ELEMENTE SPECIFICE LA DETERMINAREA DEBITELOR

MAXIME IN BAZINE MICI. CAZURI PARTICULARE

Determinarea debitelor maxime în bazine mici are particularităţi, elemente care o deosebesc de determinarea
debitelor maxime în bazine mari.
Un bazin de dimensiuni mici poate fi acoperit de aceeaşi ploaie, pe când pe un bazin mare ploile nu acoperă
decât părţi din bazin şi la momente diferite de timp. De aici rezultă şi faptul că scurgerea maximă şi viiturile
elementare care se formează pe bazine mici se concentrează şi se compun în timp şi spaţiu pe bazinele mari. Acest
fapt atrage de astfel diferenţierile în tratarea teoretică a formării şi calculului scurgerii maxime şi viiturilor în funcţie
de mărimea bazinelor şi în continuare diferenţele în tratarea practică a acestora.
Un alt element important care influenţează diferenţierea determinării debitelor maxime în bazine hidrografice
mici faţă de determinarea debitelor maxime în bazine mari este dinamica factorilor genetici şi condiţionali ai scurgerii
maxime, cei mai dinamici fiind factorii condiţionali. Care se referă la suprafaţa bazinului şi la faciesul bazinal.
La bazinele mai întinse, unde modificările factorilor genetici se resimt slab şi lent fără a antrena schimbări
importante în formarea scurgerii maxime, este necesar să se urmărească prin reţele hidrometrice standard, realizându-
se pe această cale acumularea mulţimilor şirurilor de debite maxime cronologice şi determinarea pe baza acestora a
debitelor maxime de calcul folosind prelucrările statistice temporale şi temporalo-spaţiale şi elaborarea de sinteze.
Acestea sunt căile de determinare a debitelor maxime în „bazine mari” urmărite prin activităţi hidrometrice standard.
O asemenea cale nu este utilă când în bazine hidrografice de dimensiuni reduse, modificările de pe suprafaţa
bazinului, por influenţa esenţial scurgerea maximă în intervale de timp relativ scurte de ordinul a 1…2 decenii. Pentru
aceste cazuri, mulţimile/şirurile de debite maxime acumulate prin reţelele hidrometrice standard sunt neomogene şi
parametrii obţinuţi prin prelucrarea statistică obişnuită din cazul bazinelor mari nu conduc la rezultate concludente, nu
oferă rezultatelor utilitate practică.
Determinarea debitelor maxime în bazine mici trebuie să ia în consideraţie evoluţia suprafeţei bazinelor (a
faciesului bazinal) pe perioada medie de revenire cerută şi/sau necesară derivată din probabilitatea de depăşire în timp
p% şi determinarea debitului maxim să se facă în funcţie de această evoluţie pentru situaţia defavorabilă sau pentru o
situaţie finală şi o situaţie defavorabilă intermediară.
Astfel, determinarea debitelor maxime în bazine mici se adresează datelor hidrometrice din reţelele
hidrometrice standard până la limita minimă de bazin până la care aceste reţele sunt raţional extinse (în general 20…
30 km2) şi de asemenea datelor din bazine reprezentative şi staţii hidrologice experimentale cu privire la scurgerea pe
bazine şi suprafeţe mici de versant ca răspuns la ploile generatoare căzute pe aceste bazine şi suprafeţe.
În mod special pentru calculul debitelor maxime în bazine şi pe suprafeţe de versant mici interesează
coeficienţii de scurgere pentru cât mai multe categorii de relief, geologie, oluri, vegetaţie şi pentru o gamă cât mai
largă de intensităţi şi durate ale ploilor.
Pentru calculul debitelor maxime în bazine mici devine foarte importantă buna cunoaştere a ploilor şi
coeficienţilor de transformare a acestora în scurgere, în funcţie de factorii condiţionali ai debitelor maxime, existenţi
în prezent şi în evoluţia lor anticipată pe perioada medie de revenire.
O delimitare strictă în bazine mari şi mici nu este desigur posibilă. Se poate afirma că bazinele mici nu
depăşesc suprafaţa de 5…10 km2 şi că modificările antropice cât şi cele naturale pot avea un rol hotărâtor pentru
determinarea debitelor maxime de calcul.
Efectele modificărilor din bazin se pot resimţi în perioadele de calcul şi la bazinele mari de până la 20…30
km2 şi chiar mai mari. Limita maximă de 100 km 2 adoptată pentru definirea bazinelor mici din punct de vedere al
determinării debitelor maxime este relativ convenţională şi poate avea variaţii dependente de zonă (munte, deal,
câmpie).
Într-o primă grupă a bazinelor intră bazine hidrografice controlate prin reţele hidrometrice standard cu 20…
30 km2 F  100 km2 pentru care este posibilă valorificarea mulţimilor de debite maxime cronologice prin prelucrări
statistice obişnuite.
În a II a grupă intră bazinele cu suprafeţe mai mici de 20…30 km 2 pentru care determinarea debitelor maxime
se face pe baza datelor provenite din bazine reprezentative şi staţii hidrologice experimentale, privind în primul rând
coeficienţii de scurgere şi pe baza datelor de la reţelele pluviometrice şi pluviografice.
Dete rminarea debitelor maxime în bazine mici nu poate conduce la valori concordante cu ploile maxime şi
verificarea prin această prismă a rezultatelor obţinute este obligatorie şi atunci când determinarea debitelor maxime nu
se realizează pornindu-se chiar de la ploi. Ca urmare, o bună cunoaştere a ploilor maxime în vederea determinării sau
verificării debitelor maxime în bazine mici este obligatorie.
 OPERAŢII PREGĂTITOARE

