GHID PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A

CONSTRUCŢIILOR SITUATE ÎN MEDII AGRESIVE

Indicativ GM 017-2003

Înlocuieşte PC1/3-96

Cuprins

* PREVEDERI GENERALE
* PRINCIPII PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCŢIILOR SITUATE ÎN MEDII AGRESIVE
* URMĂRIREA CURENTĂ
* URMĂRIREA SPECIALA
* PREVEDERI SPECIALE
* Anexa 1 - Fişa sintetică privind construcţia şi procesele/instalaţiile tehnologice
* Anexa 2 - Fişa privind urmărirea evoluţiei parametrilor tehnologici1
* Anexa 3 - Fişa evenimentelor produse la instalaţiile/echipamentele tehnologice din hală, clădire
* Anexa 4 - Fişa evenimentelor produse la elementele de construcţii din hală, clădiri

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid are ca obiect stabilirea condiţiilor şi modului de desfăşurare a activităţilor privind urmărirea
comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive, inclusiv a celor care au suferit intervenţii
anterioare, în vederea asigurării condiţiilor necesare pentru menţinerea performanţelor privind siguranţa şi
funcţionalitatea, în condiţii de eficienţă maximă.

Ghidul este elaborat pe baza prevederilor art. 38 al Regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare,
intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor (denumit în continuare Regulament), pentru categoriile de
construcţii a căror exploatare are loc în medii agresive, prin acestea înţelegând:

a. construcţiile, de orice natură (industriale, edilitare ş.a.) în care se desfăşoară procese tehnologice
de natură chimică producând medii agresive;
b. construcţiile aflate în zona de influenţă a surselor de poluare cu agenţi agresivi datoraţi proceselor
tehnologice;
c. construcţiile aflate în zone cu medii agresive naturale (mediu marin, pământuri sărăturoase ş.a.).

1.1.2. Ghidul cuprinde prevederi legate de specificul activităţilor de urmărire a comportării în exploatare a
construcţiilor situate în medii agresive, referitoare la:

a. agresivitatea mediului, determinată în principal de caracteristicile mediului agresiv (interior şi

exterior), de particularităţile proceselor tehnologice care se desfăşoară în interiorul construcţiei şi
de modul de funcţionare a utilajelor/instalaţiilor tehnologice, inclusiv a celor de captare,
neutralizare şi evacuare a agenţilor agresivi;
b. modificarea stării protecţiilor anticorozive aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii
(structurale şi nestructurale) şi a instalaţiilor aferente construcţiilor (partea exterioară);
c. modificarea stării materialelor/elementelor, cauzate de acţiunea corozivă a mediului.

1.1.3. Prevederile ghidului se aplică tuturor categoriilor de construcţii supuse acţiunii, mediilor agresive, indiferent
de natura fondurilor din care au fost construite şi a proprietăţii.

1.1.4. Prin urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive se urmăreşte depistarea,
prin activităţi sistematice şi consecvente, a degradărilor sistemelor de protecţie, precum şi a elementelor
construcţiei, permiţând luarea unor măsuri de intervenţie eficiente prin:

i. întreţinere şi reparare curentă, în fazele incipiente de degradare, cu costuri mult mai reduse decât
cele necesitate pentru expertizare şi intervenţii în cazul constatării cu întârziere a unor degradări
avansate, extinse;
ii. prevenirea producerii unor avarii, prin măsuri imediate, , provizorii, în cazul instituirii activităţilor de
urmărire a comportării la construcţii vechi, degradate, aflate în exploatare.
Urmărirea comportării in exploatare şi intervenţiile se referă atât la construcţie, cât şi la instalaţiile şi utilajele
tehnologice, ca surse ale mediului agresiv şi cauze ale degradărilor construcţiei.

1.1.5. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor) situate în medii agresive se va realiza în echipă, de
colective pluridisciplinare de specialişti (specialişti în coroziune, construcţii, instalaţii tehnologi).

1.1.6. Responsabilitatea principală privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii
agresive revine proprietarului/utilizatorului construcţiei, care va asigura:

i. desfăşurarea activităţilor necesare, direct sau prin contract cu personal competent:

ii. colaborarea cu un proiectant de specialitate, care trebuie să supervizeze şi să decidă asupra desfăşurării
acestei activităţi şi a unor eventuale intervenţii, prin stabilire programului de urmărire, aducerea la zi a
acestuia şi analizarea rapoartelor periodice care conţin rezultatul activităţilor urmărire.

Proprietarul/utilizatorul se va organiza în mod corespunzător pentru desfăşurarea acestor activităţi. în

funcţie de importanţa şi caracteristicile construcţiilor, de agresivitatea mediului şi de amploarea
programului de urmărire a comportării acestora. în formele minime de organizare, aceasta trebuie să
cuprindă. în principal, pe baza consultărilor cu proiectantul:

- personalul de specialitate, instruit corespunzător;

- documentaţia tehnică necesară (cartea tehnică a construcruţiei, instrucţiunile/proiectul privind urmărirea

comportării acelor construcţii, reglementările tehnice în domeniu, prevăzute de proiectant);

- mijloacele necesare, rezultate din prevederile documentelor tehnice care se aplică în cazul construcţiilor în
cauză.

În cazul construcţiilor civile şi social-culturale aflate în medii agresive (conform pct. 1.1.1. b şi c). proprietarul va
asigura efectuarea urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor prin contracte de prestări servicii cu personal
de specialitate care îndeplineşte condiţiile conform prevederilor legale aplicabile.

Responsabilitatea proprietarului se menţine şi după ieşirea din uz a construcţiei, până la terminarea etapelor
privind postutilizarea ei, urmărirea comportării efectuându-se pe baza unui program minimal stabilit de proiectant
pentru satisfacerea exigenţelor privind cel puţin siguranţa publică şi a mediului.

