MANUL DE EXPLOATARE SI URMARIRE IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI

PROIECT NR. 9/2020

PENTRU OBIECTIVUL:
’’ Modernizarea, Renovarea si Dotarea Caminelor Culturale in Comuna Magesti, judetul Bihor:
Camin Cultural Dobricionesti”

CUPRINS:

A. URMARIREA IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI

B. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE
C. FORMULARE URMARIRE COMPORTARE
A. URMARIREA IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI

1. GENERALITATI

Prezenta documentatie stabileste cadrul legislativ, organizatoric, informational si norme tehnice in vigoare
care stau la baza desfasurarii activitatii de urmarire a comportarii constructiei, in stalatiilor si
echipamentelor, pentru investitia ’’ Modernizarea, Renovarea si Dotarea Caminelor Culturale in
Comuna Magesti, judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti’’
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este o actiune sistematica de observare, examinare,
investigare a modului in care raspund sau reactioneaza constructiile in decursul utilizarii lor, sub influenta
agentilor de mediu, a conditiilor de exploatare si a interactiunii constructiilor cu mediul inconjurator si cu
activitatile utilizatorului.

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de viata a constructiei

incepand cu executia ei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare a informatiilor rezultate din
observare si masuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza proprietatile constuctiilor in
procesul de interactiune cu mediu ambiant si tehnologic.
Scopul urmarii comportarii in timp a constructiilor este de a detine informatii in vederea asigurarii
aptitudinilor acestora pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru prevenirea incidentelor,
accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti si de degraare a
mediului,cat si detinerea de informatii necesare perfectionarii activitatilor in constructii. Efectuarea
actiunilor de urmarire a comportarii in timp a constructiilor se executa in vederea satisfacerii prevederilor
privind urmatoarele cerinte esentiale prevazute in legea nr. 10/1995.
a. rezistenta si stabilitate;
b. siguranta in exploatare;
c. siguranta la foc;
d. igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e. izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
f. protectie impotriva zgomotului;
g. cerinte de durabilitate;
h. cerinte privind capacitatea de exploatare;
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este instituita de:
- HG 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora -
Norme de intocmire a cartii tehnice a constructiei
- HG 766/1997 - Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei ( urmarirea curenta ) se va realiza prin examinare
vizuala, cu mijloace simple de masurare de uz curent, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica, a
obiectivului si reglementarile tehnice de urmarire a comportarii in exploatare.
Constatarile facute in cadrul actiunii de urmarire curenta se vor inregistra in cartea tehnica a
constructiei. In cazul constatarii unor degradari se stabilesc masurile de interventie sau dupa caz se va
solicita o consultanta de specialitate.
Prin urmarirea curenta se culeg sistematic date privind starea tehnica a constructiei, in scopul
depistarii si semnalarii din faza incipienta a situatiilor ce pericliteaza aptitudinea de exploatare a constructiei,
sub aspectul durabilitatii sigurantei, confortului si economicitatii in vederea luarii din timp a masurilor de
interventie necesare pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora.
Aceasta obligatie revine proprietarului conform prevederilor Legii nr. 10/1995, art. 25, aliniatul “c” si
al “Regulamentului privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea
constructiilor”, art. 15 si a normativului P 13.

CAPITOLUL 2

CADRU LEGISLATIV
 Prezenta documentatie a fost elaborata in conformitate cu prevederile din:

1. Legea 10/1995, Legea privind calitatea in constructii cu modificarile ulterioare;

2. H.G. 273/1994, Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
3. H.G. 766/1997, Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;
4. H.G. 766/1997, Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, intervetiile in timp si
postutilizarea constructiilor;
5. H.G. 925/1995, Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei
lucrarilor si a constructiilor;
6. H.G. 266/1994, Aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijlocelor fixe;
7. H.G. 272/1994, Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor;
8. H.G. 273/1994, Norme de intocmire a Cartii tehnice a Constructiei;
9. Ordin MLPAT nr. 31N din 02.10.1995 - Instructiuni privind autorizarea responsabililor cu urmarirea
speciala a comportarii in exploatare a constructiilor;
10. Ordin MLPAT nr. 31N din 02.10.1995 - Procedura privind emiterea acordului I.S.C.L.P.U.A.T.,
pentru interventii in timp asupra constructiilor;
11. C 56-85, Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
12. NE 012-99, Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomninat;
13. C58-96, Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn;
14. C133-82 - Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi de
inalta rezistenta pretensionate;
15. P100-92, Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale,
agrozootehnice si industriale;
16. 17-91, Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V;
17. C35-82, Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor;
18. P118-83, Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind preotectia la actiunea
focului;
19. PEI 16-94, Normativ de incercari si masuratori la echpamente si instalatii electrice;
20. I9/1-96, Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare;
21. P130-97, Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor;
22. I20-94, Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului;
23. PC 1/3-96, Ghid privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor situate in medii
agresive;
24. PE 731-85, Normativ de intretinere si reparatii curente pentru constructii energetice ( cladiri si
constructii speciale );
25. I 46-93, Instructiuni tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea retelelor si instalatiilor de
televiziune prin cablu;
26. STAS 10100/0-75, Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor;
27. STAS 10101/0-75, Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor;
28. STAS 10101/0A-77, Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile
si industriale;
29. STAS 10103-76, Constructii din otel. Principii fundamentale de calcul;
30. STAS 767/0-88, Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Constructii din otel. Conditii
generale de calitate;
31. STAS 767/2-78, Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi;
32. STAS 10128-86, Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane. Clasificarea mediilor
agresive;
33. STAS 10166/1-77, Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea
mecanica a suprafetelor;
34. STAS 10702/1-83, Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Conditii tehnice
generale;
35. STAS 10702/2-80, Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Acoperiri
protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie;
36. STAS 12960/4, Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii;
37. STAS 12604/5, Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii de proiectare, executie si verificare;
 38. STAS 5325, Grade normale de protectie asigurate prin carcase;
39. Hotarare nr. 675/2002 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii - publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 501 din 11/07/2002

