UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Asociatia Hidrogeologilor din Romania

ASPECTE DE HIDROGEOLOGIE
URBANA
Radu Constantin Gogu

7 Aprilie 2014 Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geologie si Geofizica

CENTRUL DE CERCETARE DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICA FACULTATEA DE POSCCE - PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN
INGINERIA APELOR SUBTERANE SI PROTECTIA MEDIULUI HIDROTEHNICA MEDIUL SEDIMENTAR IN ZONE URBANE
 URBANISM SI APA SUBTERANA

extinderea urbana este un fenomen predominant al secolului

20 ce va continua de-a lungul secolului 21
apa subterana permite servicii de alimentare cu apa ieftine,
accesibile local utilizatorilor privati, precum si posibilitatea de
stocare (apa si energie) in sistemul acvifer aspect critic in
cazul schimbarilor climatice
ubanizarea rapida si necontrolata constitue un risc major
pentru resursa de apa subterana legat de exploatarea in exces
si de poluare
dezvoltarea majora a constructiilor subterane (marime si
complexitate) conduce la coborari sau ridicari ale nivelului
apelor subterane cu un impact puternic asupra infrastructurii
urbane
 Continut

Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime

Circuitul apelor urbane
Aspecte cantitative ale apelor subterane din mediul urban
Impactul urbanizarii
Fluctuatii ale nivelului apelor subterane
Probleme legate de epuizmente si drenaj
Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere
Relatia retelele edilitare - sistem acvifer
Executia incorecta a puturilor ce capteaza acviferele de adincime

Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban

Principalele surse de poluare
Instrumente de protectie ale apelor subterane
Harti de vulnerabilitate a acviferelor
Perimetre de protectie ale captarilor cu apa
Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime
 Circuitul apelor urbane

Circuitul apei urbane reprezinta baza conceptuala pentru

studierea bilanului de ap i al efecturii inventarului de ap din
zonele urbane.

Apele subterane constituie o parte integrant a circuitului

apelor urbane.
 Circuitul apelor urbane
Inelegerea comportamentului acvifer necesit cunoaterea
fluxurilor de ap: mrimea acestora, imporanta lor relativ
precum i dependena lor asupra parametrilor hidrologici.
 Circuitul apelor urbane
urbanizarea actioneaza asupra apei subterane
si apa subterana actioneaza asupra infrastructurii urbane

fara planificare o solutie oferita de o institutie devine problema unei

alte institutii
Impactul urbanizrii asupra apei subterane

alimentarea se realizeaz prin puuri de pompare,

direcia de curgere i nivelul apei subterane nu sunt influenate;
descrcarea apelor uzate se realizeaz direct n acvifer;

nivelul apei subterane scade.

descarcrea apelor uzate se realizeaza direct n acvifer fr
epurare.
apele subterane de mic adncime sunt poluate

acviferul de sub ora este abandonat -calitate precara

nivelul apei subterane crete sub ora datorit opririi
pomprilor.
direcia de curgere se schimb spre extremitile oraului ;

nivelul apei subterane creste extrem de mult

apare riscul de inundaie.
cererea de ap este mare
apare necesitatea de import a apei de la surse indepartate,
costuri ridicate.
 Impactul urbanizrii asupra apei subterane

Procesele urbane interacioneaz asupra apei subterane prin:

Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita

- Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeei terenului;
- Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte)
in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale);
- Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere.

Drenajul apelor subterane prin

- Reletele de canalizare
- retelele de transport (tunele de metrou, feroviare, auto, etc)
- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)

Bararea fluxului de apa (efect de bariera) prin

- Elemente de infrastructura de transport (tunele si statii de metrou, feroviare, auto, etc)
- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)

Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al:

- Pierderile de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient
epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale;

Efecte cantitative
- Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate
in industria chimica;
- Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide
- Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri)
- Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.
 Impactul urbanizrii asupra apei subterane

Dezvoltarea urban produce n general creterea nivelului

apelor subterane.

