. In zona exista o serie de firme si organizatii profesionale de pescuit autorizate pentru desfasurarea acestui tip de activitate. In zona studiata sunt diverse locatii unde sunt active firme private sau organizatii profesionale de pescuit active, autorizate de catre Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura. In 2008, pe intreaga zona costiera au fost inregistrate 80 firme pentru pescuit si activitati de acvacultura, totalizand un numar de 350 angajati. Dintre acestea, 23 au fost inregistrate in municipiul Constanta, cu un numar de 83 angajati. Zona analizata este caracterizata de activitati industriale ce se desfasoara in mai multe sectoare: industria energetica, energie electrica, gaze naturale, constructii de masini, industria chimica, materiale de constructii, industria de prelucrare a lemnului, industria textila, industria alimentara, constructii civile. Industria constructiilor de masini include producerea de nave si de diverse structuri metalice (Constanta). Industria chimica include industria petrochimica (Midia Navodari), procesarea plasticului, a celulozei si hartiei la Palas-Constanta. Industria materialelor de constructii include industria varului si industria prefabricatelor de beton si se desfasoara in Constanta. Industria de prelucrare a lemnului este reprezentata in Constanta. Industria textila este de asemenea regasita in Constanta (lana si imbracaminte). Industria alimentara include industria moraritului si (Constanta si Eforie), industria zaharului, industria uleiului, industria produselor lactate, conserve de peste, bere (Constanta).
Pagina 80
Constructiile civile, incluzand activitatile asociate porturilor includ intreaga infrastructura portuara, constructiile hidro, lucrari civile si industriale, precum si lucrari de irigatii. Constructiile de nave se desfasoara in santierul naval Constanta.
5.9.1.5
Turism
Turismul pe litoral este o activitate profitabila in sectoarele analizate Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord, in unele dintre acestea fiind activitatea de baza (Mamaia, Eforie). Deoarece se bazeaza in primul rand pe facilitati din zonele de plaja si de coasta, turismul este predominant sezonier (de exemplu, mai-septembrie), cu varful in iulie si august. Mamaia este cea mai renumita statiune de pe Litoralul Romanesc. Situata la nord de Constanta, intre Marea Neagra si Lacul Siutghiol, este statiunea de pe litoral cu cea mai mare capacitate de cazare. Mamaia este o statiune cu o dezvoltare foarte dinamica, in ultimii ani construindu-se cateva hoteluri noi, restaurante sau complexe de magazine. In fiecare an, turistii s-au obisnuit cu faptul ca Statiunea Mamaia ii intampina cu ceva nou palmieri, Aqua Magic, fantani arteziene, Telegondola. Mamaia ofera in prezent posibilitati de cazare multiple, in hoteluri si vile turistice de la 2 la 5 stele. Deoarece in ultimii ani a devenit neincapatoare in lunile iulie-august, s-au construit mai multe hoteluri noi, care ofera servicii si dotari de calitate: Hotel Malibu, Hotel Regal, Hotel Florida, Hotel Palm Beach, Hotel Laguna, Hotel Elegance etc., unele dintre ele fiind situate pe malul Lacului Siutghiol, o zona a statiunii neexploatata pana acum. Deoarece gusturile si pretentiile turistilor cresc, din ce in ce mai multe hoteluri au amenajat spatii pentru tratament si relaxare, cu piscine, saune, sali de fitness, terenuri de sport. Restaurantele si terasele sunt numeroase, insirate pe toata faleza si ofera turistilor posibilitatea servirii unor mese complete sau a unor gustari intre doua bai in mare. Totusi, exista cateva zone in care sunt concentrate mai multe restaurante: Cazino, Satul de Vacanta si Perla. Portul Tomis se afla langa Cazino, este un port turistic impodobit cu o spectaculoasa fantana arteziana a carei jet de apa foarte inalt tasneste direct din mare. In portul Tomis pot fi admirate ambarcatiuni diverse, de la barci cu panze la iacht-uri de ultima generatie. Din acest port se pot face scurte plimbari pe mare cu barcile ancorate in port. Este si un loc minunat de servit masa, pe faleza portului existand un restaurant cu terasa. Eforie Nord este o statiune balneoclimaterica permanenta cunoscuta pentru bazele de tratament balnear, Eforie Nord este o statiune de vacanta foarte populara unul din motivele care determina acest lucru fiind preturile rezonabile la serviciile turistice. Un mare numar de vile se afla in Eforie Nord constituind o alternativa convenabila pentru cei care doresc cazare in alte spatii decat hotelurile si deasemenea localnicii inchiriaza camere in casele lor. Unul din motivele pentru care Eforie Nord este una din cele mai aglomerate statiunii il reprezinta existenta Sanatoriului Balnear Efosan (GRAND) unul din cele mai cautate asezaminte pentru tratarea diferitelor afectiuni prin metode naturale (bai, aerosoli, namol de Techirghiol).
5.9.2
Impactul prognozat in perioada de constructie
Activitatile de reabilitare a plajei si construirea de noi structuri de protectie costiera ar putea provoca intreruperi nefavorabile temporare minore pentru turistii din zona, in ceea ce priveste zgomotul, praful si modificari ale
Pagina 81
peisajului. Turistii vor fi probabil putin afectati, in cazul in care lucrarile sunt efectuate in afara sezonului turistic principal. Lucrarile de protectie vor determina intreruperea temporara a accesului la tarm si mare in timpul lucrarilor de constructie. Acest lucru ar conduce la intreruperi temporare minore pentru turisti, ca urmare a pierderii unei resurse de agrement. Pe parcursul proiectului, va exista un impact benefic asupra mediului socioeconomic, ca rezultat al urmatoarelor aspecte: vor fi create noi locuri de munca pentru comunitatile locale in timpul etapei de constructie a lucarilor propuse, cu efecte benefice asociate asupra facilitatilor la nivel local (de exemplu, facilitati de cazare); companiile de constructii implicate in lucrarile prevazute de proiect vor avea de asemenea beneficii; fondurile colectate de aceste companii vor contribui la cresterea sumelor colectate de catre bugetele locale.
5.9.3
Impactul prognozat in perioada de exploatare
Implementarea proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal cresterea potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a vizitatorilor in zonele de litoral incluse in proiect. Marirea suprafetelor plajelor in zonele analizate va conduce la implementarea unor conditii care sa asigure un grad mai mare de confort turistilor care le vor utiliza, tinand cont de faptul ca in prezent, ca urmare a micsorarii plajelor, acestea sunt foarte aglomerate. Asigurarea unor conditii mai bune de recreere va putea atrage nu doar turistii romani, ci si turisti din strainatate, ceea ce va avea efecte benefice asupra dezvoltarii zonei, inclusiv din punct de vedere financiar. De asemenea, vor putea fi atrasi in zonele studiate investitori romani sau chiar straini, dispusi sa investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie prin construirea altor spatii de cazare si activitatilor conexe (restaurante, etc.). Crearea a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de turisti, ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii pozitive asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si servicii conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel putin in perioada estivala. In consecinta, cresterea veniturilor generata de turism si activitati conexe, precum si cresterea volumului de servicii, poate fi considerata un impact pozitiv asupra mediului social si economic in perioada de dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare. Cresterea numarului de turisti poate avea insa si efecte negative asupra mediului (de exmplu caracterul peisajului, cresterea cererii de servicii, pierderea de teren neconstruit) din perimetrele de plaja reabilitate, in cazul in care activitatile turistice nu se vor desfasura conform legislatiei in vigoare.
5.9.4
Masuri de diminuare
Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la activitatile de constructie vor ajuta la diminuarea impactul asupra comunitatilor locale. Urmatoarele masuri ar trebui puse in aplicare:
Pagina 82
cei care locuiesc sau lucreaza in imediata apropiere a lucrarilor de constructie ar trebui sa fie informati cu privire la natura, momentul si durata activitatilor de constructii, inclusiv locatiile compuse, noi rute de acces pe plaja, controlul traficul si reamenajarea terenului (pentru a minimiza impactul asupra comunitatii locale), inainte de inceperea lucrarilor de constructii; in mod ideal, lucrarile la Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat efectul global in orice moment, sa fie limitat. Potentialul de perturbare al plajei de la toate cele cinci site-uri este recunoscut si, prin urmare, acolo unde este posibil, lucrarile de constructie vor fi efectuate, in afara sezonului principal de vacanta. Cu toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor afectate de plaja va fi necesare pentru a se asigura ca publicul nu este pus in pericol de lucrari; semnalizatorii de navigare ale structurilor de protectie costiera noi sau extinse trebuie ridicati dinspre mare si instalate semne de avertizare; toate ambarcatiunile ce aduc materiale pentru site-urile ar trebui sa fie iluminate corespunzator pe timp de noapte sau in conditii de ceata; toate rutele vehiculelor de constructie vor fi inspectate in urma constructiei si orice prejudiciu va fi refacut de Contractor.
6
6.1
Consultarea
Introducere
Consultarea este o cerinta a procesului de evaluare a impactului asupra mediului conform Directivelor UE - EIA (Evaluarea Impactului asupra Mediului) care sunt implementate in legislatia romaneasca. Consultarea eficienta a partilor interesate si angajamentul public este esential pentru dezvoltarea planului pentru a ajunge la o solutie care este acceptabila pentru cat mai multe dintre partile implicate si sa angajeze aceste parti in proces. Scopul principal al comunicarii in ceea ce priveste proiectului este de a: asigura ca experienta, cunostintele si punctele de vedere ale partilor interesate locale si a publicului general sunt luate in considerare in toate etapele de dezvoltare a lucrarilor de protectie costiera informa asupra progresului planului prin identificarea, si, dupa caz, prin adresarea interesului consultantilor; respectarea cerintelor legale pentru consultari.
6.2
Procesul de consultare
Consultarea specialistilor si organizatiilor cheie a fost efectuata asupra diferitelor elemente ale lucrarilor propuse la diferite faze in dezvoltarea planului. Activitatile specifice de consultare intreprinse pana in prezent au inclus: Ianuarie 2011: o intalnire a partilor interesate a avut loc pentru a prezenta contextual, scopul si organizarea propusa a proiectului. Au fost invitate la aceasta intalnire diverse autoritati locale (Administratia Biosferei Delta Dunarii, Agentia pentru Protectie a Mediului Constanta, Agentia pentru Protectie a Mediului Tulcea, Agentia Nationala Pentru Pescuit si Acvacultura, Autoritatea Romana Navala, Consiliul Judetean
Pagina 83
Constanta, Consiliul Judetean Tulcea, Institutul National de CercetareDezvoltare Delta Dunarii etc.), ONG-uri (de exemplu, Mare Nostrum, Oceanic Club) si alte parti interesate. Opinia generala rezultata in urma intalnirii a fost ca masurile de protectie a zonei de coasta au o importanta ridicata si trebuie implementate imediat pentru a reduce degradarea actuala a litoralului in urma eroziunii costiere. De asemenea, participantii au fost de accord ca toate autorizatiile legale si procedurile acestora ar trebui sa fie urmate. Primavara 2011: Au avut loc alte intalniri si discutii cu diferite parti interesate, clientul, Ministerul Mediului, diverse autoritati de mediu (APM-uri locale si regionale), Administratia Biosferei Delta Dunarii si autoritatile locale: Aprilie 2011: au avut loc intalniri cu reprezentantii partenerilor relevanti (INCDM, GeoEcoMar, JASPERS etc) in care s-au stabilit si activitatile ce vor fi intreprinse de fiecare echipa, in ceea ce priveste aspectele de mediu ale proiectului. 12 Aprilie 2011 a avut loc intalnirea reprezentantilor Halcrow si ai Blom Romania societate desemnata pentru realizarea procedurii SEA obtinerea Avizului de mediu pentru MasterPlan; scopul intalnirii a fost prezentarea stadiului proiectului si clarificarea disponibilitatii informatiilor solicitate pentru demararea procedurii SEA. 13 Aprilie 2011 a avut loc intalnirea de lucru la Ministerul Mediului si Padurilor la care au participat reprezentantii autoritatilor de mediu, Halcrow Romania, precum si reprezentanti Blom; scopul intalnirii a fost clarificarea abordarii procedurilor privind SEA si EIA. 4 Mai 2011 a avut loc intalnirea reprezentantilor Halcrow si ai Blom; scopul intalnirii a fost informarea cu privire la stadiul procedurii SEA si clarificari privind informatiile necesare continuarii procedurii. 24 Mai 2011 a avut loc intalnirea cu reprezentantii Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD). Scopul intalnirii a fost discutarea statutului proiectului de asistenta tehnica privind eroziunea costiera si de identificare a principalelor preocupari si maniera optima de abordare in ceea priveste Unitatea de Nord a Master Planului care face parte din teritoriul ARBDD. 8 Iunie 2011 intalnire la sediul Ministerului Mediului cu participarea personalului relevant din departamentul de reglementari, ca si din partea ARPM Galati si APM Constanta; in cadrul intalniriiv au avit loc sidiscutii cu privire la abordarea cea mai adecvata a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
Comentariile primite in toate etapele de consultare au fost luate in considerare la definitivarea proiectelor aflate in evaluare.
6.3
Consultari viitoare
Prima consultare procedurala cu autoritatile si ONG-urile va avea loc ca si parte a procedurii de Evaluare Strategica de Mediu (SEA) pentru Master Plan, procedura care implica organizarea si participarea grupului de lucru care va fi instituit, incluzand:
Pagina 84
Ministerul Mediului si Padurilor Directia de Control al Poluarii si de Evaluare a impactului asupra mediului, Directia pentru Managementul Resurselor de Apa, Directia Biodiversitate, Directia pentru managementul deseurilor si substantelor periculoase, Schimbari climatice si Directia de Dezvoltare Durabila; Ministerul Sanatatii, Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina - INCDM Grigore Antipa; Administratori ai ariilor protejate.
Dezbaterea publica oficiala in cadrul procedurii de Evaluare Strategica de Mediu (ESM) va include informatii publice puse la dispozitie la sediile beneficiarului si ale autoritatilor de mediu, anunturi in ziare si pe site-uri proprii de Internet. Publicul va avea acces la toate documentele relevante si la deciziile luate, precum si posibilitatea de a-si exprima preocuparile si orice alte comentarii referitoare la procedura ESM. Administratorii ariilor protejate vor trebui sa emita avizul pentru orice plan sau proiect care ar putea avea un impact potential asuprar zonelor protejate, astfel ca implicarea lor in procesul de autorizare este esentiala, inainte de finalizarea procesului ESM si EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului. Avizul de mediu (ESM) nu va fi emis decat dupa ce toate comentariile justificate si obiectiile au fost luate in considerare. Alternativele si cele mai bune masuri de atenuare vor fi identificate, propuse si incluse in Master Plan. In urma discutiilor si analizei Master Planului, si luarii in considerare a tuturor propunerilor relevante in cadrul procedurii ESM, studiile de fezabilitate pentru masurile prioritare vor face obiectul procedurii EIM. Procesul EIM va asigura ca toate impacturile Studiilor de Fezabilitate asupra receptorilor specifici de mediu sunt analizate. Procesul EIM va fi subiectul unui alt set de consultari publice. Optiunile propuse vor fi prezentate pentru dezbatere publica, dupa consultari initiale cu autoritatile statutare si ONG-uri. Procedura EIM va urmari procesul de autorizare condus de catre autoritati in conformitate cu legislatia romaneasca de mediu si va pune in aplicare in totalitate prevederile directivelor europene.
7
