Calculul hidraulic al lucrarilor de disipare a energiei si al

golirilor de fund
A. Aspecte generale:

Costul lucrarilor de descarcare si disipare este relativ redus in raport cu costul amenajarii dar
functionarea lor defectuoasa poate afecta in mod considerabil siguranta amenajarii
hidrotehnice. De aceea, la proiectarea acestora se aleg cu prioritate solutiile constructive care
asigura o siguranta sporita in exploatare.

Solutia de disipare se bazeaza pe una din urmatoarele conceptii:

 localizarea disiparii energiei in constructii special prevazute la picior aval al barajului;

 folosirea energiei excedentare a apei descarcate pentru indepartarea jetului la o
distanta nepericuloasa pentru baraj, disiparea realizandu-se prin impactul jetului cu
albia; aceste solutii necesita o calitate superioara a patului albiei in zona de impact
(stanca de buna calitate), conditie care nu este indeplinita de amplasamentul actual.

Pentru prima alternativa, exista o gama variata de tipuri de bazine de disipare cu radier
orizontal sau inclinat, racordat la paramentul aval al barajului, avand elemente speciale
suplimentare de disipare (dinti, deflectoare, sicane, etc.). Aceste lucrari au functia de disipare
a energiei apei evacuate, atat prin descarcatorii de suprafata, cat si prin golirile de fund.
Un parametru important care conditioneaza solutia constructiva pentru sistemele de disipare
este numarul Froude in sectiunea contractata Fr1=v21/gy1.
Constructiile de disipare trebuie sa retina diferenta dintre energiile totale ale apei din amonte
si din aval. Curba energiei totale apei din amonte ( E 0 ) se exprima in functie de cota lacului
2
v
fata de patul albiei din aval ( y 0
) si de viteza de sosire a apei la deversor : E  y  2g .
0 0
0

Curba energiei totale a apei din aval se exprima in functie de adancimea apei ( y ) si viteza
t
2
v
corespondenta a apei in regim natural ( vt ) : E  y  2g .
t t
t

Parametrii pentru calculul constructiilor de disipare a energiei

q este debitul specific [mc/s ml].

Bazinul disipator cu deflector si dinti (bazin USBR TIP III) este recomandat pentru baraje cu
caderi mici si mijlocii cand Fr1>20, dar vitezele in sectiunea contractata nu depasesc 15 m/s
(v1<15 m/s).
Bazinul cu deflector si prag sicanat (bazin USBR TIP II) este recomandat pentru Fr1>20 si
fara limitarea vitezelor in sectiunea contractata.
Bazinul disipator de energie, avand lungimea apropiata sau egala cu lungimea saltului
hidraulic, este zona principala in care se retine energia excedentara a apei descarcate din
bieful amonte. Astfel, bazinul disipator de energie este puternic solicitat de actiunea jetului la
schimbarile de directie, de vitezele mari si de pulsatiile importante care pot genera fenomene
de rezonanta. Apa, iesita din bazinul disipator, are in medie caracteristicile energetice ale apei
din bieful aval, dar mai poseda o energie suplimetara, inmagazinata sub forma de energie de
pulsatie. In functie de marimea ei, in aval de bazin se prevadlucrari suplimentare de disipare si
protectie a albiei : risberme, protectii terminale. Risbermele au functia de disipare prin frecare
a energiei suplimentare a apei si in acest scop fata lor superioara este prevazuta cu
macrorugozitati. Anrocamentele si bolovanii sunt materialele cele mai uzuale folosite la
constructia risbermelor. Dimensiunea pietrelor din stratul superior al risbermei trebuie sa fie
de minim 30 cm, iar viteza admisibila a apei pe patul de anrocamente este de 3,5 – 4,0 m/s.
Da viteza de curgere a apei depaseste 4,0 m/s, se recomanda realizarea risbermelor din dale si
blocuri de beton. Grosimea dalelor poate fi de 0,5 – 2,0 m, iar dimensiunile in plan 2 – 5 m
pentru a impiedica antrenarea lor de curent. Dalele sau blocurile se executa la cote altenante
pentru a sporii efectul lor de disipare. In zona lucrarilor de disipare a energiei, malurile se
consolideaza cu ziduri de beton simplu sau armat. Inaltimea de garda a acestor lucrari trebuie
sa fie de 1 – 2 m peste cota saltului inecat. Pe lungimea risbermei lucrarile de consolidare ale
malurilor sunt de tip mai usor sub forma de pereu de dale de beton sau de piatra.