Identificarea pe hărţi
O primă operaţie pregătitoare este identificarea pe hărţi cu curbe de nivel la scări adecvate suficient de
detaliate, a obiectului acvatic şi afluenţilor săi şi a bazinului aferent corespunzător profilului pentru care interesează
determinarea debitelor maxime.
Hărţile la scările 1.10000 sunt satisfăcătoare în general pentru bazinele mai întinse de 1 km 2. Pentru bazinele
de ordinul hectarelor, se vor folosi mai detaliate.
Pentru ghidare în alegerea scărilor adecvate în funcţie de mărimea obiectului de studiu se pot folosi operativ
datele din tabelul următor:

Scara 1 cm pe hartă 1 km în natură 1 cm2 pe hartă 1 km2 în natură 10 ha din natură

echivalent în echivalent pe echivalent în echivalent pe echivalent pe hartă
natură hartă natură hartă
1:5000 50 m = 0,050 km 20 cm 0,0025 km2=0,25 ha 400 cm2 40 cm2
1:10000 100 m = 0,10 km 10 cm 0,01 km2=1,00 ha 100 cm2 10 cm2
1:25000 250 m = 0,25 km 4 cm 0,0625 km2=6,25 ha 16 cm2 1,6 cm2

Trasarea limitelor bazinului se face în mod obişnuit determinând pe hartă, cu ajutorul curbelor de nivel, linia
de cumpănă a apelor care separă bazinul în studiu de zonele vecine.

Caracteristicile morfometrice

Următoarea etapă constă în determinarea următoarelor caracteristici morfometrice privind obiectul de studiu
în interiorul bazinul delimitat:
A) Suprafaţa bazinului hidrografic F (km2, ha)
Se determină cu ajutorul hărţii pe care s-a făcut delimitarea bazinului. Se determină suprafaţa bazinului şi se
ţine seama de scara hărţii.
Determinarea suprafeţei bazinului delimitat pe hartă se poate face prin următoarele metode:
- prin planimetrare;
- prin numărarea centimetrilor pătraţi şi milimetrilor pătraţi cu ajutorul unei grile milimetrice şi centimetrice pe
material transparent sau prin transpunerea centrului bazinului pe hârtie milimetrică obişnuită;
- prin secţionarea suprafeţei bazinului în figuri geometrice ale căror suprafeţe port fi calculate uşor (triunghiulri,
trapeze, paralelograme) etc.;
- prin trasarea pe suprafaţa bazinului a unor paralele echidistante la Δ cm de exemplu la 0,5 cm sau 1 cm notate cu 0,
1, 2, ..., N, (N+1) astfel încât paralele 0 şi N+1 să nu intersecteze conturul bazinului, măsurarea cu rigla a lungimii l1,
l2, ...,lN a segmentelor determinate de intersecţiile paralelelor, cu conturul bazinului şi calculul suprafeţei pe hartă a
bazinului cu relaţii aproximative;
- prin utilizarea tehnicilor moderne de vectorizare cu ajutorul programelor tip GIS.
B) Lungimea albiei principale, La (km)
Este măsurată între izvor şi profilul de studiu cu ajutorul unui curbimetru sau al unui compas echidistanţier.
C) Suma lungimilor albiei principale şi a albiilor afluente, ΣL (km)
D) Lungimea medie a versanţilor, lv (km)
E) Panta medie a albiei principale, Ia (%)
f) Panta medie a versanţilor, Iv (%)