7.1
Analiza alternativelor
Alternativa 0
Alternativa 0 este alternativa in care proiectul Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al marii negre in zona municipiului Constanta (MAMAIA SUD, TOMIS NORD, TOMIS CENTRU, TOMIS SUD) si in zona EFORIE NORD nu ar fi pus in aplicare. In continuare, este prezentata situatia actuala referitoare la fenomenele de eroziune care au loc in zonele analizate si consecintele acestora. Fenomenul de eroziune este un proces evolutiv, generat de actiunea valurilor provocate de vant. Echilibrul plajelor de pe litoralul romanesc
Pagina 85
consta in completarea cantitatilor de sedimente antrenate de valuri, in special in perioada de iarna, cu sedimente transportate de curentii marini. Echilibrul plajelor s-a modificat in sens defavorabil odata cu interventia omului asupra cursurilor de apa, prin realizarea de baraje si lacuri de acumulare si asupra tarmului Marii Negre prin realizarea porturilor comerciale. Fenomenul de erodare a evoluat in timp cu toate ca au fost realizate unele lucrari de protectie costiera. Cauzele acestui fenomen sunt multiple, dar toate aceste cauze au condus la schimbarea echilibrului morfologic existent in anii 1960, cand tarmul Marii Negre, cu mici exceptii, era stabil, iar plajele se intretineau in mod natural. Cea mai afectata zona de eroziune este zona sudica a litoralului, respectiv intre Navodari si Vama Veche. Pentru stoparea eroziunilor si refacerea plajelor sunt necesare noi lucrari de protectie si refaceri de plaje prin innisipari artificiale. Privind in modul cel mai simplu, raspunsul liniei tarmului la schimbarile factorilor externi, cum sunt valurile, mareea, curentii si vantul depinde de rezistenta formelor de teren care alcatuiesc tarmul. In lungul cel mai multor coaste deschise, factorul cheie pentru schimbarile viitoare este cresterea prezisa a nivelului marii. In lungul tarmurilor moi raspunsul natural este mutarea liniei uscatului spre uscat in vederea adaptarii la cresterea de nivel. Extinderea eroziunii costiere va depinde de schimbarile din zona de tarm. Desi cresterea nivelului marii va conduce la adancirea progresiva a apelor din zona de tarm si de aici la o crestere a energiei valurilor, aceasta poate fi depasita de o crestere in aportul de sedimente din surse fluviale, longitudinale pe coasta sau chiar dinspre larg. In absenta unei schimbari semnificative globale sau a accelerarii cresterii de nivel a marii in urmatorii 30 de ani si luand in considerare absenta unor schimbari semnificative in managementul costier, este improbabil ca sa apara schimbari majore in modelul actual al circulatiei sedimentelor si a evolutiei tarmului in zona de interes. Eroziunea locala este cel mai probabil sa continue pe cele mai expuse sectoare ale coastei deschise sub influenta cresterii de nivel a marii aflata in derulare si a interventiilor antropice istorice la scara mare, dupa cum se intampla in prezent. Este probabil ca depunerile vor continua sa fie active la capatul aval al celulelor litorale de transport a sedimentelor. Orice crestere modesta in regimul furtunilor ar putea sa conduca la o coborare suplimentara a plajei si la eroziunea frontala a dunelor. Oricum, o crestere in frecventa si intensitate a furtunilor majore ar putea in mod potential deasemenea sa conduca la intensificarea periodica a transportului nisipului dinspre larg spre zona de coasta. Miscarea subsecventa a acestor sedimente pe plaje in conditii de vreme buna ar putea conduce la formarea de sisteme de dune transgresive extinse. In general, cresterea de nivel a marii va conduce la cresterea adancimii apei in vecinatatea tarmului si, din aceasta cauza, valuri mai mari se vor sparge de tarm conducand la eroziunea plajelor. Acolo unde plajele se continua spre uscat prin zone joase si nu exista structuri de protectie costiera, ele ar putea sa fie translatate inapoi printr-o miscare neta spre uscat a liniei mareii maxime. Acolo unde plajele sunt deja inguste si se continua spre uscat prin zone ridicate sau lucrari de protectie costiera, exista o mare probabilitate ca ele sa dispara daca nu exista un aport sedimentar suficient ca sa le mentina. Acest sediment ar putea proveni dinspre nearhore, din transport longitudinal sau din eroziunea locala a falezelor si din aceasta cauza aportul sedimentar va varia la scara locala. Pierderile de plaje ar putea fi problematice in special
Pagina 86
in zonele precum sectoarele dintre structurile existente la Eforie Nord, unde deja cantitatea de sedimente pe plaja este redusa. In lungul coastelor din sectorul sudic romanesc al Marii Negre, multe plaje se afla in mici golfuri, multe din ele artificiale delimitate de prezenta jeteelor si a altor structuri de protectie costiera. In aceste golfuri, odata cu cresterea nivelului marii, sedimentele de plaja ar putea fi impinse in sus si spre uscat formand plaje mai abrupte si mai inguste. In multe cazuri din cauza lipsei sedimentelor de plaja, plajele vor deveni permanent submerse in cazul in care nu exista un nou aport de sedimente sau nu se creaza o zona joasa in spatele lor care sa permita translatarea plajelor spre uscat. Acolo unde plajele sunt marginite spre interior de structuri de protectie costiera, este probabil ca expunerea crescuta la eroziune a plajelor si valurile mai inalte de la tarm sa accelereze eroziunea la baza lucrarilor si sa reduca durata de viata a acestora. De aceea, acolo unde astfel de structuri trebuie pastrate, ele ar putea necesita intarire (pentru a rezista riscului de supraincarcare de catre valuri), ridicare (pentru a evita riscul de inundare prin depasire) si/sau intarirea protectiei bazei (pentru reducerea riscului subminarii). Urmatoarele tendinte pot aparea in lungul sectoarelor cu faleza pentru un scenariu de crestere a nivelului marii: cresterea nivelului la care are loc actiunea valurilor ce are ca rezultat expunerea crescuta a plajelor si falezelor; cresterea potentialului de tranport litoral longitudinal pe coastele deschise desi existenta transportului de sedimente in sine va depinde de disponibilitatea acestora; scufundarea oricarei platforme de tarm din fata falezelor pe perioade mai lungi de timp si o inundare permanenta in momentul in care cresterea de nivel a marii va depasi nivelul maxim mareic actual; atacarea mai frecventa de catre valuri a bazei falezei; accelerarea eroziunii falezelor acolo unde acestea sunt taiate in sedimente moi. Deoarece majoritatea falezelor in lungul coastei romanesti a Marii Negre sunt compuse dintr-o platforma calcaroasa situata sub nivelul apei peste care se afla nivele de argile si loess, este foarte probabil ca o crestere a nivelului marii va afecta in mod semnificativ ratele de eroziune care deja cauzeaza probleme in unele areale. Aceste sedimente fine neconsolidate nu sunt de asteptat sa contribuie la echilibrarea plajelor aflate in eroziune deoarece ele sunt atat de fine incat vor fi spalate spre larg unde eventual se vor depune pe fundul marii. In tabelul nr. 5.1. sunt prezentate sumar schimbarile potentiale in comportamentul coastelor care pot rezulta fie din scenariile directe de schimbari climatice prezentate in sectiunile anterioare din prezentul raport sau din schimbarile in caracteristicile si procesele costiere care pot rezulta din aceste scenarii.
Pagina 87
Tabelul 7.1- 20 Schimbari potentiale in comportamentul coastelor Factor Crestere accelerata a nivelului marii Sumar al raspunsului Transgresiune; Migrarea punctelor focale ale valurilor; Crestere a energiei valurilor; Cresterea frecventei supraspalarii de catre valuri; Cresterea inundabilitatii zonelor joase. Migrarea punctelor focale ale valurilor; Modificari in directia transportului sedimentelor litorale; Modificari in directia transportului sedimentelor de fund; Modificari ale asimetriei configuratiei malurilor si deltelor; Modificari in tipul comportamental al liniei tarmului (de ex. de la o aliniere paralela cu driftul la una paralela cu swash-ul si vice versa); Schimbari in influenta capurilor si promontoriilor prin difractia valurilor. Modificari in ratele sau locatiile depunerii si eroziunii; Modificari in rata de transport a sedimentelor de fund; Modificari in configuratia deltei. Cresterea instabilitatii pantelor in sezonul de iarna; Crestere a inundabilitatii de iarna a sectoarelor joase de tarm; Schimbari de distributie a vegetatiei afectand stabilitatea zonelor umede si a dunelor. Schimbari de distributie a vegetatiei afectand stabilitatea zonelor umede si a dunelor. Modificari in ratele sau locatiile depunerii si eroziunii; Modificari in aportul sedimentar in sectoarele de tarm situate in avalul curentului litoral. Modificari ale orientarii liniei de tarm (de ex. de la o aliniere paralela cu driftul la una paralela cu swash-ul si vice versa); Modificari in ratele sau locatiile depunerii si eroziunii. Migrarea punctelor focale ale valurilor; Modificari in directia transportului sedimentelor litorale; Reducere a limitarii energiei valurilor la tarm datorata scaderii adancimii apei.
Schimbarea directiei valurilor
Modificari in energia valurilor
Schimbari in modelul precipitatiilor
Cresterea temperaturii Modificari in directia si rata de transport a sedimentelor cauzata de schimbarea directiei valurilor Modificari in aportul sedimentar cauzate de eroziunea crescuta
Modificari in caracteristicile valurilor la apropierea de tarm datorita cresterii de nivel a marii sau schimbarii de directie a valurilor
In concluzie, procesele de eroziune care se desfasoara in zona costiera au condus si conduc si in prezent la schimbarea echilibrului morfologic al tarmului. Plajele sunt in permanenta schimbare in urma interventiei valurilor. Fenomenul de eroziune tinde sa apara in urma a doua mecanisme esentiale, respectiv pierderi de sedimente datorate transportului
Pagina 88
longitudinal si pierderi de sedimente datorate transportului in sectiune transversala, spre larg. In cazul unora dintre plajele de pe litoralul romanesc al Marii negre, echilibrul morfologic a fost afectat de catre interventiile antropice, fapt care a dus la aparitia si/sau accentuarea fenomenelor de eroziune costiera. Din acest motiv, in decursul anilor au fost puse in practica mai multe proiecte de protectie costiera, uneori insotite de activitati limitate de alimentare artificiala. Cu toate acestea eroziunea a continuat, ceea ce inseamna ca in unele sectoare litorale este necesara realizarea unor noi lucrari de protectie costiera care sa include si activitati la scara larga de alimentare artificiala a plajelor. In aceste conditii, in cazul nerealizarii ansamblului de masuri propuse in proiect, procesele de eroziune costiera ar continua sa actioneze asupra plajelor din zonele analizate.
7.2
Alternative analizate
In proiectarea lucrarilor de protectie a tarmului si amplasarea acestora in zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord au fost luate in considerare urmatoarele categorii de optiuni: a. Sursa de nisip pentru alimentarea artificiala: au fost luate in considerare doua alternative si anume nisip dragat din Dunare sau nisip de mare; b. Optiuni de dezvoltare, cu nivele graduale de interventie: innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa ridicata. Optiune in care nu se fac reparatii sau modificari ale structurilor existente de protectie costiera si nici constructia unor noi structuri. innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa redusa. Repararea structurilor existente de protectie costiera pentru a reveni la starea tehnica construita. innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa mult mai redusa. Repararea sau modificarea structurilor existente de protectie coastiera si construirea unor structuri noi, daca este cazul.
c. Alternative tehnice (constructive) In continuare sunt prezentate alternativele studiate pentru fiecare sector in parte. Sectorul Mamaia Sud Pentru sectorul Mamaia Sud, varianta reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii combinate cu lucrari de reabilitare si de sporire a dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. In principiu, se propun urmatoarele lucrari: Reabilitarea a doua diguri existente paralele cu tarmul; Realizarea unei jetele (epiu) pentru retinerea nisipului, la limita nordica a zonei innisipate; Trei diguri submerse de retinere si fixare a nisipului, amplasate pe zona innisipata; Innisiparea artificiala a plajei; Trei diguri submerse situate la Nord de zona innisipata.
Pagina 89
Variantele analizate iau in calcul urmatoarele variabile: Utilizarea nisipului de mare sau a nisipului de rau pentru realizarea innisiparii.
Trebuie mentionat ca, in cazul utilizarii nisipului de mare mai este necesar un dig submers pentru retinerea acestuia. De asemenea, cantitatea de nisip de mare este de 1,7 ori mai mare decat in cazul utilizarii nisipului de rau. Sectorul Tomis Nord Pentru sectorul Tomis Nord, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii combinate cu lucrari de reabilitare si sporirea dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. Pentru protectia plajelor si crearea de noi plaje se propun, intr-o prima varianta: innisiparea plajelor cu aport de nisip de Dunare; diguri si epiuri pentru retinerea nisipului pe plaja; diguri longitudinale submerse pentru disiparea energiei valurilor si reducerea transportului de sedimente inspre larg; epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor; demontarea unor lucrari existente.
In a doua varianta, pentru lucrarile costiere in zona studiata se propun urmatoarele lucrari: reabilitarea lucrarilor costiere existente; epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor; innisiparea plajelor cu aport de nisip de Dunare; aport anual de nisip pentru completarea si mentinerea profilului plajelor.
Sectorul Tomis Centru Pentru sectorul Tomis Centru, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii, combinate cu lucrari de reabilitare si de sporire a dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. In principiu, se propun urmatoarele lucrari, ca fiind prima varianta: Innisiparea plajelor cu aport de nisip de Dunare; Diguri si epiuri pentru retinerea nisipului pe plaja; Diguri longitudinale submerse pentru disiparea energiei valurilor si reducerea transportului de sedimente inspre larg; Epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor. Reabilitarea lucrarilor costiere existente; Epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor; Innisiparea plajelor cu aport de nisip de Dunare;
In a doua varianta, pentru lucrarile costiere se propun urmatoarele lucrari:
Pagina 90
Aport anual de nisip pentru completarea si mentinerea profilului plajelor.
Sectorul Tomis Sud Pentru sectorul Tomis Sud, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate, consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii, combinate cu lucrari de reabilitare si de sporire a dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. In principiu, se propun urmatoarele lucrari: Innisiparea plajelor cu aport de nisip de Dunare; Diguri si epiuri pentru retinerea nisipului pe plaja; Diguri longitudinale submerse pentru disiparea energiei valurilor si reducerea transportului de sedimente inspre larg; Epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor; Demontarea unor lucrari existente. Reabilitarea lucrarilor costiere esistente; Epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor; Innisiparea plajelor cu aport de nisip de Dunare; Aport anual de nisip pentru completarea si mentinerea profilului plajelor.
In a doua varianta, pentru lucrarile costiere se propun urmatoarele lucrari:
Sectorul Eforie Nord Pentru sectorul Eforie Nord, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate, consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii, combinate cu lucrari de reabilitare si de sporire a dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. In principiu, se propun urmatoarele lucrari: Innisiparea plajei si marirea acesteia cu aproximativ 11 ha, utilizand nisip fluvial; Reabilitarea celor doua jetele existente (II-J-2 si II-J-5); Construirea extensiei celor doua jetele (EN-J-1 si EN-J-2); Construirea structurilor sparge-val submerse.
7.3
Analiza lucrarilor propuse

