CAP.3.

APĂRĂRI DE MALURI

3.1. Criterii de bază pentru stabilirea soluţiei

La stabilirea soluţiilor lucrărilor de apărare, se va ţine seama de următoarele

elemente:
- condiţiile specifice de curgere a apei: debit, viteza minimă, medie, maximă,
panta hidraulică, înălţime de apă;
- configuraţia albiei: cu sau fără albie majoră, îngustă sau largă, limitată de
construcţii sau obstacole naturale etc;
- traseul albiei, sinuos sau meandrat şi stabilitatea lui;
- natura terenului din albie şi din maluri şi morfologia albiei naturale (afuieri,
colmatări);
- solicitările datorate valurilor, în special în lacurile naturale şi cele artificiale;
- solicitările generate de plutitori;
- tehnologia de realizare;
- perioada de execuţie, respectiv de asigurarea adoptată pentru nivelul de lucru
care va fi de cel mult 90 %;
- posibilităţile de aprovizionare locală, cu materiale şi utilităţi;
- caracterul după durata de exploatare: definitive sau provizorii;
- intensitatea şi durata solicitărilor funcţie de configuraţia albiei: pe sectoarele
puternic curbate, pe malurile expuse valurilor din vânt etc;
- zonarea pe verticală funcţie de nivelul apei;
- menţinerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic;
- costul lucrărilor.

3.1.1. În cazul în care, apărarea de mal nu contribuie decât în mică măsură la

stabilitatea generală a taluzurilor, este necesară asigurarea pantei taluzului stabil şi
verificarea stabilităţii întregului mal, ţinând seama de greutatea proprie a apărării şi de
forţele hidrodinamice de filtraţie.

3.1.2. În cazul refacerii unor lucrări, lucrarea nouă se va proiecta în general cu

aceleaşi materiale şi aceeaşi soluţie de principiu. Se vor depista cauzele distrugerii şi se
va adapta noua soluţie la noile condiţii concrete.

3.2. Clasificarea apărărilor de maluri

3.2.1. După tipul paramentului

Soluţia apărării de mal trebuie să ţină seama de înălţimea lucrării, de distanţa de la
drum sau calea ferată până la malul apei, astfel ca secţiunea de scurgere, pe cât posibil,
să nu se micşoreze pe zona apărării.
Urmărind aceste considerente, lucrările de apărare se pot realiza cu parament înclinat,
vertical sau mixt.

12
 3.2.1.1. Apărări cu parament înclinat (taluzat): aceste apărări au în principal
scopul de a proteja taluzul stabil al malului contra eroziunilor.
Datorită costului relativ scăzut şi simplităţii execuţiei, această soluţie reprezintă cel mai
răspândit mod de apărare a malurilor.
În funcţie de solicitări, îmbrăcămintea poate fi realizată din:
- vegetaţie;
- piatră;
- beton;
- mixturi bituminoase;
- geosintetice.
În cazul în care, pentru menţinerea secţiunii de scurgere a apei, este necesar un taluz
mai abrupt, soluţia va avea şi rol de susţinere, fiind alcătuită şi dimensionată în consecinţă.

3.2.1.2. Apărări cu parament vertical: aceste lucrări au rol atât de sprijinire, cât şi
de protecţie a malului. Aceste soluţii sunt mai scumpe şi se aplică pe zonele cu puncte
obligate, unde trebuie să se asigure o anumită lăţime a albiei sau în zone orăşeneşti, unde
se impun anumiţi parametri geometrici ai profilului albiei. Acest tip de lucrări se aplică în
general şi la încastrare laterală a pragurilor.
Din această categorie, se pot menţiona următoarele tipuri de lucrări:
- ziduri de sprijin de tip gravitaţional;
- căsoaie din elemente de beton sau lemn umplute cu piatră;
- pământ armat;
- pereţi din elemente fişate de beton armat, cu sau fără ancoraje.

3.2.1.3. Apărări cu parament mixt: acestea reprezintă o soluţie combinată, între

apărarea cu parament înclinat şi cea cu parament vertical şi se pot aplica în situaţia în
care înălţimea lucrării este foarte mare şi distanţa de la drum sau calea ferată, la malul
apei, este relativ limitată.

3.2.2. După caracteristicile structurale

În funcţie de modul de conlucrare cu terenul de fundare pe care se realizează,
lucrările de protecţie a malului pot fi de tip rigid sau elastic.

3.2.2.1. Structuri rigide: acestea se aplică în cazul unor terenuri de fundare cu

caracteristice geotehnice bune şi pot fi realizate din:
- beton monolit;
- zidărie de piatră;
- casete prefabricate umplute cu beton, monolitizate.

3.2.2.2. Structuri elastice: acestea se aplică în cazul unor terenuri cu caracteristici

geotehnice mai slabe, la care se întrevăd că se vor produce tasări şi sunt constituite din:
- gabioane;
- anrocamente;
- elemente prefabricate nemonolitizate;
- geosintetice.

3.2.3. După permeabilitate

În funcţie de condiţiile privitoare la circulaţia apei în taluz, lucrările de protecţie a
malului pot fi permeabile sau impermeabile.

13
 3.2.3.1. Lucrări permeabile: acestea reprezintă cazul general al lucrărilor de
protecţie a malurilor, în care apa poate circula prin rosturile elementelor îmbrăcăminţii. În
această soluţie, se vor lua măsuri pentru evitarea antrenării materialului cu dimensiuni mai
reduse, prevăzând sub îmbrăcămintea propriu-zisă un filtru invers.
3.2.3.2. Lucrări impermeabile: acestea se aplică în cazul unor canale la care
trebuie evitată pierderea de apă, prin exfiltraţii sau atunci când fac parte din alcătuirea
unui sistem de protecţie împotriva inundaţiilor, căruia i se impun astfel de condiţii. În acest
caz vor fi respectate şi prevederile PD 5-72 “Instrucţiuni tehnice departamentale pentru
proiectarea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor”.
Pentru a asigura posibilitatea de scurgere a apei din spatele îmbrăcăminţii sau
protecţiei, trebuie prevăzute barbacane distribuite pe suprafaţa acestora.

3.2.4. După poziţia faţă de nivelul variabil al apei

Îmbrăcăminţile sunt solicitate diferit de curenţi şi valuri, în funcţie de poziţia faţă de nivelul
variabil al apei. În acest sens deosebim (fig.3.1) :
 zona 1 - sub nivelul corespunzător debitului mediu, în care acţiunea curentului are o
frecvenţă mare, la care se adaugă şi acţiunea gheţii;
 zona 2 - între nivelurile corespunzătoare debitului mediu şi debitului de calcul cu
gardă,unde apa acţionează asupra malurilor cu frecvenţe diferite pe
înălţime;
 zona 3 - deasupra nivelului corespunzător debitului de calcul cu gardă, până la
debitul maxim, unde apa poate acţiona foarte rar.

N.coresp. Q maxim
Zona 3

N.coresp. Q calcul Garda

Zona 2

N.coresp. Q mediu
Zona1

Taluz ce trebuie protejat

Fig. 3.1 Schema zonelor de solicitare a malului

Zona 1 - sub nivelul corespunzător debitului mediu (Qmediu);
Zona 2 - între nivelul corespunzător debitului mediu (Qmediu) şi debitului de calcul (Qcalcul) cu gardă;
Zona 3 - deasupra nivelului corespunzător debitului de calcul (Qcalcul) cu gardă, până la debitul maxim
(Qmaxim).