CUNOASTEREA CARACTERISTICILOR FACTORILOR DE MEDIU

Cunoaşterea caracteristicilor factorilor de mediu din bazin care condiţionează frmarea scurgerii maxime,
deplasarea apei pe versanţi şi în albie (pe lângă caracteristicile morfometrice) formează obiectul următoarelor operaţii
pregătitoare.
În mod deosebit interesează, prin gradul de condiţionare, următorii factori:
- structura geologică;
- solurile;
- vegetaţia din bazin ca tipuri şi grad de extindere în bazin şi în special pădurile;
- existenţa de zone degradate cu eroziuni accelerate şi formaţiuni torenţiale şi extinderea lor;
- existenţa, tipurile şi întinderea aşezărilor omeneşti, în primul rând ale aşezărilor urbane, platformelor industriale,
pistelor, drumurilor şi zonelor asfaltate sau betonate;
- starea albiilor, cursurilor de apă din bazin (permanente, semipermanente şi intermitente).
Toate aceste caracteristici pot fi cuprinse în termenul de facies bazinal. In ceea ce priveste structura geologică,
prin consultarea hărţilor geologice, se vor face precizări privind gradul de permeabilitate a rocilor, la rezistenţa la
eroziune şi reţinerea informaţiilor cu privire la zonele de carst, inclusiv poziţia şi întinderea acestuia.
Se vor analiza hăprţi pedologice şi alte studii litologice pentru precizarea tipului de sol şi a texturii lor (uşoară,
medie, grea) şi cu privire la starea lor eroziională, inclusiv poziţia şi întinderea.
În ceea ce priveşte vegetaţia din bazin, pe baza hărţilor şi a altor studii silvice, agricole, cadastrale etc. se va
preciza gradul de împădurire, zonele pe care se întind pădurile (cu specificarea tipului) şi se va calcula coeficientul de
ămpădurire pentru întreg bazinul şi pentru părţile sale. Se precizează de asemenea, zonele cu plantaţii pomicole şi
viticole, cu culturi de păioase şui prăşitoare, cu păşuni, fâneţe şi pajişti naturale.
Stabilirea pe aceste categorii de vegetaţie a unor coeficienţi de întindere (acoperire) din totalul suprafeţei
bazinului este utilă pentru evaluarea coeficientului global de scurgere apei pe bazin. Dacă în bazin există zone
degradate cu eroziune accelerată şi cu formaţiuni torenţiale, pe baza hărţilor de specialitate se va preciza întinderea
acestor zone în km2 sau ha, după caz şi localizarea pe harta bazinului.
Dacă în bazin există aşezări omeneşti de tip urban, platforme industriale, aerioporturi etc. care pot influenţa
scurgerea maximă prin coeficienţi de scurgere ridicaţi (datorită acoperirii unor suprafeţe cu beton, asfalt ş.a.) se vor
localiza toate acestea pe hartă şi se vor preciza în ha sau km 2 întinderile lor. Şi aceste date, ca şi cele privind zonele
degradate sunt foarte utile la evaluarea coeficientului global de scurgere a apei din bazinul studiat.
Starea albiilor interesează din punct de vedere al scurgerii şi în special pentru cursul principal. Trebuie
precizate elementele care pot permite determinarea coeficienţilor de rugozitate şi anume:
- dacă albia este dreaptă, sinuoasă sau foarte sinuoasă;
- dacă în albie există obstacole şi tipul lor (pentru existenţa bolovanilor mari trebuie indicate dimensiunile şi procentul
din suprafaţa albiei acoperită cu aceştia);
- dacă în albia minoră există vegetaţie şi ce fel;
- dacă cursul de apă coboară cu pantă continuă, lină sau are frânturi de pantă evidente, eventual praguri transversale
naturale în albie;
- cum este albia majoră, liberă sau acoperită de vegetaţie de luncă sau de culturi agricole etc.;
- dacă patul albiei minore poate fi caracterizat în general ca pat de pământ sau cu particule fine, nisipoase, pietriş, cu
bune condiţii de scurgere sau ca pat neregulat;
- dacă albia prezintă în lungul ei braţe şi dacă acestea apar la ape mici sau la creşterea apelor ş.a.

INVENTARIEREA CENTRALIZAREA ŞI ANALIZA FONDULUI DE DATE

Următoarea etapă cuprinde inventarierea centralizarea şi analiza fondului de date de toate tipurile care pot fi
utile scopului urmărit.
Se are în vedere :
- fondul hidrologic rezultat de la reţelele hidrometrice standard;
- fondul hidrologic rezultat din activităţile staţiilor experimentale şi bazinele reprezentative;
- fondul pluviometric şi pluviografic în totalitate.
Fondul hidrologic rezultat de la reţelele hidrometrice standard va fio utilizat în principal pentru determinarea
debitelor maxime în categoria da bezine cu aria mai mare de 20...30 km2.
Fondul hidrologic rezultat de la staţiile experimentale şi bazinele reprezentative va fi utilizat
în primul rând pentru determinarea debitelor maxime pentru cele mai mici bazine cu arii mai mici de 20...30 km 2.
Fondul pluviometric şi pluviografic este utilizat atât ca punct de plecare în calculul debitelor maxime în
bazinele cele mai mici cât şi pentru cotrolul şi eventual ajustarea rezultatelor obţinute pe baza reţelelor hidrometrice
standard.
Prin activitatea de documentare ca şi experienţa acumulatză vor fi luate în considerare şi centralizate mai
întâi, acele materiale, de regulă studii şi sinteze, care reprezintă valorificări superioare ale datelor iniţiale. Numai în
cazul lipsei sau a unor carenţe cantitative şi calitative, se apelează la date aflate în stadii avansate de prelucrare (şiruri
de date omogene, prelucrări statistice etc.).
Dacă şi aceste date lipsesc, se poate trece la o prelucrare a datelor primare pentru valorificarea lor.

OBŢINEREA DE INFORMAŢII PRIVIND DINAMICA FACTORILOR DE MEDIU

Obţinerea de informaţii privind dinamica factorilor de mediu din bazin care condiţionează formarea scurgerii
maxime, deplasarea apei pe versanţi şi în albie este o operaţie pregătitoare foarte importantă.
Pe baza planurilor pe lungă durată de amenajare a teritoriului, pe baza planurilor de perspectivă pentru
amenajările silvice, agricole, industriale, a planurilor de combatere a eroziunii solurilor şi de stingere a torenţilor, a
planurilor de dezvioltare urbană precum şi a studiilorde evoluţie naturală a unor factori (degradări de versanţi, maluri
şi8 albii de râuri, eroziuni accelerate, stabilizaea şi redresarea unor evoluţii negative ş.a.) se vor obţine şi sistematiza
informaţiile care privesc:
- dinamica pădurilor, a plantaţiilor, a culturilor agricole, a păşunilor, fâneţelor şi pajiştilor;
- dinamica suprafeţelor construite care introduc coeficienţi de scurgere (prin urbanizare, industrializare etc.).
Este indicat ca asemenea informaţii să fie cerute şi beneficiarului de studiu pentru bazinele mici cu suprafeţe
mai mici de 5...10 km2, iar informaţiile să fie puse la dispoziţia celui care elaborează studiul.
Folosind totalitatea informaţiilor privind evoluţia faciesului bazinal se vor formula concluzii precizate
cantitativ, cu privire la evoluţia coeficienţilor de scurgere globaklă în bazine, pe perioadele medii de revenire în timp
(o dată la N ani) corespunzătoare probabilităţilor de depăşire-egalare a debitelor solicitate (p%):

p% 0,1% 0,2% 0,5% 1% 2% 5% 10% 20%

N ani 1000 500 200 100 50 20 10 5

Aceste date privind evoluţia faciesului bazinal împreună cu datele care caracterizează situaţia din perioada
elaborării studiului vor fi folosite pentru a putea furniza beneficiarului de studiu atât valorile debitelor maxime pentru
situaţia iniţială cât şi pentru situaţia de perspectivă, dacă între cele două valori apar diferenţe mai mari de ± 5...10%.

