AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI NEAMŢ

PROGRAM DE GESTIONARE A CALITĂŢII

AERULUI DIN JUDEŢUL NEAMŢ

2010

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI NEAMŢ

Adresa : Piaţa 22 Decembrie nr.5, Piatra Neamţ, jud. Neamţ, cod 610007
Tel : 0233/215049 Fax : 0233/219695
e-mail : office@apmnt.ro

1
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Prezentul PROGRAM DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI este întocmit

conform prevederilor O.M. nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi
punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului şi H.G. nr.
543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare
a calităţii aerului.
Programul de gestionare a calităţii aerului reprezintă totalitatea măsurilor/acţiunilor
ce se desfăşoară într-o perioadă de maximum 5 ani, în zonele şi aglomerările unde pentru
unul sau mai mulţi dintre poluanţi se constată depăşiri ale valorilor limită şi/sau ale valorilor
ţintă, în vederea încadrării sub aceste valori. Se iniţiază pe baza datelor despre calitatea
aerului înconjurător provenite din Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului
(SNMCA), combinate cu rezultatele din modelarea dispersiei poluanţilor.
Deoarece pentru anul 2007 în judeţul Neamţ nu au fost efectuate măsurători în
SNMCA, acest program se bazează pe rezultatele modelării efectuate de Ministerul
Mediului pentru anul 2007, în urma căruia a rezultat că localităţile Piatra Neamţ, Roman şi
Horia se încadrează în lista 1 (sunt depăşite valorile limită) la pulberi în suspensie PM10.
Programul este iniţiat de APM Neamţ şi elaborat de Comisia Tehnică numită prin
Ordinul Prefectului din judeţul Neamţ nr.101/09.02.2010, pe baza Protocoalelor de
Colaborare încheiate cu autorităţile prevăzute în OM 35/2007 şi cu principalii agenţi
economici care au responsabilităţi în domeniu.

Structura reţelei de monitorizare din judeţul Neamţ

În anul 2007, în baza contractului MMDD nr.84/2006 în vederea implementării

proiectului “Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului –
componenta 2: Monitorizarea poluării aerului”, s-au montat în judeţul Neamţ 2 staţii
automate iar prin Contractul 4361/2007 reţeaua s-a extins cu încă o staţie amplasată în
comuna Taşca.

Staţia NT1 – Piatra Neamţ, staţie de fond urban

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM 2,5 automat (metoda
nefelometrică) şi gravimetric, Benzen, Toluen, 0, m, p – xilen, etilbenzen şi parametrii
meteorologici (direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate
relativă, precipitaţii).

Staţia NT2 – Roman, staţie industrială

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Benzen, Toluen, o, m, p –
xilen, etilbenzen, parametrii meteorologici (direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune,
radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Staţia NT 3 – Taşca– staţie de tip industrial

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, PM10 automat (metoda nefelometrică) şi
gravimetric.
Datele înregistrate în staţii sunt puse la dispoziţia publicului prin două panouri de
informare exteriore amplasate în str. Mihai Eminecu fn, în Piatra Neamţ iar celălalt în Piaţa
Roman Vodă din Roman şi două panouri interioare, unul la Primăria Piatra Neamţ şi celălalt
la Primăria Taşca.
2
 Valorile limită şi perioada de mediere pentru poluanţii dioxid de sulf (SO2), dioxid de
azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb (Pb), benzen
(C6H6), monoxid de carbon (CO), precum şi valorile ţintă şi perioada de mediere pentru
ozon (O3), sunt stabilite potrivit prevederilor Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002.
Tabel 1. Valori limită, valori ţintă, marja de toleranţă, perioade de mediere

Nr. Substanţa Factor de Perioada de Valoare limită, Marjă de

crt. poluantă protecţie mediere g/mc toleranţă, g/mc
1. Pulberi în 24 h 50 -
Sănătatea
suspensie
umană an calendaristic 40 -
(PM10)
Sănătatea 1h 350 -
umană 24 h 125 -
2. SO2
an calendaristic
Ecosisteme 20 -
şi iarna
Sănătatea 1h 200 -
3. NO2 umană 24 h 40 -
Vegetaţie an calendaristic 30 -
Sănătatea
4. CO Mediile pe 8 ore 10.000 -
umană
Sănătatea
5 Benzen an 5 -
umană
Sănătatea
6 Plumb an 0,5 -/0,167*
umană

0,167* în vecinătatea unităţilor industriale

Poluanţii monitorizaţi sunt cei reglementaţi prin ORDINUL nr. 592/2002 al Ministrului Apelor
şi Protecţiei Mediului pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a
valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de
azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător vizaţi de directivele europene
privind calitatea aerului înconjurător (Directiva Cadru 96/62/CE a Consiliului privind
evaluarea si gestionarea calităţii aerului înconjurător şi directivele fiice (Directiva
1999/30/CE a Consiliului privind valorile limita pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si
oxizii de azot, pulberile in suspensie si plumbul din aerul înconjurător, Directiva 2000/69/CE
a Parlamentului European şi a Consiliului privind valorile limita pentru benzen si monoxidul
de carbon din aerul înconjurător, Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European şi
Consiliului privind ozonul din aerul înconjurător) şi Directiva 2004/107/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului privind arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice
policiclice.
Măsurarea în puncte fixe a poluanţilor menţionaţi se face aplicând metodele de
referinţă astfel:
- pentru SO2 conform ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) „Aer înconjurător –
determinarea dioxidului de sulf ” – metoda fluorescenţei în ultraviolet;
- pentru NO2, NOx conform ISO 7996/1985 „Aer înconjurător – determinarea concentraţiei
masice de oxizi de azot ” – metoda prin chemiluminiscenţă;
- pentru Pb conform ISO 9855/1993 „Aer înconjurător – determinarea conţinutului de plumb
din aerosoli colectaţi pe filtre” – metoda spectroscopiei cu absorbţie atomică;
3
- pentru PM10 conform EN 12341 „Calitatea aerului – procedura de testare pe teren pentru
a demonstra echivalenţa de referinţă a metodelor de prelevare a fracţiunii PM10 din pulberi
în suspensie” – principiul de măsurare se bazează pe colectarea pe filtre a fracţiunii PM10
a pulberilor în suspensie şi determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice;
- pentru benzen este metoda standardizată de CEN, de prelevare prin aspirare printr-un
cartuş absorbant – metoda gaz-cromatografică;
- pentru CO conform ISO 4224 – metoda spectrometrică în infraroşu nedispersiv (NDIR);
- pentru O3 conform ISO 13964 – metoda fotometrică în UV.

Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului

NT1 NT2

NT3

CAPITOLUL II
DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI/REGIUNII POTENŢIAL A FI AFECTATĂ
DE EPISODUL DE POLUAREA

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Zona potenţial a fi afectată de episoade de poluare este reprezentată de municipiul

Piatra Neamţ, municipiul Roman şi comuna Horia dar şi împrejurimile acestora.

4
 Învecinat cu judeţele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu judeţele
Iaşi şi Vaslui la est, judeţul Neamţ este situat în partea central - estică a României şi se
încadrează, din punct de vedere geografic, între 46 0 40' şi 470 20' latitudine nordică şi 250
43' şi 270 15' longitudine estică. Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907 m (vârful
Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului). Din perspectiva geografică, linia peisajului
variază de la lanţurile muntoase împădurite din Vest, spre podişurile line din centru şi apoi
către câmpii în est, cu lacuri, vii şi zone agricole extinse.

RELIEFUL

Piatra Neamţ este un municipiu situat pe valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea
acestuia dintre munţi, la confluenţa cu pârâul Cuiejdi. Oraşul de 108 086 de locuitori în
anul 2007 şi 107 504 la 01.01.2009 este reşedinţa judeţului Neamţ şi datorită frumuseţii
arhitectonice cât şi a reliefului a căpătat denumirea de Perla Moldovei.
Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după
municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2004, fiind
declarat şi reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord - est.
Pe teritoriul Municipiului Piatra Neamţ sunt situate următoarele arii naturale
protejate, declarate la nivel naţional prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional –secţiunea a III-a – zone protejate:
- Dealul Vulpii - Boţoaia (Ochiul de stepă) – 2 ha;
- Locul fosilifer Cozla – 10 ha;
- Locul fosilifer Cernegura – 198,2 ha;
- Locul fosilifer Pietricica – 39,5 ha;
- Locul fosilifer Agârcia – 1 ha.
Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit
de culmile Pietricica (530 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-
vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest. În rocile din
care sunt alcătuite culmile ce delimitează municipiul Piatra Neamţ (marne, gresii, şisturi
disodilice) s-au descoperit numeroase fosile de peşti şi scoici, care pot fi văzute la Muzeul
de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ. În partea de nord a oraşului se ridică muntele Cozla,
cu altitudini de 657 m în punctul numit „Trei Coline” şi 679 m în punctul „Trei Căldări”
(aproape de satul Gârcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud
şi este alcătuit din straturi de marne diferite, şisturi argiloase, straturi bogate în fosile de
peşti şi alge. Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice
şi sulfuroase, recomandate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, în
tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ mii de
turişti, în timp, exploatarea neraţională a dus la colmatarea lor.
Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană
spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş. Valorile extreme absolute ale temperaturii
aerului sunt şi ele destul de semnificative, indicând importanţa factorilor locali în
modificarea vremii. Maxima absolută de 38,6° C (din august 1952) s-a înregistrat la Piatra
Neamţ şi nu în partea de est a judeţului, în timp ce minima de - 33,2°C (din februarie 1954)
s-a semnalat la Roman, deşi ar fi fost de aşteptat ca ea să se consemneze în zonele
muntoase cele mai înalte. Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană,
scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău - Toaca peste 700 mm, Piatra Neamţ
649 mm, Roman 529 mm). Fenomenul se explică atât prin scăderea în umiditate a maselor
de aer venite dinspre vest care, în deplasarea lor peste Carpaţii Orientali, lasă precipitaţii
mai abundente pe versanţii vestici, cât şi prin pătrunderea în extremitatea estică a judeţului,