In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic a variantelor propuse in parte s-a ales varianta optima pentru fiecare sector in parte. Din punct de vedere al sursei de nisip pentru alimentarea artificiala, exploatarea nisipului din Dunare este mai putin costisitoare fata de utilizarea nisipului de mare. Datorita caracteristicilor texturale granulometrice, si corelat cu granulometria sedimentelor de plaja, nisipul de Dunare este mai stabil, cu un timp mai mare de remanenta pe plaja. De asemenea, cantitatea de nisip de mare care sa aiba acelasi efect ar trebui sa fie de 1,7 ori mai mare decat in cazul utilizarii nisipului de rau. In aceste conditi, s-a ales ca sursa de nisip pentru alimentarea artificiala a plajelor nisipul fluviatil (de Dunare).
Pagina 91
Din punct de vedere al lucrarilor propriu-zise de protectie si reabilitare, au fost alese ca variante optime urmatoarele: Mamaia Sud Pentru sectorul Mamaia Sud, varianta reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii combinate cu lucrari de reabilitare si de sporire a dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic s-a ales urmatoarea varianta: Reabilitarea a doua diguri sparge-val existente paralele cu tarmul; Constructia unui nou epiu din piatra bruta conectat la tarm, perpendicular pe tarm, pentru retinerea nisipului la limita de nord a innisipate; Constructia a sase epiuri mai mici ingropate in plaja pentru stabilizarea tarmului; Reincarcarea plajei.
Tomis Nord Pentru sectorul Tomis Nord, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii combinate cu lucrari de reabilitare si sporirea dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic s-a ales varianta in care sunt prevazute: Reincarcarea plajei; Constructia a doua noi epiuri conectate la tarm, perpendiculare pe tarm, ingropate in plaja; Reabilitarea si extinderea a doua diguri sparge-val din piatra bruta conectate la tarm; Un nou dig sparge-val submers paralel cu tarmul; Demolarea unor structuri sparge-val existente.
Tomis Centru Pentru sectorul Tomis Centru, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii, combinate cu lucrari de reabilitare si de sporire a dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic s-a ales varianta in care sunt prevazute urmatoarele lucrari: Reincarcarea plajei; Constructia a doua noi epiuri conectate la tarm, perpendiculare pe tarm, ingropate in plaja; Reabilitarea si extinderea a doua diguri sparge-val din piatra bruta conectate la tarm; Un nou dig sparge-val submers paralel cu tarmul; Demolarea unor structuri sparge-val existente.
Tomis Sud
Pagina 92
Pentru sectorul Tomis Sud, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate, consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii, combinate cu lucrari de reabilitare si de sporire a dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic s-a ales varianta in care sunt prevazute: Reincarcarea plajei; Constructia a doua noi diguri sparge-val din piatra bruta conectate la tarm; Constructia a doua noi diguri sparge-val submerse din piatra bruta paralele cu tarmul; Constructia unui epiu nou conectat la tarm, ingropat in plaja, perpendicular pe tarm; Demolarea unor lucrari existente.
Eforie Nord Pentru sectorul Eforie Nord, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul studiului de fezabilitate, consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii, combinate cu lucrari de reabilitare si de sporire a dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale. In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic, s-a ales varianta in care: Reincarcarea plajei; Rehabilitarea si extinderea celor doua epiuri existente din piatra bruta conectate la tarm, perpendiculare pe tarm; Constructia a trei noi diguri sparge-val submerse din piatra bruta, paralele cu tarmul; Demolare a patru epiuri existente din piatra bruta conectate la tarm.
Se vor elimina patru diguri existente.
Monitorizarea
Planul de monitorizare a mediului are drept scop urmarirea calitatii factorilor de mediu in scopul identificarii efectelor pe care le au lucrarile de reabilitare asupra mediului in perioada de constructie, precum si dupa finalizarea lucrarilor. Acest plan include descrierea punctelor care vor fi monitorizate, parametrii care vor fi monitorizati, frecventa de monitorizare.
8.1
In perioada de realizare a lucrarilor de reabilitare propuse in cadrul proiectului vor trebui monitorizati urmatorii parametrii: bentos si plante bentice; viata acvatica si pasarile; calitatea apelor; calitatea aerului;
Pagina 93
calitatea sedimentelor; nivelul de zgomot si vibratii.
Monitorizarea bentosului si plantelor bentice Analizele biologice vor fi facute pentru atat pentru zonele sursa pentru nisip selectate, cat si in zonele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare. Analizele vor include urmatoarele: identificarea speciilor de macrofauna; identificarea grupurilor de meiofauna; evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa; evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.
Localizarea punctelor se va face luand in considerare stadiul de avansare a constructiei recifilor artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei. Monitorizarea vietii acvatice si a pasarilor Lunar va fi realizata o inspectie vizuala de catre experti ai vietii acvatice si experti in studiul pasarilor, cu inregistrarea speciilor si a indivizilor din fiecare specie pentru plajele de la Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Sud, Tomis Centru si Tomis Nord. Monitorizarea calitatii apelor In perioada de constructie se vor realiza prelevari de probe de apa din zonele acvatice din apropierea tarmului din sectoarele analizate si analiza acestora. Pentru probele de apa prelevate se vor analiza urmatorii indicatori de calitate: pentru nutrienti (NO2-, NO3-, PO3-,), oxigen dizolvat, pH, turbiditate si produse petroliere. Probarea se face in 10 puncte pentru fiecare sector si localizarea punctelor trebuie stabilita tinand cont de stadiul de avansare a constructiei recifilor artificiali, al epiurilor si de stadiul de umplere a plajei. Masurarea calitatii sedimentelor Probarea sedimentelor si analizele de laborator vor fi efectuate pentru nisipul din zonele selectate si pentru zone acvatice din apropierea tarmului din sectoarele analizate. Pentru probele de sedimente prelevate se vor analiza indicatorii de calitate metale grele, TPH, HAP, pesticide organoclorurate. Numarul de statii de probare pentru fiecare zona este 10 si localizarea punctelor trebuie decisa luand in considerare stadiul de avansare a constructiei recifilor artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei. Monitorizarea nivelelor de zgomot si vibratii In timpul lucrarilor de constructie nivelul de zgomot si vibratie, impreuna cu volumul de trafic, vor fi monitorizate in special in zonele Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, areale in care zonele rezidentiale sunt relativ apropiate de zonele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor. Nivelele de zgomot si vibratii existente initial vor fi masurate inainte de inceperea constructiei. Parametrii ce vor fi monitorizati pentru determinarea nivelelor de zgomot si vibratie sunt: Leq (dBA) si L10 (dB). Monitorizarea nivelului de zgomot si vibratie datorate intensitatii traficului va fi realizat de catre contractor, de trei ori pe an.
Pagina 94
Monitorizarea calitatii aerului Avand in vedere ca in perioada de constructie nu vor exista surse dirijate de emisii in atmosfera, se propune monitorizarea calitatii aerului in zona prin masuratori de imisii de pulberi si noxe gazoase specifice traficului si functionarii utilajelor pe frontul de lucru. Programul lucrarilor de monitorizare va fi stabilit impreuna cu Agentia pentru Protectia Mediului Constanta si se va actualizeaza periodic in concordanta cu cerintele autoritatii. Obtinerea avizelor intra in sarcina Antreprenorului care va castiga licitatia si care desfasura activitatea de reabilitare a plajelor.
8.2
Analizele biologice vor fi efectuate pentru zonele sursa pentru nisip selectate si perimetrul submers al plajelor din sectoarele analizate. Analizele vor include urmatoarele: identificarea speciilor de macrofauna; identificarea grupurilor de meiofauna; evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa; evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.
Probarea se face in 10 puncte de probare pentru fiecare zona. In perioada de exploatare se va putea efectua si o monitorizare a mediului social. Aceasta se va realiza in principiu cu ajutorul unei serii largi de indicatori cum ar fi informatiile dezvaluite pentru ANAR Constanta, indicele de venit pe cap de locuitor, indicele de saracie, PIB-ul regional, etc.
9
9.1
Situatii de risc
Impact potential 9.1.1 Accidente potentiale in perioada de constructie
In timpul lucrarilor prevazute a fi efectuate in cadrul proiectului se pot produce mai multe categorii de accidente. Prima categorie de accidente potentiale se incadreaza in categoria accidentelor specifice activitatilor ce se vor desfaura in aceasta perioada, respectiv accidente care se produc pe santierele de constructii sau la navigatie. Cauzele acestor accidente sunt de regula generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de protectia muncii, inclusiv neutilizarea echipamentelor de protectie. Situatiile/activitatile in care pot aparea accidente: accidente provocate de prezenta curiosilor sau turistilor ocazionali care se pot strecoara in interiorul fronturilor de lucru; inec in timpul executiei lucrarilor de dragaj, consolidarilor, extinderii si constructiei digurilor si alte lucrari in apa; lucrul cu utilajele si mijloacele de transport; circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces;
Pagina 95
incendii din felurite cauze, atat in interiorul santierului, cat si la bordul navelor sau a vehiculelor terestre; defectiuni la bordul navelor cu care sunt executate lucrarile; electrocutari, arsuri, orbiri de la diferite aparate utilizate la lucrari; inhalarea unor volume mari de praf sau gaze; explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de substante inflamabile; surpari de mal/faleza; caderi de la inaltime sau in apa si posibile striviri cauzate de lovirea corpurilor in cadere de diferite obiecte.
Accidentele mai sus mentionate pot produce invaliditate sau pierderi de vieti. Cu toate acestea, accidentele mai sus mentionate au efecte cu caracter limitat asupra mediului, respectiv asupra sanatatii umane, atat in timp cat si ca spatiu. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi de materiale, intreruperi in lucrarile de constructie si implicit intarzierea lucrarilor. A doua categorie de accidente potentiale care pot aparea loc in timpul efectuarii lucrarilor este legata de populatia locala, neobisnuita cu acest tip de lucrari. De asemenea, exista posibilitatea deversarii de combustibili, uleiuri sau alte substante utilizate pe plaja sau in apa in caz de accident, cu posibilitatea afectarii calitatii apei si sedimentelor din zona de producere a accidentului. O alta categorie de accidente este cea a accidentelor specifice traficului. Cresterea volumului de trafic rutier in zona poate creste riscul producerii unor accidente de circulatie, care poate conduce la afectarea sanatatii umane, a mediului in caz de deversari de materiale pe sol si la intarzieri in graficul de executie. Populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau in curs, nesemnalizate ori fara elemente de avertizare excavatii, schele etc. Victimele sunt de obicei persoanele mai curioase, si in special copiii, atrasi de caracterul de noutate al santierului. Perioadele cele mai periculoase sunt cele nelucratoare, cand controlul accesului la punctele de lucru este mai redus. Nici aceasta categorie de accidente nu produce impact asupra mediului, chiar daca poate produce invaliditate sau pierderi de vieti. O alta categorie de accidente potentiale este legata de posibilitatea aparitiei unor fenomene meteorologice extreme (vanturi puternice, furtuni). Accidentele care pot aparea privesc navele si personalul care lucreaza pe plaja de la bordul navelor implicate in executia proiectului si se pot datora ciocnirii navelor de digurile in constructie sau intre ele. In caz de fenomene meteorologice extreme se pot produce deteriorari ale utilajelor care pot conduce la deversari de combustibili/materiale fie pe plaja, fie in apa (functie de locul unde se desfasoara operatiile de reabilitare).
9.1.2
Accidente potentiale in perioada de exploatare
In perioada de exploatare nu vor avea loc alte tipuri de accidente decat cele specifice activitatii ce se va desfasura (turism), accidente care se petrec si in prezent in sectoarele de plaja analizate, in psecial in perioada estivala.
Pagina 96
Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a plajelor din sectoarele analizate, posibilele accidente sunt legate in special de comportamentul turistilor din perimetrul zonelor reabilitate. In aceasta perioada, riscurile care pot aparea sunt: riscul unor caderi in apa de pe digurile epiu care vor fi construite si/sau extinse, care pot conduce la loviri, raniri mai mult sau mai putin grave sau chiar si la pierderi de vieti omenesti; riscul ciocnirii unor ambarcatiuni sau a turistilor (inotatorilor) de catre diguri, atat epiuri, cat si sparge-val submerse.
9.1.3 Evaluarea riscului producerii unor accidente si avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediului in perioada de exploatare
In cazul accidentelor in care sunt implicate ambarcatiuni, pe langa riscurile induse asupra sanatatii umane, pot sa apara si efecte asupra mediului (calitatii apei si sedimentelor) in cazul in care, in urma ciocnirii, se produc deversari de combustibili sau uleiuri. Chiar si in aceasta situatie, efectele produse nu au o amplitudine mare si au un caracter temporar. Celelalte tipuri de accidente nu vor avea impact asupra mediului, ci asupra populatiei, insa nu sunt legate de lucrarile propriu-zise ce se vor executa, ci de comportamentul turistilor care isi vor petrece timpul in zonele in care se vor realiza lucrari de protectie costiera.
9.2
Masuri de prevenire a accidentelor 9.2.1 Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de constructie
Masurile de prevenire a accidentelor care pot aparea in perioada de executie a lucrarilor prevazute in cadrul proiectului prevad respectarea legislatiei romanesti privind protectia muncii, paza si protectia civila, gestionarea deseurilor, masurile de protectie si stingere a incendiilor si altele. Aceste masuri vor trebui prezentate personalului implicat in desfasurarea lucrarilor in toate perimetrele de lucru (atat in zonele unde vor fi dragate sedimentele cat si in perimetrul sectoarelor care vor fi reabilitate). De asemenea, vor trebui respectate cu strictete proiectele de executie, prevederile caietelor de sarcini, legislatia specifica privind calitatea in constructii. In general, masurile se vor referi la: controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier; instructajul periodic, purtarea echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool sau de stupefiante, prezenta stricta la locul de munca unde sunt repartizate persoanele care vor lucra; realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru delimitarea perimetrelor in care sunt efectuate lucrari; verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol; controlul strict al accesului persoanelor in santier; in perimetrele unde va fi efectuat dragajul se impune semnalizarea vizibila a punctelor de lucru si a senalului navigabil; semnalizarea vizibila a navelor care vor efectua lucrari de constructie si reabilitare a digurilor in perimetrul sectoarelor ce vor fi reabilitate este deasemenea necesara;
Pagina 97
semnalizarea zonelor si a perioadelor de interzicere a navigatiei; verificarea, inainte de inceperea lucrului, a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si sculelor pentru a constata integritatea si starea lor functionare; luarea masurilor necesare de reparatie/inlocuire in cazul identificarii unor disfunctionalitati in functionarea utilajelor; verificarea sistematica a starii tehnice si de siguranta a navelor cu care vor fi efectuate lucrarile; verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase; verificarea la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a sigurantei excavatiilor, schelelor si altor sustineri la digurile de protectie.
9.2.2
Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare
Dupa finalizarea proiectului, masurile de prevenire a accidentelor se vor conforma legilor si hotararilor in vigoare privind Gospodarirea Integrata a Zonei Costiere si de utilizare a plajelor turistice. Planurile de masuri trebuie sa prevada: semnalizarea corespunzatoare a digurilor submerse; demarcarea clara a perimetrelor in care este permis inotul pentru turisti si a celor in care e permisa navigatia ambarcatiunilor de agrement; pregatirea corespunzatoare a personalului Salvamar pentru ca perimetrul mentionate mai sus sa fie respectate de catre utilizatori, precum si pentru interventia in caz de accidente; organizarea serviciului sanitar pentru interventie eficienta in caz de accidente; organizarea unui sistem de supraveghere care sa previna posibilele accidente de pe diguri.
Planurile de detaliu privind masurile de reducere si eliminare rapida a unor accidente si avarii vor trebui sa contina indicatii. masuri si responsabilitati precise pentru fiecare tip de accidente in parte. Concesionarii perimetrelor de plaja vor trebui sa implementeze un sistem de comunicatii de urgenta care sa functioneze permanent si sa poata alarma in mod eficient organele abilitate in cazul accidentelor si avariilor. Personalul deservent va trebui sa fie calificat pentru a furniza informatii clare si pertinente.
10
Descrierea dificultatilor
La efectuarea lucrarilor pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului si la redactarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului sau intampinat o serie de dificultati legate de lipsa informatiilor referitoare la organizarile de santier aferente celor 5 sectoare analizate. Lipsa acestor informatii referitoare la locul de amplasare a organizarii de santier, la modul de organizare a santierului, tipul si numarul de utilaje ce se vor folosi, gropile de imprumut, tehnologiile ce se vor utiliza pentru executia lucrarilor,
Pagina 98
numarul de persoane ce isi vor desfasura activitatea etc. nu a permis evaluarea unor aspecte legate de aceasta activitate cum ar fi tipul si consumurile de combustibil, cantitatile de deseuri ce se vor genera, cantitatile de apa necesare pentru alimentarea organizarii de santier, cantitatile si compozitia apelor uzate ce vor rezulta, emisiile de noxe gazoase evacuate de utilajele ce se vor folosi pentru executia lucrarilor si implicit nu a putut fi evaluat impactul generat de aceasta activitate asupra factorilor de mediu. Analiza efectuata si masurile propuse nu solutioneaza toate problemele legate de protectia mediului in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare propuse pentru cele 5 sectoare de plaja. Aceasta situatie este justificata, pe de o parte prin complexitatea activitatilor de constructii si, pe de alta parte, prin lipsa informatiilor/datelor esentiale necesare evaluarii impactului, a caror responsabilitate revine antreprenorului general respectiv titularului activitatii de constructii. Acesta are responsabilitatea alegerii si dimensionarii parcului auto, amplasarii organizarilor de santier, stabilirii tehnologiilor si fluxului lucrarilor de executie etc. Constructorului ii revine de asemenea, sarcina monitorizarii activitatii de santier in vederea respectarii prevederilor legale privind protectia mediului. Monitorizarea poate fi realizata prin forte proprii sau, de preferat, printr-o persoana juridica atestata, neutra. De asemenea, Antreprenorul care va executa lucrarile va fi responsabil pentru obtinerea avizelor si acordurilor necesare desfasurarii activitatii.
11
11.1
Rezumat fara caracter tehnic

