DERIVATII

CANALE

Generalitati
Definitii Derivatiile pot fi realizate sub forma de: Canale; Conducte; Galerii; Puturi hidrotehnice. Canalele sunt albii artificiale, avnd de regula forme rectangulare in sectiune transversala, in care miscarea apei se face cu nivel liber. Sunt utilizate ca derivatii pentru uzinele hidroelectrice, in domeniul alimentarilor cu apa, al irigatiilor sau al navigatiei. Uneori aceste functii se pot cumula. Alcatuirea constructiva a canalului este determinata de destinatia acestuia, viteza de curgere si dimensiunile sectiunii transversale. Canalele pot fi realizate in sapatura sau umplutura si sunt cel mai adesea captusite.

Criterii de stabilire a traseului

Traseul canalului trebuie sa urmareasca drumul cel mai scurt de la priza pna la consumator pe anumite criterii.

Criterii de stabilire a traseului

Un prim criteriu este cel al conditiilor geometrice obligate, prin adaptarea canalului la morfologia si topografia terenului. Panta canalului in profil longitudinal trebuie sa fie pe ct posibil o panta continua. Valorile uzuale sunt de 0.01% pna la 0.2%. Realizarea sectiunii: In sapatura In umplutura Profil mixt

Realizarea in profil

Realizarea in profil

Canale realizate in teren stancos

Realizarea in profil mixt

Realizarea in profil mixt

Stabilirea razei de curbura minime

a

h
R

R min = 11 v 2 + 12 (m) R min = 5b

R min > 10b pentru < 450

R min > 20b pentru 450

Criterii de stabilire a traseului

Un alt criteriu de alegere a traseului il constituie geologia terenului ce urmeaza a fi strabatut de acesta.

Alegerea traseului depinde de asemenea de intersectia cu alte cai de comunicatie sau cursuri de apa.

Alcatuirea profilului transversal

Q = C RJ
Q2 J= 2 2 C R

Sectiuni transversale pentru canale: a dreptunghiulare; b trapezoidale; c cu doua pante; d circulare; e in forma de albie; f parabolice

Viteze admisibile in canale

Vitezele in canal sunt limitate datorita influentei anumitor factori: eroziunea albiei; conditii defavorabile ale regimului de iarna; pierderile de sarcina in cazul canalelor energetice; pericolul innamolirii lor. Pentru canale obisnuite vitezele critice sunt cuprinse intre 0.15 m/s pentru nisip si 4.50-6.00 m/s in cazul peretilor din beton. Exista si constructii de beton care rezista la viteze de 810 m/s fara sa se produca deteriorarea suprafetei lor. In canalele betonate, viteza cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, tinnd cont si de pierderile de sarcina, este de 1.52.5 m/s. Vitezele minime sunt determinate de fenomenele de innamolire si de acoperire a canalului cu vegetatie. In functie de acesti factori viteza minima trebuie sa fie mai mare de 0.60.9 m/s. Pentru evitarea inghetarii in perioada de iarna viteza minima trebuie sa fie mai mare de 11.5 m/s.

Captuseli
Rolul captuselii este acela de a asigura: impermeabilizarea, protejarea fundului canalului impotriva eroziunii, marirea capacitatii de transport prin reducerea rugozitatii si sporirea vitezei curentului de apa si, imbunatatirea stabilitatii taluzelor. Nu toate captuselile indeplinesc in aceeasi masura calitatile impuse. In functie de materialele utilizate captuselile pot fi din argila, din piatra, cu sau fara mortar, din beton armat si din beton asfaltic. Captuselile din beton simplu si beton armat sunt stabile si asigura o impermeabilitate practic suficienta. In cazul in care se captuseste doar portiunea critica a taluzurilor canalului se prevede o garda fata de nivelul maxim, respectiv minim care poate varia in functie de dimensiunile canalului intre 0.81.0 m sub nivelul extrem.

Captuseli
Captuselile de argila se executa pentru combaterea infiltratiilor, asemanator ecranelor barajelor. Se realizeaza prin imbracarea conturului canalelor cu un strat de argila, a carui grosime ajunge pna la 50100 cm, alcatuit din straturi de la 1015 cm fiecare, cilindrate sau compactate cu maiul. In final captuseala se protejeaza cu un strat de pietris si bolovanis de 40 cm grosime, acoperit la rndul sau de un strat de 2535 cm

Grosimea mare a acestui tip de captuseala conduce la excavatii suplimentare pentru canal. Captuselile de argila se aplica la canale mari cum sunt cele navigabile sau aductiunile cu debite importante.