14
 3.3. Soluţii tehnice pentru apărările de maluri taluzate

Acest tip de lucrare cuprinde, în principiu, trei părţi distincte:

- îmbrăcămintea propriu-zisă;
- piciorul îmbrăcăminţii;
- zona de deasupra nivelului maxim de calcul.
Panta îmbrăcăminţii malurilor taluzate, se adoptă atât din considerente de
stabilitate a malului, cât şi a elementelor individuale, sub acţiunea curenţilor şi a valurilor,
precum şi din condiţii tehnologice de execuţie.
În zonele supuse eroziunilor deosebit de active şi cu afuieri puternice se vor aplica
soluţii de protecţie de tip greu, cu fundaţii la cote corespunzătoare şi saltele elastice
dimensionate la solicitările specifice.
Se recomandă ca panta să nu fie mai mică decât unghiul de taluz natural al malului
şi în general, să nu fie mai abruptă decât 1:1,5.
Indiferent de tipul de îmbrăcăminte adoptat, este necesară o pregătire prealabilă a
terenului prin îndepărtarea arborilor, plantelor şi rădăcinilor acestora. De asemenea, este
necesară sterilizarea terenului cu produse chimice, evitând ca prin creşterea plantelor,
acestea să perforeze îmbrăcăminţile. Taluzul va fi nivelat la panta stabilită prin proiect.

3.3.1. Îmbrăcămintea propriu-zisă

Îmbrăcămintea are rolul de a apăra taluzul malului contra eroziunilor provocate de
variaţia nivelului apei, curent, gheaţă şi plutitori.
Cota superioară a îmbrăcăminţii va fi stabilită deasupra nivelului corespunzător
debitului maxim de calcul, cu o înălţime de siguranţă suplimentară (gardă) pentru valuri . În
cazul cursurilor de ape interioare, situaţie în care înălţimea valului (h v) este mai mică de
0,5 m, înălţimea de siguranţă suplimentară (h g) are următoarele valori:
- hg = 0,71,0 m pentru cursuri de ape mari (Mureş, Olt, Siret etc.);
- hg = 0,30,7 m pentru celelalte cursuri de apă.
În cazul lacurilor, cota lucrărilor de protecţie se va stabili cu o gardă de 0,25 m faţă de
înălţimea de ridicare a valurilor pe taluz.
Îmbrăcămintea se prezintă sub forma unui strat de grosime constantă sau variabilă
(mai gros în partea de jos), alcătuit din materiale diverse, aşezat pe un substrat cu rol de
filtrare, drenare şi repartiţie. Materialele din substrat pot fi: piatră spartă, pietriş, balast,
nisip. Ele trebuie combinate într-un sistem alcătuit după principiile filtrului invers, constând
din 13 straturi filtrante din material granular, aşezate în ordine crescândă a granulaţiei,
după sensul curentului de exfiltraţie. Numărul de straturi şi grosimea acestora se alege în
funcţie de natura materialului din care este alcătuit taluzul, de grosimea şi felul
îmbrăcăminţii de protecţie. Straturile filtrante se execută vertical, înclinat sau orizontal.
Datorită rezistenţei lor ridicate permeabilităţii şi uşurinţei de instalare, geosinteticele
pot înlocui filtrul de protecţie din material granular cu rol filtrant – drenant la apărările de
maluri ale râurilor, lacurilor, digurilor ca şi la lucrările permeabile sau impermeabile.
După natura materialului şi modul de alcătuire, îmbrăcămintea taluzului poate fi
realizată din:
- anrocamente;
- pereu din piatră;
- gabioane;
- prefabricate de beton;
- beton turnat monolit;
- straturi din mixturi bituminoase;

15
 - materiale geosintetice în combinaţie cu anrocamente sau beton.
3.3.1.1. Protecţie cu anrocamente
Îmbrăcămintea din anrocamente este alcătuită din blocuri de piatră, aşezate la profil
prin aruncarea controlată a acestora pe taluz şi rănguire, pentru a obţine o suprafaţă cât mai
plană. Îmbrăcămintea va cuprinde pe grosime cel puţin două straturi de blocuri, aşezate pe un
strat de piatră spartă (fig. 3.2). Greutatea pietrei la apărările din anrocamente poate ajunge la
câteva mii de Newtoni.

Garda
N.coresp. Q calcul

Csf.

Fig. 3.2 Protecţie cu anrocamente

1. Prism din piatră brută; 2. Strat drenant din piatră spartă; 3. Anrocamente; 4. Brazde.

Soluţia cu îmbrăcăminte din anrocamente, este recomandată pentru curenţi cu

viteze mari sau valuri, când pentru execuţie nu este avantajoasă sau posibilă punerea la
uscat a lucrării şi a terenului ce trebuie protejat.

3.3.1.2. Pereu din piatră

Pereul se realizează prin aşezarea ordonată a pietrei cu dimensiunea de 0,20,6 m
(câteva sute de Newtoni), parţial fasonate, pe un strat suport şi se foloseşte pentru protejarea
malurilor care au o înclinare recomandabilă, mai lină de 1:1,5, mai mică decât unghiul de
frecare interioară al materialului din care este alcătuit taluzul malului. Pereurile pot fi uscate
sau rostuite.
Pereurile uscate cuprind un strat inferior, cu rol de filtru invers, pentru a împiedica
antrenarea pământului de dedesubt. Ca tip normal de filtru invers, se poate considera un strat
de 25 cm grosime, format din 10 cm de nisip grosier şi 15 cm de piatră spartă cu diametrul
mediu de 3 cm (fig.3.3). La pereurile uscate, interspaţiile dintre pietre se umplu cu piatră
spartă măruntă sau cu muşchi de pădure. Lucrarea trebuie supravegheată cu deosebită grijă,
deoarece în cazul dislocării unui element, întreaga suprafaţă pereată poate fi distrusă rapid
de curentul apei. Din această cauză, este necesar ca pereurile uscate să fie compartimentate,
pentru ca eventualele distrugeri să poată fi limitate numai la zonele îngrădite.
Grosimea se poate reduce prin utilizarea materialelor geosintetice.
În cazul vitezelor mari ale apei, de peste 3,5 m/s, când este necesară obţinerea unei
rezistenţe sporite a îmbrăcăminţii, pereul se poate realiza pe un pat de beton de min.20 cm
grosime, în care se vor fixa anrocamentele. Acest pat se va aşterne direct pe terenul nivelat şi

16
compactat sau prin intermediul unui strat granular drenant, în funcţie de variaţiile de nivel ale
apelor freatice şi din cursul de apă (fig.3.4).
Pereul rostuit se realizează prin colmatarea rosturilor dintre blocurile de piatră cu
mortar de ciment sau asfalt.
Atât în cazul când pereul se execută uscat, cât şi în cazul când se execută zidit cu
mortar de ciment, este indicat ca pietrele de la partea exterioară să fie cioplite, astfel încât să
se ofere spre apă o faţă cât mai plană.
Drenarea apelor ce se scurg din taluz, se va asigura pe la baza pereului sau prin
barbacane distribuite pe întreaga suprafaţă a îmbrăcăminţii, în scopul evitării suprapresiunilor.
Distanţa dintre barbacane va fi de 4,0 m, iar diametrul de min.50 mm. Acest tip de pereu este
indicat în cazul terenurilor bine tasate şi stabilizate.
Dacă pereurile se execută pe taluzuri nestabilizate şi se pot tasa în timp, se
recomandă să se aplice de la început un pereu uscat, urmând ca după ce lucrarea s-a tasat,
să se rostuiască cu mortar de ciment.
La pereurile din piatră, consolidarea piciorului taluzului se face de obicei, printr-un
masiv (prism) de piatră de dimensiuni mari.
Garda

N.coresp. Q calcul
5

m
1: Detaliu
4
1:m

Detaliu
Cs.f. 3 3
30

4
15

2 2
10

Fig. 3.3 Pereu uscat din piatră brută

1. Anrocamente aşezate în excavaţie; 2. Strat de nisip; 3. Pat drenant din piatră spartă;
4. Piatră brută; 5. Brazde.
Garda

N.coresp. Q calcul

5
m
1: 4
Detaliu
Detaliu m
1:
2÷3m 3
N.coresp. Q mediu
4
n
30

1:
3
25

Fig. 3.4 Pereu zidit din piatră brută

1. Prism din anrocamente; 2. Grindă din beton înglobată în prismul de anrocamente;
3. Pat drenant din piatră spartă sau strat din beton; 4. Piatră brută zidită şi rostuită; 5. Brazde.