1.1.7. Toate datele privind urmărirea comportării în exploatare se vor constitui într-un dosar întocmit pentru fiecare
obiect de construcţie şi denumit „Dosarul urmăririi comportării construcţiei". Acesta va fi întocmit de proiectant, la
comanda proprietarului/utilizatorului, constituind capitolul D din cartea tehnică a construcţiei (conform prevederilor
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, anexa nr.6 privind Cartea
tehnică a construcţiei) şi cuprinde cel puţin următoarele:

i. fişă sintetică privind construcţia şi procesele/instalaţiile tehnologice;

ii. instrucţiunile de urmărire curentă a construcţiilor prevăzute în proiectele de execuţie şi, dacă este
cazul, proiectul de urmărire specială a construcţiei.

Notă: Prezentul ghid conţine prevederi-cadru. urmând ca instrucţiunile de urmărire curentă/proiectul de urmărire
specială pentru flecare obiect ,de construcţie, în funcţie de situaţia concretă, cunoscută, să fie stabilite de
proiectant.

1. rapoartele periodice, întocmite la intervalele stabilite, privind urmărirea curentă şi urmărirea

specială (dacă este cazul);
2. observaţiile şi decizia proiectantului cu privire la menţinerea/modificarea instrucţiunilor de urmărire
curentă şi. după caz, a proiectului de urmărire specială, precum şi propunerea unor eventuale
intervenţii.

1.1.8. Ghidul se adresează în principal specialiştilor/experţilor din unităţile de proiectare şi din

institutele/laboratoarele specializate în activităţi de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor situate în
medii agresive, precum şi proprietarilor/utilizatorilor unor astfel de construcţii.

1.2. Terminologie

1.2.1. Termenii de specialitate privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor sunt definiţi în Normativul
P 130-99.

1.2.2. În cuprinsul prezentului ghid sunt utilizaţi şi următorii termeni specifici:

  agent agresiv (coroziv): factor de mediu ce acţionează distructiv asupra construcţiei sau a
diverselor sale părţi componente, provocând degradarea (coroziunea) materialelor de
construcţie:
 clasă de agresivitate: caracteristică tehnică măsurabilă a intensităţii acţiunii mediului
agresiv asupra materialului de construcţie:
 coroziune: interacţiune fizico-chimică între un material de construcţie (beton, oţel) şi
mediul său înconjurător, care conduce la modificarea proprietăţilor materialului şi adeseori
la degradarea funcţională a acestuia, a mediului înconjurător sau a sistemului constituit din
cei doi factori:
 degradare datorită coroziunii: efect al coroziunii considerat dăunător pentru materialul de
construcţie sau construcţie, în ansamblu;
 mediu agresiv (coroziv): mediu care conţine unul sau mai mulţi agenţi agresivi (corozivi);
 sistem de protecţie anticorozivă: ansamblu de straturi de protecţie aplicate pe o suprafaţă
suport (beton, oţel) pentru a o proteja împotriva coroziunii.

1.3. Referinţe

1. Legea nr. 10/1995 - Lege privind calitatea în construcţii.

2. Legea nr. 137/1995 - Lege privind protecţia mediului.

3. Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor

(aprobat prin HGR nr. 766/1997).

4. Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor (aprobat prin HGR nr. 766/1997).

5. Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (aprobat prin HGR nr. 273/1994).

6. P 130 - Normativ privind comportarea în timp a construcţiilor.

7. NP 039 - Normativ privind criteriile de performanţă pentru protecţia anticorozivă a construcţiilor supuse acţiunii
mediilor agresive industriale.

8. GP 047 - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia anticorozivă a elementelor din beton armat
şi beton precomprimat supraterane, situate în medii agresive.

9. GP 035 - Ghid de proiectare, execuţie, exploatare (urmărire, intervenţii) privind protecţia anticorozivă a
construcţiilor din oţel.

10. GP 031 - Ghid de proiectare.- execuţie şi exploatare (urmărire, intervenţie) privind protecţia anticorozivă a
construcţiilor supuse acţiunii mediilor agresive specifice industriei alimentare: a)industria cărnii.

11. GP 032 - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare (urmărire, intervenţie) privind protecţia anticorozivă a
construcţiilor supuse acţiunii mediilor agresive specifice industriei alimentare: b)industria vinului şi a berii .

12. GP 029 - Ghid de proiectare, execuţie, exploatare şi intervenţiei pentru protecţiile anticorozive ale construcţiilor
exploatate în mediii agresive specifice industriei de celuloză şi hârtie.

13. GP 048 - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia anticorozivă a construcţiilor supuse la
acţiunea mediilor agresive specifice industriei textile.

14. GP 030 - Ghid de proiectare, execuţie, exploatare şi intervenţii) pentru protecţiile anticorozive ale construcţiilor
exploatate în medii agresive specifice industriei de fibre şi fire sintetice.

15. STAS 8009 - Protecţia suprafeţelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.

16. SR ISO 2808 - Vopsele şi lacuri. Determinarea grosimii peliculei.

17. SR ISO 2409 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la caroiaj.

18. SR EN 24624 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la tracţiune.

19. SR ISO 4628/1 ... 6 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor vopsite.

[top]
2. PRINCIPII PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCŢIILOR SITUATE ÎN MEDII
AGRESIVE

2.1. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate, în medii agresive, este o activitate sistematică de
culegere, înregistrare şi valorificare a unor date şi informaţii specifice, rezultate din examinarea (observarea)
vizuală, măsurări, analize şi determinări efectuate asupra unor caracteristici/parametri ai proceselor/instalaţiilor
tehnologice, ale mediului interior şi exterior, ale protecţiilor anticorozive, precum şi ale materialelor/elementelor
structurale şi nestructurale, care arată evoluţia stării construcţiei sub aspectul performanţelor privind, în principal,
siguranţa şi funcţionalitatea.

2.2. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive se realizează sub ambele forme
prevăzute de Regulament, conform prevederilor acestuia:

a) urmărirea curentă;

b) urmărirea specială.