Cresterea nivelului de apa subterana afecteaza structurile

urbane in cazul in care acestea au fost proiectate si construite
in perioadele n care nivelul apelor subterane era scazut, fara a
constientiza posibilitatea ca nivelul acestora sa creasca.
(literatura de specialitate - probleme in numeroase orase
europene: tuneluri subterane cale ferata sau metrou, parcari
subterane, pivnite ale cladirilor, etc.)

Este important de mentionat faptul ca structurile urbane

produc un efect de bariera impermeabila asupra fluxului apei
subterane.
 Fluctuatii ale nivelului apei subterane

Barcelona, Spania
utilizarea apei subterane n scopuri industriale a ajuns la 60 70 milioane
mc/an n anii '70. Denivelarea nregistrat n diferite zone ale oraului
atingea valori ntre civa metri i peste 15 m.
o mare parte a reelei de metrou a fost construit n perioada nivelurilor
sczute din anii 1950 1970

pomparea a fost redus ulterior (datorit contaminrii apelor subterane i

a mutrii unor industrii in exteriorul orasului)
n prezent nivelurile ating valori nregistrate cu circa un secol n urm.

astzi creterea nivelurilor de apa - rezolvate prin pompare 15 20

milioane mc/an (drenaj pt tunelurile de cale ferat i metrou).
 Fluctuatii ale nivelului apei subterane

Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina

amenajarea traseului rului Dmbovia n perioada 1976-1980.

Staia de metrou Eroilor lucrari

exterioare si interioare

Lucrari de amenajare a raului Dmbovia si de

executie a metroului intre anii 1976-1981
 Fluctuatii ale nivelului apei subterane

Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina

Inainte de amenajare, Dambovita reprezenta drenul natural al apelor
Pesubterane
tronsonul din
Opera-Vitan drenul
zona centrala aflat pe partea dreapta nu funcioneaz. Drept
a Bucurestiului.
urmare s-a inregistrat
Constructia o crestere
unei casete a nivelului
colectoare apei
construita dinsubterane care a generat
dou semicasete cu rol
inundarea structurilor subterane existente n aceast zon.
colector i un dren cu rol de a drena acviferulde suprafaa Colentina
 Fluctuatii ale nivelului apei subterane
Bucuresti, Stratele acvifere de adincime (Fratesti)

(sursa: Ivan si Popa, 2012)

-curgerea se producea radial spre zona central (anii 80), iar nivelul apei subterane era
considerabil mai cobort
- 2011 direcia de curgere este SV la NE (ca rezultat al incetrii activitii industriale).
 Probleme legate de epuismente si drenaj

Construcia subsolurilor, parcarilor subterane, lucrarilor de

infrastructura de canalizare/alimentare cu apa necesit
execuia unor lucrri de epuisment sau drenaj. Acestea pot fi
cel mai adesea temporare (pe durata executiilor), dar pot fi i
definitive pentru a mpiedica, de exemplu apariia
subpresiunilor.
Problemele care pot sa apar la realizarea unei lucrari de
epuisment sau drenaj se pot clasifica in felul urmator:
Riscuri legate de efectele mecanice cum ar fi antrenarea
hidrodinamica;
Ruperea hidraulica a bazei excavatiei;
Tasri diferentiate.
 Probleme legate de epuismente si drenaj
Datorita lucrarilor efectuate la un bloc de 18 etaje (72 metri
inalime) situat in apropierea Parcului Circului, cu o fundaie
adinca, a fost afectat acviferul freatic (Colentina) i implicit
izvoarele naturale ce alimenteaza lacul din parc.

Scaderea nivelului apei in lac

 Probleme legate de epuismente si drenaj

Un alt exemplu este cel de la Biserica Armeneasca unde in imediata

vecintate a zonei s-a construit un bloc de birouri (Milenium
Business Center) de 18 etaje. Ca urmare lucrarilor de execuie a
fundaiei acesteia (lucrari de epuizment) s-au semnalat procese de
tasare difereniat care au variat de la 0.5 cm pn la 7-8 cm.