17
 3.3.1.3. Protecţie cu gabioane
Gabioanele se aplică pe taluzuri, în zonele în care vitezele curentului ajung la
cca.5 m/sec şi aplicarea unor soluţii cu anrocamente mari nu este economică.
Saltelele sunt alcătuite din carcase din plasă de sârmă, cu dimensiuni în plan de
2,06,0 m şi grosimi de 0,150,50 m, umplute cu piatră de râu sau de carieră, dimensionate
în funcţie de viteza apei conform tabelului 3.1 (fig.3.5). Dimensionarea anrocamentelor este
mai mică de 1,52,0 ori grosimea saltelei.

0.15÷0.50m
m
0
1 .0
m
0
1 .0

0m
2.0 1.0
0m
2.0
0m

b.
a.

Fig.3.5 Protecţie cu gabioane

a. Saltea din gabioane; b. Gabion-saltea. Detaliu.

Tabelul 3.1
Grosimile recomandate pentru salteaua de gabioane, în funcţie de viteza apei
(din “Channelling work – Regularizarea şi consolidarea cursurilor de apă”, Officine Maccaferri)

Grosimea Umplutură din anrocamente Viteza critică Viteza limită

Mărimea pietrei d50
(m) (mm) (m/s) (m/s)
0,15 – 0,17 70 – 100 0,085 3,5 4,2
70 – 150 0,110 4,2 4,5
Saltele de 0,2 3 – 0,25 70 – 100 0,085 3,6 5,5
gabioane 70 – 150 0,120 4,5 6,1
0,30 70 – 120 0,100 4,2 5,5
100 – 150 0,125 5,0 6,4
0,50 100 – 200 0,150 5,8 7,6
100 – 250 0,190 6,4 8,0
Valorile vitezei raportate sunt obţinute experimental pentru numere Froude < 1

Calitatea metalului trebuie prevăzută în funcţie de agresivitatea chimică a apei. Pentru

creşterea duratei de viaţă a lucrării, se utilizează sârmă din oţel slab aliat, zincată. Sârmele
zincate trebuie să fie acoperite cu un strat continuu şi uniform de zinc, bine aderent la
suprafaţa sârmei, lipsit de crăpături sau exfolieri vizibile.
La cadrele de rezistenţă se va putea aplica soluţia de protecţie anticorozivă prin
peliculare, dar trebuie acordată atenţie modului de umplere cu anrocamente pentru a nu
degrada straturile de vopsea. Pentru a spori durabilitatea se poate aplica şi soluţia de
acoperire a sârmelor cu P.V.C.
Durata de viaţă a unui gabion este limitată, estimându-se pentru condiţii medii la
cca.10 ani până la max.20 ani. Gabioanele lucrează mai mult dacă apa este limpede, cu
suspensii reduse şi dacă în majoritatea timpului se află sub nivelul apei.

18
 Modul de alcătuire al gabioanelor permite acumularea aluviunilor în masa de
anrocamente, ceea ce va crea condiţii de creştere a plantelor, oferind astfel şi o încadrare în
peisaj.
În cazurile în care este necesară o rezistenţă sporită a îmbrăcăminţii, aceasta se
colmatează cu mastic bituminos. Se obţine astfel numai o penetrare parţială, menţinând un
anumit grad de permeabilitate, sau o impermeabilizare totală, când masticul bituminos
penetrează întreaga masă a anrocamentelor, conform tabelului 3.2.
Tabelul 3.2
Cantităţi unitare minime de mastic bituminos în cazul penetrării parţiale
sau totale a saltelei din gabioane
(din “Channelling work – Regularizarea şi consolidarea cursurilor de apă”, Officine Maccaferri)

Grosimea Cantitatea de mastic bituminos

Penetrare parţială Penetrare totală
(m) (kg/cm2) (kg/m2)
0,15 60 – 90 120 – 140
Saltele din gabioane 0,17 80 – 100 130 – 150
0,23 90 – 120 190 – 220
0,25 100 – 130 200 – 240
0,30 120 – 150 240 – 280
0,50 150 – 200 400 – 450

Saltelele se pot aşeza direct pe taluzul malului sau pe un strat granular sau material
geosintetic ca filtru invers în funcţie de mărimea vitezei apei sub saltea (conform tabelului
3.3), comparativ cu cea admisă de natura terenului.
Tabelul 3.3
Vitezele limită la nivelul patului de sub gabion pentru diferite pământuri
(din “Channelling work – Regularizarea şi consolidarea cursurilor de apă”, Officine Maccaferri)

Materialul de pat Viteza (m/s)

A B
Nisip fin 0,45 0,75
Argilă nisipoasă 0,55 0,75
Argilă plastică 0,80 0,90
Nămol 0,75 1,05
Nisip grăunţos 0,75 1,50
Argilă compactată 1,15 1,50
Pietriş 1,20 1,85
Prundiş 1,50 1,70
Argilă dură 1,85 1,85
A = Fără materiale în suspensie; B = Cu materiale coloidale în suspensie

3.3.1.4. Protecţie cu elemente prefabricate de beton

Îmbrăcăminţile din prefabricate de beton se aplică în amplasamentele în care lipseşte
piatra brută, dar sunt disponibile produsele de balastieră şi sunt indicate în zonele foarte
solicitate de curenţi şi valuri.
Elementele prefabricate de beton armat, au forme diferite şi sunt aşezate independent.
Cele mai simple sunt dalele pătrate sau dreptunghiulare, cu grosimi de 625 cm şi dimensiuni
ale laturilor cuprinse între 0,502,50 m, în funcţie de condiţiile de manipulare şi transport (fig.
3.6.a).

19
 Elementele prefabricate se vor monta cu rosturi deschise, cu rol de barbacane sau
închise şi se vor aşeza pe un pat drenant. În dreptul rosturilor deschise, sistemul filtrant se
poate realiza din material granular, geosintetic sau beton poros, monogranular.
Dalele pot avea şi forme speciale, pentru a se asigura conlucrarea lor în plan sau pot
avea formă de fagure, pentru a mări efectul de disipare a energiei apei şi a permite
dezvoltarea vegetaţiei (fig.3.6.b).
De asemenea, pot fi realizate sub formă de blocuri poliedrice, din beton simplu, dând
aspect de blocuri naturale de piatră (fig.3.6.c).

Garda
N.coresp. Q calcul
4

m D
1:
B

N.coresp. Q mediu 3

Detaliu
c.
Detaliu m
1:
Hmax=1.20m

2
Rost

400
3

2 400

1
a. b.
80÷100cm

Fig. 3.6 Protecţie cu elemente prefabricate de beton

a - dale prefabricate din beton; b - dale cu formă de fagure; c - blocuri poliedrice
1. Fundaţie tip grindă din beton simplu sau ciclopian; 2. Strat drenant din piatră spartă;
3. Dale prefabricate din beton.

În cazul dalelor cu suprafaţă mai redusă, cu latura de cca. 0,50 m, pentru a se obţine
o rezistenţă mai mare la solicitări, se pot prevedea legături articulate între elementele
prefabricate, formând astfel o saltea (fig. 3.7).