5
dinspre est sau sud-est, a unor mase de aer puternic continentalizate, care provoacă în
cele mai multe cazuri secetă.
Municipiul Piatra Neamţ se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă
temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără
geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de
vacanţă. Temperaturile maxime înregistrate în municipiul Piatra Neamţ, în anul 2007, au
fost în lunile iunie, iulie şi august (36°C, 38,3°C, 35,4°C). În data de 24 iulie 2007 s-a
înregistrat valoarea de 38,3°C, valoare ce a depăşit maxima absolută de temperatură
înregistrată în cei 48 de ani de la înfiinţarea Staţiei Meteo Piatra Neamţ. Temperaturile
minime înregistrate în municipiul Piatra Neamţ, în anul 2007, au fost în lunile februarie,
martie şi decembrie (-17,8°C, -28°C şi -11,9°C). Cantitatea anuală de precipitaţii în
municipiul Piatra Neamţ, în anul 2007, a fost de 660,3 l/m2.
Extensiunea latitudinală, pe doar 7 minute, latitudine nordică (coordonatele 46° 59´ şi
46° 52´) şi a 9 minute longitudine estică (coordonatele 26° 27´ şi 26° 18´) nu produce
diferenţieri evidente ale cantităţilor de radiaţie solară, pe un teritoriu atât de mic, ca
întindere latitudinală şi longitudinală.
Variaţia anuală a unghiului de incidenţă a radiaţiei solare produce o creştere a duratei
zilei de la solstiţiul de iarnă la cel de vară de 7 ore şi 12 minute.
Pantele şi gradul de fragmentare a reliefului au un rol important în repartiţia căldurii
datorită variaţiei mari a unghiului de incidenţă a razelor solare. În arealul montan, culmile,
interfluviile şi culoarele de vale cu pante sub 5 % deţin 1/3 din suprafaţă, iar versanţii cu
pante de 5-20 % deţin peste 50 % din teritoriu.
Influenţa microclimatică şi topoclimatică a pădurilor este mult mai intensă şi complexă.
Încălzirile şi răcirile cele mai intense se produc la nivelul suprafeţei active constituite de
coronament, tot aici fiind şi nivelul principal de cedare al umezelii. Totalitatea efectelor
asupra straturilor inferioare de aer conferă pădurii rolul de „moderator climatic”. Suprafeţele
ocupate de păduri se situează în nordul şi sudul municipiului, mai ales spre partea vestică,
prin păduri de fag, în general de amestec (răşinoase şi foioase).
Suprafeţele acvatice acţionează asupra climatului printr-un grad mare de umezire a
solului şi instalării unui anumit tip de vegetaţie. Un fenomen des întâlnit în zonele
acumulărilor de apă şi de-a lungul cursurilor principalelor râuri, îl constituie ceaţa.
Direcţiile circulaţiei predominante în Piatra Neamţ sunt cele de nord – vest şi nord,
urmate de cele complementare de sud - est. Pe anotimpuri, vânturile dominante se menţin,
dar variază ca şi frecvenţă. Astfel, vânturile de nord – vest şi nord cresc foarte mult ca
frecvenţă vara, în timp ce cele complementare de sud – est în anotimpurile de primăvară şi
iarnă.
Trebuie însă menţionat că trăsătura esenţială a regimului vântului din Valea Bistriţei o
constituie alternanţa zilnică a curenţilor aerieni dominanţi, noaptea şi dimineaţa dinspre
amonte, iar în intervalul diurn, dinspre aval, curentul descendent dominându-l pe cel
ascendent.
Cele mai frecvente cazuri de zile foarte uscate se întâlnesc primăvara. Numărul zilelor
cu umiditate relativă ≤ 50% este destul de ridicat (peste 115 zile/an), cele mai multe
întâlnindu-se în lunile intervalului aprilie – octombrie.
Numărul mediu de zile cu cer senin, noros şi acoperit prezintă regimuri bine exprimate
în acest areal. Zilele senine (nebulozitate: < 2 zecimi) totalizează un număr de peste 40 zile
după nebulozitatea totală şi peste 90 zile după cea inferioară, cu un maxim în luna august
şi un minim în decembrie. Zilele cu cer noros (nebulozitate: 2-8 zecimi) atât după
nebulozitatea totală, cât şi după cea inferioară prezintă valori asemănătoare (200-220
zile/an) cu maxim în luna iulie (20-22 zile) şi minime în luna noiembrie (sub 15 zile).

6
Numărul zilelor cu cer acoperit (nebulozitate: > 8 zecimi) ajunge la Piatra Neamţ la
peste120 zile/an, după nebulozitatea totală şi sub 45 după cea inferioară.
Flora prezentă în Piatra Neamţ şi în împrejurimi este destul de bogată şi variată.
Pădurile din jur sunt formate în general din conifere: brad, molid şi pin; şi din foioase: fag,
mesteacăn, carpen, stejar, cireş, măr, plop; dar şi din arbuşti: corn, măceş, alun, etc. Alături
de conifere, foioase şi arbuşti mai sunt prezente şi numeroase specii de graminee, flori şi
plante caracteristice stepei. În această zonă au fost identificate specii rare de floră, cum ar
fi: Adonis flammea , Iris X piatrae, Dactylorhiza incarnata ssp incarnata, Sisimbrium irio
(foarte rară). Datorită caracterului particular al florei, a fost declarată rezervaţia naturală
„Dealul Vulpii – Boţoaia”.
Rezervaţia botanică (fâneţele care formează pajiştea seculară „Dealul Vulpii”) este
localizată pe versantul sud - vestic al dealului Vulpea, din apropierea cartierului Ciritei,
component al municipiului Piatra Neamţ. Această rezervaţie floristică cunoscută sub
numele de „Ochiul de stepă”, a fost propusă pentru prima dată şi aprobată ca rezervaţie
naturală în anul 1971, pentru o suprafaţă de 2 ha, care se desfăşoară în principal pe
direcţia NV- SE, a pantelor sud - vestice, ale dealului Vulpea. Rezervaţia floristică ,,Dealul
Vulpii’’ în care sunt enumerate 28 de specii de plante care caracterizează stepa, este
delimitată de pantele de SV ale Dealului Vulpea, la o altitudine cuprinsă între 370 şi 420 m,
pe un sol brun de pădure în degradare.
Este un ochi de stepă în care se întâlneşte asociaţia de colilie – Stipa stenophylla,
Stipa joannis. Pe lângă aceste plante specifice stepelor se mai întâlnesc: jaleşul – Salvia
austriaca, Salvia pratensis, rezeda – Reseda inodora, macul cornut – Glaucium
corniculatum, cimbru – Saturea hortensis, ruşcuţa de primăvară – Adonis vernalis, pătlagina
– Plantago media, inul sălbatic – Linum perenne, măcrişul mărunt – Rumex acetosella,
ciucuşoara – Berteroa incana, trifoiul de munte – Trifolium montanum, păiuşul – Festuca
valesiaca, coada şoricelului – Achilea setacea, clocotici – Rhinanthus alectorolophus,
sparceta – Onobrychis arenaria, aglica – Filipendula hexapetala, cinci degete – Potentilla
argentea, ţâţa caprei – Tragopogon orientalis, jaleş – Stachys recta, amăreala – Polygala
major, muşcatul dracului – Knautia arvensis, sânzâiene – Gallium vernum, măzăriche –
Vicia tenuifolia, coada vulpii – Alopecurus pratensis.
Datorită varietăţii formelor de relief, a varietăţii habitatelor, fauna este extrem de
bogată. Lacul Bâtca Doamnei reprezintă un important cartier de iernare pentru populaţii
numeroase de specii de păsări acvatice: Anas platyrynchos (raţa mare), Anas penelope
(raţa fluierătoare), Anas crecca (raţa mică), Cygnus olor (lebăda de vară), Cygnus cygnus
(lebăda de iarnă), Tachibaptus rufficolis (corcodel mic), Bucephala clangula (raţa
sunătoare), Fulica atra (lişiţa), Larus argentatus (pescăruş argintiu), pe versanţii din jurul
acestuia se întâlneşte o bogată avifaună: Accipiter nissus (uliu păsărar), Accipiter gentilis
(uliu porumbar), Falco peregrinus (şoim călător), Columba palumbus (porumbel gulerat),
Athene noctua (cucuvea), Streptopelia turtur (turturică), Cuculus canorus (cuc), Picus
canus (ghionoaie sură), Picus viridis (ghionoaie verde), Parus major (piţigoi mare), Parus
palustris (piţigoi sur), Fringilla coelebs (cinteza), Turdus merula (mierla). În pădurile din jurul
oraşului întâlnim o bogată faună cinegetică: Capreolus capreolus (căprior), Sus scrofa
(mistreţ), Vulpes vulpes (vulpe), Lepus europaeus (iepure), Sciurus vulgaris (veveriţa),
Meles meles (viezure). Herpetofauna este reprezentată de Natrix natrix (şarpe de casă),
Natrix tesselata (şarpe de apă), Lacerta viridis (guşter), Anguis fragilis (năpârca) şi diferite
specii de amfibieni.
În Piatra Neamţ, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistriţa şi Cuiejdi. Printre
pârâiaşele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de
pe raza municipiului Piatra Neamţ sunt acumularea Bâtca Doamnei (255 ha şi un volum de
cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un
7
 volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei). Ambele
sunt lacuri de acumulare pe râul Bistriţa, ce izvorăşte din munţii Rodnei, judeţul Suceava şi
străbate judeţul Neamţ pe o lungime de 118 Km, având suprafaţa bazinului hidrografic de
3678,0 km2.
Secţiunile de supraveghere stabilite pe acest râu sunt: Frumosu, Straja, Piatra
Neamţ, Roznov, Frunzeni şi Zăneşti (canal UHE). Altitudinea medie a bazinului hidrografic
este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate şi altitudini mai mari în vest
şi în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est. După
anul 1960, cursul mijlociu şi inferior al râului Bistriţa a fost amenajat hidroenergetic prin
construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de
acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.
Râul Cuiejdi este afluent de partea stângă a râului Bistriţa cu o lungime totală de
24 km şi o suprafaţă de 100,0 km 2 cu albia râului amenajată în zona municipiului Piatra
Neamţ. Calitatea apei râului este monitorizată în secţiunea Piatra Neamţ, situată la
altitudinea de 450 m, latitudinea 46°59', longitudinea 26°19', lăţimea medie - 5,0 m şi
adâncimea medie - 0,16 m.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii, în anul 2007, în zonă a fost de 737,3 mm, iar
temperatura medie anuală a aerului a înregistrat valori de 9,4 °C. Râul Cuiejdiu străbate o
serie de localităţi pe o distanţă apreciabilă, calitatea apei râului fiind influenţată de poluarea
difuză exercitată de localităţile riverane prin diversele tipuri de deşeuri depuse pe maluri şi
de municipiul Piatra Neamţ, prin evacuările necontrolate de ape menajere prin canalele
pluviale.
Substanţele prioritare/periculoase au prezentat concentraţii care s-au încadrat în
standardele de calitate cu excepţia plumbului, a cărui concentraţie a fost
necorespunzătoare determinând o stare chimică proastă în anul 2007.