Localizarea Biserica
Armeneasca
 Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere al apelor
subterane

Interaciunea dintre apa subteran i structurile subterane (metroul,

fundaiile unor cldiri adnci, parcari subterane, reeaua de alimentare
cu apa i de canalizare), i efectul pe care le genereaz asupra nivelului
piezometric.
 Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere al apelor
subterane

Structuri subterane Efecte Consecinte

Metroul Efect de dren Schimbarea spectrului natural de

Efect de barier curgere
Variaii ale nivelului piezometric
Infiltraii in tunel i staii

Fundaii, parcari subterane, Efect de bariera Schimbarea spectrului natural de

pasaje pietonale. curgere
Variaii ale nivelului piezometric
Inundarea structurilor subterane

Reeaua de alimentare cu ap Alimentarea acviferului Creterea niveului piezometric

Poluare termica

Reeaua de canalizare Efect de dren Infiltraii n reeaua de canalizare

Debit mrit
Probleme la staiile de epurare
Alimentarea acviferului datorate debitului mrit

Clasificare a structurilor subterane i efectul lor cantitativ asupra acviferelor

 Probleme cauzate de infiltraii in reteaua de canalizare respectiv
exfiltraii din sistemul de alimentare cu apa
Calitatea structural i
eficiena funcional a unei
reele de canalizare sunt
P
Suprafete construite parametri cheie pentru a
asigura transferul de ape

P
Spatii verzi uzate menajere,

Dambovita
comerciale i industriale la
ET
Baraj

Lacul

ET
Morii S S staiile de epurare.
IP
D/A

EF

EF
EF

Infiltrarea apelor

Tunel
impermeabil

subterane n sistemul de

EF
Ecran

IF
IF

canalizare poate prejudicia

IF
Acvifer eficiena de statiilor de
Colector epurare.
S : Scurgere de suprafata EF : Exfiltratii
Dren P : Precipitatii IF : Infiltratii
Conducta de alimentare cu apa ET : Evapotranspiratie D/A: Dreneaza/Alimenteaza
Nivel piezometric
IP : Infiltratii din precipitatii Exfiltraiile din sistemul de
canalizare pot duce la
contaminarea apelor
subterane
 Probleme cauzate de infiltraii in reteaua de canalizare respectiv
exfiltraii din sistemul de alimentare cu apa

In Bucureti, operatorul de apa Apa Nova estimeaz o

infiltraie de 1,88 m3/s. Infiltraiile dilueaza apa care este
transportata ctre statia de epurare din comuna Glina, astfel
statia primeste un debit mare de ap care trebuie epurat,
rezultatul fiind observat in costurile de epurare mari.

Pierderile tehnice (exfiltraiile) din reteaua de alimentare cu

apa se estimeaz o valoare de 2,42 m3/s.
Probleme legate de exfiltraii/infiltraii n cazul unei conducte fisurate

Q- debitul de schimb intre

acvifer si conducta de
canalizare [L3/T]
Kclogging- conductivitatea
hidraulica a materialului ce
colmateaza calea de
infiltratie a apei (fisura sau
defectul conductei)
Aclogging Aria
corespunzatoare unei
fisuri/defect al conductei de
canalizare [L2]
HGW nivelul apei subterane
in stratul acvifer [L]
HSW- nivelul apei in conducta
de canalizare [L]
Bclogging Grosimea peretelui
conductei [L]
 Impactul urbanizrii asupra apei subterane

Procesele urbane interacioneaz asupra apei subterane prin:

Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita

- Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeei terenului;
- Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte)
in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale);
- Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere.