2.3. Urmărirea curentă este o activitate sistematică, cu character permanent, realizată cu personal de specialitate
şi mijloace adecvate, pe baza instrucţiunilor stabilite de proiectant, prin care se constată şi se consemnează starea
generală a construcţiei, precum şi a parametrilor legaţi de agresivitatea mediului. Ea se desfăşoară pe toată durata
de serviciu a construcţiei şi se realizează, în principal, prin examinare\(observare) directă, măsurări şi analize cu
mijloace de uz curent. După ieşirea din serviciu a construcţiei, urmărirea comportării continuă, conform unui
program stabilit de proiectant pentru perioada de postutilizare a construcţiei.

2.4. Urmărirea specială este o activitate sistematică de investigaţii specifice, cu caracter permanent sau temporar,
cu personal specializat şi mijloace tehnice adecvate, prin care se realizează obiectivele prevăzute în proiectul de
urmărire specială. întocmit de proiectant, care se referă - de regulă - la evoluţia unor anumite caracteristici
(parametri), determinante pentru starea construcţiei. Urmărirea specială se efectuează suplimentar faţă de
urmărirea curentă, pe care nu o exclude.

Urmărirea specială a construcţiilor situate în medii agresive se instituie, de regulă:

a. la construcţii noi, care vor fi exploatate în medii agresive încadrate în clasa de agresivitate medie
sau puternică;
b. la construcţii noi realizate cu materiale/elemente cu sensibilitate mare la coroziune (spre exemplu
structuri pe cabluri la bazine de înot sau mediu marin, elemente din beton precomprimat ş.a.);
c. la construcţii în exploatare, cu evoluţie periculoasă : care au suferit degradări/avarii.

Această enumerare nu exclude instituirea urmăririi speciale alte categorii de construcţii situate în medii agresive.

2.5. În cazul construcţiilor situate în medii agresive, urmărirea comportării în exploatare, atât urmărirea curentă, cât
şi urmărirea specială, se referă la următoarele elemente specifice:

i. unii parametri ai proceselor/instalaţiilor tehnologice, pentru a depista sursele care determină

existenţa/depăşirea unor limite ale agresivităţii mediului (dacă este cazul);
ii. caracteristicile principale ale mediului (interiori/ exterior), sub aspectul agresivităţii, inclusiv starea
factorilor agravanţi (instalaţii proprii, hidroizolaţii, ventilaţii);
iii. starea protecţiilor anticorozive aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii;
iv. unele caracteristici ale materialelor/elementelor structurale.

2.6. Intervalele de efectuare a activităţilor de urmărire a

comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive,
depind de următorii factori: .;

i. natura şi intensitatea agresivităţii mediului ;

ii. evoluţia stării instalaţiilor/proceselor tehnologice sub aspectul riscului producerii/intensificării
agresivităţii mediului;
iii. alcătuirea (materiale, soluţii constructive ş.a.) construcţiei;
iv. vârsta construcţiei:
v. existenţa unor factori agravanţi în ceea ce priveşte construcţia: defecte/degradări, intervenţii
anterioare, grad; seismic ridicat, solicitări mecanice deosebite (de intensitate mare, dinamice ş.a.),
amplasarea pe terenuri dificile ş.a.

Intervalele se stabilesc atât pentru urmărirea curentă, cât şi pentru urmărirea specială.
Intervalele stabilite iniţial vor putea fi modificate pe parcursul existenţei construcţiei, cu avizul proiectantului, de
regulă prin reducerea lor. în special având în vedere evoluţia factorilor de la punctele (i). (ii) şi (iv).

2.7. Urmărirea unor parametri semnificativi ai proceselor/ instalaţiilor tehnologice este, în majoritatea cazurilor,
deosebit de importantă şi necesară. Independent de faptul că o asemenea activitate se realizează în cadrul
exploatării tehnologice, datele respective se vor culege şi consemna şi prin sistemul adoptat pentru urmărirea
comportării în exploatare a construcţiei.

2.8. Se vor prevedea, în mod explicit, modalităţile în care va acţiona proprietarul/utilizatorul, în principal prin
consultări cu proiectantul, cu obligaţii de ambele părţi, în cazurile:

a. atingerii unor limite maxime prevăzute în programul de urmărire;

b. apariţiei unor situaţii neprevăzute în programul de urmărire;
c. producerii unor accideţite/avarii privind construcţia, procesele/instalaţiile tehnologice sau mediul
ambiant natural;
d. intenţiei de modificare în ceea ce priveşte construcţia sau procesele/instalaţiile tehnologice.

Se recomandă ca desfăşurarea activităţilor şi personalul stabilit pentru activităţile de urmărire a comportării

construcţiei să fie agreat şi.de către proiectant.

2.9. Pentru organizarea desfăşurării activităţilor de urmărire a comportării construcţiilor situate în medii agresive,
utilizatorul/ proprietarul construcţiei va numi un responsabil, care să asigure:

a. întocmirea/completarea cărţii tehnice a construcţiei;

b. legătura cu o unitate de proiectare de specialitate şi elaborarea, de către proiectant, a
instrucţiunilor de urmărire curentă şi a proiectului de urmărire specială, dacă este cazul;
c. efectuarea urmăririi comportării construcţiei, prin personal propriu sau, după caz, prin prestare de
servicii de către personal de specialitate care îndeplineşte condiţiile conform prevederilor legale
aplicabile;
d. păstrarea evidenţei privind activităţile de urmărire a comportării şi a rezultatelor acestora şi a
documentelor, cartea tehnică a construcţiei;
e. programarea şi urmărirea realizării deciziilor proiectantului (pct. 1.7. iv), precum şi a intervenţiilor
necesare pentru remedierea defectelor/degradărilor constatate în urma activităţilor de urmărire a
comportării, precum şi includerea documentelor aferente în cartea tehnică a construcţiei.