Nr. Staţie Debit maxim în anul Debit mediu

crt. Râul hidrometrică 2007 (mc/s) multianual (mc/s)
Bazinul hidrografic Siret
1. Moldova Roman 473 / 07.08.2007 31,9
2. Bistriţa Frunzeni 167 / 25.10.2007 19,0

Tabel 1 Debite măsurate pe râuri (în zona Roman şi Piatra Neamţ) în anul 2007

Nr. Volume de apă prelevate în anul 2007 Domeniul de

Denumirea folosinţei
crt (mii mc) activitate
12.766,5 din care:
supraf. Bistriţa - Bâtca Doamnei: 3882,4
C.J. APA SERV SA subt. Bistriţa - Vaduri : 8341,1
1. NEAMŢ subt. Cracău – Bodeşti, Dobreni: 67, 9
Gospodărie
subt. Cracău – Ştefan cel Mare: 30,3
comunală
subt. Bicaz – Ticoş (Fil. Bicaz) 432,0
subt. Horia - 12,8
2. S.C. ACVASERV SRL 6910,10 Gospodărie
ROMAN subteran Moldova (Pildeşti, Simioneşti ) comunală
5704,0 din care:
suprafaţă canal UHE: 4.999,5
4. SC FIBREX NYLON SA Producţie de
subteran Bistriţa: 610,2
8
 SĂVINEŞTI subteran Cracău: 94,3 fire şi fibre
sintetice
5. SC ARCELOR MITTAL 3800,0
TUBULAR PRODUCTS suprafaţă Moldova Metalurgie
ROMAN SA
6. SC AGRANA ROMÂNIA 2354,0 Producţie
SA Sucursala ROMAN suprafaţă Moldova zahăr

Tabel 2 Principalele folosinţe de apă

Roman este un municipiu situat în partea centrală a podişului Moldovei, la

confluenţa râurilor Siret şi Moldova. Dacă în anul 1992 oraşul avea o populaţie de 83.000
de locuitori, în anul 2002 s-a ajuns la o populaţie stabilă de 69.268 locuitori, iar în anul
2009 la o populaţie de 67697. Prin HG 1284/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, Situl „Lunca Siretului Mijlociu” a
fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică (ROSPA0072) . O parte a acestui sit
se regăseşte pe teritoriul Municipiului Roman. Lunca Siretului se încadrează în etajul
climatic al dealurilor joase, 200 – 500 m alt. Iernile sunt reci şi verile răcoroase.
Temperaturile extreme se produc iarna în februarie iar vara în august (temperatura medie
anuală: 8,4 C°, temperatura maximă absolută: 38,2 C°, temperatura minimă absolută:
- 33,2 C°). Precipitaţiile sunt influenţate de circulaţia maselor de aer (cantitatea medie
anuală – 517 mm, cantităţi minime anuale - 300 mm, cantităţi maxime anuale – 940 mm).
Din punct de vedere floristic Lunca Siretului Mijlociu aparţine regiunii euro – siberiene.
Flora vasculară actuală din Lunca Siretului cuprinde 950 specii spontane (cu 139
subspecii), 4 hibrizi şi 29 specii subspontane şi cultivate. Speciile spontane aparţin unui
număr de 93 familii (10 specii de pteridofite şi 940 de angiosperme). Unele specii sunt rare
pentru ecosistemul de luncă: Prunus mahaleb, Symphytum cordatum, Euonymus nana,
Crocus vernus, Leucojum vernum, Aposeris foetida, Angelica sylvestris, Vitis sylvestris,
Colchicum autumnale, Inula oculus – cristi. Rare pentru flora României sunt următoarele
specii: Glycirrhiza glabra, Ranunculus circinatus, Echinocystis lobata, Menyanthes trifoliata,
Lindernia procumbens, Lappula marginata, Omphalodes scorpioides.
Avifauna este reprezentată prin: Alcedo atthis (pescăraş albastru), Anthus
campestris (fâsa de câmp), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Dendrocopos
syriacus (ciocănitoarea de grădini), Falco peregrinus (şoim călător), Falco
vespertinus (vânturel de seară), Ficedulla albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva
(muscar mic), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte
neagră), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Phalacrocorax pygmaeus
(cormoran mic), Ciconia ciconia (barza albă), Ciconia nigra (barza neagră), Platalea
leucorodia (lopătar), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Tringa glareola (fluierar de
mlaştină).
Parcul municipal Roman (16 ha) funcţionează ca zonă de agrement din secolul al XIX-
lea şi provine din fosta pădure Teiuş. Aici se întâlnesc 38 de specii de arbori şi arbuşti de
provenienţă diferită:
- din Europa – Acer campestre, Acer platanoides, Acer pseudoplatanus, Acer
tataricum, Aesculus hippocastanum, Carpinus betulus, Cerasus avium, Cornus mas,
Cornus sanguinea, Fraxinus excelsior, Platanus acerifoilia, Picea abies, Prunus cerasifera,
Pyrus pyraster, Quercus petraea, Quercus robur, Sambucus nigra, Tilia cordata, Tilia
plathyphylos, Tilia tomentosa, Ulmus minor;
9
 - din Eurasia – Ailanthus altissima, Crataegus monogina, Juglans regia, Morus alba,
Populus alba, Populus nigra, Pyrus communis, Robinia pseudaccacia, Salix alba, Salix
fragilis, Ulmus procera;
- din America de Nord – Acer negundo, Gleditsia triacanthos, Quercus rubra;
- din Asia – Salix babilonica, Sophora japonica, Thuja orientalis.
Stejarul secular de la Roman (Quercus robur) - are o vârstă de aproximativ 300 de
ani, înălţimea de 25 m, diametrul de 1,4 m, iar diametrul coroanei este de 20 m. Se mai
numeşte şi „Stejarul Unirii”, fiind situat în curtea clădirii fostă proprietate a învăţătorului Ion
Ştefănescu Românul, luptător pentru unire.

Horia
Comuna Horia este situată între 46 054' latitudine nordică şi 26 056' longitudine estică,
altitudinea fiind cuprinsă între 110 m în satul Horia şi 180 m în Cotu - Vameş. Vecinii
comunei sunt: la nord municipiul Roman, la est comuna Ioan Creangă, la sud comuna
Secuieni şi la vest comuna Trifeşti. În partea de nord teritoriul comunei Horia este despărţit
de municipiul Roman de râul Moldova, în est se află dealurile Sirei (500m), la sud se întind
terasele de luncă ale râului Siret iar la vest este o terasă de 40 m altitudine numită Trifeşti,
pe versantul drept al râului Moldova. Aproape în întregime, avalul acestei comune este
drenat de fosta albie a râului Moldova, în prezent este cunoscută sub denumirea de
Moldova Seacă, cu multe izvoare care formează bălţi, stufişuri şi păpurişuri de unde apa
este asanată prin lucrări agro-ameliorative. Comuna este aşezată la încrucişarea drumului
european E85 cu drumul naţional DN15.
Clima localităţii este temperat continentală cu particularităţile generate de aşezarea pe
culoarul topo - climatic Moldova – Siret, care face ca aerul boreal să se canalizeze în lungul
lui, provocând inversiuni termice. Clima caldă se găseşte sub influenţa permanentă a
maselor de aer muntos ce se scurge pe valea Moldovei spre valea Siretului. În timpul iernii
masele de aer artic formate din Anticiclonul Siberian de mare presiune, trece peste teritoriul
comunei sub denumirea de Crivăţ, viteza sa putând atinge 100 km/h. Vara invazia de aer
oceanic umed şi cald, determină o vreme caldă şi umedă. Luna cu precipitaţiile ce mai
mari este iulie – 77,8 mm3, media anuală fiind de 529 mm3/m2.
Terasa de luncă pe care sunt situate cele două sate componente are un relief variat,
reprezentat prin suprafeţe plane sau uşor vălurite, forme cu aspect de grind şi largi
depresiuni, lăsate de albia veche a râului Moldova, cu ape stagnate temporar şi unele
permanent. Terasa este alcătuită din aluviuni nisipoase şi argiloase sub care se găseşte
pietriş. Populaţia comunei era la 01.01.2009 de 7263 locuitori.
Bicazul se situează la poalele Munţilor Ceahlău, la o altitudine de 432 m, la
confluenţa râului Bicaz cu râul Bistriţa, la 28 km vest de municipiul Piatra Neamţ. Dacă în
anul 2002 oraşul avea o populaţie de 8428 de locuitori, în anul 2009 populaţia oraşului a
crescut la 8571 de locuitori.

Parcul Naţional Ceahlău

Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7742,5 ha pe teritoriul judeţului Neamţ
este instituit prin legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului
naţional-secţiunea a III-a - zone protejate şi prin Hotărârea de Guvern nr. 230/2003.
Situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, Ceahlăul este cel mai important masiv
din Moldova, cu o individualitate geografică bine conturat, reprezentând o unitate ecologică
cu elemente de strictă originalitate.

10
 În cadrul masivului Ceahlău aflorează o mare varietate de formaţiuni geologice ce
formează mai multe unităţi tectonice cu zona de pânză de şariaj. Muntele Ceahlău este
situat în zona flişului cretacic si reprezintă cel mai renumit si mai impresionant masiv din
partea centrală a Carpaţilor Orientali, care mai păstrează încă eşantioane nealterate ale
naturii, dar care se află la limita pragului ecologic al degradării. Spre Sud şi Vest se
întâlnesc pereţi verticali, golaşi sau cu vegetaţie tipică de stâncărie, cu grad scăzut de
acoperire. În partea sudică apare o treaptă impresionantă cu înclinaţie spre Nord – Est şi
care se continuă cu mici întreruperi şi îngustări numită Ocolaşul Mic.
Pe partea de Sud - Est, de-a lungul abruptului, se află Poliţa cu Crini, bine reliefată
şi unde este prezentă specia Larix decidua, ssp.carpatica. În partea de Nord - Est apar
mici brâne înierbate, sculptate în strate mai moi, grezoase, formând repezişuri sau cascade
succesive, cea mai mare fiind Duruitoarea, cu o cădere de cca. 30 m.
În ceea ce priveşte abrupturile se pot vedea forme variate, ca înfăţişare şi
dimensiuni, datorită modului specific de modelare a conglomeratelor şi gresiilor,
remarcându-se forme de domuri, turnuri, columne, prisme, sau piramide. Alte aspecte
specifice sunt legate de apariţia sporadică a calcarelor ca de exemplu: la Piatra cu Apă,
Ocolaşul Mic, Izvorul Alb sau Turnurile lui Budu.
Parcul Naţional Ceahlău adăposteşte ecosisteme montane de o mare valoare,
având o continuitate în toate subzonele, cuprinzând specii floristice şi faunistice de o mare
varietate şi bogăţie. Flora vasculară din Rezervaţia Naturală Ceahlău conţine 1097 specii şi
206 subspecii inventariate până acum, ceea ce reprezintă o importantă acumulare floristică,
deoarece reprezintă aproximativ 30% din flora României şi 60% din flora judeţului Neamţ.
Valoarea ştiinţifică a masivului creşte prin existenţa numeroaselor rarităţi floristice, dintre
care 61 de specii sunt protejate prin lege, monumente ale naturii, endemite, specii rare,
relicte ale erei glaciare.
Dintre speciile rare din flora ţării ocrotite prin lege menţionăm: Leontopodium
alpinum, Cypripedium calceolus, Nigritella nigra, N.rubra, Taxus baccata, Larix decidua
ssp.carpatica, Trollius europaeus. Muşchii sunt reprezentaţi prin urmatoarele specii mai
rare şi caracteristice acestui masiv dintre care doua specii sunt endemice pentru Ceahlău:
Polytrichum leonii şi Bryum radiani. Flora lichenologică este bogată în taxoni, dar mai ales
în indivizi, în majoritate saxicoli dintre care mulţi sunt rari pentru ţară: Cladonia rangiferina f.
moldavica, Lobaria pulmonaria f. typical.
Pădurea mixtă este alcătuită din fag, carpen şi brad, iar din flora acestor păduri se
pot evidenţia plante lemnoase sau ierboase unele mai frecvente altele mai rare. In poienile
pădurilor (Poiana Maicilor, Poiana Stanilelor, Poiana Viezuri) se remarca o vegetaţie
formată din paiuş, iarba câmpului, firuţa, bulbuci de munte, clopoţei.
Pe lângă bogaţia floristică a masivului Ceahlău, diversitatea faunistică, cuprinzând
specii de nevertebrate, da un specific aparte acestei zone. Resturile fosile din perimetrul
muntelui Ceahlău certifică prezenţa unei faune bogate încă din timpurile cele mai vechi.
Lumea păsărilor este elementul faunistic cel mai interesant care dă colorit şi variaţie
Ceahlăului şi pădurilor sale. Păsările sunt reprezentate printr-un număr mare de specii,
datorită diversităţii accentuate a cenozelor.
Tabloul faunistic al Ceahlăului este completat prin prezenţa mamiferelor, relativ
puţine ca număr şi specii; dintre cele aproape 100 specii de mamifere din ţara noastră,
Ceahlăul adăposteşte cca 30 de specii. In afară de câteva specii indiferente faţă
de altitudine, relief şi biotop, cum sunt lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes) şi iepurele
(Lepus europaeus), celelalte specii cunoscute ca prezente în acest masiv sunt cantonate
în biotopi caracteristici modului lor de viaţă.