TIMPUL DE CONCENTRARE

Este cunoscut că în evaluarea debitelor maxime în bazine mici, ploile mari care produc debitele maxime în
bazine mici sunt cele care au durata egală cu timpul de concentrare a scurgerii în bazine tc. Corespunzător acestui timp
se calculează şi intensitatea ploii maxime ca medie pe tc care conduce prin multiplicarea cu coeficientul de scurgere
propriu bazinului, la intensitatea maximă a scurgerii şi apoi la debitul maxim.
Determinarea acestor timpi trebuie tratată cu maximă importanţă. Pentru estimarea informativă a acestor
valori se recomandă relaţia următoare:
tc = D . La

unde La este lungimea albiei principale (km); D, parametru având valori cuprinse între 30...70 min/km.
Valorile cele mai mici ale lui D (min/km) sunt caracteristice cursurilor de apă cu albii unice, slab sinuoase, cu
patul albiei din pământ sau pietriş măsunt fără obstacole, fără praguri transversale şi ruperi de pantă, cu lunci degajate,
adică pentru cursurile de apă cu condiţii foarte bune de scurgere.
Valorile cele mai mari ale lui D sunt caracteristice cursurilor de apă ale căror albii însumează copndiţiile care
îngreunează scurgerea: obstacole în albii, cu stânci căzute de pe versanţi, bolovani mari, praguri transversale şi ruperi
de pantă, vegetaţie în albie şi pe maluri, vegetaţie abundentă în albia majoră etc.
Pentru evaluări mai exacte ale timpului de concentrare a apei se recomandă folosirea unei relaţii ce ia în
considerare timpul de concentrare prin albie ta şi timpul de concentrare pe versanţi tv:

Tc = 1,2 ta1,1 + tv

La rândul său ta se determină în funcţie de lungimea albiei principale, rugozitatea ei şi panta ei medie şi în
funcţie de debitul maxim în albie (debitul căutat). Se foloseşte relaţia:

1000 La
ta =
ma I 1/a3Q1/ 4 max

unde La este lungimea albiei principale (km); ma, coeficientul legat de rugozitatea albiei cuprins între 7 şi 11
(tabelul ); Ia este panta medie a albiei principale (m/km); Qmax, debitul maxim căutat (m3/s).

Categoria Caracteristicile albiei şi luncii pe toată lungimea râului principal de la izvor până la
ma
albiei profilul studiat
Albii relativ curate ale cursurilor de apă permanente. Albii ale cursurilor de apă
1 11,0
periodice în condiţii de scurgere favorabile
Albii de râuri cu obturări sinuoase şi parţial cu stufăriş, cu bolovani şi curenţi variabili.
2 Cursuri de apă periodice care transportă la viituri multe aluviuni, au în albie bolovani 9,0
sau vegetaţie
Albii cu bolovani de tip montan, fără oglindă a suprafeţei apei. Albii cu scurgerea
3 7,0
periodică, puternic obturate, foarte sinuoase

În relaţie apare debitul maxim căutat şi de aceea este necesară aplicarea prin aproximaţii succesive. Pentru
intrare şi studii preliminare se recomandă folosirea debitului maxim xcu probabilitate de depăşire-egalare de 1%, Q max
1%, obţinut din relaţia:
Qmax 1% = B1% . F (1-n)
unde F este suprafaţa bazinului îm km 2; (1-n) parametru numeric subunitar; B 1%, debitul maxim de 1%
pentru o suprafaţă de 1 km2 (m3/s . km2).

Parametrii B1% şi (1-n) se redau în figurile .1 şi .2 parametrul B1% se poate exprima şi în mm/min,
multiplicând valoarea B1% (m3/s.km2) cu coeficientul 0,06 = 1/16,67 care derivă din transformările de unităţi:
1 m3 109 mm3 mm 1
2
= 12 2
= 0, 06 = mm / min
1 s�
1 km 1/ 60 min �
10 mm 16, 67 16, 67

De exemplu, pentru B1% =8 m3/s . km2 va rezulta 0,48 mm/min. parametrul B 1% are semnificaţia intensităţii
medii a scurgerii maxime care are ca rezultat debitul maxim de probabilitate 1% pe bazin.
Timpul de concentrare a apei pe versanţi se determină în funcţie de lungimea medie a versanţilor, rugozitatea
versanţilor şi panta medie a lor şi intensitatea maximă a scurgerii pe versanţi.
Se foloseşte relaţia:
lv )1/ 2
(1000 �
tv = 1/ 2
I v1/ 4 �
mv � hv
unde lv este lungimea medie a versanţilor bazinului în km determinată anterior; mv, coeficient legat de rugozitatea
versanţilor cuprins între 0,10 şi 0,5 (tabelul .2); Iv, panta medie a versanţilor bazinului (m/km); hv , intensitatea
medie a scurgerii maxime pe versanţi exprimată în mm/min.