Descrierea proiectului
In zona litorala a Marii Negre de pe teritoriul Romaniei eroziunea costiera reprezinta un risc real pentru mediu, fenomenul manifestandu-se pe diferite trepte de intensitate de-a lungul celor circa 240km ai litoralului, masurati de la Nord la Sud, de la bratul Chilia (garla Musura) si pana la Vama Veche (granita cu Republica Bulgaria). Pe baza cercetarilor efectuate privind evolutia zonei costiere, s-a ajuns la concluzia ca eroziunea costiera atinge in unele zone rata de circa 2m/an. Sectoarele cele mai afectate de fenomene de eroziune sunt situate in sudul litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai - Vama Veche. Eroziunea cea mai accentuata se manifesta in statiunea Mamaia, unde se estimeaza o retragere a liniei tarmului de circa 40m in urmatorii 20 de ani. Orice intarziere in abordarea acestei probleme poate duce la consecinte negative ireversibile asupra mediului si calitatii vietii. Proiectul analizat in cadrul Raportului la studiul de evaluare a impactului este in legatura directa cu Axa Prioritara 5 a POS Mediu, Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc; domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere. Beneficiarul proiectului este Administratia Nationala Apele Romane, iar obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre precum si cresterea sigurantei in partea sudica a coastei, care este serios amenintata de eroziunea costiera.
Pagina 99
La inceputul primaverii anului 2011 a fost elaborat un nou Master Plan pentru zona costiera care a stabilit o viziune durabila si strategica pentru managementul intregii zonei costiere romanesti a Marii Negre, luand in considerare interactiunile fizice si antropogene intre toate zonele. Master Plan-ul a identificat cinci zone prioritare pentru reabilitarea zonei costiere romanesti cu accent pe restaurarea si imbunatatirea mediului. Acest Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (RSEIM) prezinta rezultatele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru lucrarile de protectie costiera prioritare, identificate in cadrul noului Master Plan elaborat pentru zona costiera romanesca a Marii Negre. Raportul a fost intocmit in paralel cu Studiile de Fezabilitate intocmite pentru cele 5 zone cu lucrari prioritare. Prioritizarea lucrarilor de protectie costiera de-alungul zonei de coasta romanesti reprezinta elementul cheie pentru asigurarea ca fondurile disponibile sunt directionate corect catre zonele care au cea mai mare nevoie. Primele 5 zone prioritare in ceea ce privesc lucrarile costiere de protectie si reabilitare a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord. Lucrarile costiere propuse pentru protectia si reabilitarea acestor cinci zone si solutiile constructive pentru realizarea lucrarilor propuse sunt urmatoarele:
11.1.1
Mamaia Sud
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor de longitudinale si construirea uor noi epiuri la tarm). Lucrari pentru reducerea energiei valurilor Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in considerare 2 (doua) din cele 6 (sase) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect. Lucrari de retinere a nisipului Pentru retinerea nisipului s-a prevazut un epiu (jetea) perpendicular pe plaja rolul acestuia fiind de retinerea nisipului. Acesta este amplasat catre limita nordica a zonei proiectului. Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului Pentru cresterea stabilitatii plajei au fost prevazute 3 (trei) epiuri (groin) ingropate pe zona cuprinsa intre epiul in forma de Z existent si epiul proiectat pentru retinerea nisipului si 3 (trei) epiuri ingropate la Nord de epiul proiectat de retinere a nisipului. Pentru executia epiurilor ingropate din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii. Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei S-a considerat ca o latime a plajei de 100m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja.
Pagina 100
In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni si Oltina. Drum temporar pentru executia lucrarilor Lucrarile de reabilitare a celor 2 (doua) diguri longituninale, paralele cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Epiul de retinere a nisipului se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacina epiului. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera, iar dupa realizarea epiului se va dezafecta.
11.1.2
Tomis Nord
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal submers si construirea unor noi epiuri la tarm). Lucrari pentru reducerea energiei valurilor Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 2 si T8 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii. Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta adancime. Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune prelungirea digului de larg si finalizarea sectiunii digului existent. Lucrari de retinere a nisipului Epiul existent T7 va fi reabilitat prin refacerea protectiei cu blocuri naturale si refacerea coronamentului acestuia. In zona epiului existent T8 se prevede prelungirea digului, incepand din intersectia sudica, spre Est. Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului In zona Tomis Nord se vor realiza 3 astfel de diguri, pozitionate in zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse. Pentru executia epiurilor ingropate din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii. Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei Pentru zona Tomis Nord s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea acestor latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni. Drum temporar pentru executia lucrarilor Lucrarile de reabilitare a digului longituninal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare.
Pagina 101
Proiectarea extinderii epiului ingropat pentru a retine nisipul va fi realizat de pe uscat, pentru realizarea acestui lucru se va realiza un drum temporar pentru legatura intre statiuni si baza epiului. Acest lucru se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului drumul va fi eliminat.
11.1.3
Tomis Centru
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal submers si construirea unor noi diguri si epiuri la tarm). Lucrari pentru reducerea energiei valurilor Acest dig submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 1 si T5 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii. Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta adancime. Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu o astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea. Lucrari de retinere a nisipului Prelungirea epiului existent T5 va incepe din zona de frangere si se va realiza din doua tronsoane. Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului In zona Tomis Centru se vor realiza 2 astfel de diguri, pozitionate in zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse. Pentru executia epiurilor ingropate din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii. Cota superioara a digurilor va fi cu 0,50m sub cota innisiparii artificiale, urmarind profilul acesteia. Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei Pentru zona Tomis Centru s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea acestor latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni. Drum temporar pentru executia lucrarilor Lucrarile de executie a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Extinderea digurilor proiectate pentru a retine nisip si digurile ingropate, va fi realizata complet de pe uscat si pentru a face acest lucru este necesar pentru a se realiza un drum temporar care va face legatura intre drumurile din statiune si baza epiului. Acest drum se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului drumul va fi demolat.
Pagina 102
11.1.4
Tomis Sud
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor si construirea unor noi diguri submerse si o jetea). Lucrari pentru reducerea energiei valurilor In cadrul proiectului se va reabilita digul T1 si sunt prevazute 2 diguri submerse in lungul falezei zona Tomis Sud, acestea avand rolul de a disipa energia valurilor directe care actioneaza asupra tarmului si a reduce inaltimea valurilor care trec peste aceste diguri submerse. Digul submers DS-3 este amplasat intre capetele epiului T4 si epiul T5, iar digul submers DS-4 este amplasat intre capetele prelungirilor digurilor T1 si epiul T4. Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta zona. Elementele de semnalizare vor avea inaltimea astfe incat sa asigure vizibilitatea. Lucrari de retinere a nisipului Reabilitarea digului T2 consta in completarea nucleului cu piatra bruta. La lucrarea existenta T4 in forma de "" se prevede realizarea unei jetele perpendicular pe tarm ce porneste din partea sudica a digului T4 existent. Ca protectie impotriva afuierilor, corpul epiului se realizeaza pe o folie de geotextil. Carapacea de stabilopozi asezata pe mantaua din blocuri are la baza o berma din blocuri de piatra. Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton. Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului Pentru cresterea stabilitatii plajei a fost prevazut un epiu (groin) ingropat din saci umpluti cu nisip, pe zona cuprinsa intre epiurile T3 si T4 existente, aproximativ la mijlocul distantei dintre epiurile existente T3 si T4. Pentru executia epiului ingropat din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de excavatii. Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei Pentru zona Tomis Sud s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zonele Cochirleni si Oltina. Drum temporar pentru executia lucrarilor Lucrarile de reabilitare a digului T1 si noii jetele T4 se vor executa partial de pe uscat si partial de pe de pe apa cu echipamente plutitoare.
Pagina 103
Reabilitarea digului T2 se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacina digului. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera, iar dupa realizarea digului se va dezafecta.
11.1.5
Eforie Nord
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii) valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala) , lucrari de retinere a nisipului (prin construirea unor diguri longitudinale, repararea si prelungirea unuia din ele). Lucrari pentru reducerea energiei valurilor Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au prevazut 3 (trei) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect. Suprafata structurilor sparge-val submerse trebuie sa fie protejata cu blocuri prefabricate din beton. Fiecare dig longitudinal submers va fi prevazut cu trei semnalizatoare marine, care vor avertiza persoanele care practica sporturi nautice cu ambarcatiuni cu motor. Semnalizatorul va consta intr-un pilon de otel, umplut cu beton obisnuit. Acesta va fi incastrat intr-o fundatie de beton de forma patrata, astfel incat deasupra fundatiei sa iasa o portiune de cativa metri. Lucrari de retinere a nisipului Pentru retinerea in mod eficient a nisipului s-a prevazut repararea a doua epiuri (jetele) perpendiculare pe plaja si prelungirea uneia din ele, rolul acestora fiind de retinerea nisipului. Reabilitarea jetelei J-1 consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala veche din coronamet se va demola executandu-se una noua. Ultima zona de reabilitare, cea a capului digului este la fel, cu diferenta ca peste blocurile naturale se aseaza doua randuri de stabilopozi. Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4 (patru) epiuri. Ca si in cazul blocurilor de 1-3t/buc., o parte din stabilopozi vor fi recuperati in urma demolarii celor patru epiuri. Se va realiza apoi extinderea jetelei cu cca. 60m. Aceasta extindere este alcatuita dintr-un nucleu de piatra bruta realizat pe un strat de geotextil. Nucleul de piatra bruta este protejat cu o manta din blocuri de piatra la baza careia se va realiza si o berma. Peste mantaua de blocuri naturale se va monta carapacea de protectie din stabilopozi montati in dublu strat. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor. Reabilitarea jetelei J-2 consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala veche din coronament se va demola executandu-se una noua. Urmatoarea zona reabilitata consta deasemeni in demolarea si refacerea dalei de coronament si asternerea unei carapace de blocuri. Zona capului digului se reface cu blocuri si doua randuri de stabilopozi. Blocurile se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4 (patru) epiuri.
Pagina 104
Eliminarea epiurilor Digurile existente vor fi eliminate din locurile respective, prin spargerea coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste nucleul. Toate materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate ca material pentru reabilitarea jetelelor J-1 si J-2. Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat cat si pe partea dinspre mare. Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei Pentru zona Eforie Nord s-a considerat ca o latime a plajei de cca. 100m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau extras din Dunare din zona Oltina. Drum temporar pentru executia lucrarilor Executia lucrarilor celor 2 (doua) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, se vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare. Reabilitarile celor doua epiuri se vor executa de pe uscat, de asemenea prelungirea epiului J-1, exceptie facand montarea geotextilului la prelunigirea acestuia ce se va face dupa apa. Montarea stabilopozilor se face dupa uscat, transportul lor facandu-se atat de pe apa, cat si pe uscat. Demolarea celor patru epiuri se va face dupa uscat, mai putin a unei parti din stabilopozi. Pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din statiune si radacinile epiurilor. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera.
11.2
Impactul prognozat asupra mediului 11.2.1 Impactul prognozat generat de poluanti fizici
11.2.1.1 Perioada de constructie

