ÎNDRUMĂTOR CADRU PRIVIND EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA

CLĂDIRILOR DE LOCUIT DIN MEDIUL URBAN AFLATE ÎN

PROPRIETATEA AUTORITĂŢII PUBLICE

Indicativ C 247-93

Cuprins

1. INTRODUCERE

1.1 Prezentul îndrumător se adresează proiectanţilor de clădiri de locuit, organelor însărcinate cu

administrarea clădirilor de locuit pro-prietate publică, precum şi chiriaşilor de locuinţe în cadrul acestor
clădiri; conţinutul lor poate fi util şi proprietarilor privaţi de clădiri de locuit şi chiriaşilor acestora.

1.2 Prevederile acestui îndrumător se referă la toate tipurile de clă-diri de locuit, indiferent de data la care
au fost date în exploatare, de sistemul constructiv şi gradul de echipare cu utilităţi; prevederile au caracter
general şi urmează a fi aplicate prin adaptare la fiecare situaţie concretă şi după adresant (proiectant,
administrator/proprie-tar, chiriaş).

1.3 Recomandările prezentului îndrumător se referă la modul de exploatare şi întreţinere corectă a

clădirilor de locuit fără referiri la reparaţii şi alte intervenţii, care să schimbe soluţia avută în vedere la
proiectarea acestora.

Prin exploatarea corectă se va înţelege utilizarea ansamblului şi părţilor componente ale clădirii şi
echipamentelor aferente conform destinaţiei proiectate.

Prin întreţinere se va înţelege menţinerea pe o durată cât mai mare a calităţilor cladirilor, ce le definesc
aptitudinea pentru exploatare, prin activităţi care să nu necesite modificări, înlocuiri, sau refaceri ale
elementelor constituitive; aceste activităţi se referă la curăţire, desfundare, protejare, ungere, manipulare
etc.

[.4 Corecta exploatare şi întreţinere se va defini prin cerinţe care să indice fie cum trebuie să se facă, fie
cum nu trebuie să se facă.

[top]

2. RECOMANDĂRI PENTRU PROIECTANTUL CLĂDIRILOR DE LOCUIT

1.1 Proiectantul clădirilor de locuit furnizează documentaţia de proiect ce stă la baza alcătuirii cărţii
tehnice a construcţiei. Având în vedere că proiectul este unica sursă autorizată de cunoaştere a alcătuirii
clădirii în toate detaliile ei şi element de referinţă în cazul oricărei intervenţii, proiectantul trebuie să aibă
grijă ca acesta să fie complet şi să cuprindă toate modificările intervenite pe parcursul execuţiei, astfel
încât să reflecte în mod fidel realitatea in situ la momentul recepţiei finale, în vederea dării în exploatare.

2.2 Proiectantul clădirii de locuit, ca cel ce a materializat concepţia legată de destinaţia funcţională a
acesteia, este obligat să elaboreze instrucţiunile de exploatare şi întreţinere prin aplicarea cărora să se
asigure, împreună cu efectuarea reparaţiilor, durata de serviciu prevăzută în condiţii de funcţionare
normală.

2.2.1 Instrucţiunile de exploatare şi întreţinere a clădirilor de locuit trebuie să fie pe înţelesul celor cărora
se adresează; în acest scop ele trebuie să cuprindă:
a) Descrierea constructivă a clădirii, cu explicarea succintă a destinaţiei funcţionale a fiecărei părţi
componente: funcţie, structura de rezistenţă, elemente de închidere şi compartimentare, orga-nizarea
spaţiilor, acoperiş.

b) Descrierea constructivă a echipamentelor aferente clădirii cu explicaţia succintă a destinaţiei

funcţionale: alimentarea cu apă rece şi caldă, evacuarea apelor uzate şi pluviale, încălzirea şi ventilaţia,
alimentarea cu gaze şi energie electrică, ascensoare, instalaţii pe curenţi slabi (telefon, radio, televiziune,
sonerie), evacuarea guno-iului, paratrăznet etc.

c) Recomandări privind regulile de exploatare şi întreţinere propriu-zise pentru toate componentele clădirii
şi echipamentelor aferente, care să confere exploatării siguranţa, confortul şi economicitatea necesară.

2.2.2 La întocmirea instrucţiunilor de exploatare şi întreţinere a clădirilor de locuit, proiectantul va ţine

seama de condiţiile concrete, in situ, ale clădirilor respective, în ceea ce priveşte agresivitatea mediului
înconjurător, natural şi tehnologic şi posibilităţile de con-tracarare prin măsuri adecvate a efectelor nocive
ale acestuia; de asemeni va urmări realizarea măsurilor de asigurare a menţinerii calitaţilor protective ale
clădirilor. Pentru aceasta va folosi în mod o-

rientativ anexele I şi II la prezentul îndrumător ce se referă la sursele de agresivitate ale mediului urban
asupra clădirilor de locuit şi la calităţile ce se cer acestora, sub aspectul siguranţei, confortului şi
economicităţii.

2.3 Pentru clădirile cu destinaţie mixtă- locuinţe şi alte activităţi- proiectantul va elebora instrucţiunile de
exploatare şi întreţinere separat pentru ansamblul clădirii şi separat pentru fiecare destinaţie în parte,
evidenţiind măsurile ce asugură eliminarea eventualelor conflicte pentru ocupanţii clădirii (părţi comune,
zgomot, mirosuri etc.).

[top]

3. RECOMANDĂRI PENTRU ADMINISTRATOR / PROPRIETAR

3.1 Administratorul / proprietarul clădirii de locuit este obligat să cunoască documentaţia cuprinsă în
cartea tehnică a construcţiei, să o păstreze şi să o completeze sub aspectul evenimentelor ce au afectat
clădirea şi a măsurilor de intervenţie luate; în lipsa cărţii teh-nice a construcţiei, sau a unor părţi din
aceasta se recomandă întocmirea ei conform normelor legale, apelând eventual la orga-nizaţiile sau
persoanele capabile a executa această activitate.

3.1.1. Cuprinsul documentaţiei din cartea tehnică a construcţiei se va confrunta cu realitatea,

introducându-se corecturile necesare şi menţionându-le în jurnalul evenimentelor .

Cunoaşterea documentaţiei din cartea tehnică a constucţiei şi a corespondenţei acesteia cu realitatea

permite înţelegerea feno-menelor ce pot apărea în comportarea clădirii şi luarea deciziilor celor mai
adecvate de intervenţie în caz de disfuncţionalitate în exploatarea ei .

3.2. Administratorul/proprietarul clădirii de locuit va solicita proiectantului acesteia instrucţiunile de

exploatare şi întreţinere pe care acesta este obligat, conform legii, să le întocmească şi preda o-dată cu
documentaţia de carte tehnică a construcţiei; în lipsa acestor instrucţiuni, se recomandă solicitarea
întocmirii lor de către pro-iectant, în spiritul celor expuse în cap. 2 al prezentului îndrumător .