Gradul de înierbare a versanţilor

Caracteristicile suprafeţei versanţilor
rar sau lipsă mediu des
Suprafeţe netede, relativ lucioase (asfalt, beton) 0,5
Suprafeţe cu rol compactat; câmpuri nedesţelenite 0,4 0,3 0,25
Suprafeţe bine prelucrateprin arat şi grăpat, pajişti naturale nearate, pavaj
pietruit (macadam), suprafeţe cu puncte populate cu clădiri pe mai puţin 0,3 0,25 0,20
de 20%
Suprafeţe prelucrate prin arătură adâncă, păduri, terenuri vălurite,
0,2 0,15 0,10
suprafeţe cu puncte populate cu clădiri pe mai mult de 20%

Având în relaţie pe hv căutat, formula necesită aproximaţii succesive. Pentru intrare şi studii preliminare, se
va folosi parametrul B1%, exprimându-l însă în mm/min conform relaţiei:

hv (mm/min) = 0,06 B1% (m3/s . km2)

Dacă există date directe din observaţii şi măsurători asupra timpului de concentrare a apei în bazinul pentru
care se cere determinarea debitelor maxime sau în bazine cu condiţii similare, atunci se vor folosi aceste date.
Pentru versanţi fără albie de cursuri de apă se pot folosi, pentru lungimi de scurgere până la 1000 m, pe pante
până la 400 m/km, timpii de concentrare în minute obţinuţi ca valori medii din cercetări pe suprafeţe mici.
 DETERMINAREA PLOILOR DE CALCUL

Pentru determinarea debitelor maxime în bazine mici, ploaia de calcul este cea corespunzătoare timpului de
concentrare a scurgerii maxime în albie Se vor folosi în etapa pregătitoare, timpii de concentraţie determinaţi ca valori
de intrare în calculele ulterioare.
Ploaia maximă de calcul se poate determina ca valoare punctuală şi ca valoare medie pe bazin.
Ca valoare punctuală, ploaia maximă se determină sub formă de intensitate de o probabilitate de depăşire în
timp p%, notată ip% şi exprimată în mm/min, care corespunde timpului de concentrare a apei în bazin t c. Se folosesc
relaţiile:
A + Blog S p%
ip% = =
N (tc + 1) n
(tc + 1) n

unde N este perioadamedie de revenire în timp corespunzătoare probabilităţii p%; A, B, n parametri; S p%, parametru
rezultat din expresia A + Blog N.
Hărţile parametrilor A, B, n şi S1% se dau în figurile următoare.

Valoarea parametrului B Valoarea parametrului A

Izolinii pentru S1% Izolinii pentru n

În ceea ce priveşte parametru n se apreciază că pentru zonele intermediare dintre munţii înalţi (n=0,5) şi
câmpie (n=0,67) se recomandă să se adopte valori interpolate între 0,5 şi 0,67 în jurul valorii de 0,60 indicată pe hartă.
Stratul total al ploii de calcul punctuale rezultă din relaţia:

X max p% = i p% tc

unde intensitatea ploii este exprimată în mm/min şi tc în minute.

 Pentru exprimarea intensităţii ploii îm m3/s km2 se multiplică valoarea lui i în mm/min cu 1 km2 cu constanta
16,67 rezultată din transformarea unităţilor. De ex. pentru o ploaie cu intensitatea de 0,65 mm/min se poate scrie:

i=0,65 mm/min = 10,8 m3/s . km2

Ca valoare medie pe bazin exprimată în mm, ploaia maximă se determină pentru durata tc şi pentru diferite
probabilităţi de depăşire egalare p%.
Se foloseşte formula:
X p % = a [ Ap - B p log( F + F0 )]

unde a este un parametru funcţie de tc şi zona în care este situat bazinul; A p şi Bp sunt parametri în funcţie de p% şi
zonă; F0 este un parametru în funcţie de zonă.
Parametrul a se poate extrage din tabelul următor

Tabelul a=f(tc , zonă)

tc/zonă 5 min 10 min 15 min 30 min 60 min 120 min 180 min 360 min 12 ore
A 0,2 0,3 0,36 0,48 0,58 0,67 0,71 0,78 0,88
B 0,21 0,29 0,36 0,45 0,53 0,6 0,64 0,73 0,85
C 0,15 0,23 0,29 0,38 0,46 0,55 0,59 0,7 0,84
D 0,15 0,22 0,28 0,37 0,45 0,52 0,56 0,68 0,82
E 0,18 0,27 0,34 0,45 0,55 0,64 0,7 0,79 0,89
F 0,2 0,29 0,36 0,47 0,56 0,65 0,7 0,79 0,89

Zonele A., B, C, D, E, F şi zonele 1, 2, 3, 4 şi 5 sunt delimitate pe hartile din figurile de mai jos.
Pentrunbazinele situate la limita dintre zone se recomandă ca parametru a să se interpoleze sau medieze. Parametrii
Ap, Bp şi F0 se pot prelua din tabelul de mai jos.