Poluantii fizici care pot genera un impact in perioada de constructie sunt reprezentati de: zgomot si vibratii; praf; turbiditate.
Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de utilajele folosite pentru executia lucrarilor propuse. Deoarece lucrarile de constructie se vor desfasura la distante semnificative de zonele rezidentiale, pe plaje si pe mare, se considera ca impactul generat de zgomot in perioada propriu-zisa de constructie in zonele Mamaia Sud si Eforie Nord va fi nesemnificativ. In acelasi timp, desfasurarea lucrarilor va
Pagina 105
avea loc in afara sezonului estival, astfel incat cresterea nivelului zgomotului nu va afecta turistii. Singurele zone in care, in perioada de exploatare, ar putea fi generat un disconfort creat de zgomotul utilajelor sunt Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale. Masurile propuse in timpul executiei lucrarilor vor permite diminuarea disconfortului creat. Se presupune ca zgomotul asociat lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu va avea un impact negativ asupra populatiilor de moluste (midii si scoici) in timpul lucrarilor, deoarece aceste specii au o abilitate limitata de detectie a zgomotului. De asemenea, perioadele de timp cu un nivel ridicat al zgomotului sunt scurte, astfel incat, magnitudinea impactului potential este foarte scazuta (fara impact semnificativ). Sursele de praf vor fi reprezentate de transportul nisipului, de activitatile de descarcare a nisipului in zonele in care se vor face innisipari artificiale si de activitatile de amenajare a plajei. Operatiile tehnologice generatoare de praf (descarcarea, transportul si nivelarea nisipului) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare a suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru. Se estimeaza ca, prin aplicarea tuturor masurilor de organizare a lucrarilor de santier si protectia mediului ce se vor aplica in cadrul proiectului, impactul generat de antrenarea de praf (pulberi) va fi un impact minor, care se va manifesta doar local. In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va produce o crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul va fi insa temporar si va dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona. De aceea, se estimeaza ca, pe termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare artificiala va fi nesemnificativ. Activitatea propusa nu va afecta mediul din punct de vedere al poluarii biologice (microorganisme, virusi), respectiv cu radiatie electromagnetica sau radiatie ionizanta.
11.2.1.2 Perioada de operare