În cazul necunoaşterii proiectantului iniţial al clădirii, instrucţiunile pot fi comandate altui proiectant de
clădiri de locuit .
3.2.1. Cuprinsul instrucţiunilor de exploatare şi întreţinere a clădirilor de locuit va fi însuşit de
administrator/proprietar, cerându-se pro-

iectantului eventuale lămuriri şi completări care să permită înţelegerea deplină a modului de alcătuire şi
funcţionare a elementelor constitutive şi funcţionale a echipamentelor aferente.

3.3 Administratorul/proprietarul clădirii de locuit este dator să-i urmărească periodic comportarea în
exploatare în vederea semnalării din timp a fenomenelor periculoase pentru siguranţa, confortul şi
economicitatea exploatării clădirii şi a lua măsurile necesare de intervenţie suplimentară (reparaţie,
sprijinire, con-solidare, înlocuire); inspecţiile periodice se recomandă a se face cel puţin de două ori pe an
(primăvara şi toamna) şi după orice eveniment deosebit, care a afectat clădirea (incendiu, inundaţie,
furtună, căderi masive de zăpada, ploi abundente, alunecări de teren etc.).

3.4 Administratorului/proprietarului îi revine sarcina asigurării unei exploatări corecte şi a întreţinerii

corecte, mai ales pentru ansamblul clădirii şi părţile componente ale acesteia, inclusiv pentru partea
comună a echipamentelor ce asigură utilităţile în clădire; în acelaşi timp însă, administratorul/proprietarul
poate interveni în probleme de

exploatare şi întreţinere din responsabilitatea locatarilor/chiriaşilor, dacă acestea afectează exploatarea şi

întreţinerea ansamblului, sau ar putea crea situaţii de conflict între locatari/chiriaşi.

3.5 Sarcinile principale ce revin administratorului/proprietarului în ceea ce preiveşte clădirea în ansamblu

şi părţile comune ale acesteia şi ale echipamentelor clădirii sunt:

3.5.1.1. Curăţirea acoperişurilor, în special celor cu pante mici de scurgere şi a teraselor, de depuneri în
genul prafului industrial (ciment, cărbune, cenuşă) şi a resturilor vegetale (frunze şi crengi), sau a zăpezii
pe timpul iernii, prin măturare şi spălare în cazul murdăriei şi aruncarea zăpezii prin lopătare; gunoiul
strâns se trans-portă la locurile de depozitare. În cazul teraselor, se curăţă vegetaţia măruntă ce se
dezvoltă în rosturile dintre plăci sau prin pietriş, iar de pe alte acoperişuri se curăţă muşchii, lichenii etc. ce
ar reţine umiditatea şi ar împiedica scurgerea normală a apei.

3.5.1.2. Pentru acoperişurile necirculabile se vor închide căile de acces spre acestea, mijloacele de
deschidere fiind luate în păstrare de către administrator.

3.5.1.3. Controlarea integrităţii mijloacelor de ancorare şi fixare a obiectelor de uz comun ce se află pe

acoperiş (antene colective şi individuale, sirene de alarmă, suporţi pentru branşamentul electric ş.a.) şi
eventuala strângere a piuliţelor, şuruburilor, sau întinderea ancorajelor slăbite.

3.5.1.4. Curăţirea jgheaburilor şi burlanelor de scurgere exterioară ale apelor pluviale ca şi a conductelor
colectoare interioare cu folosirea unor unelte adecvate (mături, perii montate pe tijă, sau cabluri groase,
flexibile) spre a nu le degrada; în caz de necesitate se procedează la desfundarea lor, folosind orificiile
special destinate introducerii tijelor şi periilor de curăţire.

3.5.1.5. Curăţirea scărilor de acces interioare comune din casa scărilor, prin măturarea şi spălarea cu apă
şi detergenţi, de regulă zilnic, dar nu mai rar decât o dată pe săptămână; curăţirea pereţilor casei scărilor
cu peria de perete pentru înlăturarea prafului, a pânzelor de păianjen, şi altor murdării.

3.5.1.6. Curăţirea radiatoarelor, sau a altor obiecte de încălzire aflate în părţile comune de acces, prin
ştergere de praf şi spălare cu apă şi deteregenţi, scuturarea preşurilor şi ştergătoarelor de picioare din
spaţiile de acces comun, în afara clădirii; curăţirea prin măturare şi spălare a grătarelor de şters picioarele
din faţa intrării în clădire.
3.5.1.7. Ungerea peridică a balamalelor şi clanţelor de la uşi, ferestre şi alte capace de închidere articulate
din spaţiul de acces comun.

3.5.1.8 Curăţirea spaţiilor comune din subsolurile clădirilor, prin mă-turarea şi spălarea podelelor,
ştergerea prafului şi altor depuneri de pe pereţi şi de pe conductele ce-şi au traseul prin subsol.

3.5.1.9. Eliminarea apei din subsol în cazul acumulării acesteia fie din scăpări din conducte, fie din
pătrunderea ploii, fie din pânza fre-atică prin defecte ale izolaţiei, fie prin refularea din canalizarea
exterioară; găsirea cauzelor care au condus la acumularea apei în subsol şi luarea măsurilor de eliminare
ale acestora.

3.5.1.10. Aerisirea subsolurilor pentru eliminarea umidităţii şi păstrarea lor uscată, iar pe timp friguros
închiderea golurilor de ac-ces ale aerului exterior pentru a împiedica îngheţarea apei din conducte.

3.5.1.11. Semnalarea şi înscrierea în fişa de control a tuturor degradărilor observate cu prilejul activităţii
de exploatare şi întreţinere a elementelor clădirii precum:

a) dispariţia, ruperea, desprinderea din conexiuni a elementelor constructive ale clădirii şi ale elementelor
constructive ale acestora (ţigle de acoperiş, tabla de învelitoare, stratul de pietriş de pe terase,
deflectoarele tuburilor de aerisire, capacele canalelor colectoare, jgheaburi şi burlane, uşi şi ferestre,
capacele nişelor, geamuri sparte, încuietori defecte, zugrăveli şi vopsitorii cojite şi zgâriate, trepte ciobite,
mâna curentă de la balustradă şi balustradele de protecţie deteriorate, placaje căzute sau sparte etc.).

b) apariţia de semne ale unei funcţionări neconforme previziunilor ale componentelor clădirii şi care ar
putea periclita aptitudinea ei pentru exploatare (tasări uniforme şi neuniforme ale ansamblului clădirii, ce
se observă la rostul dintre soclu şi trotuar, sau în dreptul scărilor de acces, deformaţii vizibile ale
elementelor constructive precum grinzile şi planşeele, fisuri în elementele de rezistenţă sau de umplutură,
ruginirea componentelor metalice vizibile sau a armăturilor ascunse manifestate prin pătarea suprafeţelor
acope-ritoare, condensul şi mucegaiul din subsoluri, spălătorii, uscătorii, casa scărilor, apariţia igrasiei în
pereţi etc.).