Delimitarea zonelor A, B, C, D, E, F Delimitarea zonelor 1,2, 3, 4, 5

Tabelul Parametrii Ap, Bp şi F0

F0= 10 km2 F0 = 6 km2
P% Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5
Ap Bp Ap Bp Ap Bp Ap Bp Ap Bp
0,1 385 48,3 423 53,9 592 79 699 93,6 497 63,5
1 294 35,4 334 41,7 446 57,7 531 69,6 378 46,8
5 202 22,1 243 32,3 309 38,3 355 43 262 30
10 140 13,8 173 19,7 210 24 246 27,8 182 19,5

Intensitatea medie a ploii maxime pe bazin de durată tc se determină din relaţia:

X p % ( mm)
i p % (mm / min) =
tc (min)
 CALCULUL DEBITELOR MAXIME UTILIZÂND FORMULA RAŢIONALĂ,
FORMULA REDUCŢIONALĂ ŞI FORMULA DE TIP VOLUMETRIC
În hidrologie pot interveni diferite situaţii când datele de baza utilizate în prelucrarea statistică pentru
obţinerea unor elemente hidrologice (debite maxime, hidrografe de viitură, volume etc.) folosite în proiectarea
lucrărilor hidrotehnice şi gospodărirea apelor sunt insuficiente sau lipsesc. De exemplu, sunt staţii hidrometrice la
care observaţiile s-au efectuat cu întreruperi sau pentru o perioadă de timp prea scurtă pentru a putea fi aplicate în
metodologia statisticii matematice.
În unele situaţii nu există observaţii şi nu este nici timp suficient de a organiza măsurători cu un volum de
date concludente şi totuşi trebuie să se stabilească anumite elemente hidrologice din bazinul hidrografic studiat. Drept
urmare se apelează la una din metodele de calcul prezentate în cele ce urmează

CALCULUL DEBITELOR MAXIME LA BAZINE CU SUPRAFEŢE MAI MICI DE 20…30 KM2

PENTRU CARE SE DISPUNE DE DATE DE LA STAŢIILE EXPERIMENTALE ŞI BAZINE
REPREZENTATIVE (FORMULA RAŢIONALĂ)

Principala metodă de calcul a debitelor maxime la bazinele mici porneşte de la stratul mediu al ploii maxime
căzute pe suprafaţa bazinului în intervalul de timp în care se concentrează scurgerea maximă în bazin tc şi care are o
probabilitate de depăşire-egalare în timp cerută şi/sau necesară p%. Se notează acest strat cu X p % şi se exprimă în
mm.
Prin împărţirea lui X p % la timpul tc exprimat în minute, se obţine intensitatea medie cu care ploaia maximă
pătrunde pe suprafaţa bazinului în timpul de concentrare a scurgerii maxime în bazin:
X p%
ip% = mm/min
tc
Această intensitate a ploii maxime, numai în parte se transformă în intensitate a scurgerii maxime şi această
parte se obţine prin înmulţiea valorii ip% (mm/min) cu un coeficient subunitar C care este
coeficientul de scurgere. Intensitatea scurgerii maxime generate de ip% exprimată în mm/min are valoarea C . ip%.
Prin înmulţirea acestei ultime valori cu o suprafaţă de 1 km 2 şi cu constanta 16,67 pentru trecerea de la mm,
min şi km2 la m3 şi km2 se obţine intensitatea medie unitară a scurgerii maxime exprimată în m 3/s . km2 sub
.
forma: 16,67 C i p%.
Multiplicarea acestei intensităţi medii unitare a scurgerii maxime cu suprafaţa bazinului F în km 2 conduce la
debitul maxim:
a�
Q1% = K � ip% �
F

unde: K=1,67 este un coeficient de transformare a intensităţii ploii din mm/min în m/s şi a suprafeţei din km2 în m2;
a, coeficient de scurgere; ip%, intensitatea medie a ploii de calcul cu probabilitatea de depăşire p%; F, suprafaţa
bazinului în km2.
Valoarea lui i p% se poate determina ca valoare punctuală sau ca valoare bazinală.
A + Blog S p%
ip% = =
N (tc + 1) n
(tc + 1) n
unde N este perioada medie de revenire în timp corespunzătoare probabilităţii p%; A,B, n parametri, Sp% parametru
rezultat din expresia A+BlogN.
Parametrii A, B, n şi S1% se dau in figurile de mai jos .

Coeficienţii de scurgere în funcţie de coeficientul de împădurire, panta bazinului şi textura solului

Textură uşoară Textură medie Textură grea
Cp%
0-20

40-60

40-60

0-20

20-40
20-40

60-80

80-100

0-20

20-40

60-80

80-100

40-60

60-80

80-100

Ib%
5-10 0,44 0,42 0,40 0,38 0,36 0,55 0,53 0,51 0,49 0,47 0,66 0,63 0,61 0,58 0,56
10-20 0,46 0,44 0,42 0,40 0,38 0,57 0,55 0,53 0,51 0,49 0,69 0,66 0,63 0,60 0,57
20-30 0,48 0,46 0,44 0,42 0,40 0,59 0,57 0,55 0,53 0,51 0,73 0,69 0,66 0,63 0,60
 30-40 0,50 0,48 0,46 0,44 0,42 0,62 0,59 0,57 0,55 0,53 0,75 0,72 0,69 0,65 0,63
40-50 0,52 0,50 0,48 0,46 0,44 0,64 0,62 0,59 0,57 0,55 0,78 0,75 0,72 0,68 0,65
unde Cp este coeficientul de împădurire şi Ib panta bazinului.