SOLURILE
11
 Se încadrează în categoria tipică a provinciei montane (cca 50%), iar restul aparţin
aşa numitei provincii carpato – moldave.
Pe terasele Siretului si Moldovei se găsesc cernoziomuri, în Subcarpaţi domină
solurile cenuşii şi brune podzolice, iar în zona montană cele brune acide şi brune podzolice.
Din suprafaţa totală a judeţului Neamţ de 589 614 ha terenurile agricole ocupă
283 905 ha adică 48,15 % din teritoriu iar terenurile neagricole 305 709 ha, respectiv 51,85
%. Fondul funciar agricol este alcătuit în principal din terenuri arabile, care ocupă 170 923
ha, deţinând ponderea cea mai mare 60,20 %. Păşunile, fâneţele şi pajiştile naturale ocupă
38,77 % adică 110 076 ha. Terenurile cu vii şi livezi se întind pe 2 905 ha adică 1,03 % din
terenurile arabile.
Suprafaţa fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Piatra Neamţ este de
250 682 ha, din care 203 455 ha aparţin de fondul forestier de stat şi 47 227 ha aparţin de
fondul forestier privat.

12
 CLIMA
Clima judeţului Neamţ este temperat continentală cu particularităţi specifice părţii de
Est a ţării (veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari şi
zăpadă).
Caracteristicile climei sunt determinate de altitudine, de particularităţile circulaţiei
atmosferice, de formele şi de fragmentarea reliefului, cât şi de marile suprafeţe lacustre,
apărute odată cu amenajarea hidroenergetică a Bistriţei.
Vânturile dominante sunt cele de Vest, Nord - Vest, influenţate în drumul lor de
suprafeţele lacurilor de acumulare, care prezintă mari inerţii termice. Regiunea de podiş
este larg deschisă circulaţiei atmosferice din Est şi are drept rezultat o intensificare a
vânturilor.
Temperatura medie anuală creşte progresiv de la Vest spre Est, din zona montană
spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş şi a fost de 9,9 0 C în anul 2009.
Precipitaţiile medii anuale înregistrat au valori mai mari în zona montană şi scad
cantitativ cu cât ne deplasăm spre Est; în zona Ceahlău – Toaca peste 700 mm/an, în
Piatra Neamţ 649 mm/an, iar în zona Roman 529 mm/an.
Temperaturile maxime înregistrate în judeţul Neamţ în anul 2007 au fost în lunile iunie,
iulie şi august (36°C, 38,3°C, 35,4°C). În data de 24 iulie 2007 s-a înregistrat valoarea de
38,3°C, valoare ce a depăşit maxima absolută de temperatură înregistrată în cei 48 de ani
de la înfiinţarea staţiei.
Temperaturile minime înregistrate în judeţul Neamţ în anul 2007 au fost în lunile
februarie, martie şi decembrie (-17,8°C, -28°C şi -11,9°C). Cantitatea anuală de precipitaţii
în municipiul Piatra Neamţ în anul 2007 a fost de 660,3 l/m2.

În tabelul următor sunt prezentate frecvenţa, (%) şi viteza medie, (m/s) anotimpul şi direcţia
vântului la Staţia Meteorologică Piatra Neamţ în anii 2000 - 2007

Anotimpul Frecvenţa/ Direcţia

Viteza
N NE E SE S SV V NV Calm
medie
Iarna Frecvenţa,
13,3 1,8 5,4 14,2 3,1 2,4 31,0 13,7 15,1
%
Viteza,
3,0 1,5 1,9 2,3 2,0 2,5 4,4 3,0
m/s
Primăvara Frecvenţa,
14,4 2,1 6,2 15,1 2,5 3,5 33,8 12,2 10,1
%
Viteza,
3,3 2,2 3,1 3,5 2,5 2,3 4,0 3,0
m/s
Vara Frecvenţa,
11,4 2,7 4,5 8,6 2,1 4,4 43,5 14,2 8,6
%
Viteza,
3,1 2,0 2,5 3,2 1,9 1,6 3,0 2,6
m/s
Toamna Frecvenţa,
12,0 1,7 4,3 12,8 2,5 3,7 35,6 14,4 13,0
%
Viteza,
2,7 1,3 2,0 2,5 1,9 2,2 3,7 2,5
m/s

13
 Frecvenţa, viteza medie şi direcţia vântului
la Staţia Meteorologică Piatra Neamţ în anii
2000 – 2007- iarna

Frecvenţa, viteza medie şi direcţia vântului

la Staţia Meteorologică Piatra Neamţ în anii
2000 – 2007- primăvara

14
Frecvenţa, viteza medie şi direcţia vântului
la Staţia Meteorologică Piatra Neamţ în anii
2000 – 2007- vara

15
 Frecvenţa, viteza medie şi direcţia vântului
la Staţia Meteorologică Piatra Neamţ în anii
2000 – 2007- toamna

În timpul anului, frecvenţa calmului înregistrează variaţii de la o luna la alta, cu un maxim ce

se plasează în luna februarie (15,9%), luna cea mai liniştită, şi cu un minim în luna mai
(7,7%), care este deci cea mai agitată, cu importante perturbări ale circulaţiei atmosferice.
Primăvara este anotimpul în care se constată o creştere a frecvenţei vânturilor pentru
aproape toate direcţiile, pentru cele de vest, sud-est şi nord (33,8%, pentru vânturile din
vest, 15,1 % pentru cele din sud-est, respectiv 14,4 % pentru nord) şi depăşesc puţin
valorile pentru frecvenţa pe aceleaşi direcţii a vântului în anotimpul de iarna.

Lista titularilor de activităţi potenţial poluatoare ale atmosferei, tipul şi cantitatea de poluanţi
emişi în anul 2007

Principalii
poluanţi Cantităţi de poluanţi
Titular de activitate Tipul de activitate
atmosferici emişi in 2007
emişi
SC PUBLISERV SRL 1590 tone CO2
Proiectare,
PIATRA NEAMŢ 2,46 tone SO2
construcţii,
CO2, SO2, NOx, 5,89 tone NOx
reparaţii,
NMVOC, CO, 15,09 tone NMVOC
întreţinere drumuri
TSP, PM10 17,5 tone CO
şi administrarea
552,42 tone TSP
domeniului public
1,01 tone PM10
SC PETROCART SA 7392 tone CO2
PIATRA NEAMŢ 2,12 tone SO2
CO2, SO2, NOx,
Fabricarea 16,19 tone NOx
CO, NMVOC,
cartonului şi hârtiei 8,10 tone CO
TSP
2,23 tone NMVOC
0,38 tone TSP
SC MECANICA CEAHLĂU 822,97 tone CO2
SA PIATRA NEAMŢ Maşini şi 0,23 tone SO2
CO2, SO2, NOx,
echipamente 1,89 tone NOx
CO, NMVOC
agricole 7,90 tone CO
23,86 tone NMVOC
SC BRANTNER SERVICII Colectare, CO2, SO2, NOx, 707 tone CO2

16
 Principalii
poluanţi Cantităţi de poluanţi
Titular de activitate Tipul de activitate
atmosferici emişi in 2007
emişi
1,85 tone SO2
ECOLOGICE SA PIATRA transport, 7,86 tone NOx
CO, NMVOC
NEAMŢ depozitare deşeuri 6,26 tone CO
1,50 tone NMVOC
90,8 tone CO2
SC MAELVI COMIMPEX Lucrări de instalaţii CO2, SO2, NOx, 0,25 tone SO2
SRL sanitare şi termice CO 0,43 tone NOx
1,24 tone CO
62,6 tone CO2
SC AMBIA PROD SRL Producţia altor CO2, SO2, NOx, 0,17 tone SO2
PIATRA NEAMŢ tipuri de mobilier CO 0,10 tone NOx
0,62 tone CO
77,6 tone CO2
0,01 tone SO2
SC PANMONT SA PIATRA Fabricare produse CO2, SO2, NOx,
0,21 tone NOx
NEAMŢ de panificaţie NMVOC, CO
2,47 tone NMVOC
2,07 tone CO
Producere bere 304,9 tone CO2
0,01 tone SO2
SC COZLA PRODUCŢIE CO2, SO2, NOx,
0,36 tone NOx
SRL PIATRA NEAMŢ NMVOC, CO
1,15 tone NMVOC
1,51 tone CO
Fabricarea pâinii 89 tone CO2
0,02 tone SO2
SC PAMGAZ SA PIATRA CO2, SO2, NOx,
1,19 tone NOx
NEAMŢ NMVOC, CO
5,62 tone NMVOC
0,95 tone CO
Prelucrarea 4,77 tone CO2
lemnului 2,21 tone SO2
CO2, SO2,
3,82 tone MNVOC
SC SEF PERTOFOREST NMVOC,
1,17 tone CH4
PIATRA NEAMŢ CO,CH4, TSP,
13,96 tone CO
PM10
0,142 tone TSP
1,044 tone PM10
Prepararea şi 761 tone CO2
vopsirea blănurilor, 0,05 tone SO2
S.C. LANGELLOTTI SRL CO2, SO2, NOx,
fabricarea 0,87 tone NOx
Dumbrava Roşie CO, NMVOC
articolelor din 1,1 tone CO
blană 0,32 tone NMVOC
Producere mobilier 231,2 tone CO2
0,015 tone SO2
SC DELTA WOOD SRL CO2, SO2, NOx,
0,34 tone NOx
Dumbrava Roşie NMVOC, CO,
5,09 tone NMVOC
0,91 tone CO
S.C. LERA SRL D. ROŞIE Fabricarea CO2, SO2, NOx, 28,52 tone CO2