In perioada de exploatare, nu vor exista alti poluanti decat cei care exista si in prezent, respectiv zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de plaja in care se va desfasura proiectul. Cel mai important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de plaja si faleza din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate. Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care vor retine nisipul.
11.2.2
Impactul prognozat generat de managementul deseurilor

Lucrarile prevazute pentru constructia si reabilitarea digurilor de protectie costiera vor crea un volum redus de deseuri. Daca organizarea de santier va respecta normele in vigoare, impactul deseurilor generate asupra perimetrelor de lucru, va fi minim.
Pagina 106
11.2.2.2 Perioada de exploatare

In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri toxice si periculoase, ci doar deseurile generate si in prezent din activitatea desfasurata (deseuri menajere).
11.2.3
Impactul prognozat asupra calitatii apelor

Efectele asupra calitatii apei Marii Negre vor fi limitate la cresteri minore adverse temporare ale nivelurilor de sedimente suspendate sau turbiditate provenind din excavatiile realizate pentru a pune in opera structurile de piatra si de la depunerea materialului pentru reincarcare plajelor. Nu este prevazut un impact semnificativ asupra raurilor sau lacurilor in timpul lucrarilor de constructie. Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si nisip pentru lucrarile propuse vor fi considerate ulterior de catre contractant in timpul etapei de proiectare detaliata a schemelor proiectului. Exista impactul potential asupra calitatii apei marine in timpul perioadei de constructie care rezulta din scurgeri accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie in apa Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine si reincarcarii plajei si de la transportul materialelor de constructie pe mare. Manipularea necorespunzatoare a diferitelor tipuri de vehicule sau nave maritime care transporta materiale sau echipament poate duce la scurgeri accidentale. In plus, poluari rezultate in urma accidentelor intre navele de mare este posibila. Transportul rutier al materialelor de constructie (de exemplu nisip, blocuri de piatra, blocuri de beton, stabilopozi) poate avea de asemenea ca rezultat pierderea accidentala de carburanti si uleiuri de la masini. Traficul greu specific perioadei de constructie determina diverse emisii de poluanti in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice pentru combustibili diesel, particule in suspensie etc). De asemenea, vor exista particule rezultate de la frecare si imbatranire/uzura (de la drumuri si anvelope). Atmosfera va fi, de asemenea, spalata de ploi si prin urmare, polutantii din aer sunt transferati catre alti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, etcvehicule si de la echipamentele de lucru, determinand deversarea acestora in cursurile de apa locale sau infiltrarea in apele subterane. In plus, alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane.

In timpul perioadei de operare este putin probabil sa existe un impact asupra resurselor de apa.
11.2.4
Impactul prognozat asupra calitatii aerului

In timpul lucrarilor de reabilitare, nivele mai ridicate de emisii pot fi generate ca urmare a traficului asociat activitatilor de dragare si transport al nisipului, reprofilarea nisipului si in special de lucrarile propriu-zise de constructie (reinnisiparea plajei, extinderea jetelelor, structurile sparge val etc.) si de operarea echipamentelor. Lucrarile de constructie pot de asemenea sa conduca la cresterea temporara a emisiilor de praf in timpul manipularii sau depozitarii nisipului. Nivelele de
Pagina 107
emisii de praf pot varia functie de intensitatea lucrarilor, in perioade prelungite de seceta si vant puternic. Toate aceste impacturi sunt considerate a fi impacturi adverse minore.

In perioada de exploatare nu va fi generat niciun impact semnificativ asupra calitatii aerului.
11.2.5
Impactul prognozat asupra sedimentelor
In timpul executarii lucrarilor propriu-zise, se vor inregistra fenomene de tasare a sedimentelor care alcatuiesc in prezent plaja ca urmare a executiei si utilizarii drumurilor de exploatare si a circulatiei utilajelor. Aceste fenomene vor fi temporare, doar in perioada lucrarilor si vor fi remediate dupa finalizarea acestora prin dezafectarea drumurilor tehnologice si refacerea zonelor afectate. In conditii normale de lucru nu va fi generat niciun impact semnificativ de mediu asupra sedimentelor din sectoarele analizate. Un potential impact asupra calitatii sedimentelor va putea fi generat doar in caz de accident deversare de combustibili. In cazul in care se va inregistra un astfel de incident, se va interveni imediat pentru stoparea deversarii si eliminarea efectelor, astfel incat se poate considera ca potentialul impact asupra sedimentelor va fi neglijabil, tinand cont si de faptul ca intr-o astfel de situatie cantitatile de combustibil ce se pot deversa nu vor fi mari. Dupa finalizarea proiectului, tinand cont de faptul ca granulometria sedimentelor care vor fi aduse pe plaja este mai mare decat cea actuala si luand in considerare masurile propuse in cadrul proiectului, se va mari gradul de stabilitate a sedimentelor n aceasta zona, astfel incat impactul potenial asupra sedimentelor este in ansamblu pozitiv.
11.2.6
Impactul prognozat asupra biodiversitatii

Zone protejate I.1 Lucrarile de reabilitare a digurilor sparge-val si constructia sau extinderea epiurilor, impreuna cu reincarcarea plajelor cu nisip din cele cinci sectoare vor avea loc in cadrul Rezervatie avifaunistice Marea Neagra - ROSPA 0076. Astfel, exista potentialul pentru un impact major direct negativ asupra pasarilor si a habitatelor acestora din zona protejata. Impactul poate rezulta din tulburarea sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie. Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, exista probabilitatea unui impact negativ nesemnificativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazele de constructie. Singurele zone in care pasarile ce cuibaresc pe pamant pot fi prezente sunt sectoarele Tomis. Exista astfel posibilitatea ca pasarile ce cuibaresc pe aceste plaje sa fie afectate de reincarcarea plajelor cu nisip, rezultand potentialul unui impact negativ direct major. I.2. Lucrarile propuse sunt localizate in afara Rezervatiilor avifaunistice Lacul Techirghiol ROSPA 0061 si Lacul Siutghiol ROSPA 0057. Deoarece
Pagina 108
ambele lacuri sunt separate de zona de lucru de pe plaje de artere rutiere si o zona liniara de constructii de-a lungul drumului, este putin probabil ca lucrarile sa afecteze aceste sit-uri - impactul asupra pasarilor din aceste zone protejate este considerat a fi nesemnificativ. I.3 Lucrarile propuse sunt localizate in afara Siturilor de importanta comunitara Plaja submersa Eforie Nord Eforie Sud ROSCI 0197 si Zona marina de la Capul Tuzla ROSCI 0237, situri localizate in partea de sud a lucrarilor propuse. Este putin probabil ca lucrarile propuse sa afecteze procesele de coasta din cadrul acestor arii SCI desemnate, deoarece noile structuri de protectie coastiera nu se vor extinde dincolo de tarm peste distanta bratului existent al portului Eforie. In consecinta, lucrarile propuse nu vor avea niciun impact semnificativ asupra acestor sit-uri. Habitate I.4 Folosirea utilajelor in zonele de lucru sau pe rutele de acces spre acestea poate determina o deranjare temporara a florei, dar nu este anticipat un impact semnificativ. Specii I.5. O gama mare de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele costiere for fi afectate in mod negativ de lucrarile propuse. Impactul zgomotului si vibratiilor, rezultate in urma proceselor de constructie, poate deranja pasarile din sau de langa zona de interes impact negativ minor. Totusi, lucrarile de constructie vor fi temporare, iar pasarile sunt foarte mobile si astfel se asteapta ca acestea sa se mute singure, in perioada constructiei, in alte zone mai izolate. Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, probabilitatea existentei unui impact negativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie, este mica. I.6 Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot, vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului). Totusi, datorita suprafetelor largi de mare disponibile din zona lucrarilor, a timpului relativ mic de constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine (inclusiv cetaceele) manifesta un comportament de evitare a zonelor unde nivelul de zgomot depaseste nivelul de baza, se presupune ca aceste lucrari vor avea un impact negativ minor. I.7 Pot exista efecte asupra mediului marin datorita eliberarii de sedimente in coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti. Poate exista astfel un impact negativ minor asupra populatiei de nevertebrate, prin deplasarea temporara a acestora in lungul tarmului, cu un impact asociat asupra mediului marin. I.8 Noile epiuri si structurile noi sau extinse vor asigura zone aditionale de colonizare pentru organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se diversifica habitatul de tarm, poate exista un impact benefic minor.
11.2.6.2 Perioada de executie

Zone protejate
Pagina 109
I.9 Este posibil ca extinderea structurilor existente si constructia unora noi sa afecteze comportamentul de cuibarit al pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea Neagra ROSPA 0076 incluse in Anexa I, prin modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri. Totusi, se considera ca aceste impacturi negative vor fi depasite prin imbunatatirea habitatelor datorita ridicarii nivelului plajei. Habitatele de cuibarit adecvate pentru unele pasari din rezervatie (ex. Chira mica) sunt determinate in principal de altitudinea terenului (care determina posibilitatea de a fi inundat in perioada de cuibarit). Inaltarea plajelor poate atrage pasari ce cuibaresc pe sol si minimiza posibilitatea inundarii cuiburilor existente, astfel oferind o mai mare oportunitate pentru reproducerea cu succes a acestora. Functionarea acestor structuri de protectie a tarmului este astfel considerata a avea un impact moderat benefic.
11.2.7
Impactul generat asupra pescuitului