(Pentru degradările şi disfuncţionalităţile observate şi înregistrate pe timpul activităţii de exploatare şi

întreţinere a clădirii care necesită intervenţii de altă natură decât cele de exploatare şi întreţinere,
respectiv măsuri de reparare sau chiar de reabilitare, administratorul clădirii se va adresa forului său
ierarhic superior din cadrul autorităţii publice de care aparţine, solicitând efectuarea unui diagnostic al
stării tehnice a clădirii şi hotărâri asupra măsurilor de intervenţie necesare şi posibile, cu programarea şi
finanţarea efectuării lor).

3.5.1.12 Asigurarea respectării normelor de protecţie contra incendiilor prin menţinerea liberă a căilor de
acces pentru pompieri în toate părţile comune ale clădirii; se va interzice depozitarea ori-căror obiecte,
proprietatea locatarilor, pe holuri de intrare, culoare, coridoare, balcoane, scări, subsoluri şi poduri, care
prin dimensiuni şi greutate ar îngreuna acţiunea echipelor de intervenţie în caz de incendiu.

3.5.1.13 Interzicerea depozitării materialelor inflamabile în spaţiile comune ale clădirii, fără existenţa unor
mijloace de protecţie şi asi-gurare eficiente împotriva pericolului izbucnirii unui incendiu; interdicţia totală a
depozitării acestora în podurile cu şarpantă din lemn, în balcoane sau cerdacuri cu parapet din lemn, sau
în încăperi placate cu lemn.

3.5.1.14 Interzicerea depozitării unor obiecte grele (case de bani, pianine, cărţi etc.) pe planşeele podului,
ale balcoanelor şi logiilor comune, ale palierelor din casa scărilor, ce ar putea produce supraîncărcarea
acestora; în orice caz, administratorul/proprietarul trebuie să cunoască şi eventual să afişeze încărcarea
maximă de exploatare pe planşeele clădirii, pentru a nu fi depăşite în cursul utili-zării clădirii.
3.5.1.15. Prevederea de semnale de atenţionare care să prevină şi să evite accidentele de utilizare ale
clădirii, chiar în limitele destinaţiei ei: marcaje pe uşile de sticlă neîncadrate în rame pentru a nu intra în
ele, anunţarea modului de acţionare al unor uşi şi ferestre neuzuale, semnalizarea şi bararea accesului
spre goluri create în timpul lucrărilor de revizie şi reparaţie (de exemplu la lifturi, balcoane etc.).

3.5.1.16. Interzicerea şi împiedicarea efectuării oricăror transformări constructive, în special cele care ar
putea afecta siguranţa strucurală (desfiinţarea de stâlpi, grinzi, pereţi, fundaţii; creerea de goluri în pereţi,
reducerea secţiunii elementelor de rezistenţă prin cioplire, tăiere etc.) fără aprobarea forului tutelar şi pe
baza unei docu-mentaţii adecvate.

3.5.2 Echipamente

3.5.2.1. Angajarea şi instruirea personalului pentru exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor aferente blocului
(mecanici de bloc).

3.5.2.2. Procurarea şi cunoaşterea instrucţiunilor de exploatare şi întreţinere editate şi distribuite de către

agenţii economici furnizori de energie electrică, agent termic şi gaze, ca şi de furnizorii de servicii de apă,
canal, salubritate, telefon, radio, televiziune, ascensor etc.

3.5.2.3. În ceea ce priveşte instalaţia de încălzire centrală:

a) respectarea permanentă a limitelor de temperatură, prsiune şi de-bite stabilite de producătorul

instalaţiei şi în conformitate cu pro-gramul şi regimul de funcţionare stabilite de administraţia locală;

b) variaţia sarcinilor cazanelor, determinată de cerinţele utilizatorilor se va realiza cu grijă, prin reglarea
debitului de combustibil la arzătoare şi asigurarea condiţiilor optime de ardere; pentru a urmări variaţiile de
sarcină termică se vor utiliza întreruperi mai dese şi mai scurte, decât o întrerupere îndelungată a
funcţionării;

c) se vor evita manevrele bruşte la elementele instalaţiei (variaţia bruscă a debitului de combustibil la
arzătoare, deschiderea sau în-chiderea bruscă a arzătoarelor etc.)

d) pentru a evita îngheţarea apei în perioadele de întrerupere a livrării agentului termic pe timp friguros,
instalaţia de încălzire se va utiliza şi în aceste perioade în mod intermitent, la intervale care să nu permită
scăderea temperaturii apei sub 15°C.

e) la începutul perioadei de încălzire se va inspecta în detaliu întreaga instalaţie asupra integritaţii ei şi

funcţionalităţii (integritatea zidăriei de şamotă din focar, a canalului şi coşului de fum, existenţa şi
funcţionarea aparatelor de măsurare şi control etc.).

f) la cazanele cu abur, înainte de pornire, se verifică nivelul apei din dom, urmărind sticla de nivel montată
la fiecare cazan; în cazul că este necesar a se completa cu apă, aceasta se face înainte de pornirea
focului.

g) în cazul instalaţiilor de încălzire cu circulaţie forţată, pompele de circulaţie se pun în funcţiune

concomitent cu pornirea focului în cazan; după oprirea focului, pompele pot să mai funcţioneze un timp
pentru a se realiza răcirea uniformă a apei din instalaţie.

h) pentru instalaţiile de încălzire cu apă caldă, apa nu trebuie schimbată, spre a reduce astfel pericolul
depunerii de piatră şi al coroziunii suprafeţelor interioare ale conductelor şi aparatelor.

i) la centralele termice cu mai multe cazane vor fi deschise numai vanele cazanelor care sunt în funcţiune;
celelalte cazane vor avea vanele închise, atât la racordul de la tur cât şi la retur;
j) în centrala termică vor fi afişate la loc vizibil instrucţiuni de exploatare detaliată, în care se vor descrie
operaţiile necesare pentru pornirea, reglarea şi oprirea cazanelor, a schimbătoarelor de căldură, a
pompelor şi a celorlalte aparate din centrala termică, precum şi măsurile de protecţia muncii la executarea
acestor operaţii;

k) armăturile de siguranţă ale cazanelor se verifică permanent dacă reacţionează corect pe timpul când
acestea se găsesc în stare de funcţionare;

l) în cazul completării pierderilor de apă din instalaţie, apa rece de adaos nu se introduce direct în cazan,
ci în conducta de retur, la 2-3 m de intrarea în cazan;

m) pentru împiedicarea formării depunerilor de piatră în cazanele de încălzire centrală se va folosi fie apa
dedurizată, fie adaosuri de substanţe chimice, fie tratarea magnetică a apei la intrarea în cazan;

n) pentru îndepărtarea pietrei se vor folosi procedee mecanice (ciocănire, raşchetare), sau chimice-soluţie
de acid clorhidric-cu care se umple cazanul şi se fierbe 3-5 ore, după care se curăţă şi se clăteşte;

o) se va urmări apariţia petelor de umezeală pe pereţii în care sunt amplasate conductele precum şi a
scurgerilorde lichid pe conducte şi la armături şi se vor lua măsurile de reparare necesare;

p) în jurul cazanelor şi în general în centrala termică se va ţine o stare de curăţenie perfectă;

q) periodic (cel mult o dată la 6 luni) se vor curăţi filtrele de com-bustibil şi filtrele de aer existente în
centrala termică;

r) periodic şi în mod obligatoriu la începutul perioadei de încălzire se face o verificare a instalaţiei pentru
dezaerisire din centrala termică (vase pentru dezaerisire, ventile etc.); în cazul folosirii sacilor de aer la
partea superioară a coloanelor se deschid robinetele pentru dezaerisire până când prin ele curge un jet
continuu de apă;

s) periodic se manevrează uşor armăturile instalaţiei, chiar dacă nu este nevoie, pentru a se evita
depunerile de piatră şi blocarea lor.