17
 Principalii
poluanţi Cantităţi de poluanţi
Titular de activitate Tipul de activitate
atmosferici emişi in 2007
emişi
utilajelor pentru 0,06 tone SO2
industria textilă, 0,15 tone NOx
CO, PM 10
pielăriei şi a 1,31 tone CO
îmbrăcămintei 0,026 tone PM10
512 tone CO2
Fabricarea CO2, SO2, NOx, 0,30 tone SO2
S.C. UMARO SA ROMAN
maşinilor unelte CO 1,43 tone NOx
2,94 tone CO
291 tone CO2
Fabricare de
S.C. SMIRODAVA SA CO2, SO2, NOx, 0,02 tone SO2
articole tricotate tip
ROMAN CO 0,30 tone NOx
lână
0,86 tone CO
1987 tone CO2
2,13 tone SO2
CO2, SO2, NOx, 9,91 tone NOx
SC SUINPROD SA ROMAN Creştere suine
CO, NH3, CH4 6,67 tone CO
867,41 tone NH3
1109,32 tone CH4
35582 tone CO2
1,68 tone SO2
SC AGRANA ROMÂNIA SA Fabrica de
CO2, SO2, NOx, 101,18 tone NOx
BUZĂU SUCURSALA prelucrare materii
CO,TSP, PM10 19,35 tone CO
ROMAN prime vegetale
1,98 tone TSP
0,77 tone PM10
1056 tone CO2
0,53 tone SO2
SC ROMANA PROD SRL Produse CO2, SO2, NOx,
2,54 tone NOx
ROMAN zaharoase CO, PM10
4,84 tone CO
0,22 tone PM10
133389 one CO2
Producerea şi
64,55 tone SO2
ARCELORMITTAL comercializarea
CO2, SO2, NOx, 286,43 tone NOx
TUBULAR PRODUCTS ţevilor din oţel
CO, TSP, PM10 92,11 tone CO
ROMAN SA carbon prin
1,91 tone TSP
laminare la cald
2,42 tone PM10
1344634 tone CO2
27,50 tone SO2
313,79 tone NMVOC
CO2, SO2,
539,28 tone NOx
CARPATCEMENT HOLDING NMVOC, NOx,
Fabricare ciment 920,12 tone CO
SA SUCURSALA BICAZ CO, Pb, Zn, TSP,
1086,7 tone Pb
PM10
2491,3 tone Zn
538,56 tone TSP
464,44 tone PM10

18
CAPITOLUL III
Descrierea situaţiei existente

Structura reţelei de monitorizare a calităţii aerului şi caracteristicile staţiilor de

monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calităţii aerului, precum şi
detalii asupra datelor statistice privind calitatea aerului sunt prezentate în cele ce urmează.

3.1 Structura reţelei de monitorizare

Denumirea reţelei: Reţeaua Naţională de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Neamţ –
parte a reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului
Prescurtare: Reţea Neamţ
Tipul de reţea - la nivel de judeţ
Timpul de referinţă (GMT şi local) - GMT+2
Responsabilul reţelei – ing. Sîrbu Teodora, tel.: 0233/215049 – interior 215, fax:
0233/215049, mobil 0743/571267, monitoring@apmnt.ro
Componenţa reţelei:
Tip staţie Număr de staţii
- trafic -
- industrial 2
- fond urban 1
- fond suburban -
- fond regional -

3.2. Informaţii generale cu privire la staţii

Denumirea staţiei: Staţie de fond urban Piatra Neamţ
Codul staţiei: NT1
Denumirea arealului/zonei din care face parte staţia: Zona Dărmăneşti
Codul zonei: NT
Tipul staţiei:
- fond urban
Responsabilul staţiei: Podoleanu Cristian, tel.: 0233/215049 – interior 203, fax:
0233/215049, monitoring@apmnt.ro; laborator@apmnt.ro
Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu întreţinerea staţiei: Agenţia pentru
Protecţia Mediului Neamţ, Piaţa 22 Decembrie nr. 5, cod 610007, Piatra Neamţ
Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele: ANPM, panouri exterioare şi
interioare de informare a publicului

3.2.1 Aria de reprezentativitate:

Clasa staţiei Raza ariei de reprezentativitate Încadrare

Staţie de trafic 10 - 100 m
Staţie industrială 100 m -1 km
Staţie de fond urban 1 km – 5 km x
Staţie de fond suburban 25-150 km
Staţie de fond regional 200-500 km

19
 EMEP -

3.2.2 Coordonatele geografice:

1) Sistem zecimal: lat. N 46,93; long. E 26,39;
2) Sistem GPS: lat. N 46056’03’’; long. E 26023’22’’

3.2.3Altitudinea: 360 m

3.2.4 Poluanţii măsuraţi:

SO2 X
NO2 X
NOX X
CO X
NO X
O3 X
PM 10/PM2,5 nefelometric X
PM 10/2,5 gravimetric X
Pb
Benzen X
Toluen X
Ethylbenzen X
p-Xylen X
m-Xylen X
o-Xylen x

3.2.5 Parametrii meteorologici măsuraţi:

Temperatura X
Viteza vântului X
Direcţia vântului X
Umiditatea relativă X
Presiunea atmosferică X
Radiaţia solară X
Precipitaţii X

3.2.6. Alte informaţii relevante:

Distanţă până la cele mai apropiate

Înălţime obstacole
Direcţia obstacole
predominantă a clădire Staţia clădire Staţia
clădire Casa clădire Casa
vântului Meteo Piatra Meteo Piatra
Speranţa Speranţa
Neamţ Neamţ
V 30 m 200 m 7m 7m

3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

3.2.7.1. Tipul zonei
- urbană
3.2.7.2 Caracterizarea zonei
- rezidenţială

20
 - comercială
- industrială (la cca. 2 km se află SC KOBER SRL Turtureşti - producător de lacuri si
vopsele)
3.2.7.3. Număr aproximativ de locuitori din zonă: 10 000 locuitori

3.2.8 Caracterizarea traficului

Străzi înguste: la cca. 10 m, volum mic de trafic (mai mic de 2.000 vehicule/zi).
Intersecţia Orion (semaforizată).
Staţii de troleibuz, autobuz, microbuz, taxi.

3.2.9 Informaţii privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1 Echipamente

A. Staţia Piatra Neamţ NT1

Denumire
Tip echipament Parametru măsurat Metoda de măsurare utilizată
echipament
Analizor de SO2 cu tub de
permeaţie şi cuptor pentru
Analizor SO2 SO2 fluorescenţă UV
verificările zilnice de
performanţă, ML 9850B
Analizor de NOx cu tub de
Analizor NOx permeaţie şi cuptor, NO,NO2,NOx chemiluminiscenţă
ML9841B
Analizor CO Analizor de CO, ML9830B CO absorbţie în IR
Analizor automat de
pulberi echipat cu
Analizor PM10 PM10/PM2,5 nefelometrie ortogonală
impactori interschimbabili
pentru PM10 şi PM 2,5
Prelevator cu debit scăzut
Prelevator prelevare şi determinare
pentru PM10, PM2,5 şi PM10/PM2,5
pulberi PM10 gravimetrică
analiză Pb, LSPPM10
Analizor de ozon cu
Analizor O3 O3 fotometrie UV
calibrator intern, ML9810B
Benzen, Toluen,
Analizor COV- Analizor COV-BTX, BTX
Ethylbenzen, p-Xylen, gaz cromatograf
BTEX 2000
m-Xylen, o-Xylen
Calibrator portabil pentru
Calibrator
SO2, NOx, CO, O3, COV-
portabil
BTEX
Generator de Generator de aer zero, AIR
aer zero 2000
Staţie meteo Catarg meteo, 10 m,
telescopic
Senzor direcţie vânt TP-D1
(giruetă)
direcţie şi viteză vânt
Senzor viteză vânt
(anemometru) TP-V1
Senzor de temperatură temperatură
(termometru) HD 9008 TR

21
 Senzor umiditate relativă
umiditate relativă
HD 9008 TR
Senzor presiune
atmosferică (barometru) presiune atmosferică
HD 9408 Tbaro
Senzor radiaţie solară
(piranometru) radiaţie solară
LPPYRA03AC
Senzor de precipitaţii
(senzor de ploaie) TP- precipitaţii
PLUV

3.2.9.2 Caracteristici de prelevare:

- localizarea punctului de prelevare:
- faţada clădirii
- trotuar
- pavaj
- proprietăţi particulare
- grădini x
- curţi
- înălţimea punctului de prelevare: 1,5 m
- lungimea liniei de prelevare: 1,8 m
- timpul de prelevare: continuu

3.2.9.3 Calibrare:
- tip:
- automat
- manual
- automat şi manual x
- metoda: verificare zilnică automată a calibrării cu tub de permeaţie (zero şi span),
calibrare lunară manuală cu gaze etalon din butelie, calibrare multipunct la 6 luni
- frecvenţa: zilnic/lunar/semestrial sau la nevoie

B. Staţia Roman - NT-2

Informaţii generale
Denumirea staţiei: Staţie de tip industrial Roman
Codul staţiei: NT2
Denumirea arealului/zonei din care face parte staţia: zona industrială
Codul zonei: NT
Tipul staţiei:
- industrial
Responsabilul staţiei (cf. Ordinului 546/2008, anexa 4): Podoleanu Cristian, tel.
0233/215049 – interior 203, fax 0233/215049, monitoring@apmnt.ro; laborator@apmnt.ro
Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu întreţinerea staţiei: Agenţia pentru
Protecţia Mediului Neamţ, Piaţa 22 Decembrie nr. 5, cod 610007, Piatra Neamţ
Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele: ANPM, panouri exterioare şi
interioare de informare a publicului.