Zonele desemnate pentru cresterea de moluste I.1 Lucrarile propuse se incadreaza in cele doua zone desemnate ca ape pentru cresterea de moluste cum ar fi midii, scoici si melci. Modificarile locale ale calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate si modificarile sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone au un potential impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru astfel de culturi. Totusi, trebuie remarcat faptul ca impactul furtunilor poate poate avea un efect mai mare pe o suprafata mult mai intinsa decat procesul de descarcare a nisipului pe plaja si constructia structurilor de protectie costiera. I.2 Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe, precum si a unor pierderi in numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii strucurilor de protectie a zoni costiere propuse, ce ar putea avea un impact negativ moderat. Aceste actiuni ar avea ca rezultat indepartarea (de exemplu pierderea) sau distrugerea (cum ar fi abraziunea cochiliilor) oricarei moluste in zona amprentei la sol a noilor constructii sau a extinderii celor vechi. Totusi, trebuie remarcat ca datorita scarii reduse si a naturii temporare a lucrarilor, acestea vor afecta o foarte mica proportie din populatia totala din Marea Neagra. I.3 Alimentarea plajelor va creste temporar turbiditatea, ceea ce poate conduce la deplasarea temporara a organismelor marine; totusi, se considera foarte putin probabila posibilitatea ca turbiditatea sa aiba un impact negativ asupra zonelor desemnate pentru culturile de moluste (fara impact semnificativ). Expunerea naturala la un mediu de viata caracterizat de o energie ridicata produsa de curenti si valuri inseamna ca majoritatea organismelor sunt deja adaptate la conditii instabile, cum ar fi, tubiditatea ridicata; in plus, exista posibilitatea ca aceste organisme sa fie oportuniste si sa se adapteze la rapid la recolonizarea in zonele afectate de tulburarea suplimentara a sedimentelor. In plus, in cazul unor cresteri minore ale turbiditatii nu se anticipeaza un impact asupra reproducerii niciunei specii de moluste sau asupra etapelor juvenile. Dovezile sugereaza ca cele mai multe specii de moluste sunt bine adaptate la apele tulburi.
Pagina 110
Recoltarea midiilor are loc de obicei pe bentosul mai greu unde speciile vizate pot cauta adapost fata de curentii puternici ai mareelor si fata de actiunea valurilor. Este putin probabil ca sedimentele fine rezultate in urma alimentarii plajelor sa se depuna in aceste zone. I.4 Se presupune ca zgomotul asociat licrarilor propuse in cadrul proiectului nu va avea un impact negativ asupra populatiilor de moluste (midii si scoici) in timpul lucrarilor, deoarece aceste specii au o abilitate limitata de detectie a zgomotului. De asemenea, perioadele de timp cu un nivel ridicat al zgomotului sunt scurte, astfel incat, magnitudinea impactului potential este foarte scazuta (fara impact semnificativ). Pescuitul comercial I.5 In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale populatiilor de pesti. Amplasarea unor structuri noi pot perturba comportamentul pestilor ce isi depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a zonei coastiere poate tulbura sedimentele asociate cu depunerea icrelor, iar in timpul iernii, pepinierele pentru pestii juvenili si rutele de migratie ale diferitelor specii. Structurile propuse au potentialul de a avea un impact negativ minor asupra ecologiei marine si poate determina deplasarea unor specii de pesti si nevertebrate in timpul lucrarilor de constructie. Totusi, majoritatea pestilor sunt de obicei foarte mobili si este de asteptat ca acestia sa se indeparteze de zonele cu turbiditate ridicata si niveluri ale zgomotului si vibratiilor peste limitele normale, in timpul lucrarilor de constructie. Acest efect va fi doar temporar; totusi, pescarii va trebui sa se deplaseze catre noile zonele in care vor gasi speciile vizate. Pestii plati tineri pot fi mai vulnerabili la cresterea mortalitatii ca rezultat al sufocarii provocate de sedimentele de alimentare a plajelor; totusi, acest fapt nu va fi sewmnificant in comparatie cu nivelul ridicat al mortalitatii naturale. Prin urmare, se considera ca nu va exista un impact semnificativ asupra pestilor ca rezultat al modificarilor locale minore a sedimentelor in suspensie. I.6 Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice si a bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor cum ar fi marimea particulelor, contur, gradienti, etc.) pot produce modificari asupra comunitatii bentonice. In primul rand, si probabil mai important, modificarile sedimentelor substratului sunt cunoscute ca pot afecta capacitatea unor organisme marine (inclusiv a unor specii de pesti) de a se reproduce. De exemplu, unele specii de pesti si moluste au anumite cerinte in ceea ce priveste tipul de substrat, precum si contururile sale pentru ca acestea sa isi depuna icrele cu succes si la potentialul lor maxim. Similar, alterarea sedimentelor poate afecta, de asemenea, abilitatea de crestere a exemplarelor tinere ale unor specii. Aceasta poate avea un impact negativ minor. Pe de alta parte, miscarile sedimentelor pot avea un impact direct prin sufocarea molustelor adulte si tinere, precum si a altor organisme marine. Aceasta poate avea un impact negativ minor. Accesul traulerelor la zonele de pescuit I.7 Ca urmare a prezentei vaselor implicate in lucrarile de constructie a lucraruilor de protectie si a barjelor ce vor furniza piatra catre tarm, se presupune ca va exista o intrerupere temporara a activitatilor de pescuit. Aceste operatiuni pot afecta habitatul crevetilor, pot tulbura sau distruge echipamentele de pescuit statice si pot restrange accesul la zonele de pescuit de pe mal. Nisipul este probabil sa fie livrat cu ajutorul unei barje acostata in larg printr-o conducta, ce va avea efecte
Pagina 111
minore asupra echipamentelor de pescuit fixe, dar care ar putea restriciona accesul traulerelor in cauza pericolului prezentat de conducta. Cuantificarea efectelor lucrarilor de constructii asupra activitatii de pescuit este dificila avand in vedere natura temporara a lucrarilor si este discutabil daca utilajele vor circula in alte zone in perioada de constructie. Oricum, se presupune ca efectele asupra activitatii de pescuit vor fi minore/nesemnificative.
11.2.7.2 Perioada de executie

In timpul functionarii proiectului nu este preconizat nici un impact asupra pescuitului.
11.2.8
Impactul prognozat asupra peisajului

Caracteristica peisajului I.1 In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor asupra caracteristicii peisajului ar putea sa apara ca urmare a prezentei vehiculelor, utilajelor si materialelor. Confortul Vizual I.1 In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor temporar asupra confortului vizual pentru turisti, rezidenti si vizitatori ar putea sa apara ca urmare a prezentei santierului, vehiculelor grele si a materialor depozitate/organizarii santierului. Amplasarea acestor utilaje/echipamente precum si organizarea de santier intra in atributiile Antreprenorul General al lucrarilor.
11.2.8.2 Perioada de operare

Caracteristica Peisajului I.1 Impactul noilor structuri din blocuri de piatra asupra caracteristicii peisajului va fi similara cu cea intalnita in prezent si depinde de gradul de acoperire a structurilor de sedimente. I.1 Lucrarile de alimentare a plajelor pot spori corpul de plaja existent, creand un peisaj mult mai natural. Confortul Vizual I.1 Demolarea si indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din blocuri de piatra deteriorate in unele zone, este posibil sa aiba un impact benefic asupra panoramei plajei din punct de vedere al turistilor, localnicilor ai al vizitatorilor. I.1 Un nivel mai ridicat al plajelor ar putea imbunatati aspectul estetic al plajelor, rezultand un impact benefic.
11.2.9
Impactul prognozat asupra mediului social si economic

In perioada de desfasurare a proiectului, impactul prognozat asupra mediului socio-economic va fi unul pozitiv, in sensul in care: Se vor crea noi locuri de munca pentru comunitatile locale din sectoarele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor;
Pagina 112
Firmele de constructii ce vor fi implicate in lucrarile prevazute in proiect vor avea de asemenea beneficii; Fondurile incasate de catre acestea vor contribui implicit la cresterea sumelor incasate de catre bugetele locale.