DEFNITII
ACCIDENT TEHNIC: eveniment intamplator, care survine in timpul executiei sau exploatarii (utilizarii)
unei constructii, cauzat de fenomene sau calamitati naturale extraordinare (cutremure de pamant, inundatii,
alunecari de teren, avalanse, uragane etc.) sau provocat prin actiuni ale omului (defecte sau deficiente de
conceptie si/sau executie, incendii, explozii, bombardamente, socuri etc.), avand repercursiuni puternic
defavorabile asupra starii si sigurantei constructiei respective.
AVARIE: Orice degradare, deteriorare sau consecinta daunatoare (nefavorabila) pentru starea fizica a unui
produs, a unei constructii, parti sau element componen al acesteia cauzata de un accident tehnic.
Note explicative:
1. Se deosebesc doua categorii principale de avrii:
a) avarii structurale produse in elementele sau imbinarile structurii de rezistenta a unei constructii;
CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI: ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,
executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a constructiei, cuprinzand toate datele,
documentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice (fizice) a constructiei
respective si a evolutiei acesteia in timp.
CATEGORIE DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR: categorie stabilita pe baza unei grupari de
factori si criterii asociate care permite considerarea diferentiata a constructiilor de catre participanti la
procesul de realizare si la intregul ciclu de existenta al acestora, in functie de caracteristicile si relatiile lor cu
mediul uman, socio-economic si natural.
Note explicative:
1. Stabilirea categoriei de importanta a constructiilor este necesara pentru aplicarea diferentiata, in functie de
aceasta, a sistemului calitatii si a tuturor componentelor sale si in special a sistemului de conducere si
asigurare a calitatii precum si a altor prevederi legale.
2. Categoriile de importanta a constructiilor sunt:
a) categorii de importanta globala, denumite curent “categorii de importanta” care privesc constructiile sub
toate aspectele;
b) categorii de importanta specifica, denumite “clase de importanta” care privesc constructiile sau numai
parti ale acestora, dar numai sub anumite aspecte.
CLASA DE IMPORTANTA: categorie specifica de importanta care priveste constructia sau numai parti ale
acesteia sub anumite aspecte diferite.
CLASA DE PRECIZIE: clasa echipamentelor de masurare, care satisfac anumite cerinte metrologice,
destinate sa mentina erorile in limitele prevazute.
COMPORTAREA IN EXPLOATARE: manfestare a modului in care un produs (lucrare, constructie)
reactioneaza prin calitatea sa (totalitatea proprietatilor si caracteristicilor sale) la cerintele stabilite, privind
aptitudinea sa la utilizare, in cursul duratei sale de serviciu.
Note explicative:
1. In cazul abordarii de performanta, comportarea in exploatare a unui produs, se apreciaza prin masura in
care performantele acestuia, raspund exigentelor specificate.
2. Comportarea in exploatare a unui produs reflecta durabilitatea acestuia, respectiv mentinerea in timp a
performantelor sale.
CONTROL: activitatea de evaluare (a conformitatii) prin masurare, examinare, observare, incercare sau
trecere (verificare) prin calirare, a unei sau mai multor caracteristici ale unei entitati si compararea
rezultatelor cu cerintele (exigentele) specificate, pentru a determina ca este realizata conformitatea pentru
fiecare din acele caracteristici, cu cerintele (exigentele) specificate.
DEFECT: nesatisfacerea unei exigente sau a unei conditii legate de o utilizare prevazuta, inclusiv cele
privind abaterea sau inexistenta uneia sau a mai multor caracteristici de calitate.
Note explicative:
1. Conditiile de utilizare prevazute sa fie luate in acord cu circumstantele momentului.
2. Trebuie facuta distinctie intre “defect” si “neconformitate” deoarece aceste notiuni au ca baza de
comparatie elemente diferite (conditiile de utilizare prevazute, in cazul defectului si cerintele specifice in
cazul neconformitatii).
Avand in vedere conotatiile juridice privind responsabilitatea producatorului, termenul “defect” trebuie
folosit cu prudenta.
DURABILITATE: caracteristici de calitate (capacitate) a unui produs (lucrare, constructie) aflat in conditii
normale de mediu si utilizare de a-si mentine, in timp, aptitudinea de a satisface functiunea si cerintele
pentru care este destinat, fara a necesita cheltuieli neasteptate pentru intretinere si reparatii.
DURATA DE SERVICIU A UNEI CONTRUCTII: durata de timp rezonabila din punct de vedere
economic in care o constructie (lucrare) isi indeplineste efectiv toate functiunile atribuite, prin mentinerea
performantelor la un nivel compatibil sau satisfacerea cerintelor (exigentelor) esentiale.
Note explicative:
In perioada de timp dintre durata de serviciu si cea de viata, proprietarul are o serie de obligati legate de
constructia respectiva, cel putin in ceea ce priveste unele cerinte (exigente) esentiale.
DURATA DE VIATA A UNEI CONSTRUCTII: durata de timp dupa care o constructie (lucrare) a incetat
sa-si indeplineasca functiile atribuite si a intrat in faza de post utilizare (demolare).
ECHIPAMENT (APARAT) DE MASURARE: dispozitiv (instrument, mijloc) destinat (utilizat), sigur sau
impreuna cu alte mijloace, pentru efectuarea de masuratori ale unei marimi date.
Note explicative:
Un echipament (instrument, aparat) de masurare poate fi utilizat separat sau asamblat in sisteme complexe
ca:
a) sisteme de masurare, constituind ansambluri complete de instrumente de masura si alte dispozitive, pentru
a executa operatii de masura specificate.
b) echipamente de masurare si incercare, destinate sa efectueze operatii de incercare si masurare, in vederea
obtinerii unor date privind caracteristicile unui produs.
EXAMINARE: studierea si analiza directa a unei entitati, pentru a obtine convingerea ca aceasta este
conforma cu cerintele (exigentele) specificate.
EXIGENTA DE PERFORMANTA: cerinta (exigenta) pentru calitate, exprimata in termeni de performanta
(exigentiali).
Nota explicativa:
Exigentele de performanta corespund cerintelor de baza ale utilizatorului (STAS 12400/2-88).
EXPERT: persoana atesta de un organ de stat pentru a face o expertiza intr-un anumit domeniu.
EXPERTIZA TEHNICA: cercetare facuta de un expert tehnic atestat, asupra unei situatii sau probleme
privind calitatea unui produs, serviciu, proiect sau lucrare de constructii, precum si asupra starii tehnice a
unor constructii existente.
INSPECTIE: activitatea de verificare, control sau supraveghere, care se exercita in cadrul unei misiuni
date.
INTERVENTII IN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIILOR: actiuni si lucrari intreprinse asupra
constructiilor de-a lungul duratei lor de existenta, in scopul prevenitii degradarilor si a realizarii remedierii
deteriorarilor produse, pentru mentinerea sau readucerea performantelor constructiilor respective la nivelul
exigentelor stabilite (corespunzator asigurarii aptitudinii de exploatare prevazute) sau pentru ridicarea
nivelului acestor performante, potrivit unor cerinte sporite ale utilizatorilor sau ale unor reglementari nou
aparute.
Nota explicativa:
Interventiile in timp asupra constructiilor pot fi grupate, in functie de cauzele care le determina si obiectivele
urmarite, in trei categorii:
A. Interventii determinate de exploatarea (utilizarea obisnuita, previzibila a contructiilor, care produc o uzura
normala a acestora, avad ca obiectiv mentinerea nivelului stabilit al performantelor prin:
1. intretinere normala;
2. reparatii curente;
3. reparatii capitale;
B. Interventii determinate de accidente tehnice, care afecteaza interitatea fizica a contructiilor (prin
distrugeri, degradari, avarii, etc.) cu repercursiuni defavorabile asupra unor caracteristici de calitate
(performanta) ale contructiilor respective, pentru a caror inlaturare sunt necesare lucrari de:
1. demolare a partilor si elementelor de contructie distruse sau avariate;
2. remedieri (reparatii, consolidari) ale elementelor de contructii sau subansamblelor structurale distruse,
avariate si/sau demolate;
3. refacere sau reconstructie completa a unor elemente si parti de constructie sau chiar a unor constructii in
ansamblu, distruse, prabusite si/sau demolate sau indepartate.
C. Interventii determinate de actiuni intentionate ale omului, avand ca scop: schimbari de destinatie a
contructiilor, prelungirea duratei lor de serviciu sau ridicarea nivelului performantelor initiale, inclusiv
datorita unor modificari functionale, retehnologizari ale procesului de productie desfasurat in contrucctie,
etc., care conduc la lucrari de:
1. transformari, completari sau inlocuiri ale unor parti de constructie;
2. extinderi ale constructiilor;
3. modernizari, in special privind lucrari de instalatii, echipamente si finisaje;
INCARCARE: denumire data schematizarii pentru calcul a oricarei actiuni care se ia in consideratie la
determinarea eforturilor si deplasarii unui element de rezistenta al unei structuri de constructie.
INCERCARE: operatie tehnica de determinare a unei sau mai multor caracteristici ale unui produs (lucrare,
proces sau serviciu), in conformitate cu o procedura (mod de operare) specificata.
INREGISTRARE: document care furnizeaza probe tangibile asupra activitatilor efectuate sau a rezultatelor
obtinute.
JURNALUL EVENIMENTELOR: document al Cartii tehnice a contructiei, in care se consemneaza, in
ordine cronologica, toate evenimentele (fapte, actiuni, activitati, interventii, controale, expertize, inspectii,
etc.) care se produc de-a lungul perioadei de existenta a constructiei respective, precum rezultatele si efectele
acestor evenimente asupra acelei constructii.
METODA DE MASURARE: ansamblul de operatii teoretice si practice, in termeni generali, aplicate
pentru executarea masuratorilor, dupa un principiu dat.
PROIECT: documentatie tehnica de conceptie, compusa din piese scrise si desenate.
PREVEDEREA DEFECTELOR: activitati sau actiuni avand ca obiect investigarea, evitarea sau reducerea
aparitiei si/sau repetarii unui defact sau unei anomalii.
PROGRAM DE INCERCARI: document tehnic elaborat in vederea definirii obiectului si ansamblului de
conditii si activitati ce trebuie indeplinite pentru a satisface cerintele specificate ale unei icercari.
Nota explicativa:
In general un program de incercari trebuie sa cuprinda indicatii privind:
a) caracteristicile ce trebuie determinate prin incercari;
b) numarul sau cantitatea produselor asupra carora trebuie efectuate incercarile;
c) metode de incercare standardizate, care trebuie folosite sau, in lipsa acestora, o descriere succinta a
incercarii;
d) ordinea in care trebuie sa se desfasoare operatiunile;
e) modul de prezentare a rezultatelor obtinute;
PROPRIETAR: persoana fizica sau juridica care are dreptul de proprietate asupra unui bun care posesa o
constructie, imobil.
RAPORT ASUPRA CALITATII: document scris, reprezentand o dare de seama periodica, care da
informatii conducerii si compartimentelor interesate dintr-o unitate, asupra stadiului realizarii calitatii
produselor (lucrarilor, serviciilor) cuprinzand: abateri de la calitate, reclamatii, probleme principale de
rezolvat.
RAPORT DE INCERCARE: document care prezinta rezultatele unei incercari si alte informatii relevante
pentru incercare.
Nota explicativa:
Pentru desemnarea acestui document pot fi utilizati si alti termeni ca: dare de seama asupra incercarii sau
proces verbal de incercare.
REGLEMENTARE TEHNICA: reglementare (documet tehnic) care contine cerinte (exigente) tehnice fie
direct prin referire la un document tehnic normativ (standard, normativ, specificatie tehnica, cod de buna
practica) sau chiar prin preluarea integrala a continutului acestuia.
REZULTAT AL UNEI MASURARI: valoarea unui marimi masurate obtinuta printr-o operatie de
masurare.
SIGURANTA: stare in care riscul de aparitie a unor avarii cu pierderi materiale sau a integritatii corporale,
este limitat la un nivel acceptabil.
Note explicative:
1. Siguranta este unul din aspectele calitatii.
2. Siguranta poate fi definita prin absenta riscului inacceptabil de avarie sau vatamare.
3. In constructii siguranta unui element sau a structurii de rezistenta poate fi caracterizata printr-o
probabilitate suficient de mare de a satisface pe toata durata de serviciu specificata, o conditie de mentinere a
unei stari limita.
SISTEM DE MASURARE: ansamblu complet de instrumente de masurare si alte dispozitive asamblate
pentru a executa o lucrare (munca) de masurare specificata.
SPECIFICATIE TEHNICA: document (tehnic) care enunta (prescrie) cerintele (exigentele) tehnice care
trebuie sa ie satisfacute de un produs, un serviciu, un proces sau o lucrare.
STANDARD (NORMA): document normativ stabilit prin consens siaprobat de un organism recunoscut,
care furnizeaza pentru utilizari comune si repetate reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activitati
sau rezultate ale acestora.
STARE LIMITA: stare (tehnica) a unei constructii a carei atingere implica pierderea capacitatii acelei
constructii, de a satisface exigentele de performanta structurala sau de alta natura, stabilite.
URMARIREA COMPORTARII (IN EXPLOATARE) A CONSTRUCTIILOR: actiune sistematica de
observare, examinare, investigare a mdului in care raspund (reactioneaza) constructiile in decursul utilizarii
lor, sub influenta actiunilor agentilor de mediu, a conditiilor de exploatare si a interactiunii constrctiilor cu
mediul inconjurator si cu activitatile utilizatorilor.
VERIFICARE: activitate de verificare si prin probe tangibile ca cerintele (exigentele) specificate sa fie
satisfacute.
VERIFICARE A CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII: activitate de
verificare care atesta calitatea de conformitate a lucrarilor de constructii executate cu documentatiile tehnice
de proiectare sub aspectul reproducerii cu fidelitate, de catre obiectele de constructii realizate, a modelelor
proiectate, precum si a satisfacerii cerintelor de calitate din reglementarile tehnice aplicabile si ale
beneficiarului, specificate prin contract.