3.2.1.1 Aria de reprezentativitate:

22
 Clasa staţiei Raza ariei de reprezentativitate Încadrare
Staţie de trafic 10 - 100 m
Staţie industrială 100 m -1 km x
Staţie de fond urban 1 km – 5 km
Staţie de fond suburban 25-150 km
Staţie de fond regional 200-500 km
EMEP -

3.2.2.2 Coordonatele geografice:

1) Sistem zecimal: lat. N 46,95; long. E 26,92;

2) Sistem GPS: lat. N 46057’11’’; long. E 26055’09’’

3.2.3.3 Altitudinea: 206 m

3.2.4.4 Poluanţii măsuraţi:
SO2 X
NO2 X
NOX X
NO X
CO X
O3 X
PM 10 nefelometric X
Benzen X
Toluen X
Ethylbenzen X
p-Xylen X
m-Xylen X
o-Xylen X

3.2.5.5 Parametrii meteorologici măsuraţi:

Temperatura X
Viteza vântului X
Direcţia vântului X
Umiditatea relativă X
Presiunea atmosferică X
Radiaţia solară X
Precipitaţii X

3.2.6.6. Alte informaţii relevante:

Direcţia Distanţă până la cele mai apropiate Înălţime obstacole

predominantă a obstacole

23
 Cămine Cămine
Clădire Clădire Ateliere
Grup Ateliere Grup
Grup Grup Grup
vântului Şcolar Grup Şcolar Şcolar
Şcolar Şcolar Şcolar
Industrial Industrial Industrial
Industrial Industrial Industrial
V 50 m 40 m 5m 12 m 12 m 4m

3.2.7.7 Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

Tipul zonei: urbană

Caracterizarea zonei
- industrială
Număr aproximativ de locuitori din zonă: 10.000

3.2.8.8 Caracterizarea traficului:

Străzi largi: - volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi)
Intersecţia cu calea ferată, semafor;
Staţii de autobuz, microbuz.

3.2.9.9 Informaţii privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1.1 Echipamente:

Denumire Metoda de
Tip echipament Parametru măsurat
echipament măsurare utilizată
Analizor de SO2 cu tub de permeaţie
Analizor SO2 şi cuptor pentru verificările zilnice de SO2 fluorescenţă UV
performanţă, ML 9850B
Analizor de NOx cu tub de permeaţie
Analizor NOx NO2,NO, NOx chemiluminiscenţă
şi cuptor, ML9841B
Analizor CO Analizor de CO, ML9830B CO absorbţie în IR
Analizor automat de pulberi echipat
nefelometrie
Analizor PM10 cu impactori interschimbabili pentru PM10
ortogonală
PM10 şi PM 2,5
Analizor de ozon cu calibrator intern,
Analizor O3 O3 fotometrie UV
ML9810B
Benzen, Toluen,
Analizor COV- Ethylbenzen, p-
Analizor COV-BTX, BTX 2000 gaz cromatograf
BTX Xylen, m-Xylen, o-
Xylen
Calibrator Calibrator portabil pentru SO2, NOx,
portabil CO, O3, COV-BTEX
Generator de
Generator de aer zero, AIR 2000
aer zero
Staţie meteo Catarg meteo, 10 m, telescopic
Senzor direcţie vânt TP-D1 (giruetă)
direcţie şi viteză
Senzor viteză vânt (anemometru) TP-
vânt
V1
Senzor de temperatură (termometru) temperatură
HD 9008 TR

24
 Senzor umiditate relativă HD 9008
umiditate relativă
TR
Senzor presiune atmosferică presiune
(barometru) HD 9408 Tbaro atmosferică
Senzor radiaţie solară (piranometru)
radiaţie solară
LPPYRA03AC
Senzor de precipitaţii (senzor de
precipitaţii
ploaie) TP-PLUV

3.2.9.2.2 Caracteristici de prelevare:

- localizarea punctului de prelevare: curţi
- înălţimea punctului de prelevare: 1,5 m
- lungimea liniei de prelevare: 1,8 m
- timpul de prelevare: continuu.

3.2.9.3.3 Calibrare:
- tip:
- automat
- manual
- automat şi manual x
- metoda: verificare zilnică automată a calibrării cu tub de permeaţie (zero şi span),
calibrare lunară manuală cu gaze etalon din butelie, calibrare multipunct la 6 luni
- frecvenţa: zilnic/lunar/semestrial sau la nevoie

C. Staţia Taşca- NT3

Informaţii generale
Denumirea staţiei: Staţie de tip industrial Taşca
Codul staţiei: NT3
Denumirea arealului/zonei din care face parte staţia: sat Hamzoaia, com. Taşca
Codul zonei: NT
Tipul staţiei:
- industrial
Responsabilul staţiei (cf. Ordinului 546/2008, anexa 4): Podoleanu Cristian, tel.
0233/215049 – interior 203, fax 0233/215049, monitoring@apmnt.ro; laborator@apmnt.ro
Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu întreţinerea staţiei: Agenţia pentru
Protecţia Mediului Neamţ, Piaţa 22 Decembrie nr. 5, cod 610007, Piatra Neamţ
Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele: ANPM, panouri exterioare şi
interioare de informare a publicului.

3.2.1.3 Aria de reprezentativitate:

Clasa staţiei Raza ariei de reprezentativitate Încadrare

Staţie de trafic 10 - 100 m
Staţie industrială 100 m -1 km x
Staţie de fond urban 1 km – 5 km
Staţie de fond suburban 25-150 km
Staţie de fond regional 200-500 km

25
 EMEP -

3.2.2.3 Coordonatele geografice:

1) Sistem zecimal: lat. N 46,89; long. E 26,03;

2) Sistem GPS: lat. N 460 53 ’ 58 ’’; long. E 260 01’59 ’’

3.2.3.3 Altitudinea: 500 m

3.2.4.3 Poluanţii măsuraţi:

SO2 X
NOX X
PM 10 nefelometric X
PM 10 gravimetric X
Pb din PM10 X
Ni din PM10 X
Cd din PM10 X
As din PM10 X

3.2.5.3 Parametrii meteorologici măsuraţi:

Temperatura X
Viteza vântului X
Direcţia vântului X
Umiditatea relativă X
Presiunea atmosferică X
Radiaţia solară x
Precipitaţii x

3.2.6.3 Alte informaţii relevante:

Distanţă până la cele mai apropiate

Înălţime obstacole
obstacole
Direcţia Clădire, instalaţii, 3 Clădire,
predominantă a coşuri instalaţii,coşuri
Case Case
vântului SC Carpatcement SC Carpatcement
particulare particulare
Holding Sucursala Holding Sucursala
Bicaz Bicaz
200 /250m 100 m 12/17/20/75 m 4m

3.2.7.3 Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

Tipul zonei: rurală

Caracterizarea zonei: industrial - rezidenţială
Număr aproximativ de locuitori din zonă: 1000

3.2.8.3 Caracterizarea traficului:

26
 Străzi înguste: la cca. 10 m, volum mic de trafic (mai mic de 2.000 vehicule/zi).
Intersecţia cu calea ferată
Staţii de autobuz, microbuz.

3.2.9.3 Informaţii privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1.3 Echipamente:

Denumire Parametru Metoda de măsurare

Tip echipament
echipament măsurat utilizată
Analizor de SO2 cu tub de permeaţie
Analizor SO2 şi cuptor pentru verificările zilnice de SO2 fluorescenţă UV
performanţă, ML 9850B
Analizor de NOx cu tub de permeaţie NOx,NO,
Analizor NOx chemiluminiscenţă
şi cuptor, ML9841B NO2
Analizor automat de pulberi echipat
Analizor
cu impactori interschimbabili pentru PM10 nefelometrie ortogonală
PM10
PM10 şi PM 2,5
Prelevator cu debit scăzut pentru
Prelevator prelevare şi determinare
PM10, PM2,5 şi analiză metale, PM10
pulberi PM10 gravimetrică
LSPPM10
Catarg meteo, 10 m, telescopic
direcţie şi
Senzor direcţie vânt TP-D1 (giruetă)
viteză vânt
Senzor viteză vânt (anemometru)
TP-V1
Senzor de temperatură (termometru)
temperatură
HD 9008 TR
Staţie meteo Senzor umiditate relativă HD 9008 umiditate
TR relativă
Senzor presiune atmosferică presiune
(barometru) HD 9408 Tbaro atmosferică
Senzor radiaţie solară (piranometru) radiaţie
LPPYRA03AC solară
Senzor de precipitaţii (senzor de
precipitaţii
ploaie) TP-PLUV

2.5.2 Caracteristici de prelevare:

- localizarea punctului de prelevare: grădini
- înălţimea punctului de prelevare: 1,5 m
- lungimea liniei de prelevare: 1,8 m
- timpul de prelevare: continuu

2.5.3 Calibrare:
- tip:
- automat şi manual
- metoda: verificare zilnică automată a calibrării cu tub de permeaţie (zero şi span),
calibrare lunară manuală cu gaze etalon din butelie, calibrare multipunct la 6 luni
- frecvenţa: zilnic/lunar/semestrial sau la nevoie
27
28
3.3 Prezentarea datelor de monitorizare

Staţia Tipul Tip Număr măsurări validate Concentraţia Frecvenţa Nr. depăşiri
staţiei poluant Zilnice Orare Maxima zilnică Media anuală depăşiri VL% VL

2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009
NT1 Fond S02 328 344 7588 8103 13,7 16,2 5,69 4,67 0 0 0 0
urban
NO 324 339 7429 7891 14,8 25,8 4,66 6,14 0 0 0 0
NOX 324 339 7429 7891 72,0 95,9 26,41 22,59 0 0 0 0
NO2 324 339 7429 7891 49,3 70,1 19,26 13,07 0 0 0 0
CO 339 343 7784 8213 2,0 2,2 0,22 0,21 0 0 0 0
O3 247 336 5815 7892 101,5 137,6 54,07 65,99 0 0 0 0
Benzen 250 257 5941 6405 8,5 13,8 2,06 2,35 0 0 0 0
PM10 263 - 5979 - 96,4 - 22,82 - 10,27 - 27 -
nef.
NT2 Industrial S02 321 117 7417 2766 22,4 17,6 5,30 6,12 0 0 0 0
NO 314 101 7295 2426 38,2 16,5 8,94 5,13 0 0 0 0
NOX 314 101 7295 2426 100,4 62,7 35,12 26,3 0 0 0 0
NO2 314 101 7295 2426 48,1 47,5 21,40 18,43 0 0 0 0
CO 315 131 7354 3159 1,8 1,0 0,20 0,27 0 0 0 0
O3 273 127 6305 3040 110 122 55,82 66,53 0 0 0 0
Benzen 247 80 5894 1967 5,7 5,6 1,57 2,88 0 0 0 0
PM10 314 142 7332 3096 164,4 135,3 44,05 28,98 27,39 5,63 86 8
nef.