[top]

3. URMĂRIREA CURENTĂ

3.1. Obiectivele urmăririi curente a construcţiilor situate în medii agresive, pornind de la datele biografice privind
proiectarea, execuţia şi exploatarea acestora (inclusiv privind intervenţiile asupra construcţiilor), sunt:

i. stabilirea şi localizarea surselor de agenţi agresivi, a zonelor în care aceştia apar cel mai frecvent
şi la concentraţia maximă, a zonelor defavorizate: în care se produce condens, stagnări de aer
impurificat, neventilat, scurgeri, stropiri sau stagnări de soluţii/şlamuri agresive, depuneri de pulberi
agresive, precum şi regimul de acţiune a agenţilor agresivi (continuu, discontinuu) ş.a.;
ii. identificarea şi examinarea cu atenţie a zonelor „sensibile" ale structurii, supuse acţiunii agenţilor
agresivi sau unor acţiuni neobişnuite survenite pe durata de serviciu a construcţiei (seisme,
incendii, tasări, şocuri etc);
iii. determinarea parametrilor care caracterizează mediul agresiv (conform pct. 3.3);
iv. depistarea din timp şi semnalarea unor defecte şi degradări ale protecţiilor anticorozive (conform
pct. 3.4) şi ale materialelor/elementelor structurale şi nestructurale (conform pct. 3.5.), produse de
acţiunea corozivă şi/sau alte acţiuni;
v. depistarea şi semnalarea defecţiunilor apărute la utilajele şi instalaţiile tehnologice, precum şi la
instalaţiile de ventilare, de captare, neutralizare şi evacuare a gazelor şi apelor reziduale, închideri,
hidroizolaţii ş.a., care sunt o cauză majoră a degradării prin coroziune a construcţiilor;
vi. identificarea cauzelor unor degradări apărute datorită unei utilizări necorespunzătoare a
construcţiei (în ceea ce priveşte mediul agresiv, instalaţiile/ utilajele, protecţiile ş.a.).

Urmărirea curentă în ceea ce priveşte procesele/instalaţiile tehnologice face parte din tehnologia de fabricaţie şi va
fi avută în vedere, în cadrul urmăririi comportării construcţiei, pentru a depista posibilele surse de agresivitate
(conform punctelor 2.5. (i); 2.6. (ii); 27.; 3.1. (ii) şi (v)).

3.2. Urmărirea curentă are ca scop identificarea modificărilor privind starea construcţiilor faţă de starea iniţială,
considerată bună şi consemată, în urma recepţiei lucrărilor, în cartea tehnică a construcţiei.
În cazul în care, la construcţiile aflate în exploatare, activităţile de urmărire curentă se instituie, pe baza
prevederilor acestui ghid, acestea vor începe cu o investigare a construcţiei şi, dacă este cazul, a
instalaţiilor/proceselor tehnologice adăpostite, pentru a stabili starea construcţiei şi caracteristicile mediului agresiv
în care aceasta se află. Datele respective se vor consemna în Cartea tehnică a construcţiei. Totodată, se
întocmeşte/completează fişa construcţiei (anexa 1).

3.3. Urmărirea curentă în ceea ce priveşte mediul agresiv se realizează prin măsurări şi analize/determinări
periodice privind principalii parametrii care determină agresivitatea mediului asupra elementelor de construcţie :

(a) – pentru medii gazoase :

• natuta gazelor agresive ;

• concentraţia gazelor agresive ;
• solubilitatea gazelor în apă ;
• temperatura aerului ;
• umiditatea reletivă a aerului ;

(b) – pentru medii lichide (soluţii, topituri, condens, precipitaţii ) :

• natura lichidelor (acizi, baze, săruri) ;

• concentraţia substanţelor chimice în soluţie ;
• pH-ul soluţiei ;
• temperatura ;
• presiunea sau viteza de circulaţie a lichidului pe suprafaţa elementului ;

(c) – pentru medii solide (pulberi, aerosoli) :

• natura mediilor solide ;

• concentraţia substanţelor agresive ;
• higroscopicitatea ;
• solubilitatea în apă ;
• pH-ul soluţiei rezultate în urma dizolvării/reacţiei substanţelor agresive ;
• dispersia ;
• umiditatea şi temperatura mediului înconjurător .

3.3.1. În instrucţiunile tehnice de urmărire curentă, stabilit de proiectant pentru fiecare obiect de construcţie în
parte, se vor preciza : parametrii mediului agresiv care se măsoară, locul/zona în care se vor face
măsurări/determinări, intervalele de măsurare, modul/metoda de măsurare/analiză, mărimile măsurate, limitele
admise/de control ş.a.

3.3.2. Parametrii stabiliţi pentru agenţii agresivi din interiorul/ exteriorul construcţiei (prevăzuţi la pct. 3.3.a … c) se
determină/ măsoară la intervalele stabilite de asemenea, prin grija proprietarului/ utilizatorului, de către personalul
specializat din laboratoarele proprii de analize chimice/ toxicologice (când se dispune de dotările respective) sau
prin laboratoarele specializate în astfel de determinări/ măsurări .

3.3.3. Valorile parametrilor caracteristici pentru agenţii agresivi sunt cele măsurate/determinate la nivelul
elementelor de construcţii (în special la acoperiş/tavane şi pardoseli) şi nu cele de la nivelul respirator al omului,
măsurate, în general, de laboratoarele de toxicologie, conform normelor de protecţia muncii .

3.3.4. În afara parametrilor enumeraţi la pct. 3.3.a … c, se va preciza durata şi modul de contact al agenţilor
agresivi cu elementele de construcţii şi se va avea în vedere acţiunea factorilor climatici specifici (intensitatea şi
direcţia vântului, însoleiere, fenomene de umezire-uscare, îngheţ-dezgheţ ş.a. ) .

3.4. Urmărirea curentă în ceea ce priveşte protecţiile anticorozive (pelicule, mase de şpaclu, placje/zidării ş.a. )
aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii şi a instalaţiilor aferente, construcţiilor (partea exterioară), realizată
prin examinare vizuală şi măsurări/determinări simple asupra principalelor caracteristici ale protecţiilor şi are ca
scop depistarea din timp a unor defecte iniţiale ale acestora şi a unor degradări produse de acţiunea corozivă a
mediului şi / sau ale acţiunii (mecanice, termice ;.a.) .