N.coresp. Q calcul

50
DETALIU DALA
2
m
1:
50

Inel

15 7 5 7 15 5 10 30 10

3 50
75

7 35 7 5 7 35 7

50 1

Fig.3.7 Protecţie cu dale din beton armat articulate

1. Grindă pref. la baza pereului; 2. Pat drenant din piatră spartă; 3. Saltea din dale pref. din beton.

20
 3.3.1.5. Protecţie cu dale din beton turnat monolit
Îmbrăcăminţile din beton turnat monolit, se aplică în aceleaşi condiţii ca cele din
elemente prefabricate, alegerea făcându-se în general pe considerente tehnologice. Ele se
vor aplica şi la racordări, unde nu se pot realiza în mod economic, elemente prefabricate.
Când sunt de aşteptat tasări, se utilizează betonul armat cu un procent de armare de
0,30,5 %. Rosturile de execuţie pentru dalele din betonul simplu se vor prevedea la 35 m,
iar pentru betonul armat la 1015 m. Rosturile de dilataţie vor fi prevăzute la 2025 m, în
ambele cazuri. Grosimea îmbrăcăminţii variază între 1020 cm. În cazul dalelor armate,
relativ subţiri, sub 15 cm, armătura se va aşeza la mijlocul secţiunii (fig.3.8).

Garda
7
N.coresp. Q calcul

:m 5 Detaliu
1
6 :m
1
Detaliu

Rost
4
N.coresp. Q mediu
4
:n 6
1

N. Etiaj local 3
5
2

Fig. 3.8 Protecţie cu dale din beton turnat monolit

1. Saltea din fascine; 2. Prism din anrocamente; 3. Grindă din beton înglobată în prismul de anrocamente;
4. Umplutură; 5. Strat drenant din piatră spartă; 6. Dale din beton; 7. Brazde.

Betonul îmbrăcăminţii se toarnă pe un strat suport drenant sau direct pe taluz, în

funcţie de variaţiile de nivel ale apei din teren. Turnarea directă a betonului, fără cofraje, se
poate realiza pe taluze cu panta mai lină de 1:2,5.
Pentru eliminarea subpresiunilor se vor prevedea barbacane.

3.3.1.6. Protecţie din straturi din mixturi bituminoase

Îmbrăcăminţile alcătuite din straturi din mixturi bituminoase sunt elastice, etanşe şi
relativ uşor de executat şi pot fi aplicate în mai multe variante:
- ca liant, prin turnarea mixturii bituminoase în rosturile unui strat de piatră,
obţinându-se pe lângă etanşeitatea îmbrăcăminţii şi o bună solidarizare a
elementelor şi o rezistenţă mai mare la acţiunea de antrenare a curenţilor şi a
valurilor (fig.3.9.a);
- strat de beton asfaltic în grosime de 68 cm aşezat direct pe taluz, la o
temperatură de min.120, peste un strat de piatră spartă sau de beton
monogranular (poros) (fig.3.9.b);
- plăci sau saltele asfaltice confecţionate la uscat şi aşternute pe taluz (fig.3.9.c).
Acest tip de îmbrăcăminte permite tasări diferenţiate ale taluzului, fără riscul fisurării.
La temperaturi ridicate însă, îmbrăcăminţile alcătuite din straturi din mixturi
bituminoase prezintă pericolul alunecării sub acţiunea greutăţii proprii, al înmuierii şi curgerii
pe taluzurile cu înclinare mai abruptă de 1:1.5.

21
 1:m
N.med. 1

1:m
a.
2
N.med.

3
1:m
b.

N.med.

c.

Fig.3.9 Protecţie din straturi din mixturi bituminoase

a.-piatră brută înglobată în straturi din mixturi bituminoase; b.-beton asfaltic; c.-saltea asfaltică.
1 - piatră brută înglobată în straturi din mixturi bituminoase; 2- beton asfaltic; 3 - saltea asfaltică; 4 - anrocamente.

3.3.1.7. Protecţie din materiale geosintetice în combinaţie cu anrocamente sau

beton
În acest tip de lucrări se încadrează o serie de soluţii constructive ce includ materiale
noi, geosintetice cu o mare varietate de forme de prezentare, după firmele producătoare.
La alegerea soluţiei se va lua în considerare faptul că geosinteticele sunt degradate
relativ uşor de gheţuri şi plutitori. De asemenea, acţiunea directă a razelor solare (ultraviolete)
afectează negativ durabilitatea unor materiale geosintetice.
Una din cele mai largi aplicaţii, este aceea de a realiza elementul filtrant – drenant,
Fig.3.8 Protecţie din materiale geosintetice în combinaţie cu anrocamente sau beton
înlocuind materialul granular sortat (filtru invers) de sub îmbrăcămintea propriu – zisă.
a) Apărări uşoare;
b) Apărari grele;
Fig.3.9
c) Sisteme celulareProtecţie
din benzi dedin lianţi bituminoşi
polietilena;
a.-piatră brută înglobată în asfalt; b.-beton asfaltic; c.-saltea asfaltică.
22
d) Elemente prefabricate din beton fixate pe geosintetic;
1 - piatră brută înglobată în asfalt; 2 - beton asfaltic; 3 - saltea asfaltică; 4 - anrocamente.
e) Saltele din material geosintetic umplute cu mortar de ciment
 În cazul apărărilor uşoare, mai puţin solicitate de acţiunea curenţilor şi valurilor,
protecţia de piatră se poate aşeza direct pe materialul geosintetic (fig.3.10.a). Pentru
apărările grele, aplicate la malurile puternic solicitate de valuri şi curenţi, sunt necesare blocuri
mai mari de piatră. Pentru protejarea materialului geosintetic, după lestarea uniformă a
acestuia şi împănarea blocurilor, se interpune un strat de material granular (fig.3.10.b).
Pentru a împiedica alunecarea pe taluz, materialul geosintetic se va ancora la partea
superioară.
O altă soluţie, este cea a sistemelor celulare din benzi de polietilenă de înaltă
densitate, umplute cu anrocamente sau beton. Benzile au o anumită rugozitate, pentru a spori
efectul de frecare cu umplutura din celule (fig.3.10.c).
Materialul geosintetic se poate utiliza ca strat suport filtrant, pe care se lipesc elemente
prefabricate din beton, de mici dimensiuni, formând panouri flexibile, de mari dimensiuni
(fig.3.10.d). De asemenea, se pot realiza saltele din material geosintetic, alcătuite din două
straturi suprapuse, care se umplu pe loc cu mortar de ciment (fig.3.10.e), material granular
sau pământ. În cazul în care salteaua este umplută cu pământ, prin însămânţare se obţine un
strat vegetal consolidat.

Protectie din piatra

Blocuri de piatra
N.coresp. Q calcul
N.coresp. Q calcul Zona de ancorare

Material granular
Geosintetic
Masiv din anrocamente
Geosintetic

Saltea din fascine

a. b.

A Detaliu A
60÷80cm
60
÷8
0
:m cm
1 SISTEM DE GEOCELULE
80÷100cm
80÷100cm

N.coresp. Qmediu
GEOCELULE
10
÷ BETON
1
cm 5
GEOSINTETIC
NETESUT
ANCORA

c.

Prism pentru
ancorare
Tipuri de saltele

N.coresp. Q calcul Filtru geosintetic

1:3

Saltea umpluta cu
mortar

Cilindru Ø50cm

e.

Ele mente p refab rica te

di n beto n
Tarus
Detaliu dala
N.c oresp. Q ca lcu l
320

Pat din ma terial

granu lar

Geo sintetic 400

90

d.

Fig.3.10 Protecţie din materiale geosintetice în combinaţie cu anrocamente sau beton

a) Apărări uşoare; b) Apărări grele; c) Sisteme celulare din benzi de polietilenă;
d) Elemente prefabricate din beton fixate pe geosintetic; e) Saltele din material geosintetic umplute cu mortar.
23
 3.3.2. Piciorul îmbrăcăminţii
Lucrările de la baza îmbrăcăminţii, constituie elementul de sprijin al acesteia şi sunt
situate aproape permanent sub nivelul apei. La proiectare trebuie să se ţină seama ca
lucrările să îndeplinească următoarele condiţii:
- să preia afuierile maxime ale fundului albiei;
- să reziste la acţiunea de antrenare a curentului de apă şi a valurilor;
- să constituie fundaţia pentru lucrarea de protecţie a taluzurilor;
- să contribuie la stabilitatea generală a malului.
Aceste lucrări pot fi:
- fundaţii tip grindă;
- prism de anrocamente aşezat direct pe fundul albiei;
- prism de anrocamente fundat pe saltele.