3.5.2.4 În ceea ce priveşte instalaţia de apă (caldă şi rece) şi cana-lizare:

a) verificarea periodică a funcţionării întregii instalaţii de apă şi canal conform destinaţiei fiecărei părţi
componente;

b) curăţirea încăperii în care este instalat hidroforul şi a elementelor sale;

c) ungerea lagărelor pompei, a compresorului şi a motoarelor elec-trice respective;

d) interzicerea accesului în încăperea rezervată hidroforului pentru persoanele străine;

e) verificarea presiunii în instalaţia de hidrofor, prin controlul mano-metrelor într-o perioadă în care nu
există consum de apă în clădire şi în caz de constatare a scăderii presiunii sub cea programată, con-trolul
eventualelor locuri de neetanşeitate a instalaţiei;

f) controlul conductelor de alimentare cu apă şi intervenţii pentru strângerea şuruburilor flanşelor în cazul
slăbirii lor şi apariţiei de curgeri de apă la îmbinare;
g) completarea pernei de aer din recipientul hidroforului în cazul în care pornirile pompei sunt prea dese,
sau funcţionează continuu; perna de aer este normală, dacă în momentul opririi automate a pompei ea
ocupă cam o a treia parte din volumul recipientului;

h) controlul şi completarea uleiului din automatele de pornire;

i) verificarea punerii la pământ al motoarelor electrice şi ale apa-ratelor hidroforului;

j) controlul şi semnalarea apariţiei vibraţiilor în cadrul funcţionării motoarelor electrice, sau a pompelor;

k) reglarea automatelor de pornire şi a automatelor de presiune;

l) interzicerea oricăror modificări sau adaosuri la aparatura hidroforului, fără ştirea administraţiei;

m) curăţirea periodică a vasului tampon de orice murdării;

n) curăţirea conductelor de evacuare a apelor uzate şi desfundarea lor în cazul obturării, cu ajutorul unei
sârme cu capul îndoit sub formă de cârlig introdusă în conductă prin tubul de curăţire de deasupra locului
înfundat;

o) desfundarea şi curăţirea conductelor de canalizare exterioare cu ajutorul sârmei de desfundat ce se

introduce în conductă prin căminul de vizitare din aval; desfundarea conductelor executate din ţevi de
scurgere din PVC se realizează cu o sârmă din oţel, având la capăt o bilă rotundă din oţel.

3.5.2.5 În ceea ce priveşte instalaţia electrică:

a) verificarea integrităţii capacului de protecţie de la cofret şi de la tabloul de distribuţie; capacul de

protecţie va fi asigurat privind închi-derea cu încuietoare şi lacăt, cheia păstrându-se la administrator;

b) interzicerea accesului la cofret pentru persoanele neautorizate din partea întreprinderii de administrare
a energiei electrice şi afişarea acestei interdicţii alături de cofret;

c) curăţirea corpurilor de iluminat din părţile comune ale clădirii de locuit şi verificarea existenţei şi
funcţionării becurilor;

d) verificarea funcţionării mijloacelor de aprindere şi stingere a lu-minii (comutatoare, întrerupătoare,

automate) prin acţionarea lor.

3.5.2.6 În ceea ce priveşte instalaţia de ascensor:

a) curăţirea cabinei ascensorului prin măturare şi spălare;

b) verificarea închiderii şi deschiderii uşilor sau grilelor de la cabina ascensorului, precum şi a uşilor de la
palierele la care opreşte as-censorul;

c) verificarea funcţionării corespunzătoare a ascensorului din punct de vedere al pornirii şi opririi conform
comenzilor;

d) verificarea funcţionării iluminatului în cabină şi a semnalizatorului de poziţie a cabinei;

e) afişarea vizibilă a sarcinii maxime admisibile pentru transportul cu cabina şi a instrucţiunilor de utilizare
a ascensorului;
f) interzicerea accesului persoanelor străine în sala troliului (ma-şinilor);

g) interzicerea folosirii ascensorului pentru alte transporturi decât cele pentru care este destinat;

h) interzicerea folosirii ascensorului ca obiect de joacă pentru copii;

i) anunţarea imediat a întreprinderii autorizate de organele de metrologie în cazul apariţiei unor defecte:
aceasta este singura în drept a întreţine şi repara ascesoarele;

j) în caz de întrerupere a curentului şi oprirea ascensorului între etaje, mecanicul aplică roata de
intervenţie pe capul pătrat al reductorului şi desfăcând cu grijă frâna de pe tambur cu cheia specială,
manevrează roata până când aduce cabina în dreptul uşii celui mai apropiat palier; după ieşirea
persoanelor blocate din ca-bină, se scoate cheia de la frână şi apoi roata, lăsând instalaţia în poziţia dată,
până la venirea reprezentanţilor întreprinderii de specialitate.

3.5.2.7. În ceea ce priveşte instalaţia de interfon:

a) curăţirea suprafeţelor accesibile ale cutiei de protecţie;

b) verificarea periodică a funcţionării corecte prin apeluri făcute la locatari;

c) înregistrarea reclamaţiilor şi asigurarea reparaţiilor.

3.5.2.9. În ceea ce priceşte instalaşia de antenă colectivă:

a) curăţirea de depuneri;

b) verificarea ancorajelor şi dispozitivelor de fixare cu întinderea ca-blurilor şi strângerea piuliţelor şi

şuruburilor;

c) înregistrarea reclamaţiilor şi asigurarea reparaţiilor;

3.5.2.9. În ceea ce priveşte instalaţia de paratrăznet:

a) curăţirea periodică a elementelor componente;

b) verificarea continuităţii conductelor de la paratrăznet până la priza de pământ şi strângerea eventuală a

îmbinărilor;

3.5.2.10. În ceea ce priveşte instalaţia de evacuare a gunoiului:

a) curăţirea tubului comun de evacuare a gunoiului şi dezinfectarea sa periodică;

b) evacuarea gunoiului din camera depozit şi curăţirea periodică a acesteia.

[top]

4. RECOMANDĂRI PENTRU LOCATARI/CHIRIAŞI

4.1 Locatarul/chiriaşul locuinţei/apartamentului este bine să cunoas-că alcătuirea acestuia sub aspectul
părţii constructive, ca şi al echipamentelor, precum şi rolul şi funcţionalitatea fiecăruia; să înţeleagă
legăturile funcţionale ale locuinţei/apartamentului său cu celelalte locuinţe/apartamente şi cu părţile
comune ale clădirii, precum şi efectele unei exploatări incorecte sau a neglijării întreţinerii asupra restului
clădirii, să înţeleagă deci necesitatea urmăririi comportării componentelor locuinţei sale părţi constructive
şi echipamente în vederea depistării unor deteriorări şi înlăturarea cauzelor şi efectelor acestora, precum
şi necesitatea anunţării admi-nistratorului asupra acelora ce s-ar putea propaga în restul clădirii.