RESPONSABILITATI

Activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiei ’’ Modernizarea, Renovarea si Dotarea

Caminelor Culturale in Comuna Magesti, judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti’’ este
obligatorie pentru toti factorii implicati (investitori, proiectanti, executanti, proprietari, administratori,
utilizatori, experti, specialisti, responsabili cu urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor)

Obligatii si raspunderi ale investitorilor

a) stabilesc impreuna cu proiectantul acele constructii a caror coportare urmeaza a fi supusa urmaririi
speciale, mentionand aceasta in nota de comanda si in proiectul de executie, asigura fondurile necesare
desfasurarii acestei urmariri. Organizeaza activitatea de urmarire curenta prin contact cu o firma specializata
in aceasta activitate, pe baza proiectului de executie si a intructiunilor date de proiectant;
b) asigura intocmirea proiectului de urmarire speciala (atunci cand este cazul) si comunica intocmirea lui la
Inspectia de Stat in Constructii Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului;
c) comunica proprietarilor si/sau utilizatorilor, care preiau constructiile, obligatiile ce le revin in cadrul
urmaririi curente si daca este cazul obligatiile ce le revin in cadrul urmaririi speciale;
d) asigura intocmirea si predarea catre proprietari a Cartii tehnice a constructiei;
e) asigura procurarea aparaturii de masura si control prevazuta prin proiectul de urmarire, montarea si citirea
de zero.