3.3.2.1. Fundaţii tip grindă

Fundaţiile de acest tip se pot executa din beton simplu, beton ciclopian sau zidărie
din piatră (uscată sau cu mortar de ciment) şi se prevăd în albiile la care terenul de
fundare, cu caracteristici bune, se găseşte la suprafaţă (maxim 5060 cm), când există
posibilitatea devierii curentului din zona de lucru sau în albia majoră a râului.
Adâncimea minimă a acestor lucrări va fi sub limita de îngheţ. La lucrările
executate, înălţimea grinzii nu a depăşit în general 1,20 m de la nivelul terenului de
fundare, iar lăţimea 0,801,00 m (fig.3.6.a.).

3.3.2.2. Prism de anrocamente aşezat direct pe fundul albiei

Prismul de sprijin executat din anrocamente, bolovani de râu sau prefabricate,
poate fi aşezat direct pe fundul apei şi se aplică pe sectoarele de râuri unde nu se poate
devia curentul pe timpul execuţiei şi nu se întrevăd afuieri importante.
Coronamentul prismului se va proiecta cu 0,200,30 m deasupra unui nivel, ce se
repetă cu o frecvenţă, care să permită execuţia. Lăţimea va fi de 2,003,00 m,
corespunzător condiţiilor de stabilitate, dar de minimum 3 dimensiuni ale blocurilor ce
alcătuiesc prismul (fig.3.4.).

3.3.2.3. Prism de anrocamente fundat pe saltele

În situaţia în care, se întrevăd afuieri sau terenul de fundaţie are caracteristici
slabe, prismul de sprijin se va funda pe saltele confecţionate din: rulouri de fascine,
gabioane, sau geosintetice (fig.3.8). Salteaua se va continua în faţa prismului pe o lăţime
egală cu de 4 ori adâncimea prevăzută de afuiere. În situaţia în care, nu este necesară
prevederea saltelei sub prism, aceasta va fi prinsă sub anrocamente pe cca. 2,003,00 m.

24
 Saltelele din fascine în grosime de 0,45 m, 0,60 m, 0,75 m, 1,00 m se confecţionează
din rulouri de fascine, cu diametrul de 15 cm şi 20 cm. Saltelele cuprind la partea inferioară şi
superioară câte un grătar de fascine, aşezate la 1,0 m distanţă interax, între care se găseşte
scheletul de rezistenţă al saltelei, format din straturi de fascine aşezate joantiv. Lestarea
saltelelor se execută cu piatră brută, împrăştiată uniform pe toată suprafaţa (fig.3.11).

1.00 1.00

1.00 1.00

15
15
a.

20
20

1.00
15
15
PIATRA BRUTA PTR. LESTAREA SALTELEI TEREN NATURAL

RULOURI DE FASCINE DE Ø15cm SI Ø 20cm

1.00
1.00 1.00
15

b.
15
15
15

PIATRA BRUTA PTR. LESTAREA SALTELEI TEREN NATURAL

RULOURI DE FASCINE DE Ø15cm

Fig.3.11 Saltele din fascine

a. - cu grosimea de 1.0 m; b. - cu grosimea de 0.60 m.

Din considerente tehnologice de execuţie, transport şi lestare, saltelele din fascine s-

au confecţionat cu lăţimi de până la 30 m şi lungimi de până la 60 m.
Saltelele din fascine se utilizează în cazul în care, patul albiei este alcătuit din material
fin necoeziv, adâncimea de afuiere fiind mai mare de 1,00 m şi la o viteză medie a apei mai
mică de 3,50 m/s. Ca să nu putrezească, acest tip de saltea trebuie utilizat în permanenţă sub
nivelul apelor mici (etiajului), pe cursuri de apă cu debit permanent.
Saltelele din gabioane sunt alcătuite conform prevederilor de la punctul 3.3.1.3. şi se
aplică pe cursurile de apă unde se înregistrează viteze mari, de cca. 5 m/s şi acolo unde din
cauza caracterului cursului de apă, operaţiile de manipulare, transport şi lestare ale saltelelor
din fascine sunt greu de controlat sau acestea nu pot fi procurate în mod economic (fig.3.5).
Saltelele din material geosintetic sunt membrane permeabile, rezistente la solicitările
din exploatare şi din timpul execuţiei (lansarea pietrei), la care stabilitatea este asigurată prin
lestare. Unele produse sunt alcătuite din două straturi: inferior, care constă dintr-un geosintetic
neţesut, cu rol de element filtrant şi superior, dintr-un geosintetic ţesut, cu rol de rezistenţă.

25
 Pentru a asigura atât rigiditatea geosinteticului, cât şi plutirea acestuia şi pentru a
uşura modul de lestare, pe suprafaţa materialului geosintetic se fixează rulouri de fascine, ce

1.00 1.00

1.00 1.00

15 15

1.00
1.00
a.

formează un caroiaj cu latura de 1,00 m. În acest scop, pe geosinteticul ţesut se prevăd bride
pentru prinderea rulourilor de fascine (fig.3.12).

Lestarea saltelelor se execută cu piatră brută. Pentru asigurarea stabilităţii pietrei de

lestare, la extremitatea dinspre apă, salteaua din geosintetic se poate amenaja într-o
excavaţie umplută cu anrocamente (fig.3.13.a) sau capătul se poate întoarce pe taluz,
formând un rulou umplut cu piatră (fig.3.13.b).

.5
:1
.5

1
N.coresp. Qmed. N.coresp. Qmed. .
:1

x
1

a
m
.
x

Geosintetic N.minim Geosintetic

a

N.minim
m

Anrocamente Anrocamente

a. b.

Fig. 3.12 Saltea din geosintetic rigidizată cu fascine cu grosimea de 0.30 m

Fig. 3.13 Amenajarea capătului dinspre apă a saltelei
a. - în excavaţie; b. - cu întoarcere pe taluz.

3.3.3. Zona de deasupra nivelului de calcul cu gardă

În aceasta zonă, lucrările de apărare sunt supuse mai rar acţiunii apei şi de aceea
au o alcătuire mai simplă, fiind realizate într-una din următoarele soluţii:
- înierbări;
- brăzduiri;
- cleionaje;
- plantaţii.
În general, protecţiile de tip uşor se pot aplica în cazurile în care malul nu este
atacat de un curent puternic, iar forţa de antrenare nu depăşeşte 2 sau 3 kg/m 2.

3.3.3.1. Înierbări

26
 Înierbările constau din însămânţarea pe taluz a unor specii de ierburi adecvate
regiunii, conform Anexei. Dacă terenul nu este favorabil dezvoltării ierburilor, se aşterne un
strat de teren vegetal de 1525 cm grosime.
Însămânţarea se face primăvara sau în perioada ploioasă a anului; îmbrăcămintea
vegetală începe a lucra efectiv numai în al doilea an de la însămânţare.
Pentru o mai bună fixare a vegetaţiei şi obţinerea unei rezistenţe sporite la
antrenare, se poate utiliza un suport sub forma unei plase din material plastic
(polipropilenă sau polietilenă) cu grosimea de 23 cm, fixată cu ţăruşi, realizată printr-o
aglomerare de fire, care formează labirinturi care se umplu cu pământ vegetal şi se
însămânţează. Prin favorizarea creşterii ierbii, se obţine o fixare mai bună a suprafeţei
taluzului, atât mecanic cât şi prin dezvoltarea sistemului de rădăcini al vegetaţiei (fig.3.14).
Se menţionează însă că, în cazul unor perioade lungi de inundare, vegetaţia moare
prin asfixiere.