3.4.1. Prin examinarea vizuală a stării protecţiilor anticorozive, se urmăreşte aprecierea modificării acesteia, prin :

 schimbarea culorii (pentru toate sistemele) ;

 pierderea luciului (pelicule, mase de şpaclu) ;
 băşicare (pelicule, mase de şpaclu, placaje/ zidării) ;
 exfoliere (pelicule, mase de şpaclu) ;
  desprinderea de pe suprafaţa suport (pelicule, mase de şpaclu, placaje/zidării):
 degradarea protecţiei şi apariţia produşilor de coroziune ai oţelului/betonului pe suprafaţa
protecţiei (pentru toate sistemele).

Evaluarea calitativă şi cantitativă a defectelor/degradărilor constatate (intensitate, dimensiune, cantitate) se face

prin:

a. pentru pelicule, comparare cu etaloane ilustrative, de tipul celor prezentate în seria de standarde
SR ISO 4628, care vor fi puse la dispoziţia personalului care efectuează urmăriri de către
proprietar/utilizator, în urma precizărilor proiectantulu
b. pentru mase de şpaclu şi placaje/e/zidării, prin examinare vizuală şi ciocănire uşoară.

3.4.2. Determinarea grosimii acoperirilor de protecţie anticorozivă (pelicule) se efectuează (în cazul în care nu este
consemnată în cartea tehnică a construcţiei) prin metode nedistructive sau distructive, conform prevederilor din
STAS 10219.

3.4.3. Determinarea aderenţei protecţiilor anticorozive la suprafaţa suport se face prin :

a. metoda grilei (pentru pelicule), conform prevederilor din SR ISO 2409 şi Normativul C 56;
b. ciocănire (pentru mase de şpaclu, placaje, zidării) conform prevederilor din Normativul C 56.

3.4.4. Determinarea întăririi/înmuierii şi a continuităţii materialelor din rosturile placajelor/zidăriilor anticorozive şi a

protecţiilor din mase de şpaclu, se efectuează conform prevederilor din Normativul C 56 .

3.4.5. După efectuarea determinărilor prin metode distructive (pct. 3.4.2.a., 3.4.3. şi 3.4.4.). protecţia se va reface
local cu acelaşi sistem de protecţie care a fost aplicat iniţial sau cu unul compatibil cu acesta, cu materiale având
agremente tehnice valabile.

3.4.6. În cazurile în care anumite porţiuni ale structurii nu sunt accesibile, datorită prezenţei unor utilaje tehnologice
sau dificultăţii accesului, se vor face observaţii de la distanţă (prin iluminare corespunzătoare şi prin folosirea
binoclului), consemnându-se orice detaliu de natură a depista eventuale degradări: fisuri, exfolieri, pete, scurgeri
de apă sau alte lichide ş.a.

În cazul unor elemente sensibile la acţiunea mediului agresiv, precum şi în cazul apariţiei unor degradări vizibile în
asemenea zone inaccesibile, se vor lua măsuri pentru asigurarea accesului şi a posibilităţii efectuării directe a
examinării/determinărilor .

3.5. Urmărirea curentă în ceea ce priveşte materialele/ elementele structurale şi nestructurale fără o protecţie
specială, realizată prin examinare directă şi măsurări/determinări simple asupra unor caracteristici ale acestora -
are ca scop depistarea din timp a unor defecte şi degradări produse de acţiunea corozivă a mediului şi/sau alte
acţiuni.

3.5.1. Prin examinarea vizuală a stării elementelor de construcţii, se urmăreşte:

 aprecierea modificării suprafeţei betonului (tencuielii) sau oţelului;

 existenţa decolorărilor, eflorescenţelor, cristalizărilor de săruri, umezirilor locale,
scurgerilor;
 existenţa petelor de rugină, a armăturilor fără acoperire cu beton ş.a.;
 prezenţa defectelor/degradărilor;
 în cazul betonului (tencuielii) şi zidăriei: segregări, spărturi, fisuri, zone sfărâmicioase,
armături aparente, armături corodate ş.a.;
 în cazul oţelului: deformări locale, porţiuni tăiate/lipsă, fisuri, zone corodate, degradarea
elementelor de îmbinare (suduri fisurate, şuruburi slăbite sau lipsă ş.a.)

Se vor examina cu atenţie deosebită zonele mai expuse degradărilor produse de acţiunea agresivă a mediului, şi
anume:

 partea dinspre nord a construcţiei;

 intrândurile, unghiurile dintre elemente;
 zonele cu surse de coroziune constant ridicată (în vecinătatea unor bazine-băi.
rezervoare, degajări tehnologice ş.a. )
 zonele din jarul utilajelor ce funcţionează la temperaturi şi presiuni ridicate (cuptoare,
autoclave, reactoare ş.a. )
 zonele din jurul utilajelor care produc vibraţii;
 zonele în care se produce condens (uşi, luminatoare cu stagnări de aer cu conţinut de
gaze, vapori, suspensii de agenţi agresivi; neventitate; cu scurgeri de uleiuri ş.a.
3.5.2. Prim măsurări/determinări simple, se urmăreşte punerea în evidenţă a unor degradări, în fază incipientă,
având în vedere :

(i) în cazul elementelor din beton :

a. comipactitatea betonului şi aderenţa tencuielii aplicate pe suprafaţa elementelor, prin ciocănire

şi/sau sclerometrare (conform prevederilor bin Normativul C 26)
b. urmărirea evoluţiei fisurilor, prin măsurarea mărimii deschiderii şi întinderii acestora

(ii) în cazul elementelor metalice :

a. integritatea suprafeţelor (în general acoperite prin vopsire) prin ciocănire

b. integritatea prinderilor mecanice (şuruburi, nituri) prin ciocănire şi/sau verificarea prin strângere
c. urmărirea apariţiei evoluţia unor deplasări relative la reazeme, prin măsurarea unor
distanţe/unghiuri

(iii) în cazul elementelor din zidărie :

a. integritatea tencuielii, cărămizilor şi mortarului din rosturi prin ciocănire

b. urmărirea evoluţiei fisurilor, prin măsurarea mărimii deschiderii şi întinderii acestora .