Peree impermeabile din argil: a cu protecie din piatr; b cu protecie din dale de beton.

Captuseli
Captuselile de piatra fara mortar se realizeaza din anrocamente de piatra sau pereuri de piatra. Blocurile de piatra au dimensiuni de 2540 cm si sunt asezate pe un strat de egalizare din pietris in grosime de 1520 cm. Solutia se aplica in cazul unor canale de mica importanta la care rolul pierderilor de sarcina este relativ redus. Captuseli de piatra cu mortar, se executa sub forma de pavaj pe un strat de egalizare din pietris sau piatra sparta de 1520 cm grosime Aplicarea mortarului de ciment in rosturile pavajului face ca acesta sa fie impermeabil si sa imbunatateasca stabilitatea taluzurilor. Piciorul taluzului se consolideaza cu zidarie de piatra de dimensiuni mai mari

Peree din piatr: a - zidrie uscat; b zidrie cu mortar de ciment; c anrocamente legate cu bitum

Captuseli
Captuselile din beton sunt cel mai des aplicate deoarece asigura o capacitate de transport mare precum si impermeabilitatea si protectia patului impotriva erodarii de catre curentul de apa. Captuselile din beton functie de modul de executie pot fi turnate la fata locului sau prefabricate. Captuselile turnate pe loc se executa din dale de 1030 cm grosime prevazute cu rosturi transversale la distanta de 34 m. Cnd lungimea taluzului este mai mare de 34 m se prevad si rosturi longitudinale canalului. Tendinta este ca dalele sa fie cat mai mari, realizandu-se chiar dale de 5x5m, 2x10m, etc., cu suprafete de 30 pna la 50 mp. Turnarea dalelor se face pe un strat de egalizare cu grosimi de 10 pietris sau nisip mare, dupa ce suprafata excavata a fost nivelata. 15 cm, din

Peree din beton: a - din dale de beton prefabricate; b din beton asfaltic.

Captuseli
Betonarea canalului la taluzuri cu pante de 1:1.25 sau mai mici,se face complet mecanizat folosind masini speciale si cofraje longitudinale sau transversale. Betonul turnat se realizeaza cu dozaje de 250 kg ciment la m3 si cu agregate pana la 3040 mm. Apele infiltrate prin rosturile dalelor, sunt colectate in drenuri amplasate la baza taluzurilor, alcatuite din tuburi dreptunghiulare sau circulare prefabricate.

Captuseli
Canalul Siret-Baragan prevazut a se realiza in doua etape are o lungime totala de 191 km. Lucrarile au fost incepute pe primii 90 km si au fost sistate dupa 1989. Traseul canalului traverseaza de la nord la sud Cmpia Rmnicului si Cmpia Romna, limita dintre acestea fiind marcata de rul Buzau. Priza canalului magistral este in acumularea Calimanesti. Debitul instalat variaza pe cele doua tronsoane majore intre 70-240 m3/s. Suprafetele ce urmau a fi alimentate din canalul magistral erau de 278 000 ha in zona I Adjud-Buzau si 241 000 ha in zona Buzau-Dunare. S-a prevazut ca in anii secetosi in care sursele Siret, Buzau si Ialomita nu au disponibilitati de debite, sa se pompeze apa din Dunare

Sectiunea canalului este trapezoidala avnd la baza latimi variind de la 20.00 m la 8.00 m si pantele in interior de 1:3 si 1:3.5 si 1:4 iar pantele taluzului exterior de 1:3.5. La alegerea traseului s-a urmarit ca nivelul apei din canal sa fie la nivelul terenului, realizndu-se pe unele zone si o compensare a terasamentelor in sectiunea transversala. Etansarea canalului se realizeaza cu dale de beton (cu grosimea de 20 cm pe taluz si 25 cm pe radier) dispuse in cmpul de 3x4 m2 cu rosturi taiate, etansate cu mastic azbobituminos si rosturi permanente ( la 20 m distanta) etansate cu banda PVC. Pe zonele in care apele subterane sunt cantonate la adncime, sub pereu a fost prevazut un strat drenant de 50 cm grosime cu tuburi de drenaj ( 400 mm) la baza radierului si bretele transversale drenante pentru descarcare. In zonele cu terenuri loessoide, terenul de fundatie se compacteaza pe 0.50 m adncime si se vor asterne 2 straturi de geotextil. Pe sectoarele in care nivelul apelor subterane depaseste nivelul apei din canal se prevad filtre pentru reducerea subpresiunii din spatele dalelor. Digurile din lungul canalului sunt realizate din materialul rezultat din excavatii. Cota coronamentului digurilor s-a ales cu 1.50 m peste nivelul apei din canal. Coronamentul digurilor are latimea de 6.00 m fiind amenajat cu un drum de exploatare.