Obs. Staţia NT3 a fost pusă în funcţiune în luna noiembrie 2009

29
Cod Tipul Depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorii monitorizaţi
staţie staţie SO2 NO2 NOX PM10 PM10 Pb C6H6 CO O3
nef. grav. prag
alertă
NT1 Fond - - - 27 - - - - -
2008 urban
NT2 Industrial - - - 86 - - - - -
2008
NT2 Industrial - - - 8 - - - - -
2009

CAPITOLUL IV
IDENTIFICAREA ŞI VALIDAREA DEPĂŞIRII. IDENTIFICAREA SURSELOR

4.1 Identificarea depăşirii

Identificarea depăşirilor valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă, se efectuează de

către responsabilul cu activitatea de gestionare a datelor şi de responsabilul pentru
operarea echipamentelor de monitorizare din cadrul Serviciului Monitoring, Bază de Date şi
Rapoarte, numiţi prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 546/2008, modificat de Ordinul nr.
1256/2009. Aceştia informează directorul APM Neamţ cu privire la depăşirea valorilor limită
şi/sau ale valorilor ţintă. În termen de 2 ore de la identificarea depăşirii, validează datele de
monitorizare înregistrate la fiecare staţie.

4.2 Validarea depăşirii

Corect

30
CAPITOLUL V
MĂSURI ŞI RESPONSABILITĂŢI

5.1 Informarea autorităţilor responsabile

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului [ x]

Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu [ x]
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică [ x]
Instituţia Prefectului [ x]

5.2 Identificarea sursei/surselor care au generat depăşirile

NT1
- instalaţii de ardere neindustriale
- şantiere de construcţii
- trafic rutier
- înlocuire conducte apă/canal
- utilizarea solvenţilor
- factori naturali

NT2
- procese de producţie
- arderi în industria de prelucrare
- utilizarea solvenţilor
- instalaţii de ardere neindustriale
- trafic rutier
- alte surse mobile (trafic feroviar)
- factori naturali

Horia
- utilizarea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor
- traficul rutier (mai ales în zona Vămii Roman)
- şantiere de construcţii
- factori naturali
- poziţionare geografică (vecinătatea cu municipiul Roman şi mai ales cu groapa de gunoi -
amplasată la limita localităţii Cotu-Vameş)

5.3 Întrunirea Comisiei Tehnice

Întocmirea şi semnarea Protocoalelor de colaborare - anul 2007 şi în 2010 cu Primăria

Horia.
Constituirea Comisiei Tehnice prin Ordin al Prefectului din judeţul Neamţ nr.
271/17.09.2007, modificat şi completat prin Ordinul nr. 101 din 09.02.2010.
Întâlniri de lucru ale Comisiei Tehnice pentru elaborare ROF - 01.10.2007, iniţiere program
de gestionare 11.02.2010, aprobare program 22.04.2010.

5.4. Informarea publicului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ informează publicul privind depăşirea

concentraţiilor/valorilor limită şi/sau a valorilor ţintă, prin panourile de informare exterioare
de la Piatra Neamţ şi Roman prin afişarea indicilor specifici orari pentru fiecare poluant în
31
parte aşa cum prevede Ordinul Ministrului Mediului 1095/2007 şi pe panoul interior de la
Primăria Piatra Neamţ. Zilnic, după validarea datelor de către responsabilul cu validarea, se
întocmeşte un buletin privind calitatea aerului unde este specificat indicele general pentru
fiecare staţie şi atunci când sunt depăşiri sunt specificate sursele posibile ce au generat
depăşirea, condiţiile meteo (viteza şi direcţia vântului), măsuri care s-au luat/urmează a fi
luate. Se informează Garda de Mediu - CJ Neamţ prin anexa 1 conform fluxului de
informare a datelor de monitorizare pentru a efectua verificări în teren. Acest buletin se
afişează zilnic pe pagina de web a APM Neamţ www.apmnt.ro – calitate aer.

5.5 Identificarea cauzelor care au generat depăşirile

Cod staţie / Tipul staţiei
PM10
NT1 Str. Valea Albă – Piatra Neamţ /fond urban X
NT2 STR. Ştefan cel Mare Roman/ fond industrial X

Cod Tipul Depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorii monitorizaţi

staţie staţie SO2 NO2 NOX PM10 PM10 Pb C6H6 CO O3
nef. grav. prag
alertă
NT1 Fond - - - 27 * - - - -
2008 urban
NT2 Industrial - - - 86 ** - - - -
2008
NT2 Industrial - - - 8 ** - - - -
2009

* Din motive tehnice în anul 2008 nu s-au efectuat de terminări gravimetrice la NT1
** La staţia NT2 nu avem echipament pentru determinarea gravimetrică a PM10

5.5.1. Caracterizarea indicatorilor monitorizaţi

Dioxid de sulf - SO2
Gaz incolor, cu miros înţepător, amărui, produs ca urmare a arderii materialelor care conţin
sulf. Surse naturale: erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în
zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea
biomasei.
Surse antropice: sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele
termoelectrice şi procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric) şi
în măsură mai mică emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sănătăţii: provoacă iritaţia ochilor şi a primei părţi a traiectului respirator.
În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi
acidifierea corpilor apoşi.
Oxizi de azot - NOx ,NO ,NO2
La temperatura mediului ambiental sunt prezenţi în formă gazoasă.
NO este incolor şi inodor;
NO2 are culoarea brun roşcat şi un miros puternic, înecăcios.
Surse naturale: sursa principală - acţiunea bacteriilor la nivelul solului.
Surse antropice: încălzirea rezidenţială şi evacuările de gaze de eşapament de la
motoarele vehiculelor în etapa de acceleraţie sau la viteze mari. NO produce o cantitate
mai mare de NO2 în procesul de combustie şi în prezenţa oxigenului liber.

32
Efecte asupra sănătăţii: gaz iritant pentru mucoasă ce afectează aparatul respirator şi
diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare
decât cel al NO). Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează
acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic
ambiant.
Pulberi în suspensie - PM10/PM2,5
Sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic de 10 nanometri.
Surse naturale: erupţii vulcanice, eroziunea rocilor şi dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei. Traficul rutier
contribuie prin pulberile produse de pneurile maşinilor la oprirea acestora şi datorită
arderilor incomplete.
Efecte asupra sănătăţii: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-
chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10 (PM10) la 2,5-5 (PM2,5)
prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi
intoxicări. Pe de altă parte, vehiculele emit şi alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As,
etc.) şi substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompuşi).
Benzen - C6H6
Compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul
ambiant provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la
stocarea şi distribuţia acestuia.
Efecte asupra sănătăţii: substanţă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate,
cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului
nervos central.
Monoxid de carbon - CO
La temperatura mediului ambiant este un gaz incolor şi inodor, de origine atât naturală cât
şi antropică. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompletă a combustibililor
fosili.
Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.
Surse antropice: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric
şi mediul urban, în principal autovehiculele cu benzină în timpul funcţionarii la turaţie mică.
Efecte asupra sănătăţii: gaz toxic, în concentraţii mari este letal (aproximativ 100 mg/m3).
Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinţe asupra sistemului
respirator şi a sistemului cardio circulator. Poate induce reducerea acuităţii vizuale şi a
capacităţii fizice.
Ozon - O3
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosfera şi
asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului
se comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei
reacţii care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.
Efecte asupra sănătăţii: concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului
respirator şi iritarea ochilor. Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei
respiratorii.
Este responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din
zonele urbane.

5.5.2. Depăşiri ale valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă cauzate de surse liniare

În cazul staţiei de fond urban NT1 Piatra Neamţ depăşirile înregistrate sunt cauzate de:
- traficul auto. În perioadele în care traficul din imediata vecinătate este mai aglomerat, este
intervalul orar 07 - 09 şi 17-21 concentraţiile măsurate sunt mai mari.
33
- şantiere de construcţii de locuinţe şi schimbarea conductelor de apă-canal.
- încălzirea rezidenţială (toate depăşirile la PM 10 au fost înregistrate iarna). Calmul
atmosferic (mai ales în luna februarie) şi condiţiile de ceaţă au favorizat acumularea noxelor
la suprafaţa solului, ceea ce determină înregistrarea concentraţiilor ridicate de PM 10.

5.5.3. Depăşiri ale valorilor limită cauzate de surse fixe

În cazul staţiei industriale NT2 - Roman pentru o corectă identificare a cauzei/cauzelor
depăşirii valorii limită şi/sau a valorii ţintă au fost analizate următoarele date:
- lista principalelor surse de poluare a aerului din zona industrială;
- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coşuri de dispersie existente,
instalaţii de reţinere a poluanţilor);
- datele meteo, cu direcţia predominantă a vântului pe perioada depăşirii valorii limită şi/sau
a valorii ţintă;
- date de monitorizare a emisiilor de la agenţii economici din zonă.

5.6. Sesiunile de lucru ale Comisiei tehnice

Comisia Tehnică îşi desfăşoară activitatea în şedinţe publice şi elaborează propunerile de
soluţie, efectuează scenariile de reducere a poluării aplicând ipoteze plauzibile, stabileşte
priorităţile şi gestionarea programului, costurile, analiza cost-beneficiu. Coordonatorul
activităţii şi preşedinte al Comisiei este directorul APM Neamţ, iar din cauza indisponibilităţii
acestuia, coordonatorul Comisiei Tehnice este D-na Sîrbu Teodora.
In activitatea sa, Comisia Tehnică poate solicita ca la şedinţele sale să participe experţi
(persoane fizice sau juridice) care prin experienţa lor să ajute la identificarea surselor de
poluare şi la luarea celor mai bune decizii în vederea gestionării calităţii aerului.
Hotărârile Comisiei Tehnice se iau doar în cadrul şedinţelor, prin vot al membrilor. O
hotărâre este considerată adoptată dacă este votată de jumătate +1 din numărul de membri
care alcătuiesc Comisia Tehnică.
Comisia Tehnică are atribuţii stabilite în ROF-ul aprobat de comisie, Directorul APM,
Prefectul Judeţului Neamţ şi Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ. ROF-ul poate fi
consultat pe pagina de web www.apmnt.ro.

CAPITOLUL VI
Consultarea publicului

Programul elaborat a fost supus dezbaterii publice prin publicarea anunţului privind
realizarea propunerii de program prin afişarea la sediul APM Neamţ şi pe site-ul APM
Neamţ www.apmnt.ro şi în presa locală, astfel încât publicul interesat să poată transmite
comentarii, opinii, întrebări. În perioada de 30 zile cât programul a fost supus dezbaterii
publice nu s-au primit comentarii/opinii din partea publicului.
A fost organizată dezbaterea publică a programului la Piatra Neamţ.
Programul a fost aprobat în cadrul şedinţei, cu majoritatea voturilor de membrii Comisiei
Tehnice şi transmis spre aprobare Consiliului Judeţean Neamţ.
S-a organizat o campanie de informare şi conştientizare a programului la Piatra Neamţ şi
Roman.