0.75

m Blocaj de piatra
1: Plasa din material plastic
N.coresp.Q calcul + garda

Tarus
Protectie cu dale
prefabricate din beton

3.3.3.2. Brăzduiri Fig. 3.14 Înierbări

Apărările cu brazde de iarbă sunt folosite acolo unde
însămânţările nu au timp să se fixeze pentru a consolida malul sau în cazul când trebuie
să se realizeze o consolidare rapidă, conform Anexei.
Brăzduirea constă din aşezarea pe taluz a unor brazde în grosime de 510 cm şi
dimensiuni în plan de 20x25 cm 2, 30x35 cm2, 25x25 cm2 sau 0,25 m x (13) m, în cazul
fâşiilor. Tăierea lor se face, pe cât posibil, cu puţin timp înainte de a fi puse în lucrare.
Pe taluz, brazdele se pun pe lat sau în straturi suprapuse, înglobate în stratul
vegetal. Brăzduirea pe lat se execută continuu sau în careuri (cu goluri) (fig.3.15).

(5÷10cm)
8
0
÷

m
1:
1

1
10

0
0
cm

N.coresp.Q calcul + garda

m

25
cm
0
2 0
1
÷
4 80
h

h/3 3
a. b.

Fig. 3.15 Brăzduire pe lat

a. - executată continuu; b. - executată cu goluri.
1 – pământ vegetal; 2 – ţăruş; 3 – brazdă; 4 – dale.
În cel de al doilea caz, benzile de brazde sunt perpendiculare între ele şi formează
cu linia malului un unghi de 45.
3.3.3.3. Cleionaje

27
 Cleionajele sunt alcătuite din gărduleţe împletite cu nuiele de 0.200.50 m înălţime,
care formează un caroiaj cu latura de 0.751.00 m (fig.3.16). Ochiurile caroiajului se umplu
cu piatră spartă sau brută, respectând regula filtrului invers. Elementele de lemn sunt
expuse putrezirii şi de aceea soluţia are un caracter temporar.

m
0c m
÷3 5c
20 0÷1
1
2 2
...
1.
1:
1
N.coresp. Qcalcul+garda
4
3 1
m
0c 2
÷5
40
5
0
5

b.
÷

0
0

1
4

a.

Fig. 3.16 Cleionaje din gărduleţe de nuiele

a. plan; b. secţiune.
1. Împletitură de nuiele; 2. Ţăruş; 3. Arbuşti, eventual umplutură de piatră;
4. Pat de piatră; 5. Protecţie din anrocamente.

Pentru formarea caroiajelor se pot folosi elemente de beton armat sub forma unor
grinzi subţiri asamblate articulat, fixate în teren prin buloane.
Caroiajele cleionajelor se pot obţine şi din benzi de material geosintetic, sudate
între ele, în aşa fel încât prin întindere să se formeze ochiuri aproximativ romboidale.

3.3.3.4. Plantaţii
Plantaţiile reprezintă o metodă de apărare şi consolidare a terenului, eficientă când
sunt executate în mod corespunzător şi cu speciile potrivite solului respectiv.
Plantarea se realizează cu puieţi în vârstă de 12 ani. Stabilirea speciilor de plantare
se face împreună cu unitaţile silvice din zonă, conform Anexei.
Cea mai utilizată plantare, este cu butaşi de salcie (ramuri proaspăt tăiate), cu
grosimea de 1,53 cm şi lungimea de 0,60,7 m. Plantarea se poate face cu butaşi izolaţi (în
gropi individuale), fig.3.17 sau în cuiburi (în şah), fig.3.18.
Perioada de plantare a puieţilor se stabileşte conform reglementărilor legale în vigoare.
5

N.coresp. Qcalcul+garda
50......70

1
2 a.
50 50
÷1 1
b.
.0
0

35º....40º
Fig. 3.17 Butaşi de salcie plantaţi izolaţi
c.
a.şi b. – secţiuni; c – plan.
1.Butaşi de salcie; 2.Protectie cu anrocamente.

28
 5cm
1
0.35÷0.40

N.coresp. Qcalcul+garda

0.5÷0.7m
a.
2 b.
1
0.25

1÷
1.5
m
1

0.35÷0.40
0.25
m
.5
1
1÷
d.
35º....40º

c.

Fig. 3.18 Butaşi de salcie plantaţi în cuiburi

a.si b. – secţiuni; c.şi d. – plan.
1 - butaşi de salcie; 2 – protecţie cu anrocamente.

3.4. Soluţii tehnice pentru apărări cu parament vertical

Lucrările de apărare din această categorie sunt indicate la apărarea malurilor în

cazul albiilor înguste, unde realizarea lucrărilor de tip taluzat ar afecta secţiunea de
scurgere. În aceste condiţii, lucrarea trebuie să aibă şi rol de susţinere şi/sau consolidare
a malului.
Soluţiile tehnice pentru apărările cu parament vertical sunt, în general, de tip ziduri
de sprijin gravitaţionale şi pot fi realizate din:
- gabioane;
- căsoaie;
- zidărie de piatră;
- beton monolit sau prefabricat;
- pământ armat;
- combinaţii ale componentelor de mai sus.
Zidurile de sprijin sunt construcţii masive, de greutate şi pot fi realizate până la
muchia superioară a platformei drumurilor sau căilor ferate (zid de platformă), sau pentru
apărarea părţii inferioare a rambleelor sau malurilor (zid de picior).
Ele se vor modula pe tronsoane de cca. 5…6 m lungime şi vor fi fundate prin
intermediul unui prism de anrocamente sau direct, dacă terenul este rezistent, cu luarea
măsurilor de protecţie împotriva afuierii.
Zidurile de apărare din zidărie de piatră, beton monolit sau prefabricat sunt mai
rigide şi de aceea se aplică pe un teren bun de fundare.
Lucrările cu parament vertical pot fi realizate şi sub formă de pereţi subţiri, executaţi
din palplanşe.
Criteriul de alegere a soluţiei zidului de sprijin este în funcţie de natura terenului de
fundare, de materialele disponibile, de înălţimea propusă a se realiza etc.
De asemenea, în spatele zidurilor de sprijin se prevăd drenuri, pentru colectarea şi
evacuarea prin barbacane a apelor freatice.

29
 Un zid vertical dirijează mai puţin progresiv curentul, comparativ cu un parament
înclinat. De asemenea, favorizează efectul de afuiere a terenului în faţă, prin dirijarea spre
bază a curentului de suprafaţă.
Sunt necesare măsuri speciale de protecţie pentru a evita afuierile în faţa zidului
vertical şi de aceea, fundarea acestuia trebuie realizată mai adânc, urmând să se prevadă
în faţă, o saltea de protecţie.

3.4.1. Ziduri de sprijin din gabioane

Pentru înălţimi reduse, sub 34 m, o soluţie economică pentru un zid de greutate o
poate constitui folosirea de gabioane. Acestea sunt elemente în formă paralelipipedică,
executate din plasă de sârmă montată pe cadre din bare de oţel rotund, umplute cu piatră.
Gabioanele paralelipipedice pot fi de tip saltea, alcătuite conform prevederilor de la
punctul 3.3.1.3., sau tip cutie, cu grosimi de 0,51,0 m (fig.3.19).

1.00m
1.00m
1.00m

0m
1.0

2.00m 1.0
0m

Fig. 3.19 Gabioane tip cutie. Detalii.

Lucrările executate cu gabioane au avantajul unei mari elasticităţi, unei execuţii

rapide şi posibilitatea punerii lor imediate în exploatare.
În cazul terenurilor stabile, unde nu se întrevăd tasări, gabioanele pot fi placate cu
beton turnat monolit, în grosime de 1015 cm, care asigură o protecţie mai bună a plasei
de armătură. Se vor prevedea rosturi de contracţie la 5÷6m distanţa precum şi barbacane.
În funcţie de caracteristicile terenului din spatele zidului, se va prevedea spre
paramentul dinspre mal, un filtru din material granular sau geosintetic (fig.3.20).