Obligatii si raspunderi ale proprietarilor

a) raspund de activitatea privind urmarirea comportarii constructiilor sub toate formele;

b) organieaza activitatea de urmarire curenta prin contract cu o firma specializata inaceasta activitate, pe
baza proiectului de executie si a intructiunilor date de proiectant;
c) comanda proiectul de urmarire speciala (atunci cand este cazul), asigura fondurile necesare activitatii de
urmarire speciala si comanda efectuarea urmaririi speciale prin firme competente;
d) comanda inspectarea extinsa sau expertize tehnice la constructii in cazul aparitiei unor deteriorari ce se
considera ca pot afecta durabilitatea, rezistenta si stabilitatea constrctiei respective sau dupa evenimente
exceptionale (cutremure, foc, explozii, inundatii, alunecari de teren etc.);
e) comanda expertize tehnice la constructiile la care s-a depasit durata de serviciu carora li se schimba
destinatia sau conditiile de exploatare, precum si la cele la care se constata deficiente semnificative in cadrul
urmaririi curente sau speciale;
f) comunica, atunci cand este cazul, urmarirea instituirii speciale la Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari
Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului;
g) asigura pastrarea Cartii tehnice a constructiei si tine la zi jurnalul evenimentelor;
h) iau masurile necesare mentinerii aptitudinii pentru exploatare a constructiilor aflate in proprietate
(exploatare rationala, intretinere si reparatii la timp) si prevenirea producerii unor accidente pe baza datelor
furnizate de urmarirea comportarea constructiilor;
i) la instrainarea sau inchirierea constructiilor, stipuleaza in contract indatoririle ce decurg cu privire la
urmarirea comportarii in exploatare a acestora;
j) participa pe baza datelor ce le detin, la anchete organizate de diverse organe pentru recunoasterea unor
aspecte privind comportarea constructiilor;
k) rapoartele privind expertizele tehnice, inspectiile extinse cat si cele privind urmarirea speciala a
constructiei, se vor trimite proiectantului general pentru cunoasterea aspectelor semnificative privind
comportarea structurilor din beton armat ale constructiilor si centralizarea in banci de date in vederea
confectionarii conceptelor de proiectare si a activitatii de urmarire a acestui tip de structura de rezistenta;
l) nominalizeaza persoanele care efectueaza urmarirea curenta si speciala, atunci cand este cazul, denumiti
responsabili cu urmarirea comportarii constructiilor. In cazul celor care se ocupa cu urmarirea speciala,
acestia trebuie sa fie autorizati de catre Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si
Amenajarea Teritoriului, conform Instructiunilor privind autorizarea responsabililor cu urmarirea speciala a
comportarii in exploatare a constructiilor;
m) asigura luarea masurilor de interventie provizorii, stabilite de proiectant in cazul unor situatii de
avertizare sau alarmare si comana expertiza tehnica a constructiei.

Obligatii si raspunderi ale proiectantului

a) elaboreaza programul de urmarire in timp a constructiei si instructiunile de urmarire curenta;

b) stabilesc impreuna cu investitorii si/sau proprietarii acele constructiicare sunt supuse urmaririi speciale;
c) elaboreaza proiectele de urmarire speciala pentru constructiile noi cat si in cazul constructiilor aflate in
exploatare pe baza unor comenzi si a unui tarif;
d) urmaresc aplicarea proiectului de urmarire speciala si introduc in acest proiect toate modificarile ce survin
datorita situatiilor de pe teren;
e) predau la receptia de la terminarea lucrarilor investitorului si/sau proprietarului proiectul de urmarire
speciala a constructiei cu toate modificarile survenite, pentru includerea in Cartea tehnica a constructiei;
f) stabilirea in baza masurilor efectuate pe o durata mai lunga de timp, intervalele valorilor caracterizand
starea “normala” precum si valorile limita de “atentie”, “avertizare” sau de alarmare pentru constructie;
g) participa impreuna cu investitorul si/sau proprietarul la luarea unor masuri de interventii in cazul in care
semnalizeaza situatii anormale;

Obligatii si raspunderi ale executantilor

a) efectueaza urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa, pe durata executiei;

b) monteaza mijloacele de observare si masurare in conformitate cu prevederile proiectului de urmarire
speciala atunci cand este cazul, asigurand protectia si observarea lor pe timpul executiei constructiei, pana la
admiterea receptiei de la terminarea lucrarilor, cand le preda investitorului si/sau proprietarului, cu proces
verbal;
c) atentioneaza pe proiectant asupra neconcordantelor cu prevederile proiectului de executie rezultate pe
timpul de executie, spre a efectua corecturile necesare in documentatia pentru Cartea tehnica a constructiei;
d) intocmesc si predau investitorului si/sau proprietarului documentatia necesara pentru Cartea tehnica a
constructiei;
e) asigura pastrarea si predarea catre utilizator si/sau proprietar a datelor masuratorilor efectuate in perioada
de executie a constructiei;
f) in cazul in care executa reparatii sau consolidari intocmesc si predau investitorului si/sau proprietarului
documentatia tehnica necesara pentru Cartea tehnica a constructiei;

Obligatii si raspunderi ale utilizatorilor si administratorilor

a) asigura protectia anticoroziva, antifoc si a hidroizolatiilor conform cu toate normativele aflate in vigoare,
cu un interval minim de refacere completa a protectiei anticorozive si a hidroizolatiilor de 4 ani. Pe toata
durata de viata a constructiei se vor intocmi procese verbale de constatare a conditiei materialelor de
protectie anticoroziva, protectia antifoc la un interval de 6 luni. In cazul semnalarii de distrugeri protectiei
anticorozive mai mari decat cele acceptate in normele aflate in vigoare la momentul constatarii se va trece
obligatoriu la remedierea tuturor zonelor ce prezinta defectiuni, sau chiar la refacerea completa daca este
cazul;
b) raspunde de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmarire a
comportarii constructiilor sub toate formele;
c) asigura intretinerea curenta a constructiei;
d) mentin in stare de exploatare normala mijloacele de observare si masurare montate pe constructiile aflate
in utilizare sau administrare;
e) semnaleaza proprietarului degradarile survenite in timpul exploatarii constructiei pentru luarea de catre
acesta a masurilor de interventii necesare pentru reparatii sau consolidari;