Efecte calitative
Drenajul apelor subterane prin
- Reletele de canalizare
- retelele de transport (tunele de metrou, feroviare, auto, etc)
- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)

Bararea fluxului de apa (efect de bariera) prin

- Elemente de infrastructura de transport (tunele si statii de metrou, feroviare, auto, etc)
- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)

Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al:

- Pierderilor de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient
epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale;
- Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate
in industria chimica;
- Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide
- Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri)
- Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.
 Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban

Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:

Pierderi din fosele septice sau din retelele de canalizare (datorita deteriorarii infrastructurii
de transport si colectare a apelor uzate). Aceste pierderi pot deterioara calitatea apelor
subterane prin contaminarea cu substante cum ar fi: nitrati, nitriti, fosfati, cloruri, contaminare
bacteorologica si cu alte substante.
 Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban

Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:

Schimbul dintre apele de suprafata si apele subterane. In general apele de suprafata

prezinta o calitate mult mai slaba fata de apele subterane. Acest lucru este mult mai
accentuat in zonele urbane datorita deversarii deseurilor si a apelor pluviale, municipale si
industriale.
 Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban

Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:

Punerea in comunicarea antropica dintre acvifere conduce la poluarea acviferelor aflate la o
adancime mai mare, acvifere ce prezinta o calitate superioara fata de cele aflate la o
adancime mai mica (in principal datorita executiei necorespunzatoare a puturilor).
 Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban

Infiltratii prin depozitele de deseuri (gropile de gunoi). Lipsa impermeabilizarii

zonelor de depozitare a deseurilor sau deteriorarea acestora afecteaza calitatea
apelor subterane prin contaminare cu metale grele (Cd, Cr, Fe, Pb, Cu, Zn),
substante microbiologice si altele.
 Instrumente de protectie ale apelor subterane

Protejarea sursei de apa subterana

Protejarea resursei de apa subterana

 Instrumente de protectie ale apelor subterane

Suprafata terenului
Originea sursei de contaminare
Sursa de apa

Prima Cale:
Zona nesaturata
Zona nesaturata

Prima Tinta: apa subterana

a 2-aTinta:
a 2-a Cale: prin Acvifer sistemul de
alimentare cu apa
Resursa de apa subterana (putul, izvorul)
 Gestiunea apelor subterane urbane

apa subterana este legatura invizibila intre diverse elemente ale

infrastructurii urbane

apa subterana afecteaza pe toata lumea insa nu intra in responsabilitatea

nimanui si ar trebui gestionata chiar daca nu exista un interes major de
utilizare a acesteia in alimentarea cu apa

cind nu se face nimic in acest sens, (se evita discutia acestui aspect) apar
probleme costisitoare si dificile

implicarea unui spectru larg de factori (institutii) responsabili este esentiala

Cine ar trebui sa coordoneze ?:

autoritatile municipale, Apele Romane, Ministerul mediului, companiile de apa
... altii ...
 Necesitatea dezvoltrii i aplicrii unui management
integrat al apelor subterane in mediul urban
Una din cele mai importante probleme cu care se confrunt marile orae ale
lumii este deficitul de ap. Se astepta ca acesta s se intensifice pe parcursul
secolului XXI datorit creterii populaiei la nivel mondial, creterii
economice, schimbrilor climatice.

Un sistem de management integrat al apelor urbane este necesar sa

integreze un regim de exploare al apelor subterane mai eficient si
sustenabil.
Masurile de gestiune ale cerintei de apa sa constranga ineficienta si
risipa si sa reduca folosintele necontabilizate;
Stabilirea de norme privind interactiunea dintre infrastructura subterana
si sistemul acvifer;
Definirea unor masuri strategice privind stocul apei in acvifere (in
anumite cazuri ca ultima rezerva strategica);
Aplicarea corecta a conceptelor si metodologiilor in definirea zonelor de
protectie pentru captarile de apa subterana, bazate pe timpul de
transfer al contaminantilor
Definirea si aplicarea conceptelor de vulnerabilitate a acviferelor in
protejarea resurselor de apa subterana;
 UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI

SUBTERANE DIN MEDIUL
SEDIMENTAR IN ZONE URBANE

CENTRUL DE CERCETARE DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICA FACULTATEA DE POSCCE - PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN
INGINERIA APELOR SUBTERANE SI PROTECTIA MEDIULUI HIDROTEHNICA MEDIUL SEDIMENTAR IN ZONE URBANE
 URBANISM, APA SUBTERANA, STIINTA

Apa subterana urbana este o resursa importanta dar

neprotejata (suficient).