4.2 În ceea ce priveşte exploatarea şi întreţinerea locuinţei/aparta-mentului, pentru părţile de construcţie

se recomandă respectarea următoarelor prevederi:

a) se interzice executarea oricăror modificări ale părţii constructive ce ar putea modifica gradul de
siguranţă structurală a clădirii; orice modificare trebuie să se facă cu avizul prealabil al admi-
nistraţiei/proprietarul clădirii.

b) se va urmări apariţia fenomenelor ce semnalează existenţa unor riscuri privind siguranţa părţii
constructive (fisuri, deformaţii, umezire, desprinderea tencuielii sau a placajelor, înţepenirea uşilor sau a
ferestrelor, umflarea pardoselilor etc.).

c) se vor cunoaşte valorile maxime pentru încărcarea planşeelor locuinţei/apartamentului şi nu va depăşi

această încărcare; mobila va fi distribuită uniform în încăperi, piesele grele fiind amplasate pe lângă
pereţi, se va limita numărul persoanelor ce participă la întruniri şi se vor evita dansurile ritmice în grupuri
mari;

d) suprafeţele elementelor constructive (tavane, podele, pereţi, uşi, ferestre) se vor curăţa în mod regulat,
cu mijloace uscate, sau ume-de, după natura acestora;

e) geamurile uşilor şi ferestrelor se vor curăţa regulat pentru a admite accesul luminii;

f) se vor unge periodic balamalele uşilor şi ferestrelor pentru a le împiedica ruginirea şi înţepenirea, sau
pentru a înlătura scârţâitul lor;

g) elementele mobile funcţional din dotarea locuinţei/apartamentului (jaluzele, obloane, rulouri) se vor
manevra din când în când pentru a le menţine mobilitatea;

h) la mutarea mobilei sau a altor obiecte grele prin locuinţă se va evita zgârierea podelei sau a pereţilor,
lovirea lor, etc.

i) se vor curăţa şi eventual desfunda orificiile de eliminare a apei din tocurile ferestrelor şi ţevile de
evacuare a apei din balcoane, loggii etc.

j) se va curăţa şi menţine permanent deschis orificiul de evacuare a gazelor arse din bucătărie;

k) locuinţa/apartamentul se va aerisi după necesitate, dar cel puţin dimineaţa şi seara, pentru asigurarea
atât a aerului curat necesar respiraţiei, cât şi a microclimatului care să împiedice apariţia con-densului şi a
umezirii pereţilor;

l) nu se va folosi bucătăria pentru fierberea rufelor, decât dacă exis-tă hotă pentru evacuarea aburului sau
se deschid ferestrele; nu se usucă rufele spălate în încăperile locuinţei, eventual pe corpurile de calorifer;

m) nu se va folosi instalaţia de gaze din bucătărie pentru încălzirea celorlalte încăperi ale
locuinţei/apartamentului prin arderea cu flacăra deschisă;

n) se va evita excesul de plante în încăperile locuinţei/apartamen-tului şi a păstrării apei în vase deschise,

sau în cada de baie, pentru a nu creşte umiditatea încăperilor;
4.3 În ceea ce priveşte exploatarea şi întreţinerea locuinţei/aparta-mentului sub aspectul echipamentelor
din dotare se recomandă:

a) în locuinţele încălzite cu sobe cu combustibil solid (lemne, căr-buni) se va evita supraîncărcarea lor şi
supraîncălzirea, folosind treptat combustibilul necesar obţinerii temperaturii dorite; se va asigura
închiderea uşilor de la focar şi deschiderea celor de la cenuşar, spre a împiedica răspândirea jarului în
faţa sobei şi a asi-gura tirajul; în faţa sobei se va prevedea o tablă sau alt dispozitiv, pentru preluarea
jarului în caz că totuşi scapă în afara focarului; nu se va ţine focul aprins fără supraveghere; nu se va ţine
rezerva de combustibil prea aproape de sobă; se va interzice jocul copiilor cu focul; sobele şi coşurile de
fum se vor curăţi periodic de cenuşă şi funingine;

b) în locuinţele încălzite prin caloriferele unei instalaţii centrale de încălzire acestea se vor regla la
temperatura necesară creerii senzaţiei de conforf termic, funcţie de destinaţia încăperilor pe care le
încălzesc; temperaturile interioare ce asigură confortul termic variază între 18°C şi 23°C; pentru mărirea
eficacităţii radiaţiei termice, în spatele caloriferelor se pot monta folii de staniol; nu se recomandă
acoperirea, sau mascarea caloriferelor spre a nu le reduce efectul; caloriferele se vor şterge şi spăla
periodic de praf şi alte depuneri prevenind astfel şi afumarea pereţilor interiori; orice scăpări de apă se vor
nota, urmărind a se lua măsurile de remediere necesare; se va evita lovirea radiatoarelor şi se interzice
urcarea pe ele sau aşezarea/rezemarea de ele a unor corpuri grele;

c) în locuinţele ce folosesc pentru încălzire corpuri de încălzire electrice (radiatoare, calorifere, aeroterme)
se va urmări să nu se depăşească puterea capabilă a instalaţiei, care ar putea produce arderea
siguranţelor; aparatele vor fi aşezate în spaţii deschise şi vor fi asigurate contra răsturnării; funcţionarea
aparatelor electrice de încălzire nu se va lăsa nesupravegheată şi se va interzice accesul copiilor la
acestea;

d) se interzice efectuarea oricăror modificări la instalaţiile de încăl-zire din locuinţe, dacă acestea fac parte
dintr-o instalaţie de încăl-zire comună centrală;

e) obiectele sanitare şi menajere racordate la instalaţia de alimentare cu apă caldă şi rece se vor folosi
conform destinaţiei lor: armăturile instalaţiilor (robinete, baterii) se vor manevra cu delicateţe, fără a le
forţa, în limitele cursei lor; în cazul opririi alimen-tării cu apă de la reţea, se vor închide robinetele pentru
evitarea inundării locuinţei după repunerea în stare de funcţionare a reţelei; în cazul unor accidente, se
vor închide ventilele de la coloanele de aducţiune până la înlăturarea cauzelor acestei măsuri; obiectele
sanitare şi menajere, conductele aparente şi armăturile instalaţiei se vor curăţa în mod periodic prin
spălare cu mijloace adecvate; se va semnala apariţia oricărei neetanşeităţi ce duce la scurgeri de apă şi
se vor lua măsurile de reparaţie necesare;