Captuseli
In figura alaturata este prezentata captuseala de beton a canalului ArgesDmbovita, executat pentru alimentarea cu apa a municipiului Bucuresti. Captuseala este prevazuta la partea superioara cu un rebord, pentru a lega placa si a permite circulatia. In plan rosturile transversale sunt sicanate fata de cele din radier pentru evitarea tasarilor diferentiate. La piciorul taluzului a fost prevazut un dren realizat din bolovani. O atentie deosebita s-a acordat piciorului taluzului unde se realizeaza o consolidare prin ingrosarea radierului.
Canalul Arges Dmbovita: a-profil tip; b-vedere in plan; c-captuseala din beton simplu; erost transversal; 1-placa de beton; 2-strat drenant; 3-umplutura compactata; 4-brazduire; 5-sant de coasta; 6-rost lungitudinal; 7-rost transversal; 8-dren de bolovani; 9-pietris; 10nisip; 11-mastic bituminos; 12-plasa de armare; 13-carton bitumat

Captuseli
Daca nu se prevede un rost de legatura a captuselii de pe taluz cu radierul, exista si alte solutii constructive de sprijinire a piciorului taluzului. In cazul in care fundul este captusit cu pietris sau este pereat, captuseala se termina printr-o vuta sau o grinda puternica. In terenurile rezistente unde nu sunt asteptate tasari sau rotiri se admite si o legatura continua cu o ingrosare locala.

Detalii de sprijinire a captuselii taluzului: a-cu ingrosare; b-cu grinda; c-cu legatura continua

Captuseli
Captuselile de beton armat sunt similare cu cele de beton simplu turnate pe loc, cu deosebirea ca dalele sunt armate la mijloc. Acestea se aplica la taluzuri in umplutura, unde pot avea loc tasari si la profilurile mixte acolo unde se face trecerea de la sapatura la umplutura. Grosimile dalelor sunt mai reduse:812 cm, iar agregatele folosite au dimensiuni maxime de 3040 mm. Armatura se realizeaza din otel-beton de 68mm (mai rar 1012 mm) formnd retele cu ochiuri de 2530 cm. Dozajul de ciment folosit este de circa 300 kg la m3. In timpul executiei se recomanda ca betonul turnat sa fie acoperit cu prelate sau rogojini si sa fie udat o perioada de 710 zile.

Captuseli
Rosturile placilor de beton au scopuri multiple si anume: prevenirea fenomenelor de contractie (fisurare) la turnarea captuselii; prevenirea fisurarii datorita variatiilor de temperatura; prevenirea fisurarii datorita tasarilor inegale ale placilor; asigurarea unei impermeabilitati suficiente. In functie de dimensiunile canalelor si de posibilitatile de lucru, se aplica diverse solutii constructive pentru realizarea rosturilor.

Captuseli - rosturi
In rostul din figurile a, b si c este introdusa o scandura de lemn de 2,5 cm care prin umflare asigura etanseitatea. Executia rostului este simpla insa la variatii de nivel lemnul putrezeste si trebuie inlocuit. Mai avantajoasa din acest punct de vedere este pozitionarea scndurii la partea inferioara. Uneori se foloseste masticul bituminos ca element de etansare si mortarul de ciment, ca element de protectie (d). Rosturile din figurile e, f si k sunt complet etanse, ele folosind o tola de cupru sau tabla galvanizata, dar sunt mai scumpe si cer o manopera mai ingrijita. Rostul din figura h este realizat din carton asfaltat si solidarizat printr-o nervura de rezemare. Vopsirea cu bitum se foloseste la tipul de rost in lamba si uluc (fig.i) si la rosturile executate la dale de beton armat (fig. j) care permit o eventuala rotire a elementelor. Pentru etansarea rosturilor se pot folosi si garnituri sau benzi de cauciuc care sunt mai elastice decat scandura, dar sunt mai scumpe (fig. l).