Valoarea parametrului A Valoarea parametrului B

Coeficienţii de scurgere în funcţie de culturi agricole, panta bazinului şi textura solului

Textură uşoară Textură medie Textură grea
ogorVie,

sorgPorumb,

ogorVie,

sorgPorumb,

ogorVie,

sorgPorumb,
Păioase

Păşuni, fâneţe

Păioase

Păşuni, fâneţe

Păioase

Păşuni, fâneţe
Tip
cultură

Ib%
0,5-1,0 0,22 0,19 0,10 0,06 0,31 0,32 0,20 0,15 0,47 0,44 0,33 0,29
1,0-2,0 0,30 0,27 0,16 0,10 0,47 0,44 0,32 0,27 0,55 0,53 0,43 0,39
2,0-5,0 0,39 0,36 0,24 0,18 0,57 0,53 0,41 0,36 0,66 0,64 0,54 0,50
5,0-10 0,46 0,43 0,39 0,24 0,63 0,60 0,48 0,43 0,72 0,71 0,61 0,57
10-20 0,52 0,49 0,36 0,30 0,71 0,68 0,56 0,51 0,79 0,77 0,66 0,62
20-30 0,56 0,53 0,39 0,33 0,75 0,72 0,60 0,55 0,82 0,80 0,71 0,67
30-40 0,58 0,55 0,41 0,35 0,77 0,74 0,62 0,57 0,85 0,.83 0,74 0,70

Valorile vitezei apei pe versant şi în albie funcţie de zonă

Viteza apei pe versant Viteza apei în albie
Tipul bazinului hidrografic
vv [m/s] va [m/s]
Bazine situate în zona de câmpie 0,05-0,15 0,30-1,00
Bazine situate în zona de deal 0,15-0,45 1,00-3,50
Bazine situate în zona de munte 0,45-0,65 3,50-5,50

Izolinii pentru Sp% Izolinii pentru n p%

Intensitatea medie a ploii de calcul cu probabilitatea 1% se calculează cu formula:

 S1%
i1% =
(t c + 1) n
unde: S1% este intensitatea instantanee a ploii pentru probabilitatea p%; n, indicele de reducere a intensităţii ploii
pentru probabilitatea de p%.
Debitele maxime cu diferite probabilităţi p% rezultă din relaţia:
Q p % = 1 p  Q1%
unde:  1p este coeficientul de trecere de la probabilitatea de depăşire de 1% la probabilitatea de depăşire p%.

Valorile coeficientului de trecere de la probabilitatea de

depăşire de 1% la probabilitatea de depăşire p%
p% 0,01 0,05 0,1 0,2 0,3 0,5 1 2 3 5 10 20
1p 3,184 2,224 1,887 1,652 1,416 1,229 1 0,796 0,638 0,565 0,418 0,289

CALCULUL DEBITELOR MAXIME UTILIZÂND FORMULA REDUCŢIONALĂ

Debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 1% pentru bazine hidrografice cu suprafaţă mai mare de
10 km2 se poate determina cu formula reducţională:
K  a  I 60, 1%  F
Q1% =
( F + 1) m
unde: K=0,28 coeficient de transformare a intensităţii ploii din mm/oră în m/s şi a suprafeţei din km2 în m2; a,
coeficient global de scurgere; I60, 1% , intensitatea maximă orară a ploii cu probabilitatea de depăşire 1%; F,
suprafaţa bazinului în km2.

Zonarea intensităţilor maxime orare I 60 cu Zonarea coeficientului global de

probabilitatea de depăşire 1% scurgere a al viiturilor

Zonarea coeficientului de reducere m

 CALCULUL DEBITELOR MAXIME UTILIZÂND FORMULA DE TIP VOLUMETRIC

Debitele maxime într-un bazin hidrografic sunt condiţionate de foarte mulţi factori care variază în timp şi în
spaţiu şi a căror determinare este dificilă.
Pentru bazinele hidrografice cu suprafeţe mai mari de 30 km 2 este folosită des formula de tip volumetric care
include factorii de bază ai scurgerii maxime cum sunt precipitaţiile maxime şi coeficientul de scurgere date cu o
anumită probabilitate:
0,28( H p - H 0 )a p   F
Qmax, p % =
t1
unde:Qmax p% este debitul maxim cu probabilitatea p% care urmează a fi calculat [m 3/s]; Hp, înalţimea precipitaţiilor
cu probabilitatea p% [mm]; H0, înălţimea pierderilor iniţiale [mm]; a p, coeficientul de scurgere cu probabilitatea p%;
F, suprafaţa bazinului hidrografic aferentă profilului în care se calculează debitul maxim [km 2]; t1, durata de creştere
a viiturii [ore]; 0,28 este coeficient de transformare a dimensiunilor; , parametru al formei viiturilor care se
determină cu relaţia:
(m + 1)(n + 1)
=
n + 1 + k (m + 1)
unde: m,n sunt exponenţii celor două parabole care formează hidrograful viiturii; k, raportul dintre durata de
descreştere şi durata de creştere a viiturii; pentru viiturile de vară se consideră k=2,5 m=2 n=3, iar pentru viiturile
de primăvară k=m=n=2.
Înălţimea precipitaţiilor cu probabilitatea de depăşire se determină cu relaţia:

H p = k1  H 24 p%

unde:k1 este coeficient de reducere (k 1<0) care ţine seama de faptul că în 24 de ore pot cădea mai multe ploi H24p%,
înălţimea precipitaţiilor înregistrate în 24 de ore la aceeaşi probabilitate de depăşire.
Valorile pierderilor iniţiale H0 din România sunt date tabelar.

Valorile pierderilor iniţiale din ţara noastră

Nr. H0
Zona
crt. [mm]
1 Râuri de munte din nord vestul ţării 8
2 Râuri de munte de pe versantul vestic al munţilor Apuseni şi din Banat 10
3 Râurile de munte de pe versantul estic al munţilor Apuseni 15
4 Râuri de munte de pe versantul estic al Carpaţilor 20
5 Râuri din sudul ţării care au bazinele de recepţie în zona muntoasă 15
6 Râuri din zona de deal şi câmpie 15

Valorile coeficienţilor de scurgere determinate pe baza unor date din observaţii pe zone geografice şi pentru
diferite probabilităţi de depăşire sunt date tabelar.