Profil in lung printr-un bazin disipator simplu, prevazut cu risberma si protectie terminala

Lucrarile de disipare de la piciorul aval al barajului indeplinesc si functia de disipare a

energiei apei descarcate prin descarcatorii de adancime. In acest scop, conductele de golire
din corpul barajului se racordeaza la bazinul de disipare.
 B. Calculul unui bazin disipator simplu si a lucrarilor adiacente:

Bazinul disipator simplu are forma unui bazin paralelipipedic, fara dispozitive auxiliare,
realizat prin adancire, prin prag, respectiv perete aval sau mixt, prin combinarea celor doua
forme mentionate anterior.

Exista mai multe procedee de calcul hidraulic al bazinului disipator simplu, dintre acestea
fiind selectat procedeul adaptat dupa metoda debitului fictiv dupa Ciugaev.

Forme de realizare ale bazinului disipator simplu : a – prin adancire, b – cu prag, c - mixt

In conformitate cu normativele in vigoare, disipatorii de energie si lucrarile de protectie din

aval de baraj se recomanda sa se incadreze in clasa de importanta inferioara barajului de care
apartin. In cazul de fata, barajul este incadrat in clasa a II-a de importanta conform STAS
4273-83, rezultand pentru disipator si lucrarile de protectie ale malurilor clasa a III-a de
importanta. Pentru exemplul studiat, din analiza comparativa a cheii descarcatorului si a cheii
din bieful aval rezulta ca diferenta maxima dintre energiile totale ale apei din amonte si din
aval se produce pentru :

Se alege, in conformitate cu conditiile geologice ale amplasamentului si cu regimul de curgere

aval, solutia cu bazin disipator simplu.
 Schema de calcul pentru bazinul disipator simplu mixt

In prima etapa se stabileste cota minima de fundare a bazinului (CFB) impusa de conditiile
naturale geologice ale amplasamentului. Datorita actiunilor hidrodinamice complexe care
solicita radierul si peretii bazinului disipator, se recomanda ca acesta sa fie fundat pe roca de
buna calitate, in general la aceeasi cota ca si fundatia ploturilor deversante.

Rezulta CFB=630,00 mdMN.

Grosimea radierului (t) la barajele de inaltimi mijlocii se alege in mod obisnuit intre 2 – 5 m.

Alegem t=3 m.

Cota de fundare a risbermei (CFR) poate fi aleasa pe roca de calitate medie, suprafata de
fundare fiind, eventual, protejata contra afluierii cu filtre inverse sau covoare geotextile.

Rezulta CFR=635 mdMN.

Se considera ca risberma se executa pe prima jumatate din blocuri de beton, asezate in sah, cu
dimensiunile 2,50 x 2,50 x 1,00, respectiv 2,50 x 2,50 x 0,50, iar pe a doua jumatate din
anrocamente. Alegem grosimea risbermei tr=1 m.

Bazinul disipator are forma dreptunghiulara cu latimea ( B ) egala cu lungimea totala a

frontului deversant ( Lg ) :

Cota fundului albiei ( CA ) se considera la cota talvegului in dreptul sectiunii barate :

Adancimea D a bazinului disipator fata de cota fundului albiei este egala cu :

Se calculeaza inaltimea ( p ) a deversorului si debitul specific ( q ) in bazinul disipator :

Coeficientul de viteza φ se calculeaza prin interpolare, conform tabelului urmator, in funtie de

p si q. In urma interpolarii, a rezultat φ = 0.788.

p(m)/q(mc/s) 0 20 40 60 80 100
1 1 0.75 0.57 0.47 0.4 0.35
4 1 0.87 0.72 0.59 0.51 0.46
7 1 0.9 0.8 0.7 0.62 0.55
10 1 0.92 0.85 0.78 0.72 0.65
20 1 0.94 0.9 0.85 0.8 0.75
30 1 0.96 0.93 0.9 0.86 0.82
60 1 0.98 0.95 0.95 0.91 0.88
90 1 0.99 0.97 0.96 0.94 0.92