f) în ceea ce priveşte instalaţia de canalizare, aceasta va fi folosită numai pentru evacuarea apelor
menajere şi a celor uzate din grupurile sanitare; se va evita turnarea de substanţe agresive chimic în
recipienţii de colectare şi nu se admite turnarea de apă fierbinte peste 60°C în instalaţiile cu conducte de
canalizare din PVC; se interzice aruncarea în vasul WC a resturilor menajere solide, a vatei, a bandajelor
şi a tampoanelor ce produc înfundarea canalizării şi refularea mizeriei în locuinţe; desfundarea
receptorului; sau a sifonului din camera de baie; se face prin locurile prevăzute, folosind o sârmă îndoită la
vârf; obiectele sanitare se vor spăla, cât mai des, cu apă şi detergenţi;

g) exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de gaze se va face în conformitate cu instrucţiunile întreprinderii

de specialitate, pe care locatarul trebuie să şi le procure; robinetele instalaţiei de gaze de la sobe se vor
manevra delicat, fără forţare; aprinderea gazelor făcându-se cu atenţie, imediat după începerea admisiei
gazului prin arzător; la orice defecţiune la maşina de gătit se va închide robinetul de siguranţă aflat lângă
coloana de gaze; reparaţiile la instalaţia de gaze se execută numai de personal autorizat; în cazul în care
în locuinţă se simte miros de gaz se deschid uşile şi ferestrele, se va închide robinetul de siguranţă şi se
va anunţa întreprinderea de specialitate; se va interzice în asemenea cazuri umblatul cu foc des-chis şi
manevrarea întrerupătoarelor electrice; sobele cu gaz se vor curăţa de depuneri, iar arzătoarele de zgură;
se interzice de asemenea şi lăsarea nesupravegheată a focului şi dormitul cu foc aprins;
h) exploatarea şi întreţinerea instalaţiei electrice de iluminat şi destinată aparatelor casnice se referă la
folosirea lor conform destinaţiei, fără forţări, loviri, sau alte intervenţii ce le-ar putea afecta integritatea;
siguranţele la tabloul electric vor fi înlocuite la nevoie cu fuzibile calibrate originale, sau automate, de
valori de max. 10 A pe circuitele de lumină şi de 16 A pe circuitele de priză şi maşini electrice de gătit;
puterea receptorilor alimentaţi la o priză va fi de max. 3,5 kW; fişele de contact ale receptorilor (fier de
călcat, frigider, maşină de spălat, congelator, prăjitor, maşini unelte menajere etc.) vor fi fi conectate în
prize cu contact de protecţie (Schuko); la schimbarea siguranţelor, acţionarea întrerupătoarelor şi
manevrarea fişelor de contact (stekere) nu se vor atinge elementele metalice ale construcţiei (ţevi,
calorifer) şi nici cele umede; la schimbarea becurilor, tuburilor flourescente, prizelor sau întrerupătoarelor
se va întrerupe tensiunea , scoţând de la tablou ambele siguranţe ale cir-cuitului; în camera de baie, la
schimbarea becului se va folosi un scaun din lemn uscat şi nu se vor atinge obiectele metalice sau cele
umede; armăturile electrice se vorcurăţa cu deosebită grijă şi cu cârpe uscate şi luând măsuri de izolare
electrică fată de mediu (încălţăminte uscată, grătar din lemn uscat);

i) telefonul, radioul şi televizorul se vor utiliza conform instrucţiunilor producătorului şi se vor curăţa luând
acelaşi măsuri de prevedere ca pentru instalaţia electrică.

[top]

ANEXA 1

SURSE DE AGRESIVITATE ALE MEDIULUI URBAN ASUPRA CLĂDIRILOR DE LOCUIT

1.MEDIUL NATURAL

Compo-
Natura agresivităţii
nenţa
Sursa de
agresivitate
de mediu
Asupra clădirii Asupra locatarilor

1 2 3 4

Compoziţia Reacţii chimice cu  

Atmosfera aerului (N, O, materiale (oxidare,
CO2, vapori de carbonatare, coro-  
apă, ziune)
suspensii)  
Condiţii de viaţă
  pentru dăunători  

  Aprinderea mate-  
rialelor combusti-
  bile
 

Electricitate Distrugerea meca-

nică  
 (trăznet) Presiunea şi sucţi-  
unea dinamică
   
Eroziune eoliană
  Electrocutareardere

  Rănire

   

Vântul Stress emotiv

Relieful Stagnări sau viituri -

Litosfera din ape pluviale
Structură (ca-  
pacitate por- Tasare, cedare,
tantă, defor- prăbuşire Stress emotiv,
mabilitate, lovire, rănire
presiune)  
 
Mişcare (cutre-  
mure, lunecări  
de teren) Încărcare dinamică
Stress emotiv,
lovire,cădere, rănire

Compoziţie Reacţii chimice _

Hidrosfera (H2O, săruri şi
gaze Dizolvare, spălare _
dizolvate)
Condiţie de viaţă _
  pentru dăunători
In confort vizual
În stare gazoa- Reducerea însoririi
să (nebulozita- In confort hi-
te, umiditate Umezirea materia- grotermic
atmosferică) lelor anvelopei clă-
dirii  
În stare lichidă
(ploaie, ape Umezirea materia-  
stătătoare şi lelor
curgătoare de
suprafaţă şi  
subterane) Impact cu suprafe-
ţele  
 
Spălarea compo- Stress emotiv
nenţilor solubili în
  apă din elementele
clădiri şi din sol
   (sare, gips)  

  Eroziune hidraulică  

  Presiune tatică şi  
dinamică+impact
  _
Inundaţii
   
Încărcare prin gre-
  utate _

  Îngheţ-dezgheţ Stress emotiv

  Stress emotiv

  Înec, rănire

  _

În stare solidă _
(zăpadă, ghia-
ţă)

Biosfera

  Plantele (mu- Migraţia apei de sub _

cegai, ciuperci, clădiri
  alge, muşchi,
licheni, arbuşti,  
Reacţii chimice cu
  pomi, arbori). materialele compo-
nente Emisia de noxe
   
Deteriorarea meca- Schimbarea
  nică condiţilor de confort
 

  Consumă materia- _
Animalele (mi- lul component al
crobi, insecte, clădirii  
rozătoare)
Sapă adăpost în  
material
_
Reacţii chimice cu
materialele  
 Emisia de noxe

Razele UV Reacţii fotochimice _

Soarele de îmbătrânire
   
Încălzire diferenţi-
Razele IR ată Inconfort termic

  Uscare, evaporare Inconfort vizual

Razele lumi-
noase

2. MEDIUL TEHNOLOGIC GENERAL EXTERIOR

1 2 3 4

Dispoziţia şi Codificarea re- Inconfort vizual

Oraşul (modifi- regimul de gimului însoririi termic
cări aduse me-
diului natural înălţime al clă-    
prin ocuparea dirilor
terenului)    
Organizarea
teritorială: re- Modificarea re- Inconfort loco-
ţea stradală, gimului curen- motor
spaţii deschise ţilor de aer şi a
şi spaţii verzi celui hidroter-mic Inconfort higro-
termic
Încărcarea te- Instabilitatea
renului, dispo- terenului de  
ziţia şi natura fundare, modi-
fundaţiilor şi ficarea regimului
lucrărilor sub-  
apelor freatice
teran
_