Obligatii si raspunderi ale responsabililor cu urmarirea comportarii constructiilor

a) cunoasterea in detaliu a continutului instructiunilor sau a proiectului de urmarire speciala a comportarii in

exploatare a obiectivului pentru care au fost autorizati;
b) cunoasterea in detaliu a Cartii tehnice a constructiei; intocmesc, pastreaza si completeaza la zi jurnalul
evenimentelor;
c) controleaza respectarea conditiilor cuprinse in instructiunile sau in proiectul de urmarire curenta si cand
este cazul a prevederilor din proiectul de urmarire speciala a comportarii in exploatare si a celor prevazute in
cartea tehnica a constructiei;
d) controleaza la intervalele prevazute si imediat dupa orice eveniment deosebit (cutremur, inundatie, ploaie
torentiala, cadere masiva de zapada, supraincarcare accidentala cu materiale, alunecare de teren, incendiu,
explozie, etc.) starea tehnica a constructiei in scopul punerii in evidenta a acelor elemente de constructii care
prin starea de degradare sau prin conditiile de exploatare reprezinta un pericol pentru siguranta si stabilitatea
constructiei;
e) solicita efectuarea unei expertize, a unei inspectii extinse sau a altor masuri prin firme sau specialisti
specializati in vazul constatarii unor degradari;
f) intocmesc rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei si participa la intocmirea rapoartelor privind
urmarirea speciala a constructiei;
g) cunoasterea programului masuratorilor corelat cu fazele de executie sau exploatare;
h) asigura sesizarea celor in drept la aparitia unor evenimente;

Urmarirea comportarii in timp a structurii

Proiectul ’’ Modernizarea, Renovarea si Dotarea Caminelor Culturale in Comuna Magesti, judetul

Bihor: Camin Cultural Dobricionesti’’ amplasat in sat Dobricionesti, nr. 98A, Comuna Magesti, judetul
Bihor va fi realizat in functie de situatiile obiective inregistrate in timpul exploatarii structurii din beton
armat prin cele doua categorii de urmarire impuse de legislatia in vigoare privind urmarirea comportarii in
exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor si anume:
1. urmarirea curenta;
2. urmarirea speciala;

Urmarirea comportarii in exploatare

 Prezentul “Ghid al urmaririi comportarii in exploatare” va face parte din Cartea tehnica a
constructiei, reprezentand Capitolul “D” respectiv “Documentatia privind exploatarea, intretinerea repararea
si urmarirea comportarii in timp a constructiei”. Datele privind urmarirea comportarii in exploatare se vor
materializa prin:
 JURNALUL EVENIMENTELOR, care va cuprinde rezultatele verificarilor efectuate in cadrul
urmaririi curente si alte activitati.
 FISELE DE OBSERVARE contin date referitoare la elementele asupra carora se efectueaza
urmarirea, locul, sau zona, modul de masurare si valorile masuratorilor.
 RAPOARTELE PERIODICE sunt forma de raportare si de informare a executiei urmaririi.

Prezenta documentatie stabileste cadru legislativ, organizatoric, informational si normele tehnice in vigoare
care stau la baza desfasurarii activitatii de urmarire a comportarii constructiei, instalatiilor si echipamentelor
pentru investitia ’’ Modernizarea, Renovarea si Dotarea Caminelor Culturale in Comuna Magesti,
judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti’’

1. Urmarirea curenta a comportarii constructiilor

Prevederile referitoare la urmarirea comportarii constructiilor, instructiunile de exploatare si

intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiilor,
documentatia de interpretare a urmaririi constructiilor in timpul executiei si al exploatarii sunt stipulate de
catre proiectant in cadrul documentatiei scrise a proiectului tehnic.
 Prevederi legale:

Legea nr. 10 privind Calitatea in Constructii

Prevederile acestei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora,
precum si lucrarile de modernizare, modificare, transformare, consolidare si reparatii.
Prin aceasta lege se instituie Sistemul Calitatii in Constructii.
Sistemul calitatii se compune din:
 Reglementari tehnice in constructii;
 Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
 Agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;
 Verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si constructiilor;
 Conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
 Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii;
 Activitatea metrologica in constructii;
 Receptia constructilor;
 Comportarea in exploatare si interventiile in timp;
 Postutilizarea constructiilor;
 Control de stat al calitatii in constructii;
Conform legii, sunt obligatorii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiilor
urmatoarele cerinte esentiale:
a) Rezistenta si stabilitatea;
b) Sigranta in exploatare;
c) Siguranta la foc;
d) Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e) Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie;
f) Protectia impotriva zgomotului

Obligatiile prevazute mai sus revin urmatorilor factori:

- investitori
- cercetatori
- proiectanti
- verificatori de proiecte
- fabricanti si furnizori de produse pentru constructii
- executanti
- proprietar
- utilizatori
- responsabili tehnici cu executia
- experti tehnici
- autoritati publice si asociatii profesionale de profil (consultanti)

CAPITOLUL 3

3.1. IDENTIFICAREA CERINTELOR

Cerinte esentiale

Aptitudinea in exploatare este data de indeplinirea acelor cerinte esentiale pentru existenta unei
constructii precum si a cerintelor impuse de functionarea obiectivului respectiv.
Aceste cerinte sunt cele stipulate de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si corespund
“exigentelor esentiale” prevazute in directiva CEE nr. 89/106. Sunt reglementate prin acte normative cu
caracter republican si departamental.

3.1.1. Cerinta A. Rezistenta si stabilitate

Cerinta “Rezistenta si stabilitate” presupune ca actiunile susceptibile de a se exercita asupra

constructiei in timpul exploatarii sa nu aiba ca efect producerea vreunuia din urmatoarele evenimente:
 Prabusirea totala sau partiala a cladirii;
 Deformatii de marime
 Averierea unei parti a cladirii, instalatiilor etc., ca urmare a deformatiei mari a elementelor portante
Cerinta “Rezistenta si stabilitate” se refera la toate partile componente ale cladirii precum:
 Infrastructura (fundatii, ziduri de sprijin etc.)
 Suprastructura (elemente si subansambluri structurale verticale si orizontale)
 Elemente nestructurale de inchidere
 Elemente nestructurale de compartimentare
 Instalatii diverse aferente cladirii
 Echipamente electro-mecanice aferente cladirii
 Terenul de fundare
Respectarea prevederilor reglementarilor privind proiectarea si executia face obiectul raspunderii
proiectantului si executantului.
Urmarirea comportarii in exploatare, a starii tehnice, este atributia beneficiarului.
In cazul cerintei A, “Rezistenta si stabilitate”, urmarirea comportarii constructiilor are ca obiect
asigurarea conditiilor de siguranta structurala. Conditiile de calitate corespunzatoare cerintei de rezistenta si
stabilitate sunt:
 Stabilitate
 Rezistenta
 Ductilitate
 Rigiditate
 Durabilitate

Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oricaror avarii provenite din:

 Deplasarea de ansamblu (de corp solid)
 Efectele datorate deformabilitatii de ansamblu a structurii
 Flambajul unor elemente individuale
 Rezistenta presupune excluderea oricaror avarii provenite din eforturile interioare intr-o sectiune sau
intr-un element, asa cum rezulta acestea din proprietatile geometrice si mecanice respective.