3.6. Intervalele de efectuare a urmăririi curente se stabilesc în funcţie de tipul construcţiei, agresivitatea mediului,
existenţa unor agenţi agresivi cu acţiune specifică asupra materialelor/elementelor de construcţii, vârsta, nivelul de
degradare a construcţiei ş.a. conform tabelului 1 .

Intervalele de urmărire curentă a construcţiilor în funcţie de agresivitatea mediului

Tabelul 1.

Intervalele de urmărire curentă2

Clasa de
agresivitate a prin prin măsurări,
mediului1 examinare analize/determinări
vizuală simple

Agresivitate 3 … 5 ani
foarete slabă
(I) 1 an
(după max. 5 ani de
exploatare)

Agresivitate 2 … 3 ani
slabă (II)
1 an
(după max. 4 ani de
exploatare)

Agresivitate 1 … 2 ani
medie (III)
6 luni
(după max. 3 ani de
exploatare)

Agresivitate 6 luni … 1 an
puternică (IV)
3 … 6 luni
(după max. 2 ani de
exploatare)

1
Clasa de agresivitate a mediilor pentru construcţiile din beton armat şi beton precomprimat se apreciază în
conformitate cu prevederile din ghidul GP 047. iar pentru construcţiile din otel, în conformitate cu prevederile din
ghidul GP 035.

2
Intervalele recomandate sunt orientative şi pot fi modificate (mărite sau micşorate) în funcţie de condiţiile concrete
pentru fiecare caz în parte (construcţie, mediu):

 intervalele pot fi mărite dacă la două examinări/măsurări succesive nu se constată

degradări semnificative, dar nu la construcţii cu o vechime de peste 20 ani:
  intervalele se iau pentru o clasă de agresivitate superioară, pentru construcţiile situate în
medii agresive conţinând compuşi pe bază de azotaţi, clor, sulfaţi sau alţi compuşi similari
cu acţiune specifica, complexă şi periculoasă asupra materialelor struclurale, precum şi
pentru construcţiile/elementele din beton precomprimat ;
 intervalele pot fi micşorate pentru construcţiile la care degradările afectează durabilitatea
unor elemente/îmbinări, chiar fără a afecta iminent rezistenţa şi stabilitatea construcţiei.

3.7. Dosarul urmăririi curente a comportării construcţiei va cuprinde (modele privind aceste documente sunt date în
anexa 1):

i. fişa sintetică a obiectului de construcţie care cuprinde principalele date de identificare şi

instrucţiunile de urmărire curentă (parametrii, zonele şi punctele supuse observării
detaliate sau unor măsurări/determinări, precum şi detalii privind efectuarea acestora);
ii. rapoartele periodice întocmite de către responsabilii specialist care efectuează urmărirea
curentă, care cuprind toate datele privind urmărirea curenta la intervalul stabilit, precum şi
orice alte observaţii considerate necesare.

3.8. În urma analizării rapoartelor periodice, proiectantul va Iua decizia cu privire la menţinerea/modificarea
programului de urmărire curentă şi va propune eventuale intervenţii (soluţii, termene).

În cazul în care, în urma acestei analize şi a verificărilor, rezultă că sunt necesare măsuri provizorii pentru
prevenirea unor accidente sau avarii iminente, va informa în scris utilizatorul/proprietarul construcţiei şi
Inspectoratul de Stat în Construcţii, despre necesitatea unor asemenea măsuri provizorii, făcând şi propuneri de
soluţii în acest sens. Aceste măsuri pot avea ca obiect atât procesele/instalaţiile tehnologice, cât şi construcţia:
golirea/oprirea unor utilaje/instalaţii periculoase, descărcarea unor elemente de construcţie, sprijiniri provizorii,
interzicerea accesului în zonă ş.a.

[top]

4. URMĂRIREA SPECIALA

4.1. Obiectivele urmăririi speciale a comportării construcţiilor situate în medii agresive sunt, în principal:

a. supravegherea surselor de mediu agresiv determinate de procesele/instalaţiile tehnologice, în

cazurile în care acestea prezintă deficienţe prelungite de funcţionare;
b. evaluarea durabilităţii unor elemente/zone, cunoscute ca fiind sensibile la acţiunea anumitor medii
agresive;
c. supravegherea unor parametri/caracteristici ale elementelor/construcţiei, în cazul producerii unor
avarii, precum şi a eficienţei măsurilor de remediere aplicate;
d. evaluarea influenţei proceselor tehnologice asupra poluării mediului înconjurător.

Urmărirea specială se instituie fie numai pentru o parte, fie pentru întreaga construcţie care face obiectul urmăririi
comportării.

4.2. Urmărirea specială se realizează cu metode şi mijloace tehnice specifice, pe baza unui proiect întocmit de un
proiectant de specialitate, care va cuprinde:

 datele pentru identificarea construcţiei;

 obiectul urmăririi speciale (caracteristicile/ mărimile supuse determinărilor/măsurărilor,
criterii de apreciere, limite şi condiţionări ş.a.);
 metodele şi mijloacele de realizare, precum şi punctele şi condiţiile de
determinare/măsurare;
 modul de prelucrare, interpretare şi analizare a datelor, precum şi de prezentare a
rezultatelor;
 modul de valorificare/utilizare a rezultatelor;
 măsurile organizatorice necesare pentru realizarea acţiunii;
 modul de întocmire a documentelor şi modele ale acestora, după caz.