Valorile coeficienţilor de scurgere

Probabilitatea de depăşire [%]
Zona sau regiunea
10 23 1
Zona de pădure şi de silvostepă şi zona de stepă pentru râuri cu
0,100,15 0,150,20 0,200,30
F=5001000 km2
Regiuni subcarpatice 0,200,50 0,250,30 0,300,50
Râurile de munte din Carpati şi râuri mici din Dobrogea cu timpul de
0,250,30 0,300,40 0,400,60
concentrare de 2 ore
Durata de creştere a viiturii corespunde timpului de concentrare t1 şi se determină cu relaţia:
L
t1 = [ ore]
3,6  vc
unde: vc este viteza medie de propagare a undei de viitură [m/s]; L, lungimea maximă parcursă de curent [km]; 3,60
coeficient de transformare al dimensiunilor.
Pentru viteza de propagare medie se admite relaţia:
 v = 0,70  v max
unde:vmax este viteza maximă medie a curentului în albie determinată cu relaţia lui Chézy.
Pentru calculul lui t1 se mai poate folosi următoarea formulă empirică:
t1 = 0,183 F  L [ore]
unde: F se exprimă în [km2] iar L în [km].

Valorile coeficienţilor de trecere de la stratul maxim de precipitaţii din 24 de ore

cu probabilitatea de 1% la stratul orar la aceeaşi probabilitate

Nr. k1 Nr. k1
Staţia meteorologică Staţia meteorologică
crt. crt.
1 Bistriţa 0,40 14 Băişoara 0,40
2 Ceahlău 0,65 15 Sighet 0,45
3 Braşov 0,34 16 Sibiu 0,60
4 Câmpulung Moldovenesc 0,58 17 Păltiniş Sibiu 0,34
5 Râmnicu Sărat 0,48 18 Predeal 0,55
6 Bacău 0,60 19 Tg. Jiu 0,61
7 Botoşani 0,57 20 Craiova 0,60
8 Iaşi 0,50 21 Bucureşti - Filaret 0,56
9 Constanţa 0,67 22 Turnu Măgurele 0,50
10 Făurei 0,67 23 Călăraşi 0,67
11 Medgidia 0,65 24 Slobozia 0,67
12 Oradea 0,76 25 Corugia 0,65
13 Satu Mare 0,56

Precipitaţiile maxime din 24 de ore cu diferite probabilităţi

Nr. Localitatea Stratul de precipitaţii maxime
în 24 ore [mm] cu
crt. probabilităţile
1% 5% 10%
1 Aiud - Alba 59 50 45 21 Călăraşi 92 72 64
2 Arad 72 60 55 22 Deva - Hunedoara 94 60 51
3 Azuga - Prahova 104 88 80 23 Focşani - Vrancea 121 84 70
4 Avrămeşti - Iaşi 236 140 112 24 Făget - Ialomiţa 82 70 62
5 Baia Sprie - Maramureş 205 120 93 25 Feteşti - Ialomiţa 125 86 69
6 Bazna - Braşov 100 78 68 26 Făgăraş - Braşov 103 80 70
7 Bujor - Galaţi 127 87 72 27 Gheorghieni - Harghita 82 60 52
8 Bereşti-Galaţi 110 87 72 28 Giurgiu-Port 110 84 72
9 Bălăbăneşti - Galaţi 99 85 72 29 Gugeşti - Vrancea 119 85 73
10 Brăila 113 85 70 30 Huşi-Vaslui 113 84 71
11 Bicaz - Neamţ 86 71 64 31 Hangu - Neamţ 76 60 53
12 Bacău 104 80 70 32 Ineu - Arad 77 60 52
13 Bivolari - Iaşi 145 85 72 33 Iaşi-Aeroport 168 110 86
14 Botoşani 81 64 56 34 Isaccea - Tulcea 157 116 97
15 Carei 140 84 66 35 Kogălniceanu- Constanţa 127 99 86
16 Câmpia Turzii 102 66 54 36 Lugoj - Timiş 103 74 63
17 Codăeşti - Vaslui 97 78 67 37 Lehliu - Ilfov 147 90 76
18 Câmpulung Moldovenesc 100 72 60 38 Mediaş 103 74 63
19 Constanţa 106 77 65 39 Murfatlar 96 70 62
20 Ceahlău - Neamţ 111 80 67 40 Măluşteni - Vaslui 86 72 60
21 Călăraşi 92 72 64 41 Nicoreşti - Galaţi 140 95 80
42 Roman - Neamţ 84 64 55
43 Tg Ocna - Bacău 90 74 67
44 Urziceni 119 88 74

CALCULUL HIDROGRAFULUI DE VIITURĂ

Hidrografele viiturilor sunt curbilinii şi au forma a două parabole care se întâlnesc în vârf. Ecuaţia
hidrografului se poate scrie sub forma:
m
 t 
- pentru curba de creştere a viiturii Qt = Qmax  
 t crestere 
 n
t -t 
- pentru curba de descreştere a viiturii Qt = Qmax  descrestere 
 t descrestere 

unde:Qt este debitul la momentul t exprimat în [m3/s]; tcreştere , durata de creştere a viiturii [ore]; tdescreştere ,
durata de descreştere a viiturii [ore]; m,n sunt exponenţii celor două parabole.
Durata totală a viiturii va fi dată de relaţia:
T= tcreştere+ tdescreştere =(1+k) tcreştere