Istoricul dezvoltarii urbane conduce la modele de contaminare

eterogene ale apei subterane

Lipsesc studiile privind schimbarile pe termen lung ale

climatului si utilizarii terenului

Sunt necesare metode inovative de monitorizare pentru a

defini zonele urbane ca fiind emitatoare de contaminanti

Dezvoltarea stiintifica a hidrologiei urbane este necesara

pentru a gestiona sustenabil resursele de apa.
 Vedere de ansamblu asupra directiilor de cercetare ale proiectului
SIMPA

Activitatea de cercetare stiintifica este centrata in special pe modelarea

comportamentului apelor subterane din mediul urban, managementul datelor
hidrogeologice si protectia resurselor de apa.
DIRECTII:

Modelarea hidrogeologica plecand de la modele geologice dezvoltate pe baza

conceptelor de analiza stratigrafica si sedimentologica;
Imbunatatirea caracterizarii hidraulice a relatiei dintre structurile subterane si
acvifere;
Extinderea modelelor de date hidrogeologice si geologice necesare
infrastructurii de date spatiale (INSPIRE);
Dezvoltarea unui cadru informational de management al datelor hidrogeologice
cantitative si calitative pentru mediul urban (alimentare cu apa, canalizare, linii
de metrou, fundatii, etc);
Construirea, dezvoltarea si aplicarea strategiilor de protectie pentru apele
subterane.
Va multumesc pentru atentia acordata!
 Ciclul apelor urbane

Componente principale i legturi

 Tabel - Cazuri de subsiden
Suprafa afectat Perioada de timp
San
Nr. crt.
Joaquin,
Localizare
California
Tasarea suprafetei
terenului (m)
Grosimea
straturilor (m) (km) (ani)

SUA
1 Chesiere, Anglia 15 100 - 300 1500 1533 1977
2 Hara-Nomachi, Japonia 2 100 200 25 1965 1978

3 Tokyo, Japonia 4,59 0 400 30 1952 1975

8 2000

4 Wairaki, Noua Zeelanda 67 250 800 30 1952 1975

5 Santa Clara, California 4,1 50 330 650 1918 1970

SUA

6 San Joaquin, California 9 60 900 6200 1930 1975

SUA

7 Tulare-Wasco, SUA 4,3 60 700 3680 1930 -1970

8 Huston Galveston, SUA 2,75 60 900 12000 1943 1973

9 Mexico City, Mexic 9 0 50 225 1891 1978

10 Delta rului Pad, Italia 3,2 100 600 2600 1951 1966

11 Ravena, Italia 1,2 80 500 600 1955 1977

12 Veneia, Italia 0,15 70 350 400 1952. 1970
 Probleme legate de epuismente si drenaj

Lucrrile de epuisment pot provoca tasri in mai

multe moduri:
Prin pompri din excavaii deschise provocnd sufozie
i eroziune intern, pierderi de material din taluze;
Prin antrenarea de particule fine din teren spre
puurile sau filtrele acirculare folosite pentru
coborrea nivelului apei subterane. Acesta duce
eroziune interna sau sufozie. Totodat aceste
fenomene pot duce la tasri ale terenului de sub
cldirile adiacente.
 Probleme cauzate de infiltraii respectiv exfiltraii
Traseul apelor urbane Infiltraii Infiltraii

Infiltratii

Infiltratii
in acvifer
Exfiltratii

Resurse de apa Evacuare in

Evacuarea in
disponibile Tratare Stocare Distributie Folosire reteaua de Epurare
emisar
canalizare
Aspecte calitative asupra apelor subterane