34
CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII FINALE
Programul de gestionare se aprobă prin hotărâre a Consiliului Judeţean Neamţ.
După aprobarea Programului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ, în colaborare cu
Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu monitorizează stadiul realizării măsurilor.
Responsabilii măsurilor/acţiunilor din program sunt obligaţi să respecte termenele din
programul de gestionare şi să raporteze stadiul acţiunilor/realizarea măsurilor. Această
raportare se transmite la APM Neamţ până la data de 10 decembrie a fiecărui an.
APM Neamţ elaborează anual raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de
gestionare, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administraţiei
publice locale. Dacă în timpul derulării programului apar depăşiri ale valorilor limită sau
valorilor ţintă pentru alţi poluanţi, se revizuieşte programul de gestionare, cu parcurgerea
aceloraşi paşi.

35
 Măsuri Piatra Neamţ

Măsuri/Acţiuni Prioritizare Responsabil Termen de Estimarea costurilor/ Rezultat aşteptat Observaţii

realizare surse de finanţare
Euro
Program de Municipiul 2010-2011 599.120 din care 80% - realizare spaţii verzi În evaluare la
îmbunătăţire a calităţii Piatra Neamţ AFM (14850 mp) şi 8 locuri AFM
mediului prin Primăria de joacă pentru copii
realizarea de spaţii
verzi
Program de Municipiul 2010-2011 409.650 din care 98% - realizare spaţii verzi În evaluare la
îmbunătăţire a calităţii Piatra Neamţ AFM (42000 mp) şi 8 locuri AFM
mediului prin Primăria de joacă pentru copii
realizarea de spaţii
verzi
Program de Municipiul 2010-2014 264.528 din care 60% Împădurire masiv În implementare
îmbunătăţire a calităţii Piatra Neamţ AFM Cozla, cca. 70 ha
mediului prin Primăria
realizarea de
împăduriri a
terenurilor agricole
degradate
Program de Municipiul 2010-2014 103.153 din care 90% Împădurire masiv În implementare
îmbunătăţire a calităţii Piatra Neamţ AFM Cârlomanul, 4,6 ha
mediului prin Primăria
realizarea de
împăduriri a
terenurilor agricole
degradate

36
Modernizarea şi Municipiul 2010-2012 28.474.391 lei din care Reducerea În implementare
supralargirea străzilor Piatra Neamţ 50% POR cantităţilor de pulberi
de intrare in Primăria PM10 şi alte noxe din
municipiul Piatra aerul atmosferic
Neamţ (str. 1
Decembrie şi Cetatea
Neamţului)
Modernizarea str. Municipiul 2010-2011 25.200.000 lei din care Reducerea În implementare
Petru Movila Piatra Neamţ 98% POR 2007-2013 cantităţilor de pulberi
Primăria PM10 şi alte noxe din
aerul atmosferic
Constructie dig Municipiul 2010 9.050.000 lei din care Reducerea În implementare
protectie râu Bistriţa Piatra Neamţ 80 % Mecanismul SEE cantităţilor de pulberi
in zona depozitului Primăria antrenate de vânt
ecologic, cartier
Vânători, Piatra
Neamt
Înlocuirea sau 1.Spitalul Consiliul Sept. 2009 3.824.568 - reducerea gradului
completarea Judeţean Judeţean – Dec. - 80% finanţare de la de poluare cauzată
sistemelor clasice de de Urgenţă Neamţ 2010 Administraţia Fondului de arderea lemnului
încălzire cu sisteme Piatra (pt. prima pentru Mediu prin şi a combustibililor
ce utilizează energie Neamţ; etapă a Fondul pentru Mediu fosili utilizaţi pentru
solară, energie 2.Direcţia proiectului) (Ordinul 565 din 8 mai producerea energiei
geotermală şi energie Generală 2009) termice folosite
eoliană ori alte de pentru încălzirea şi
sisteme care conduc Asistenţă şi obţinerea de apă
la îmbunătăţirea Protecţia caldă menajeră;
calităţii aerului, apei Copilului – - stimularea utilizării
şi solului. Complexul sistemelor care
de servicii folosesc în acest
“Elena sens sursele de
Doamna” energie regenerabilă,
nepoluante.

37
 MĂSURI ROMAN

Măsuri/Acţiuni Prioritizare Responsabil Termen de Estimarea costurilor/ Rezultat aşteptat Observaţii

realizare surse de finanţare
Euro
Împădurirea Realizarea unui filtru Geograf Irina 2010-2014 12.430 Reducerea 1 ha zona pod
terenurilor ecologic pentru noxele Scorţanu AFM Bucureşti cantităţilor de CFR peste râu
agricole din zonă, creşterea pulberi PM10 din Moldova
degradate în volumului de oxigen şi aerul atmosferic
municipiul reţinerea unei cantităţi
Roman sporite de CO2 din
atmosferă
Reparaţii Ing. Cotianu 2010 Buget local Reducerea Cca. 25000mp
curente reţea Georghe 364.078 cantităţilor de anual
stradală Ing. Cazoni pulberi PM10 din
Mioara aerul atmosferic
Modernizare Ing. Cazoni 2010 Buget local Reducerea Str. Eremia
reabilitare Mioara 242.718 cantităţilor de Grigorescu,
străzi pulberi PM10 din Tirului,
aerul atmosferic Progresului
Reamenajare Arh. 2010 77.670 – AFM Reducerea 11 părculeţe,
spaţii verzi Peisagist 19.417- Buget local cantităţilor de suprafaţa totală
Bercuţă pulberi PM10 din 2,1 ha
Mihaela aerul atmosferic
Închidere Ing. Alexiu 2010-2012 3.430.000 - POS Eliminarea Cca. 9 ha
depozit Vasile 70.000 – buget local cantităţilor de
neconform de noxe datorate
deşeuri autoaprinderii
municipale fracţiei organice
din deşeurile
menajere
Reabilitare, Arh. 2011-2012 291.262-AFM Reducerea Crearea unei
modernizare Peisagist 72.815 - buget local cantităţilor de zone de
zonă ştrand Bercuţă pulberi PM10 din agrement
municipal Mihaela aerul atmosferic

38
 MĂSURI HORIA

Măsuri/Acţiuni Prioritizare Responsabil Termen de Estimarea costurilor/ Rezultat aşteptat Observaţii

realizare surse de finanţare
Euro
Amenajare Efectuare lucrări de Responsabil Funcţie de 30988,15 Euro, Ord. Mărirea Proiectul
Parc Zăvoi în amenajare şi urbanism obţinerea 59/2007 privind suprafeţei de cuprinde şi
localitatea construcţie ing. Clapa finanţării instituirea spaţiu verde în realizarea unei
Cotu-Vameş, Cristina proiectului programului naţional interiorul localităţii fântâni arteziene
de la AFM de îmbunătăţire a şi îmbunătăţirea
calităţii mediului prin calităţii mediului
realizarea de spaţii
verzi în localităţi
Înfiinţarea Efectuarea lucrărilor de Responsabil Proiectul a 1469408,03 Buget Reducerea Folosirea de gaz
reţea de construcţie urbanism fost local şi surse cantităţilor de metan pentru
distribuţie gaze Concesionarea ing. Clapa demarat în guvernamentale pulberi PM10 şi încălzirea
naturale serviciului Cristina 2009 şi alţi poluanţi din rezidenţială
finalizarea aerul atmosferic
va fi
funcţie de
sursele de
finanţare
Modernizare Asfaltare drumuri Responsabil 2010-2012 1370740,25 buget Asfaltarea a 7
drumuri comunale. urbanism local şi surse km de drumuri
comunale Lucrări de reabilitare şi ing. Clapa guvernamentale comunale
modernizare drumuri Cristina
Curăţare - spălare
drumuri
Supravegherea - delimitarea şi Responsabil permanent necuantificabil Reducerea/ Toate măsurile
şantierelor de împrejmuirea urbanism stoparea vor fi cuprinse
lucru la şantierului cu materiale ing. Clapa producerii de ca obligaţii în
construcţia de care să împiedice Cristina moloz şi praf din autorizaţiile de
locuinţe şi a propagarea prafului construcţii construire
altor obiective - stropirea terenului şi a

39
 căilor de acces pe
unde circulă maşinile şi
utilajele
- încheierea unui
contract cu o firmă
specializată privind
ridicarea molozului şi
a resturilor materiale
rezultate din lucrări
Instituirea unui - restricţionarea Viceprimar 2010-2012 - Reducerea Prioritate pentru
sistem de traficului de mare tonaj Iancu poluării în sectorul de drum
management pe anumite sectoare de Gheorghe interiorul localităţii comunal ce
al traficului drumuri Administrator produsă de deserveşte
comunale(zona Vama) public Baciu noxele rezultate Vama, urmează
- interzicerea traficului Ioan Cristian din trafic, în a fi asfaltat
greu pe drumurile special pulberi
comunale cu excepţia
celor ce fac
aprovizionarea
şantierelor
- agenţii economici ce
folosesc drumul pentru
acces la balastieră au
obligaţia să întreţină
drumurile şi să le
stropească în perioada
de secetă
- introducerea
indicatoarelor de
circulaţie pentru
dirijarea traficului,
interzicerea staţionării
în zonele aglomerate
Acţiuni Eco - reamenajarea Învăţător Martie necuantificabil Îmbunătăţirea Conform Plan
şcoala recipienţilor pentru Levărdă 2010 calităţii aerului de acţiuni

40
(Şcoala cu colectarea selectivă a Elena - creşterea întocmit de
clasele I-VIII deşeurilor Pfof. Ichim suprafeţei de Şcoala Horia
Horia - valorificarea Ilie Lunar spaţiu verde
deşeurilor recuperate Inst.
- activizarea Dumbravă
sectoarelor de Nelu
curăţenie, de
întreţinere a spaţiilor
verzi din curtea şcolii,
plantarea de flori şi
pomi( reactualizarea
Contractului cu Ocolul
Silvic Roman)
Gestionarea - concesionarea Primar Baciu 2010-2011 - 48,42 lei/m3 deşeu Îmbunătăţirea
deşeurilor, serviciului de Vasile pentru transport calităţii aerului
închiderea salubrizare către SC Viceprimar - 3,57 lei/m3 depozit
depozitelor de Rossal Roman Iancu 20688,54 Euro
deşeuri - închiderea depozitelor Gheorghe
de deşeuri din satul
Horia şi Cotul-Vameş

Utilizarea - aplicarea măsurilor Viceprimar Permanent Îmbunătăţirea Organizarea

raţională şi agrotehnice şi Iancu calităţii aerului şi trimestrială de
reducerea pedologice; Gheorghe a solului seminarii şi
terenurilor - utilizarea raţională Ing. Neagu întâlniri cu
degradate terenurilor agricole; Lucian fermierii din
- comasarea terenurilor Ing. Florea comuna Horia
agricole; Aurelia
- utilizarea
asolamentului şi rotaţia
culturilor agricole;
- supravegherea intrării
utilajelor agricole pe
drumurile publice.

41