4.3. Obiectivele urmăririi speciale, pentru fiecare construcţie în parte, se stabilesc de proiectant, în funcţie de
următoarele criterii:

a. natura materialelor utilizate la realizarea structurii construcţiei, în special sub aspectele:

i. sensibilităţii Ia acţiunea mediului agresiv respectiv;
 ii. comportării, determinată pe baza rezultatelor urmăririi curente sau a investigării la
instituirea acesteia (conform pct. 3.2., al.2);
1. natura şi clasa de agresivitate a mediului, precum şi gradul de risc estimat în
funcţionarea instalaţiilor sau desfăşurarea proceselor tehnologice poluante;

1. existenţa unor antecedente (avarii, consolidări ş.a.) care determină o atenţie sporită faţă de
aspectele durabilităţii.

4.4. În tabelul 2 se dau, cu caracter de exemplificare, obiective şi modalităţi de efectuare privind urmărirea
specială.

Tabelul 2.

Obiectivul Modalitatea de efectuare

Elavuarea riscului de Determinarea periodică a

declanşare a unei sporirii unor parametrii ai
sau modificări : proceselor/ instalaţiilor
tehnologice care pot pune
• a naturii mediului în evidenţă sporirea sau
agresiv datorită modificarea caracteristicilor
proceselor/ respective .
instalaţiilor
tehnologice ;

• a unor solicitări
deosebite (spre
exemplu vibraţii) .

a) – Expunerea, în zonele
cu mediul cel mai agresiv,
şi urmărirea comportării
unor martori din oţel,
sensibili la coroziune
fisurantă, puşi sub tensiune

b) - Determinarea,
Elavuarea riscului de periodică, a unor
manifestare a coroziunii caracteristici dinamice (in
insidioase, care nu apare principal frecvenţa proprie
evidentă ca urmare a şi fracţiunea din
urmăririi curente : amortizarea critică) ale
elementelor de construcţie
• coroziunea (spre exemplu planşee,
fisurantă sub grinzi de rulare, ferme de
tensiune a oţelului acoperiş) sau ale
şi armăturii ; construcţiei în ansamblu,
• oboseala corozivă măsurate în zone în care
a oţelului şi se manifestă pregnant
armăturii . aceste caracteristici. Prin
analiza bazată pe
compararea determinărilor,
se poate pune în evidenţă
apariţia unei modificări a
caracteristicilor de rigiditate
determinate de o
asemenea coroziune
insidioasă a elementelor
structurale şi nestructurale
cu care acestea
conlucrează.

Evaluarea riscului de a) - Expunerea, în zonele

coroziune a betonului prin cu mediul cel mai agresiv,
expansiune în medii şi urmărirea comportării
agresive specifice: unor probe martor de
 beton.

b) - Determinarea,
periodică, a rezistenţei la
compresiune a betonului
• sulfaţi; probelor martor.
• azotaţi.
c) - Determinarea,
periodică, a concentraţiei
ionilor agresivi (SO42-, NO3,
NH4+) în betonul
elementelor de
construcţie/probelor
martor.

4.5. În funcţie de situaţiile concrete, particulare, proiectantul, împreună cu specialişti în domeniul coroziunii, vor
stabili şi detalia metodele şi metodologiile necesare pentru urmărirea specială a comportării construcţiilor situate în
medii agresive.

4.6. Dosarul urmăririi speciale a obiectului de construcţie va cuprinde toate documentele menţionate la pct. 1.7.,
referitoare la procesele/instalaţiile tehnologice, mediul agresiv, protecţiile anticorozive şi materialele/elementele
structurale şi nestructurale.

4.7. În urma analizării rapoartelor periodice, proiectantul va lua decizia cu privire la menţinerea/modificarea
proiectului de urmărire specială şi va propune eventuale intervenţii (soluţii, termene).

4.8. Utilizatorul/proprietarul va organiza desfăşurarea activităţii de urmărire specială, conform proiectului, precum şi
a activităţilor care decurg în urma analizei şi interpretării rezultatelor urmăririi. Aceste activităţi se vor realiza de
regulă prin contractarea lucrărilor de către utilizator/proprietar, cu personal specializat.

[top]

5. PREVEDERI SPECIALE

5.1. Urmărirea comportării construcţiilor situate în medii agresive necesită o atenţie sporită din partea factorilor
interesaţi (investitor/proprietar, utilizator, proiectant, executant) atât sub aspectul prevederii anticipate a unor
situaţii posibile, cât şi prin luarea unor măsuri care să facă posibile activităţile de urmărire curentă şi urmărire
specială la toate elementele (structurale şi nestructurale) care trebuie să facă obiectul acestor activităţi.

5.2. Prevederi şi măsuri care trebuie avute în vedere în mod special la proiectare :

 încadrarea construcţiei în clasa de importanţă corespunzătoare ;

 încadrarea mediului agresiv în clasa de agresivitate corespunzătoare;
 detalii şi precizări privind urmărirea curentă şi obligaţiile proprietarului/utilizatorului;
 detalii şi precizări privind urmărirea specială, specifice ; mediului şi construcţiei;
 prevederea posibilităţilor de acces pentru urmărirea curentă şi urmărirea specială;
 adoptarea unor soluţii constructive, materiale şi forme/secţiuni ale elementelor/structurii şi
protecţii anticorozive care să asigure o comportare corespunzătoare în medii agresive, în
special pentru elementele şi zonele greu accesibile ale structurii;
 valorificarea experienţei rezultate din activităţile de urmărire a comportării construcţiilor
privind mediul agresiv, protecţiile anticorozive şi materialele/elementele structurale şi
nestructurale.

5.3. Condiţii specifice la executarea construcţiei:

 consemnarea în documente scrise şi păstrarea acestora pentru a fi incluse în cartea

tehnică a construcţiei, a tuturor datelor privind calitatea materialelor/elementelor
structurale şi nestructurale a protecţiilor anticorozive folosite, precum şi a celor privind
recepţia lucrărilor ascunse;
 realizarea detaliilor de execuţie privind posibilităţile de acces pentru urmărirea curentă şi
specială şi întreţinere.