Ductilitatea implica aptitudinea de deformare postelastica a elementelor si a subansamblurilor

structurale, fara reducerea semnificativa a capacitatii de rezistenta.

Rigiditatea implica:
 Limitarea deplasarilor si deformatiilor structurii si elementelor nestructurale;
 Limitarea valorilor raspunsurilor dinamice;
 Limitarea fisurarii;

Durabilitatea se refera la:

 Satisfacerea exigentelor de performanta pe toata durata de viata a cladirii;
 Limitarea deteriorarii premature a materialelor si partilor de constructie datorita proceselor fizice,
chimice, biologice.

3.1.2. Cerinta B. Siguranta in exploatare

Proiectantul raspunde de aplicarea prevederilor reglementarilor tehnice privind eliminarea cauzelor

care pot duce la accidentarea utilizatorilor prin: lovire, cadere, punere accidentala sub tensiune, ardere etc.
Urmarirea curenta, sub aspectul cerintei B, conduce la exploatarea normala, inclusiv a unor lucrari de
intretinere sau curatenie.
Cerinte de siguranta in exploatare (exemple):
 Organizarea spatiilor;
 Protectia contra agresiunilor;
 Starea de defectuozitate sau degradare;

3.1.3. Cerinta C. Siguranta la foc

Din conditiile de proiectare, constructia trebuie proiectata sa asigure in caz de incendiu urmatoarele
deziderate:
 Stabilitatea elementelor portante ale cladirilor pe o perioada determinanta;
 Evitarea pierderilor de vieti omenesti;
 Limitarea izbucnirii si propagarii focului in interiorul cladirii si evacuarea fumului si a gazelor
fierbinti prin compartimente de incendiu separate printr-un zid cu rezistenta la foc de 3 ore si goluri protejate
cu usi rezistente la foc;
 Pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti s-au prevazut ferestre cu trape;
 Protectia ocupantilor cladirii;
 Protectia echipelor de interventii;
Cerinte de exploatare privind siguranta la foc (exemple):
 Reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului;
 Verificarea comportarii la foc a constructiei si caracterele specifice ale elementelor si materialelor
utilizate;
 Posibilitatea de interventie si reducerea efectelor incendiului;
 S-a prevazut sistem de supraveghere - semnalizare in caz de incendiu format din detectoare automate
de fum si butoane automate de alarmare;

3.1.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului

Aceasta cerinta se refera la asigurarea calitatii aerului, apei, solului, la evacuarea apelor uzate si a
deseurilor. Este satisfacuta in general prin proiectare, urmarindu-se ca prin solutia adoptata constructia sa nu
constituie o amenintare pentru sanatatea si igiena ocupantilor, vecinatatilor sau a mediului.

3.1.5. Cerinta E. Protectia termica, hidrofuga si economia de energie

 Prin aceasta cerinta se urmareste satisfacerea unor deziderate care conduc la exploatarea investitiei in
conditii de normalitate.
Cerintele de protectie termica, hidrofuga si economia de energie (exemple):
 Limitarea pierderilor de caldura;
 Eliminarea/limitarea pericolului de infiltrare, condens, umiditate in elementele de constructii;
De regula, solutiile de izolatii termo, hidro, fono etc. sunt stabilite la faza de proiectare.

3.1.6. Cerinta F. Protectia la zgomot

In cadrul acestei cerinte se examineaza modul in care sunt respectate limitele efectelor zgomotului
provenit din exteriorul constructiei sau din interior, datorat activitatii ce se desfasoara precum si functionarii
instalatiilor si echipamentelor asupra utilizatorilor.
Un exemplu al cerintei de protectie la zgomot este acela ca zgomotul produs sa nu constituie surse de
disconfort pentru vecinatati.

3.1.7. Cerinte impuse de beneficiar

Cerintele impuse de beneficiar se refera la capacitatea, randamentul si calitatea in exploatare a

constructiei si echipamentelor. Acestea au facut obiectul temei de proiectare. Cerintele impuse de beneficiar
se bazeaza pe:

A. Criterii structurale:
 Capabilitate: capacitatea elementelor de constructii si instalatii de a-si mentine performantele in
timp;
 Mentenabilitate: totalitatea cheltuielilor pentru mentinerea in stare buna de functionare a
elementelor de constructii si instalatii pe toata durata de serviciu;
 Disponibilitate: valoarea raportului dintre timpul efectiv de utilizare si durata de serviciu

B. Criterii functionale:
 Fiabilitate: probabilitatea ca elementele de Constructii si instalatii sa functioneze intr-un anumit
interval de timp, in conditii determinante;

CAPITOLUL 4

Analiza cerintelor din punct de vedere al fenomenelor

4.1. Cerinta A. Rezistenta si stabilitate

Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor sa creeze permisele producerii vreunuia din
urmatoarele evenimente: prabusirea totala sau partiala sau a cladirilor, deformatii de marime inadmisibila
sau avarierea unei parti a cldirilor sunt enumerate mai jos.

1. In cazul fundatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisurare; macinare; fisurare
evolvutiva; segregare; tasari neuniforme; inclinari; sparturi; armaturi aparente; armaturi corodate; existenta
cailor de conducere a apei la talpa fundatiei; stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei; infiltratii;

2. In cazul terasamentelor zonei adiacente fundatiilor, fenomenele care s-ar putea produce sunt:
surpari, alunecari de teren, lucrari de sapaturi neumplute, gropi de stagnare a apei, fenomene evolutive -
eroziuni, alunecari de teren, excavatii accidentale.

3. In cazul elementelor structurale - fenomenele care s-ar putea produce sunt: schimbari in forma
obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri, flambari etc.; indoirea barelor sau a altor
elemente constructive; aparitia unor defecte ale imbinarilor cam ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si
suruburilor; fisurarea sudurilor; lipsa organelor de asamblare; deteriorari mecanice ale organelor de
asamblare.

4. In cazul postamentelor de ancorare - rigidizare a confectiilor si constructiilor metalice -

fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisuri, dislocari, armaturi aparente.