Întreprinderile Poluarea aeru- Reacţii chimice Inconfort

industriale lui, apei şi te- cu materialele respirator şi
renului componente olfactiv

  (coroziune) Nocivităţi pato-

Zgomotul şi gene
vibraţiile Acţiune dinamică
a vibraţiilor Inconfort
antropodinamic
şi acustic
 Poluarea Idem
Producţia de aeru-lui, apei Idem
energie şi te-renului  

Zgomotul şi vi-  
braţiile
 

Poluarea Reacţii chimice Inconfort res-

Transportul aeru-lui, apei cu materialele pirator şi olfac-
şi te-renului componente tiv nocivităţi
(coroziune) patogene
Zgomotul
rutier şi aerian Acţiune dinamică Inconfort antro-
a vibraţiilor şi a podinamic,
Impactul cu şocului cu acustic
clădirile clădirile
Stress
Curenţii vaga- Coroziune emoţional
bonzi

Accidente în Umezirea tere- Inconfort igienic

Alimentarea cu reţea şi degra- nului de fun-dare,
apă şi canali- darea compo- inundare străzi şi  
zarea nentelor subsoluri, explozii
de gaze  
 
Inundare,  
  umezire
 
Lipsa de
capacitate  

Inconfort res-
Salubritatea Poluarea Reacţii chimice pirator şi olfac-
(transport, de- aeru-lui, apei cu materialele tiv
pozitare, reci- şi terenului componente
clare) (coroziune) Nocivitate pen-
tru sănătate

Complexe Poluarea Idem Idem

agrozootehnice aeru-lui, apei
şi tere-nului

3.MEDIUL TEHNOLOGIC INTERIOR

1 2 3 4
 Starea de Reducerea Inconfort sub
Clădirea de degradare performanţelor toate
locuit clădirii (rezis- aspectele
  tenţă, stabi-
litate, Insecuritate
protecţie)
 
Stress emotiv
Degradare
 
prematură Inconfort de
Funcţionalitate utilizare
Emanaţii de
necoresponzătoare
substanţe no- Inconfort
cive şi rău mi-
Materialele olfactiv şi
rositoare
componente ale respirator
clădirii
Deformări Lipsa de se-
diferenţiate curitate
sanitară

Instalaţii şi Alimentarea cu Umezirea ele- Inconfort

echipamentele apă (spargere mentelor higrotermic şi
din dotarea conducte, ar- cons-titutive igienic
clădirii mături defecte) ale clădirii şi
(defectare, fundaţii-lor Stress emotiv,
avariere) Producerea de arderi
căldură şi apă Posibilitatea
  caldă (spargere declanşării Inconfort
conducte,sobe incendiilor termic,
supra-încinse, reducerea
defecte Umezirea securităţii sa-
funcţionale) elementelor nitare şi
clădirii inconfort
Alimentarea cu igienic
gaze combustibile Posibilităţi de
incendiu şi Toxicitate, ar-
Evacuarea apelor explozie deri,
pluviale şi a celor distrugeri,
uzate Umezirea moarte
elementelor
clădirii Inconfort
igienic şi
Stagnarea olfactiv
apelor în
încăperile clă- Focare de
agenţi
patogeni

    dirii Inconfort
acustic,
Evacuarea Reacţii chimice, igienic şi
gunoiului coroziune, degra- olfactiv
 Alimentarea cu dare Electrocutare,
energie electrică inconfort optic
Scurt circuit cu
Telecomunicaţii posibilităţi de Inconfort
audio vizual incendiu psihic

Transport şi Ruperi de antenă Inconfort

circulaţie psihic şi
interioară Căderea cabinei, fiziologic
înţepenirea ei
Inconfort
Vibraţiile cabinei acus-tic şi
antro-
podinamic

Folosirea sur- Condens, Inconfort

Activitatea selor de căldu-ră mucegai higro-termic,
locatarilor din bucătărie la pericol
încălzirea lo-   îmbolnăvire
cuinţei
   
Spălarea rufe-lor
şi uscarea lor în  
 
locuinţă
   
Înfundarea con-
ductelor de e-
  Idem
vacuare a ape-
lor
Condens,  
Lăsarea des- mucegai
chisă a robi- Inconfort
netelor de apă   igienic

Folosirea mij- Spargeri  

loacelor audio- conducte,
vizuale la inten- inundaţii, refulări,  
sităţi excesive umezire clădire
Inconfort
Activităţi Inundaţii, umezire funcţional
productive
   

   

   

_ Zgomot,
Inconfort
auditiv
    

  Zgomot,
vibraţii
Vibraţii

  Întruniri Vibraţii Inconfort

auditiv antro-
gălăgioase şi   podinamic
dansuri vioaie
  Inconfort res-
Aglomerări de pirator olfactiv
oameni Supraîncărcare
Inconfort res-
Lăsarea des- pirator,
 
chisă a robine- ardere,
telor de la gaze pierderea
Incendiu, explozie vieţii
Lipsa de cură-   Inconfort
ţenie a geamu-
rilor; iluminat ar- vizual
tificial necores-  
punzător  
_
Improvizaţii la Electrocutare,
instalaţia elec-   ardere
trică
   
Folosirea insta-
laţiei sanitare în   Zgomot,
perioade de Inconfort
linişte   auditiv

Supraîncărcarea Scurt circuit,  

planşeelor incediu
Stress
Trântirea uşilor,   emoţional
a ferestrelor, a
obiectelor
_ Zgomot,
Inconfort
Lipsa de întreţi- auditiv
 
nere şi reparaţii

  Stress psihic
de
nesiguranţă
Încărcarea
excesivă

Degradarea
 tâmplăriei

Degradarea
clădirii

Vecinătăţi Desfăşurarea Încărcări statice şi Inconfort

(spaţii comer- activităţilor dinamic zgomot specific după
ciale, birouri, apecifice natura sursei
cinematografe
ş.a)

[top]

ANEXA 2

PERFORMANŢE ALE CLĂDIRILOR DE LOCUIT CONDIŢIONABILE CALITATIV PENTRU

ASIGURAREA APTITUDINII LOR PENTRU EXPLOATARE

A. Referitoare la siguranţa exploatării

A.1 * Rezistenţa la acţiuni fizico-chimice (mecanice, termice, acustice, optice, higrice, radiante, chimice,
biologice)

A..2. * Stabilitatea de formă şi poziţie

A.3. Deformabilitate/Rgiditate

A.4. Elasticitate

A.5. Etanşeitate

A.6. * Utilizare funcţională

A.7. * Protecţia sanitară etc.

B. Referitoare la confortul exploatării

B.1. * Confort auditiv

B.2. Confort vizual

B.3. Confort climatic (higrotermic)

B.4. Confort respirator olfactiv

B.5. Confort igienic

B.6. Confort antropodinamic şi antropometric

B.7. Confort social-estetic etc.

C. Cerinţe de economicitate (costul global)

C.1. Durabilitate

C.2. Mentenabilitate

C.3. Fiabilitate

C.4. Flexibilitate

C.5. Reciclabilitate

C.6. * Economia de energie etc.