Captuseli
Captuselile prefabricate de beton se realizeaza din dale cu suprafata de 14 m2 si grosime de 1012 cm, avnd forma dreptunghiulara sau hexagonala. Avantajele captuselilor prefabricate sunt: calitatea superioara a betonului din care sunt turnate; posibilitatea de a lucra si in conditii de timp nefavorabil. Dezavantajele acestor captuseli sunt: numarul mare de rosturi care micsoreaza etanseitatea captuselii; necesita utilaje speciale pentru montaj; posibilitatea deformarii mari a placilor separate.

Captuseli
Captuseli din beton asfaltic. Betonul asfaltic este alcatuit din bitum ca liant si din agregate (nisip si pietris) dozate in mod analog ca la betonul de ciment. Amestecul incalzit la temperaturi de 140160 grade, se aseaza pe taluzuri in grosime de 58 cm in doua straturi care se cilindreaza separat fiecare. Avantajele mari ale acestui tip de camasuieli constau in: etansarea perfecta, deformabilitate usoara urmarind denivelarile terenului, rezistenta la actiunea chimica a apelor si impermeabilitate mai mare decat a betonului obisnuit. Are totusi si dezavantaje prin aceea ca se degradeaza in timp si trebuie intretinut, nu are suficienta rezistenta mecanica pentru a asigura stabilitatea taluzurilor si se degradeaza la temperaturi foarte ridicate. In plus aceste captuseli sunt foarte scumpe din cauza materialului care intra in compozitia lor: bitumul si a instalatiilor de punere in opera.

Amenajari diverse

Aceste distribuitoare sunt specifice canalelor pentru irigatii sau alimentari cu apa, acolo unde apare distributia de debite.

Amenajari diverse
Descarcatori

Din punct de vedere hidraulic sunt deversoare laterale.

Descarcatori

Amenajari diverse

Asigura un nivel constant in canal. Se amplaseaza de regula spre capatul aval al canalului. Se asociaza cu camera de incarcare sau bazinul de distributie.

Sifon de preaplin

Amenajari diverse

Lucrari de arta pe canale

Intersectia dintre canal si alte cursuri de apa sau cai de comunicatie se rezolva prin lucrari speciale de supratraversare sau subtraversare numite lucrari de arta. Alegerea solutiei este determinata de cota canalului. Cnd canalul trece la o cota superioara albiei sau cailor de comunicatie, se inlocuieste pe aceste portiuni cu apeducte sau poduri canal. Solutia constructiva se poate realiza in doua variante. In prima varianta, aplicata la canalele cu sectiune mare, canalul este sustinut de tablierul podului

Apeduct pe elemente portante

Lucrari de arta pe canale

In cea de a doua varianta peretii si fundul canalului formeaza elementele de rezistenta ale podului

Apeduct in care canalul este element de rezistenta al podului

Subtraversari prin sifonare

In cazul in care canalul trece la o cota inferioara, traversarea se face prin sifonare. Pentru debite reduse aceasta se realizeaza printr-o conducta simpla de beton pozata sub patul cursului de apa. Pentru debite mai mari sunt necesare rezolvari constructive mai pretentioase.

In figura alaturata este prezentat un exemplu de subtraversare de pe traseul canalului SiretBaragan. Canalul Siret-Baragan subtraverseaza albia rului Buzau aval de comuna Sageata intre km 111-112. Debitul tranzitat este de 130 m3/s. Subtraversarea se compune dintr-un sistem de doua casete de 5.00 x5.00 m2, zona casetata avnd o lungime de 650 m. Utilizarea a doua sau mai multe fire este avantajoasa pentru ca evita dimensiunile mari ale sectiunii. De asemenea in cazul unor reparatii poate fi mentinut unul dintre fire in functiune. Pentru fundarea sifonului s-au prevazut diafragme de beton armat care traverseaza zona pragurilor. Tronsonul de acces amonte este echipat cu batardouri si vane plane, iar tronsonul de debusare cu batardouri. Rul Buzau trece pe deasupra sifonului si albia lui a fost regularizata pentru reducerea lungimii sifonului. Debitul cu asigurarea de 0.1 % este de circa 4.800 m3/s.

Subtraversarea rului Buzau