5. In cazul elementelor structurale ale confectiilor metalice, fenomenele care s-ar putea produce sunt:
schimbari in forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri etc.; indoirea barelor sau a
altor elemente constructive; aparitia unor defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor
si suruburilor; fisurarea sudurilor; lipsa organelor de asamblare; deteriorari mecanice ale organelor de
asamblare;

4.2. Cerinta B. Siguranta in exploatare

Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor sa creeze disfunctiuni in ceea ce priveste

organizarea spatiilor, protectia contra agresiunilor sau starea de functionare sunt enumerate mai jos:

4.2.1. In cazul protectiei anticorozive - fenomenele care s-ar putea produce sunt:
 Schimbarea culorii, pierderea luciului, basicarea, fisurarea, exfolierea
 Desprinderea stratului de protectie anticoroziva
 Degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe suprafata elementelor din metal

4.2.2. In cazul hidroizolatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt:

 Fisurari, faiantari sau degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor (sapa);
 Dezlipiri, crapaturi sau deteriorari ale hidroizolatiei;

4.2.3. In cazul platformelor de odihna si balustradelor - fenomenele care s-ar putea produce sunt:
 Pierderea rigiditatii, ruperea sau desprinderea unor elemente;
 Lipsa sau deteriorarea organelor de prindere;
 Pierderea protectiei anticorozive;

4.2.4. In cazul imprejmuirilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt:

 Deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale;
 Deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism;
 Deteriorarea cailor de acces (porti, usi);
 Deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale);
 Deteriorare fundatii;
 Deteriorarea plasei de sarma;
 Alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici etc.);

4.2.5. In cazul drumurilor de acces fenomenele care s-ar putea produce sunt:
 Inundatii, baltiri;
 Surpari;
 Inierbari;
 Desprinderea trotuarelor;
 Aparitia de fisuri in zonele de continuitate ale drumului;
 Deteriorarea stratului de macadam indopat, daca este cazul (aparitia unor bolovani cu diametrul mai
mare de 8 cm);
 Alte fenomene ce determina ca drumul respectiv sa devina impracticabil;

4.2.6. In cazul elementelor de protectie impotriva trasnetului - fenomenele care s-ar putea produce
sunt:
  Deprecierea sau lipsa elementelor de continuitate la protectia impotriva trasnetului;
 Deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor;

4.3. Cerinta C. Siguranta in foc.

In cadrul acestei cerinte fenomenele studiate sunt:

 Evitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale;
 Stabilirea elementelor portante ale cladirii pe o perioada determinata;
 Evitarea izbucnirii si propagarii focului si a fumului in interiorul cladirii si limitarea extinderii
incendiului la cladirile vecine;
 Protectia ocupantilor cladirii tinand seama de varsta, starea de sanatate si posibilitatea evacuarii in
conditii de siguranta
 Posibilitatea de interventie pentru stingerea incendiului si reducerea efectelor acestuia asupra
constructiilor si a vecinatatilor

4.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea mediului

In cadrul acestei cerinte fenomenele studiate sunt urmatoarele:

Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului.
Prin specificul activitatii desfasurate nu exista pericolul poluarii aerului cu gaze toxice sau cu
particule decat in cazul unor incendii. In perioada de exploatare este necasr personal de intretinere pentru
instalatia de springlere cu care a fost proiectata cladirea si mentinerea consumului de apa printr-un rezervor
tampon pentru incendii cu care de asemenea a fost proiectata cladirea.
 Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului. In regim normal de exploatare nu se
intregistreaza fenomene care sa afecteze calitatea aerului.
 Emisii de radiatii si protecta impotriva radiatiilor. Specificul activitatii desfasurate nu comporta
pericolul radiatiilor.

4.5. Cerinta E. Protectia termica, hidrofuga si economia de energie

Din punct de vedere al acestei cerinte, fenomenele care ar putea afecta comportamentul constructiei
in timp sunt cele referitoare la protectia hidrofuga. Aceste fenomene sunt:
 Fisuri, faiantari sau degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiei;
 Dezlipiri, crapaturi sau alte vicii ascunse ale hidroizolatiei;

4.6. Cerinta F. Protectia la zgomot

Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.

Protectia impotriva surselor de zgomot din interiorul cladirii precum si a echipamentelor si
instalatiilor este asigurata in conformitate cu prevederile normelor in vigoare.

CAPITOLUL 5

5. Fenomene urmarite prin observatii vizuale

5.1. Starea fundatiilor - fenomene urmarite:

 Fisurare;
 Macinare;
 Fisura evolutiva;
 Segregare;
 Tasari neuniforme;
 Inclinari;
 Sparturi;
  Armaturi aparente;
 Armaturi corodate;
 Existenta cailor de conducere a apei la talpa fundatiilor;
 Stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei;
 Infiltratii;

5.2. Starea terasamentelor zonei adiacente fundatiilor - fenomene urmarite:

 Surpari;
 Alunecari de teren;
 Lucrari de sapaturi neumplute sau necompactate;
 Gropi de stagnare a apei;
 Fenomene evolutive - eroziuni;
 Alunecari de teren’
 Excavatii acciddentale;

5.3. Starea rigidizarii constructiilor metalice - fenomene urmarite:

 Fisurari;
 Dislocari;
 Deformari locale;
 Portiuni taiate sau lipsa;
 Corodarea elementelor metalice sau a elementelor de prindere;
 Aparitia unor deplasari relative ale reazemelor;

5.4. Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu ale suprastructurii - fenomene

urmarite:
 Schimbari in forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri etc.;
 Indoirea barelor sau a altor elemente constructive;
 Aparitia unor defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor;
 Fisurarea sudurilor;
 Aprecierea modificarii suprafetei betonului;
 Existenta petelor de rugina ale armaturilor fara acoperire de beton;
 Existenta petelor de rugina ale armaturilor fara acoperire de beton;
 Existenta decolorarilor, eflorescentelor, cristalizarii de saruri;
 Compacticitatea betonului si aderenta tencuielii aplicata pe suprafete din beton;

5.5. Starea protectie anticorozive - fenomene urmarite:

 Schimbarea culorii;
 Pierderea luciului;
 Basicarea stratului de protectie anticoroziva;
 Fisurarea stratului de protectie anticoroziva;
 Exfolierea stratului de protectie anticoroziva;
 Desprinderea stratului de protectie anticoroziva;
 Degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe suprafata elementelor din metal;

5.6. Starea integritatii organelor de asamblare - fenomene urmarite:

 Lipsa organelor de asamblare;
 Forfecari ale suruburilor;
 Deteriorari mecanice ale organelor de asamblare;

5.7. Starea integritatii si continuitatii hidroizolatiilor - fenomene urmarite:

 Fisurari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
 Faiantari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
  Degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor (sapa);
 Dezlipiri ale hidroizolatiei;
 Crapaturi ale hidroizolatiei;
 Alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.);

5.8. Starea rigiditatii peretilor mulati - fenomene urmarite:

 Pierderea rigiditatii;
 Deplasarea unor parti dintre acestia;
 Desprinderea unor elemente;