* Performanţele notate cu asterisc corespund exigenţelor de performanţă esenţiale în înţelesul directivei

CEE pentru calitatea produselor de construcţie 1988 şi prevederile Legii calităţii în construcţii

INDICATORI DE CALITATE PENTRU CLĂDIRI DE LOCUIT

A.1. Integritatea tuturor elementelor constructive ale structurii de rezistenţă a clădirii şi a echipamentelor
aferente conform proiectului; existenţa mijloacelor de luptă împotriva incendiului; existenţa căilor de
evacuare pentru locatari şi de acces pentru echipele de inter-venţie în caz de incendiu degajate de
obstacole; lipsa depozitelor de materiale inflamabile şi combustibile în cantităţi mari; diferenţa de potenţial
între părţi accesibile utilizatorilor şi pământ să nu depă-şească 42 V, iar în băi şi alte încăperi umede 25 V;
temperatura la suprafaţa instalaţiilor de încălzire accesibile locatarilor şi la gurile de refulare a aerului cald
să nu depăşească 70 °C; temperatura apei calde domestice să nu depăşească 65°C.

A.2. Lipsa înclinărilor vizibile ale clădirii ca urmare a mişcării terenului de fundare (tasare, umflare).

A.3. Lipsa deformaţiilor vizibile ale elementelor constructive (păstrarea liniilor de racord între elemente la
forma iniţială) şi lipsa disfuncţionalităţilor datorate deformaţiilor (înţepenirea uşilor sau a ferestrelor, pante
ale planşeelor).

A.4. Lipsa deformaţiilor remanente după îndepărtarea încercărilor pe elementele constructive.

A.5. Lipsa umezelii pe părţile interioare ale clădirii şi lipsa curenţilor de aer în sistem cu uşile, ferestrele şi
alte orificii închise.

A.6. Lipsa elementelor ce împiedică utilizarea normală, în siguranţă, a clădirii (delimitarea spaţiilor libere
cu balustarde şi parapeţi, marcarea sticlei în elementele de închidere, absenţa pragurilor, panta scărilor,
existenţa palierelor de odihnă etc.).

A.7. Lipsa degajărilor nocive sau limitarea lor astfel: conţinutul de CO 2 din aer să nu depăşească 345
mg/m3 (300 ppm) mai mult de 5 minute, sau 100 mg/m3 (88 ppm) mai mult de 15 minute odată la 24 ore,
sau 10 mg/m3 (10 ppm) în mod continuu; conţinutul de for-maldehidă să nu depăşească 120 mg/m 3;
conţinutul de radon să fie astfel ca numărul mediu Bg/m3 într-un an să nu depăşească 140.
Rata medie de schimb de aer în clădire să fie peste 0,5 sa/h.

Potabilitatea apei (conţinut maxim de bacterii sau microorganisme) să fie conform „Liniilor directoare
pentru calitatea apei de băut” elaborate de Organizaţia Mondială pentru Sănătate (WHO, Geneva, 1985).

B.1. Nivelul de zgomot să fie acceptabil pentru locatari, nedepăşind 30 dB(A) pentru muncă intelectuală,
45 dB(A) pentru activităţi gospodăreşti.

B.2. Existenţa unei iluminări naturale, completată cu instalaţia de iluminat artificial (general sau local) care
să satisfacă pe locatar, asigurând nivelele de iluminare minime de 100 lnx.

Asigurarea însoririi camerelor conform condiţiei de calitate ca durata ei în zilele de referinţă (21 februarie-
21 octombrie) să fie de minim 2 ore, cu unghiuri de incidenţă ale razelor solare peste 6° vertical şi 20°
orizontal.

B.3. Existenţa instalaţiilor de încălzire, ventilaţie sau condiţionarea aerului care să satisfacă cerinţele
locatarilor, sau următoarele date:

- în perioadele reci, cu excepţia unei zile în medie pe an, trebuie ca temperatura operativă să fie de 22°C
măcar într-o cameră a locuinţei şi în baie, iar în rest de 20°C;

- viteza curenţilor de aer nu trebuie să depăşească 0,15 m/s;

- temperatura podelei nu trebuie să fie sub 10 °C şi să nu depă-şească 27°C;

- temperatura punctului de rouă trebuie să fie mai joasă decât temperatura suprafeţei opace a peretelui;

B.4. Lipsa degajării de mirosuri neplăcute din componentele clădirii sau ale echipamentelor şi posibilitatea
aerisirii pe cale naturală sau prin ventilaţie mecanică; pe lângă rata medie de schimb de aer (A 7) se
recomandă:

- 0,5 sa/h dar peste 4 l/s de persoană în dormitor;

- 0,5 sa/h în camera de zi;

- 10 l/s bucătărie (sau hotă cu capacitate de 50 l/s);

- 10 l/s în baie, WC;

B.5. Integritatea echipamentelor clădirii prevăzute prin proiect şi posibilitatea asugurării serviciilor furnizate
de acestea, printre care: cantitatea de apă potabilă să fie de minim 20 l/pers., iar dacă se distribuie şi apă
nepotabilă min.100 l/pers.; viteza instantanee de curgere a apei de băut trebuie să fie peste 0,35 l/s la
chiuveta bucătăriei, 0,15 l/s la lavoar şi 0,75 l/s la baie; capacitatea adecvată de evacuare a apelor uzate
şi gunoaielor menajere, cu posibilitatea curăţirii şi dezinfectării instalaţiilor şi depozitelor respective.

B.6. Lipsa vibraţiilor produse de traficul urban şi de echipamntele clădirii, sau producerea lor la limita
suportabilităţii din partea loca-tarilor; existenţa spaţiilor libere necesare utilizării încăperilor conform
destinaţiei (inclusiv ocuparea şi evacuarea lor).

B.7. Existenţa unui peisaj plăcut în faţa ferestrelor, cel puţin a unei camere, a balconului sau a logiilor;
suficienţa spaţiilor destinate întâlnirilor ( camera de zi se recomandă de 18-22 m 2 funcţie de numărul de
camere al locuinţei).
C.1. Adaptarea materialelor componente ale clădirii şi echipamentelor aferente la durata de serviciu
prevăzută; compatibilitatea materialelor componente în exploatare în condiţiile de mediu locale, in situ.

C.2. Existenţa posibilităţilor de urmărire a comportării clădirilor (mijloace de acces la părţile componente)
şi de intervenţie pentru mentenanţă (întreţinere + reparaţii) şi reabilitare (renovare, modernizare).

C.3. Capacitatea componentelor clădirii şi mai ales a echipamentelor aferente de a-şi menţine
performanţele funcţionale în timp (robusteţe, maniabilitate, uzură).

C.4. Existenţa unor elemente de compartimentare interioară demon-tabile, sau uşor de desfăcut pentru
schimbarea spaţiilor; posibilitatea modificărilor la instalaţii.

C.5. Capacitatea de reutilizare a materialelor sau elementelor com-ponente ale clădirii în caz de demolare
parţială sau totală.

C.6. Cantitatea anuală de energie destinată încălzirii locuinţelor: puterea instantanee absorbită de
instalaţia de încălzire: consumul de apă caldă; consumul de gaze şi electricitate.