6 N.coresp. Qcalcul

2
5 1

1:m

Fig. 3.20 Zid de sprijin din gabioane

1 – prism din anrocamente (piatră brută sortată); 2 – saltea din gabioane; 3
– gabioane; 4 – placare cu beton; 5 – geosintetic; 6 – umplutură.

30
 3.4.2. Ziduri de sprijin din căsoaie
Căsoaiele sunt construcţii în formă de cutii, cu sau fără fund, confecţionate din
lemn(fig.3.21), elemente prefabricate din beton armat, traverse uzate de cale ferată (fig.3.22)
etc. care se umplu după montarea în amplasament cu bolovani de râu, cu anrocamente sau
cu material mai mărunt, cu condiţia împiedicării antrenării acestuia prin rosturi. Dacă este
necesar, căsoaiele se vor asigura la colţuri împotriva alunecării, cu piloţi bătuţi în pământ.
Pentru instalare este necesară o pregătire prealabilă a terenului de fundare, prin nivelare şi
eventual realizarea unui pat .
Suprafeţele lemnoase situate deasupra apelor mici, care vin în contact cu pământul,
trebuie gudronate. Deasupra apelor mici, căsoaiele pot fi continuate cu zidărie de piatră sau
beton.

N.coresp. Qcalcul
2

>2.00m

1:m

Fig. 3.21 Zid de sprijin din căsoaie din lemn

1 – prism din anrocamente; 2 – umplutură; 3 – căsoaie.

SECTIUNE TRANSVERSALA Casete articulate din traverse vechi

de b.a. umplute cu piatra bruta
VEDERE IN PLAN

1.00 1.00 50 2.50

1.80

0
2.5
75

Placare cu beton .5
1:1
50
1.80

Protectie taluz cu traverse

1.40

de beton armat 1:1.5

1.90

2.00 1.00 1.50 2.50 1.90 25

N. Talveg
50 30 50

1.80

2.10
80

2.00 3.00
1.80

Marna
Gabion 4.00x0.50 - 2.00 m
Geosintetic Saltea 5.00x0.30 - 2.00 m
Gabion 4.00x0.50 - 5.00 m
1.80

R1+R2 R3

Fig. 3.22 Zid de sprijin din traverse de cale ferată

31
 3.4.3. Ziduri de sprijin din zidărie de piatră
Zidurile din această categorie sunt realizate cu elevaţia din zidărie de piatră brută
cu mortar de ciment marca M100, iar fundaţia din beton ciclopian marca B100 (Bc 7,5).
Zidurile pot avea înălţimi mari, dar depăşirea valorii de 10 m trebuie facută cu
prudenţă. În regiuni seismice, această înălţime va fi limitată la 56 m.
Paramentul poate fi vertical sau înclinat, cu pantă de până la 5:1(fig.3.23), în funcţie
şi de spaţiul disponibil. În cazul înălţimilor mici, această înclinare poate fi de până la 3:1.
În spatele zidului se realizează umplutură filtrantă, de preferat din anrocamente.
Spre umplutură, la baza zidului, dar pe deasupra nivelului apelor mici, se execută o
rigolă care colectează şi dirijează spre barbacane apele freatice. În acest mod, diferenţa
dintre nivelul apelor din umplutură, imediat în spatele zidului şi cel din albie, este minimă
cu efect direct asupra reducerii solicitărilor de împingere. La partea superioară a zidului,
umplutura drenantă se astupă cu un capac din argilă.
Barbacanele au diametrul cuprins între 1015 cm şi se dispun la intervale de 24 m

SECTIUNE TRANSVERSALA ELEVATIE

Ax drum

Parament din zidarie de piatra

60 bruta cu mortar de ciment M100

1
:1
Zidarie uscata din piatra
N.coresp. Qcalcul bruta negeliva in dren
Balast nisipos in dren(20cm)

he
5:1

Umplutura
he

Parament din zidarie de piatra

bruta cu mortar de ciment M100 2.00 1.50 1.50 2.00 1.50 1.50 2.00
H

2% 2% 2% 2%
N.coresp. Qmin. Barbacane din tub PVC Ø110mm
Zidarie de piatra bruta
cu mortar de ciment M100

hf
hf

Beton ciclopian B100 in fundatie

B/5
B/5

1:5

B b 5.00 5.00 5.00

pe orizontală.

3.4.4. Ziduri de sprijin din beton

Aceste ziduri pot fi realizate din beton turnat monolit sau din elemente prefabricate,
eventual monolitizate.
În primul caz, paramentul poate fi placat cu piatră brută (fig.3.24).

SECTIUNE TRANSVERSALA ELEVATIE

Parament din zidarie de piatra
Ax drum

60 bruta cu mortar de ciment M100

1
:1
Zidarie uscata din piatra
N.coresp. Qcalcul bruta negel iva in dren
Balast nisipos in dren(20cm)
he
5:1

Umplutura
he

Parament din zidarie de piatra

2.00 1.50 1.50 2.00 1.50 1.50 2.00
bruta cu mortar de ciment M100
H

2% 2% 2% 2%
N.coresp. Qmin. Barbacane din tub PVC Ø110mm
Beton de elevatie B100
hf
hf

Beton ciclopian B100 in fundatie

B/5
B/5

1:5

5.00 5.00 5.00

B b

Fig. 3.23 Zid de sprijin din zidărie de piatră

Fig. 3.24 Zid de sprijin din beton monolit

32
 Elevaţia se va realiza din beton minim clasa Bc 7,5, verificând dacă corespunde
condiţiilor de agresivitate ale mediului natural. Fundaţia, tot din beton simplu, se realizează
din beton ciclopian de clasa Bc 7,5. Betonul din elevaţie se va turna în continuarea betonului
din fundaţie, fără a se crea rost de separaţie.
Paramentul zidului poate fi vertical sau realizat înclinat spre uscat, ca şi zidurile din
zidărie de piatră.
Zidurile din elemente prefabricate, pot utiliza elemente din beton armat – de clasă
minimă BcH 20 - de diferite forme, cele mai utilizate fiind casetele rectangulare sau tipurile
cornier (fig.3.25). Elementele prefabricate sunt aşezate pe o fundaţie din anrocamente, beton
simplu sau direct pe teren, în funcţie de natura acestuia şi rezistenţa la afuiere. În cazul
casetelor, acestea se umplu cu material de lestare, respectiv anrocamente sau beton, dacă
este necesară solidarizarea prefabricatelor.

SECTIUNE TRANSVERSALA ELEVATIE Barbacane ce servesc la

manipularea prefabricatului

:3

50
50

2
Capac dren din umplutura
de argila compactata cu maiul
Ø12 1.00

Filtru din balast nisipos

N.coresp. Qcalcul
Zidarie uscata de piatra bruta
he

Element pref abricat

he
H

adincime de
adincime de

N.coresp. Qmin. Tub PVC Ø110 perforat

B100 ptr. pozarea

inghet
20
inghet

tubului PVC
h m1

m2

h
1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
Dop de argila compactat lc
lt

Fig. 3.25 Zid de sprijin din elemente prefabricate de beton

Zidurile din elemente prefabricate prezintă avantaje în cazul în care, din cauza nivelului
apelor, execuţia se face parţial subacvatic.
Elementele prefabricate prezintă avantajul execuţiei şi sub nivelul apei.
Modul de alcătuire al drenului, din spatele zidului de sprijin din beton, este
asemănător cu cel descris la zidurile de sprijin din zidărie de piatră.