Implementarea proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal cresterea potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a vizitatorilor in zonele de litoral incluse in proiect. Marirea suprafetelor plajelor in zonele analizate va conduce la implementarea unor conditii care sa asigure un grad mai mare de confort turistilor care le vor utiliza, tinand cont de faptul ca in prezent, ca urmare a micsorarii plajelor, acestea sunt foarte aglomerate. Asigurarea unor conditii mai bune de recreere va putea atrage nu doar turistii romani, ci si turisti din strainatate, ceea ce va avea efecte benefice asupra dezvoltarii zonei, inclusiv din punct de vedere finaniciar. De asemenea, vor putea fi atrasi in zonele studiate investitori romani sau chiar straini, dispusi sa investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie prin construirea altor spatii de cazare si activitatilor conexe (restaurante etc). Crearea a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de turisti, ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii pozitive asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si servicii conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel putin in perioada estivala. In consecinta, cresterea veniturilor generata de turism si activitati conexe, precum si cresterea volumului de servicii, poate fi considerata un impact pozitiv asupra mediului social si economic in perioada de dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare. Cresterea numarului de turisti poate avea insa si efecte negative asupra mediului din perimetrele de plaja reabilitate, in cazul in care activitatile turistice nu se vor desfasura conform legislatiei in vigoare. In aceasta situatie, responsabilitatea de mentinere a plajelor la o calitate corespunzatoare revine administratorilor acestora.
11.3
Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu 11.3.1 Perioada de constructie
Masuri pentru protectia calitatii apelor Masurile de control a poluarii vor fi puse in aplicare de catre Contractant pentru a proteja flora si fauna acvatica. Bunele practici de management al constructiilor si masurile de precautie in cazul scurgerilor de combustibil etc., vor fi folosite pentru a se asigura ca nu exista un impact rezidual semnificativ. Depozitarea de combustibil, echipamente si materiale de constructie vor fi amplasate pe o platforma impermeabila departe de apa, sigilate si tinute incuiate atunci cand sunt nesupravegheate. Intretinerea echipamentelor (de exemplu cele pentru spalare, reparatii, piese de schimb, schimbare ulei, alimentarea cu combustibil) va fi efectuata numai in locuri potrivite (de exemplu, platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea pierderilor, etc.). Codurilor de buna practica pentru santierele de constructii vor fi implementate, pentru a proteja calitatea apei in timpul constructiei de tulburarile de sedimente si scurgerea potentiala de materiale
Pagina 113
de constructie. Procedurile de raspuns in caz de urgenta si pentru echipamente vor fi pastrate pe amplasamentul santierului si tot personalul contractant va fi instruit in acest sens. Masuri pentru protectia aerului In timpul executiei lucrarilor propuse de reabilitare a plajelor, se vor lua o serie de masuri de protectie care sa conduca la diminuarea/eliminarea impactului: Operatiile tehnologice (descarcarea, nivelarea nisipului) care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic. Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful. Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in scopul reducerii emisiilor de praf. De asemenea, graficul de lucru al utilajelor va fi optimizat in asa fel incat emisiile de noxe gazoase sa fie cat mai reduse, astfel incat impactul generat asupra calitatii aerului sa fie minim.
Masuri de diminuare a impactului zgomotului Nivelele adecvate de zgomot, aplicabile lucrarilor de constructie, trebuie discutate si stabilite impreuna cu APM Constanta de catre Contractor. Lucrarile zgomotoase realizate in afara orelor normale de lucru trebuie anuntate la APM, al carei consimtamant este necesar. Comunitatea locala (rezidenti si proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin informata cu privire la natura si calendarul activitatilor de constructie inainte de punerea in aplicare a lucrarilor. In mod special, rezidentii care locuiesc avand fatada de-a lungul cailor rutiere, trebuie sa fie notificati cu privire la lucrari, inclusiv detaliile de contact pentru orice reclamatii referitoare la zgomot sau alte neplaceri, pentru a fi adresate inginerului rezident. Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin anunturi afisate pe malul marii si scrisori, atat inainte de incepere, cat si in timpul lucrarilor de constructie, oferind datele, locatiile si programul de lucrari si informatii suplimentare, cat mai mult posibil. Un program cuprinzator de informare a comunitatii va determina rezidenti sa se adapteze mai usor la efectele zgomotului in timpul saptamanilor cand lucrarile vor fi aproape de proprietatile lor. In timpul implementarii lucrarilor de reabilitare, diverse metode de atenuare/eliminare a potentialului impact generat de acestea, trebuie implementate, mai exact: Adoptarea de bune practici si introducerea de constrangeri contractuale asupra activitatilor Contractorului (ex. lucrul pe timpul noptii trebuie evitat); Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor pentru a evita zgomotele cauzate de utilaje defecte; Interventie imediata in cazul defectarii unui utilaj si repararea acestuia pentru a se elimina cauza zgomotului; Instruirea soferilor de camion in privinta reducerii zgomotului in trafic (evitarea claxonatului nejustificat, intretinera vehiculelor).
Daca lucrul pe timp de noapte este necesar (aceasta situatie trebuie evitata pe cat posibil), se poate incerca sa se opreasca alarma de marsarier a buldozerelor, fapt ce ar contribui semnificativ la reducerea impactului zgomotului. Acest lucru este posibil daca:
Pagina 114
organizarea santierului poate fi aranjata de asa natura incat sa garanteze ca nicio persoana (muncitor sau spectator) nu are acces in zona de operare a buldozerelor; sau senzori in infrarosu sunt folositi pentru a imobiliza automat utilajul in cazul in care detecteaza o persoana in apropierea vehiculului.
Din experieta altor proiecte de acest fel se stie ca zgomotul facut de materialul transportat prin conducte poate fi considerabil in punctul in care conducta ajunge pe tarm si face un cot de 90 de grade. Acest zgomot poate fi atenuat daca zona de contact a conductei cu tarmul este inisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in nisip. Aceasta metoda se presupune a fi efectiva in a limita ipactul zgomotului produs de aceasta sursa. Ca urmare a masurilor de atenuare, impactul negativ rezidula ar deveni minor. Masuri pentru protectia sedimentelor In faza de constructie, ca masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact generat asupra calitatii sedimentelor se propun: Efectuarea lucrarilor de reabilitare/ constructie propuse prin proiect n conformitate cu normele organizarii de santier, cu normele de protectia mediului si de securitate a muncii. In aceasta situatie, va fi eliminat orice impact potential asupra sedimentelor; Intretinerea corespunzatoare si verificarea periodica a utilajelor utilizate in vederea eliminarii posibilitatii de scurgere de combustibil; Din Dunare sa fie dragate numai straturile de nisip curat; in momentul in care se intercepteaza straturi de nisip argilos-prafos sa se nceteze exploatarea i refularea materialului pe plaje si sa se schimbe pozitia dragii deasupra depozitelor nisipoase; Verificarea periodica a calitatii nisipului fluviatil pentru a se asigura ca este de o calitate corespunzatoare si nu va induce o poluare a sedimentelor marine.
In faza de exploatare (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare), obligatia intretinerii plajelor revine administratorului acestora, care este responsabil si de luarea de masuri pentru eliminarea unui potential impact asupra sedimentelor. Masuri pentru reducerea nivelului de zgomot Nivelele adecvate de zgomot, aplicabile lucrarilor de constructie, trebuie discutate si stabilite impreuna cu APM Constanta de catre Contractor. Lucrarile zgomotoase realizate in afara orelor normale de lucru trebuie anuntate la APM, al carei consimtamant este necesar. Comunitatea locala (rezidenti si proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin informata cu privire la natura si calendarul activitatilor de constructie inainte de punerea in aplicare a lucrarilor. In mod special, rezidentii care locuiesc avand fatada de-a lungul cailor rutiere, trebuie sa fie notificati cu privire la lucrari, inclusiv detaliile de contact pentru orice reclamatii referitoare la zgomot sau alte neplaceri, pentru a fi adresate inginerului rezident. Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin anunturi afisate pe malul marii si scrisori, atat inainte de incepere, cat si in timpul lucrarilor de constructie, oferind datele, locatiile si programul de lucrari si informatii suplimentare, cat mai mult posibil. Un program cuprinzator de informare a comunitatii va determina rezidenti sa se adapteze mai usor la efectele zgomotului in timpul saptamanilor cand lucrarile vor fi aproape de proprietatile lor.
Pagina 115
In timpul implementarii lucrarilor de reabilitare, diverse metode de atenuare/eliminare a potentialului impact generat de acestea, trebuie implementate, mai exact: Adoptarea de bune practici si introducerea de constrangeri contractuale asupra activitatilor Contractorului (ex. lucrul pe timpul noptii trebuie evitat); Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor pentru a evita zgomotele cauzate de utilaje defecte; Interventie imediata in cazul defectarii unui utilaj si repararea acestuia pentru a se elimina cauza zgomotului; Instruirea soferilor de camion in privinta reducerii zgomotului in trafic (evitarea claxonatului nejustificat, intretinera vehiculelor).
Daca lucrul pe timp de noapte este necesar (aceasta situatie trebuie evitata pe cat posibil), se poate incerca sa se opreasca alarma de marsarier a buldozerelor, fapt ce ar contribui semnificativ la reducerea impactului zgomotului. Acest lucru este posibil daca: organizarea santierului poate fi aranjata de asa natura incat sa garanteze ca nicio persoana (muncitor sau spectator) nu are acces in zona de operare a buldozerelor; sau senzori in infrarosu sunt folositi pentru a imobiliza automat utilajul in cazul in care detecteaza o persoana in apropierea vehiculului.
O reducere a zgomotului ar fi realizata daca zona de contact a conductei cu tarmul este inisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in nisip. Masuri de reducere a impactului generat asupra biodiversitatii D1 si D2 Masurile de diminuare a impactului depind de gradul de folosinta a zonelor de interes de catre pasari. Daca aceste zone sunt folosite pentru cuibarit, atunci evitarea efectuarii lucrarilor in perioada de cuibarit este foarte importanta. Totusi, daca aceste zone sunt folosite majoritar de pasari ce nu cuibaresc aici, atunci sezonul estival poate fi cel mai propice realizarii constructiilor. Poate fi nevoie de o reducere a nivelului de zgomot, daca acesta devine o problema. D4 Accesul utilajelor va fi restrictionat, unde este posibil, la drumurile existente din zona de interes. Instalatiile folosite pe plaje vor evita trecerea peste vegetatia existenta. D5 Lucrarile de constructie trebuie planificate in asa fel incat sa se evite perioada de inmultire a pasarilor. D6 Pentru impactul asupra cetaceelor nu se propun metode de diminuare, deoarece se anticipeaza ca acestea vor parasi temporar zona datorita cresterii locale a nivelului de zgomot. Impactul rezidual ramane astfel negativ, dar minor. Masuri de diminuare a impactului asupra pescuitului D.1 Vor fi implementate masuri de control al poluarii pentru a proteja zonele in care cresc moluste. Se vor utiliza bunele practici de management in constructii pentru a evita orice impact rezidual semnificativ asupra caliatatii apei. Depozitarea combustibilului, echipamentelor si materialelor de constructii se va face pe o platforma impermeabila la distanta de apa, prevazuta cu borduri pentru retinerea apei, aceasta zona fiind inchisa atunci cand nu este supravegheata. Vor fi implementate standardele in vigoare pentru organizarea de santier pentru a proteja calitatea apelor in timpul lucrarilor constructie de
Pagina 116
tulburarea sedimentelor si de deversarea potentiala a materialelor de constructie. D.2 Amprenta la sol a zonelor de constructii a structurilor noi sau extinse trebuie reduse pe cat posibil pentru minimiza perturbarea sau pierderea de moluste ce ar putea fi prezente in zona. Masuri de reducere a impactului generat asupra peisajului Antreprenorul va fi obligat prin contract sa adopte un management al bunelor practici in constructii si in ceea ce priveste organizarea de santier, pentru a evita impactul vizual semnificativ si impactul semnificativ asupra peisajului. Lucrarile pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, ceea ce va contribui la limitarea impactului asupra turistilor si utilizatorilor plajei. Masuri de reducere a impactului generat asupra mediului social si economic Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la activitatile de constructie vor ajuta la diminuarea impactul asupra comunitatilor locale. Urmatoarele masuri ar trebui puse in aplicare: cei care locuiesc sau lucreaza in imediata apropiere a lucrarilor de constructie ar trebui sa fie informati cu privire la natura, momentul si durata activitatilor de constructii, inclusiv locatiile compuse, noi rute de acces pe plaja, controlul traficul si reamenajarea terenului (pentru a minimiza impactul asupra comunitatii locale), inainte de inceperea lucrarilor de constructii; in mod ideal, lucrarile la Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat efectul global in orice moment, sa fie limitat. Potentialul de perturbare al plajei de la toate cele cinci site-uri este recunoscut si, prin urmare, acolo unde este posibil, lucrarile de constructie vor fi efectuate, in afara sezonului principal de vacanta. Cu toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor afectate de plaja va fi necesare pentru a se asigura ca publicul nu este pus in pericol de lucrari; semnalizatorii de navigare ale structurilor de protectie costiera noi sau extinse trebuie ridicati dinspre mare si instalate semne de avertizare; toate ambarcatiunile ce aduc materiale pentru site-urile ar trebui sa fie iluminate corespunzator pe timp de noapte sau in conditii de ceata; toate rutele vehiculelor de constructie vor fi inspectate in urma constructiei si orice prejudiciu va fi refacut de Contractor.
11.4
Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Impactul produs asupra mediului, prin realizarea lucrarilor de reabilitare a celor cinci sectoare este generat de lucrarile de executie a acestora. Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se manifesta in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare prin: Zgomotul generat de utilaje in timpul perioadei de constructie poate afecta locuitorii din zonele Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale, precum si pasarile de uscat din zonele celor cinci sectoare in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare;
Pagina 117
Cresterea importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor de dragare a nisipului si de reabilitare a plajelor, in special in timpul operatiilor de innisipare; Scurgerile accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie in apa Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine si reincarcarii plajei si de la transportul materialelor de constructie pe mare sau in timpul transportului rutier pot afecta calitatea apei. Alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane; Praful generat in timpul operatiilor traficului asociat activitatilor de dragare si transport al nisipului, reprofilarea nisipului si in special de lucrarile propriu-zise de constructie (reinnisiparea plajei, extinderea jetelelor, structurile sparge val etc.) si de operarea echipamentelor; Tulburarea sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie; Reincarcarea plajelor cu nisip poate conduce la afectarea pasarile ce cuibaresc pe plajele din sectoarele Tomis; Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot, vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului); Pot exista efecte asupra mediului marin datorita eliberarii de sedimente in coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti; Extinderea structurilor existente si constructia unora noi poate sa afecteze comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea Neagra ROSPA 0076 incluse in Anexa I, prin modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri; Modificarile locale ale calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate si modificarile sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone au un potenial impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru culturile de moluste cum ar fi midii, scoici si melci. Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe, precum si a unor pierderi in numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii structurilor de protectie a zonei costiere propuse; In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale populatiilor de pesti. Amplasarea unor structuri noi poate perturba comportamentul pestilor ce isi depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a zonei coastiere poate tulbura sedimentele asociate cu depunerea icrelor, iar in timpul iernii, pepinierele pentru pestii juvenili si rutele de migratie ale diferitelor specii; Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice si a bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor.
Pagina 118
Similar, modificarile sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor cum ar fi marimea particulelor, contur, gradienti, etc.) pot produce modificari asupra comunitatii bentonice. iscarile sedimentelor pot avea un impact direct prin sufocarea molustelor adulte si tinere precum si a altor organisme marine. Un foarte important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de plaja si faleza si marirea suprafetei plajelor din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate. Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care vor retine nisipul. Masurile propuse pentru diminuarea impactului recomandate in prezentul raport vor permite reducerea/eliminarea impacturilor negative asupra mediului generate de implementarea proiectului. Acestea se refera la perioada de constructie propriu-zisa, aceasta fiind perioada in care se manifesta cu precadere impactul asupra mediului.
11.5
Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
In perioada de desfasurare a proiectului, impactul prognozat asupra mediului socio-economic va fi unul pozitiv, in sensul in care: Se vor crea noi locuri de munca pentru comunitatile locale din sectoarele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor; Firmele de constructii ce vor fi implicate in lucrarile prevazute in proiect vor avea de asemenea beneficii; Fondurile incasate de catre acestea vor contribui implicit la cresterea sumelor incasate de catre bugetele locale.
Implementarea proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal cresterea potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a vizitatorilor in zonele de litoral incluse in proiect. Marirea suprafetelor plajelor in zonele analizate va conduce la implementarea unor conditii care sa asigure un grad mai mare de confort turistilor care le vor utiliza, tinand cont de faptul ca in prezent, ca urmare a micsorarii plajelor, acestea sunt foarte aglomerate. Crearea a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de turisti, ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii pozitive asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si servicii conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel putin in perioada estivala. In consecinta, cresterea veniturilor generata de turism si activitati conexe, precum si cresterea volumului de servicii, poate fi considerata un impact pozitiv asupra mediului social si economic in perioada de dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare.
Pagina 119
Anexa A
Plan de amplasare in zona
Pagina 1
Anexa B
Planuri de situatie ale lucrarilor de protectie propuse
Pagina 2
Anexa C
Harta hidrologica
Pagina 3
Anexa D
Corpuri de apa subterana prezente in zona lucrarilor propuse
Pagina 4
Anexa E
Zone desemnate pentru cresterea molustelor
Pagina 5
Anexa F
Zone protejate
Pagina 6
Anexa G
Specii de pesti din Marea Neagra
Pagina 7
Anexa H
Harta geologica
Pagina 8

Reia Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reia Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Scopul si importanta obiectivului de investitii 1.2.1 Scopul proiectului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Descrierea lucrarilor propuse 1.3.1 Situatia existenta

Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Lucrarile propuse descrise in acest capitol sunt prezentate in Anexa B.

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse

1.3.4.1.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

Pantele taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1,5.

1.3.4.1.2 Lucrari de retinere a nisipului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.4.1.3 Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei

1.3.4.1.4 Drum temporar pentru executia lucrarilor

1.3.4.2.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.4.2.2 Lucrari de retinere a nisipului

1.3.4.2.3 Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

al treilea la 165,50m de cel de al doilea.

1.3.4.2.4 Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei

1.3.4.2.5 Drum temporar pentru executia lucrarilor

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.4.3.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

1.3.4.3.2 Lucrari de retinere a nisipului

1.3.4.3.3 Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.4.3.4 Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei

1.3.4.3.5 Drum temporar pentru executia lucrarilor

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.4.4.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

1.3.4.4.2 Lucrari de retinere a nisipului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.4.4.3 Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului

1.3.4.4.4 Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei

1.3.4.4.5 Drum temporar pentru executia lucrarilor

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.4.5.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

1.3.4.5.2 Lucrari de retinere a nisipului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.4.5.3 Eliminarea epiurilor

1.3.4.5.4 Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.4.5.5 Drum temporar pentru executia lucrarilor

Perioada de executie a lucrarilor

Organizari de santier, Zone de depozitare a deseurilor

Surse de materiale de constructie

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3.7.1.1 Cariere de calcar