Problemele ce apar odat

cu dezvoltarea urban
accelerat impun msuri
restrictive i de protecie
att din punct de vedere
cantitativ (dimensionarea
exploatrilor de extracie a
apei), dar mai ales
calitativ. Cunoaterea
mediului subteran, i mai
ales a acviferelor i a
caracteristicilor acestora
poate fi baza pe care
cadrul legislativ se poate
construi.
 Probleme cauzate de depozitele de deeuri

Infiltrarea levigatului reprezint principala surs de poluare.

 mediu
Hazard
mare mediu
foarte jos mare
Vulnerabilitate

foarte redusa Mare Joasa

redusa

Moasrte redus Foarte mare Mare redus

redus
Risc

Evaluarea riscului de contaminare al apelor subterane tinand cont numai de efectele suprapuse ale hazardului si
vulnerabilitatii
 Aspecte calitative ale apelor subterane
Legea apelor (107/ 1996)

Normative
Ordinul MMGA 589/27.06.2005 pentru aprobarea Regulamentului
privind organizarea activitii de certificare a unitilor specializate n
elaborarea de studii, proiecte, execuie de lucrri, consultan n
domeniul gospodririi apelor i documentaii tehnice pentru obinerea
avizelor i autorizaiilor de gospodrirea apelor ;
HG 930/11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologic;
Ord. MMGA 661/28.06.2006 privind aprobarea Normativului de coninut
al documentaiilor tehnice de fundamentare necesare obinerii avizului
de gospodrire a apelor i a autorizaiei de gospodrire a apelor ;
Ord. MMGA 662/28.06.2006 privind aprobarea Procedurii i a
competenelor de emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a
apelor.
ORDIN Nr. 1.278 din 20 aprilie 2011 pentru aprobarea Instructunilor
privind delimitarea zonelor de protectie sanitar si a
perimetrului de protectie hidrogeologic
European
- Directiva Cadru Apa 2000/60/EC
- Directiva Ape subterane C6-0382/2006
Fluctuaii ale nivelului apei subterane
studiu de caz - Bucuresti
 Efectul de barier al construciilor subterane
asupra acviferelor
Atunci cnd un tunel interfereaz cu apa subteran pot apare probleme :

curgerea apei ctre tunel, (in special dac este sub presiune, poate determina
ncetinirea sau chiar ntreruperea execuiei);
scderea nivelului apei subterane modific regimul de curgere al apei subterane,
ceea ce afecteaz curenii de suprafa i/sau ecosistemele.
variaii importante ale nivelului piezometric amonte de barier;
creterea vitezei de curgere pe sub barier.
 Probleme de subsiden
Scderea nivelurilor apelor subterane poate induce la nivel local sau la
nivel regional fenomenul de subsiden. Acest efect poate fi provocat att
de pomparea direct a apei ct i de construcia structurilor subterane ce
acioneaz ca drenuri sau formeaza bariere pentru fuxul natural de
curgere;

Subsidenta, care este un fenomen ireversibil ce poate avea o

extindere regional, atunci cnd este cauzat de pomparea
excesiv;

Subsidena este cauzat de catre factorul antropic, prin diverse

aciuni pe care le desfoara:

Infiltraii locale de ap;

Extragerea necontrolat a apei subterane;
Exploatri miniere.
Relaia structuri urbane (subterane) Acvifer

Elementele naturale i antropice ce

intra n contact cu apa subteran n
zona municipiului Bucuresti:
Lacul Morii: Suprafaa de circa 2.2
km2 i un volum de ap nmagazinat
de 15 mil m3, cu o adncime maxim
de 11 m, amplasat n amonte de
oseaua Ciurel;
Caseta colectoare de ape uzate i
meteorice pe o lungime similar cu
rul Dmbovia;
Tronsoanele liniilor de metrou;
Reeaua de alimentare cu ap;
Reeaua de canalizare.