5.4. Condiţii pentru perioada de exploatare, care vor trebui asigurate/realizate de către proprietar/utilizator:
  existenţa cărţii tehnice a construcţiei, completată cu toate documentele necesare,
prevăzute prin reglementările legale;
 contractarea, cu proiectantul de specialitate şi, eventual alţi specialişti (în coroziune,
tehnologie ş.a.). a activităţilor necesare pentru realizarea urmăririi comportării
construcţiilor;
 existenţa şi aducerea la zi a instrucţiunilor şi proiectelor, după caz, privind urmărirea
curentă şi specială;

 asigurarea mijloacelor necesare (personal, fonduri ş.a.);

 realizarea activităţilor de urmărire curentă şi a întreţinerii curente;
 contractarea asistenţei tehnice din partea unui institute/laborator de specialitate pentru
realizarea urmăririi speciale a comportării construcţiilor, conform proiectului;
 realizarea lucrărilor de intervenţie stabilite de proiectant, în termenii prevăzuţi, cu
respectarea prevederilor legale.

[top]

ANEXA 1

Fişa sintetică privind construcţia şi procesele/instalaţiile tehnologice

1. Date generale

1.1. Utilizator/proprietar : denumirea unităţii, profilul, secţia/ serviciul.

1.2. Construcţia: destinaţia, schemă. încadrare în planul general pentru identificare, din care să rezulte alcătuirea
constructivă (în general), anul dării în exploatare.

2. Date de proiectare şi execuţie.

2.1. Proiectant/firma de proiectare; număr proiect/an.

2.2. Structura de rezistenţă tip de structură; secţiuni caracteristice; elemente structurale denumire, simbol,
dimensiuni principale, numărul lor); mod de realizare (monolit/prefabricat) ş.a.. inclusiv modificările survenite.

2.3. Condiţii specifice de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice: descrierea procesului tehnologic, cu
precizarea naturii şi caracteristicilor substanţelor chimice utilizate (materii prime, (sub)produse, deşeuri/reziduuri),
inclusiv modificările survenite.

2.4. Condiţii de mediu: natura şi concentraţia agenţilor agresivi in stare gazoasă, lichidă şi solidă; umiditatea
relativă a aerului; temperatura; pH-ul; condens ş.a.

2.5. Protecţii anticorozive propuse şi cele realizate pentru elementele de construcţii, instalaţii şi echipamente.

3. Detalii privind urmărirea curentă a comportării în exploatare şi intervenţii (program, criterii şi limite,
intervale întreţineri, reparaţii ş.a.)

3.1. Programul urmăririi curente: data; traseul; obiectul observaţiilor vizuale; locul şi modul de efectuare a unor
determinări.

Se face referire la:

 starea protecţiilor anticorozive aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii (prin

examinare vizuală sau determinată prin măsurări);
 starea betonului (prin examinare vizuală sau determinată prin măsurări);
 starea de coroziune a armăturii sau a elementelor/profilelor din oţel (eventual
determinarea reducerii secţiunii);
 starea de fisurare (fisuri provocate de coroziunea betonului/armăturii; alte tipuri de fisuri;
localizarea, deschiderea şi poziţia fisurii ş.a.).

3.2. Condiţii de mediu (interior, exterior) şi modificări ale acestora; natura, compoziţia şi concentraţia agenţilor
agresivi (limite de variaţie - min./max. şi valori accidentale); umiditate; temperatură; factori climatici; modul şi durata
lor de acţiune etc).
3.3. Acţiuni mecanice accidentale, avarii, înlocuiri de utilaje.

3.4. Degradări constatate pe parcursul exploatării.

4. Intervenţii asupra construcţiilor şi instalaţiilor aferente

4.1. Specificarea şi localizarea elementelor/instalaţiilor şi a intervenţiilor realizate .

4.2. Întreţinerea/refacerea protecţiilor anticorozive. Se vor face menţiuni exprese privind instalaţiile/condiţiile de
ventilaţie, precum şi hidroizolaţiile (subterane şi la acoperişuri) .

[top]

ANEXA 2

Fişa privind urmărirea evoluţiei parametrilor tehnologici1

Valori
Valori
Parametrii2 prevăzute Observaţii
înregistrate3
în proiect

• temperatură
• umiditate rela-
tivă a aerului
• agenţi agresivi
(noxe) în stare

- gazoasă

- lichidă

- solidă

• pH

• alţi parametri

Constatator

1
Fişa se va completa la intervalele prevăzute în programul de urmărire curentă elaborat de proiectant .

2
Lista parametrilori şi valorile acestora sunt indicate şi se vor stabili de proiectant prin programul de urmărire
curentă

3
În cazul depăşirii valorilor prevăzute în proiect, precum şi în cazurile de accidente/avarii produse în
instalaţiile/utilajele tehnologice, se va înştiinţa conducerea unităţii, făcându-se menţiune despre luarea la
cunoştinţă în coloana “ Observaţii “ .

[top]

ANEXA 3

Fişa evenimentelor produse la instalaţiile/echipamentele tehnologice din hală, clădire

Nr. Evenimentul1 Principalele2 Data Data Parametrii

crt. şi localizarea acţiuni producerii remedierii după
producerii lui asupra remediere
construcţiei
 Durata

1
Prin eveniment se înţelege orice dereglare a funcţionării normale care poate produce acţiuni neluate în
considerare la proiectare (vibraţii, scăpări de abur sau substanţe corozive ş.a., mergând până la avarii) .

2
Se notează şi felul acţiunii (vibraţie, temperature, vapori de…ş.a.) locul/elementele aferente, precum şi trimiterea
la buletine de analiză cu determinări cantitative .

[top]

ANEXA 4

Fişa evenimentelor produse la elementele de construcţii din hală, clădiri

Data Măsuri de
Evenimentul1 Principalele2 producerii intervenţie
Nr.
şi localizarea degradări
crt.
producerii lui observate Data
Durata
realizării

1
Prin eveniment se înţelege o acţiune care a avut ca efect o degradare semnificativă, vizibilă a elementelor de
construcţie datorată unor cauze naturale sau acţiuni umane, inclusiv accidente tehnologice .

2
Se notează natura şi felul degradării, locul/elementele aferente, precum şi date cantitative privind mărimea
degradării