3.4.5. Ziduri de sprijin din pământ armat

În această soluţie, masivul de pământ armat este constituit din straturi succesive de
material granular, între care sunt pozate elementele de armare cu care conlucrează, care sunt
fâşii subţiri de geosintetic, continue, acoperind întreaga suprafaţă a fiecarui orizont sau
discontinue, sub forma de fâşii dispuse la intervale regulate.
Paramentul, vertical sau înclinat, este executat din geosintetic sau din alte materiale
(gabioane, beton etc), de care se prind elementele geosintetice (fig.3.26).
La alcătuirea acestui zid, trebuie acordată atenţie amenajării rosturilor pentru a
împiedica antrenarea materialului prin acestea, verificând şi granulometria materialului de
umplutură.

33
 3
4
2
1 4
4
1

1 a. b. c.

Fig. 3.26 Ziduri de sprijin din pământ armat

a.- cu parament şi armare din elemente geosintetice; b.- cu parament din dale de beton
şi armare cu elemente geosintetice; c.- cu parament din gabioane şi armare cu elemente geosintetice.
1 – geosintetic; 2 – dale din beton; 3 – gabioane; 4 – umplutură din pământ.

3.4.6. Pereţi din palplanşe

Pereţii de palplanşe se execută din elemente de metal, beton armat sau lemn,
ancorate sau libere. Palplanşele neancorate, se utilizează pentru înălţimi libere de 23 m
pentru palplanşele de lemn şi de 45 m pentru cele de metal sau beton armat (fig.3.27.a).
Pentru înălţimi libere mai mari, palplanşele vor fi ancorate prin tiranţi (fig.3.27.b).
Este necesar, ca la batere, să fie asigurat contactul între palplanşe, pentru a se elimina
măsurile suplimentare de etanşare a rosturilor, în scopul evitării antrenării materialului din
spate sau prevederea unei umpluturi din piatră brută şi spartă, cu respectarea regulilor filtrului
invers.
Pentru înălţimi mici se pot utiliza piloţi bătuţi la 12 m, între care se montează plăci
prefabricate. În spate se va realiza o umplutură din material granular.

N.coresp. Qcalcul N.coresp. Qcalcul

1

5 6 6

2 4

a. b.

Fig. 3.27 Pereţi din palplanşe (a) şi piloţi cu dulapi (b)

1 -pilot; 2 - palplanşe ancorate; 3 - tirant; 4 - dulapi; 5 - anrocamente din piatră brută;
6 - umplutură din piatră brută.

34
 Anexa

MATERIALE PENTRU ÎNIERBĂRI, BRĂZDUIRI ŞI PLANTAŢII

Seminţele folosite pentru înierbări vor fi de lucernă, trifoi galben, pir, troscot etc,
folosindu-se în general amestecuri într-o anumită proporţie în funcţie de natura terenului,
aceasta prezentând o siguranţă mai mare pentru încolţire.
În continuare se dau câteva amestecuri tipice de ierburi folosite pentru anumite
soluri:

Soluri nisipo-argiloase şi argiloase

Bucăţel alb (Agrostis alba) 30 % 4,5 kg/ha în amestec
Firuţă (Poa pratensis) 40 % 7,2 kg/ha în amestec
Trifoi roşu (Trifolium incarnatum) 10 % 3,1 kg/ha în amestec
Trifoi alb (Trifolium repens) 10 % 1,5 kg/ha în amestec
Lucernă galbenă (Medicago lupulina) 10 % 2,2 kg/ha în amestec
Soluri mai grele (argilă uscată)
Trifoi alb (Trifolium repens) 15 % 2,25 kg/ha în amestec
Lucernă galbenă (Medicago lupulina) 15 % 3,3 kg/ha în amestec
Bucăţel alb (Agrostis alba) 30 % 4,5 kg/ha în amestec
Raigras (Lolium perene) 40 % 19,2 kg/ha în amestec

În lipsa acestor seminţe se pot recomanda şi următoarele amestecuri simple pe

solurile nisipo-argiloase:
1) obsigă (Bromus inermis) 60 % 24,6 kg/ha in amestec;
ghizdei (Lotus corniculatus) 40 % 6,8 kg/ha in amestec;
2) pir târâtor (Agropyrum repens) 50 % 20,5 kg/ha in amestec;
obsigă (Bromus inermis) 50 % 20,5 kg/ha in amestec;
3) iarba câinelui (Cynodon dactylon) 50 % stoloni;
trifoi (Trifolium fragiferum) 50 % 15,5 kg/ha in amestec;
4) pir târâtor (Agropyrum repens) 50 % 20,5 kg/ha in amestec;
iarba cainelui (Cynodon dactylon) 50 % stoloni.
Unii autori recomandă folosirea unui amestec de ierburi alcătuit din minimum trei
sorturi multianuale:
 graminee rezistente la erodare:
- timoftică (Phleum pratense);
- păiuş de livadă (Festuca pratensis);
- pir obişnuit (Agropyrum);
- raigras (Lolium perenum);
- rostogol (Echinops sphaerocephalus).
 graminee cu rădăcină adâncă:
- obsigă (Bromus inermis);
- păiuş roşu de livadă (Festuca rubra);
- firuţă (Poa pratensis);
- bucăţel alb (Agrostis alba).
 plante leguminoase cu tulpină:
- trifoi roşu (Trifolium incarnatum);
- lucernă (Medicago sativa);
- sparceta (Anobrychis sativa).

35
 În general, condiţiile unui bun amestec cer ca el să conţină plante potrivite terenului şi
climatului, să nu conţină plante cu diferenţe mari de înflorire şi durată.

Denumirea în limba română Denumirea în limba latină Caracteristici, condiţii

Cenuşar (oţetar) Dilantus glaudulosa Arbore; creşte repede; foarte puţin pretenţios faţă
de sol; rezistă la secetă
Cătină de garduri Lycium barbatum Arbust; nepretenţios faţă de sol; creşte în soluri
nisipoase sau sărate; rezistă la secetă şi ger
Mălin Moack Padus Moackii Arbore; rezistent la ger; creşte în terenuri umede
Mălin american Padus serotina Arbore; creşte repede; rezistent la secetă
Mălin american Padus Virginiana Arbore; creşte repede; rezistent la secetă, ger şi
agenţi dăunători
Păliur Paliurus aeulealus Arbust; creşte repede; nepretenţios faţă de sol;
rezistent la secetă; rezistenţă mică la ger
Iasomie comună Philadelphus coronarius Arbust; nepretenţios faţă de sol; nu suportă
seceta; rezistent la ger
Pin negru Pinus austriaca Arbore; creşte repede; rezistenţă la ger şi la
secetă; nepretenţios faţă de sol
Porumbar Prunus spinosa Arbust; creşte încet; puţin pretenţios faţă de sol;
rezistent la secetă
Salcâm Robinia pseudoaccacia Arbore; creşte repede; rezistent la secetă şi ger;
nepretenţios faţă de sol
Salcie căprească Salix caprea Arbore; creşte repede; puţin pretenţios faţă de sol

SISTEME DE CONSOLIDARE A TALUZURILOR PRIN BRĂZDUIRE ŞI ÎNSĂMÂNŢARE

Natura pământului Ramblee Deblee

de pe taluz Înălţimea taluzului H
H<2m 2m<H<4m H>4m H<2m 2m<H<4m H>4m
Nisipuri fine şi Brăzduire pe toată suprafaţa Brăzduire pe toată suprafaţa
nisipuri prăfoase
Nisipuri argiloase şi Îmbrăcare cu Brăzduire în Brăzduire Brăzduire în carouri, îmbrăcare cu Brăzduire
pământuri prăfoase pământ carouri îmbrăcate pe toată pământ vegetal şi însămânţare pe toată
vegetal şi cu pământ vegetal suprafaţa suprafaţa
însămânţare şi însămânţare
Argile nisipoase sau Îmbrăcare cu pământ vegetal şi Brăzduire Îmbrăcare cu Brăzduire pe toată suprafaţa
prăfoase însămânţare pe toată pământ vegetal
suprafaţa şi însămânţare

36