5.9. Starea conservarii imprejmuirilor - fenomene urmarite:

 Deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale;
 Deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism;
 Deteriorarea punctelor de acces (porti, usi);
 Deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale);
 Deteriorarea fundatiilor de stalpi;
 Deteriorarea plase de sarma;
 Deteriorarea preotectiei anticorozive;

5.10. Stare conservarii drumurilor de acces - fenomene urmarite:

 Inundari, baltiri;
 Surpari;
 Inierbari;
 Deteriorarea stratului de macadam indopat;
 Alte fenomene ce detrmina ca drumul respectiv sa devina impracticabil;

5.11. Starea capacitatii de asigurare - fenomene urmarite:

 deteriorarea incuietorilor si a zavoarelor;
 deteriorarea modului de inchidere a usilor;
 deteriorarea balamalelor;

5.12. Verificarea instalatiilor sanitare interioare si exterioare - fenomene urmarite:

 aparitia unor zone umede pe pereti si plansee;
 conducte de alimentare cu apa defecte;
 distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala;
 scurgeri de apa pe langa preaplin;
 condensarea umiditatii aerului pe tencuiala care acopera conducte neizolate sau izolate
necorespunzator;
 tasarea locala a terenului pe traseul retelelor sau in jurul caminelor;
 conducte de alimentare cu apa defecte;
 existenta unui robinet deschis care debiteaza o cantitate mai mare decat poate prelua conducta de
canalizare;
 presiunea scazuta in retea;
 blocarea partiala sau totala a unor armaturi;
 neechilibrarea retelelor de distributie;
 control vizual al etanseitatii instalatiei;

5.13. Starea instalatiilor de canalizare - fenomene urmarite:

 tasari ale terenului sau a pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul conductelor;
 depistarea unor anomalii in functionarea retelei de canalizare (refulari periodice, reducerea debitului
evacuat etc.);
 urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia de pete de umezeala sau baltiri;
  existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a gurilor de camin;
 peretii si treptele caminelor - fisuri sau alte degradari;
 curatirea de praf, scame;

CAPITOLUL 6

6. Fenomene urmarite cu metode de masurare. Masurari realizate in timpul functionarii.

6.1. Controlul tasarii fundatiilor

 urmarirea abaterii relative in inaltime a suprafetei superioare a placii de sprijin pe blocul de fundatie
 urmarirea diferentei lungimilor distantei dintr-o sectiune;
 urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara;

6.2. Controlul verticalitatii

 urmarirea inclinarii axului in plan fata de axul teoretic;
 urmarirea inclinarii axului tronsonului fara de axul proiectat;

Programul de masuri si observatii din cadrul urmaririi curente a constructiilor se va realiza utilizand
tehnici automatizate de prelevare a datelor1
Programul de masuri si observatii din cadrul urmaririi curente a constructiilor se va realiza in felul
urmator:
 sub forma controlului operativ, dupa preoducerea unor evenimente deosebite
 sub forma inspectarii de catre responsabilul cu coordonarea activitatii de urmarire
 atunci cand se sesizeaza orice neregula, degradare sau avarie de catre o alta presoana din cadrul
companiei sau din partea proprietarilor, administratorilor, etc, cu care compania a incheiat contracte de
incheiere etc.
Activitatea de urmarire in cadrul controlului periodic se va realiza conform nomeclaturii de activitati.
Datele vor fi verificate si analizate dupa cum urmeaza:
 sub forma controalelor periodice, conform graficului de esalonarea executarii acestei activitati
 sub forma controlului operativ, dupa procedura unor evenimente deosebite
 sub forma inspectarii de catre responsabilul cu coordonarea activitatii de urmarire
 atunci cand se sesizeaza orice neregula, degradare sau avarie de catre o alta presoana din cadrul
companiei sau din partea proprietarilor, administratorilor, etc, cu care compania a incheiat contracte de
incheiere, etc.
Activitatea de urmarire in cadrul controlului periodic se va realiza conform nomeclaturii de activitati.
Nomenclator de activitati
1. Identificare amplasamentului
2. Observatii vizuale
3. Starea terasamentelor zonei adiacente fundatiilor
4. Starea fundatiilor
5. Controlul tasarilor
6. Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu
7. Starea protectiei anticorozive
8. Starea integritatii organelor de asamblare
9. Starea rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor
10. Starea protectiei anticorozive
11. Urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara si urmarirea abaterii inclinarii
axelor stalpilor
12. Controlul verticalitatii
13. Determinarea valorilor pierderilor organelor de asamblare cu cheia dinamometrica.
14. Observatii vizuale imprejmuirilor
15. Starea conservarii imprejmuirilor
16. Observatii vizuale drumuri de acces
 17. Starea conservarii drumurilor de acces
18. Masurari simple

CAPITOLUL 7

MASURAREA FENOMENELOR

1. Controlul tasarii fundatiilor:

 urmarirea abaterii relative in inaltime a suprafetei superioare a placii de sprijin de pe blocul de
fundatie
 urmarirea abaterii diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectiune
 urmarirea notatiei relative in sectiunea supererioara si intermediara

2. Controlul verticalitatii:
 urmarirea abaterii inclinarii axului in plan fata de axial teoretic
 urmarirea abaterii inclinarii tronsonului in sectiunea intermediara

3. Controlul deformatiilor elementelor geometrice ale constructiilor:

 deformatii vizibile verticale la stalpi
 deformatii vizibile orizontale la grinzi
 indoirea elementelor de rigidizare
 forfecarea sau smulgerea
 fisurarea sudurilor

4. Controlul protectiei anticorozive

 schimbarea culorii stratului de protectie
 pierderea luciului
 exfolierea
 desprinderea
 aparitia coroziunii

5. Controlul conservarii drumurilor

 inundari
 baltiri
 surpari
 deteriorarea stratului de beton

6. Controlul integritatii hidroizolatiilor

 fisurari ale stratului de protectie
 faiantari, dezlipiri

7. Controlul instalatiilor sanitare interioare si exterioare

 aparitia de zone umede pe pereti si plansee
 conducte de alimentare defecte
 scurgeri de apa pe langa preaplin
 neechilibrarea retelelor de distributie
 controlul vizual al etanseitatii instalatiei

8. Controlul instalatiilor de canalizare

 tasari ale terenului sau pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul conductelor
 refulari, reducerea debitului evacuat
 peretii tuburilor de canalizare sau suferit fisuri, deformatii, eroziuni
 depunerea de gunoaie pe capacele de scurgere
9. Masuri simple

10. Raport - la efectuarea inspectiilor

CAPITOLUL 8

MARIMI CARACTERISTICE ALE FENOMENELOR

Marimi caracteristice ale fenomenelor

In cazul observarii vizuale:
 fenomenele se vor aprecia individual (din punct de vedere al existentei/non-existentei), iar
calificativele se vor acorda starii respective
 calificativul ''corespunzator'' se acorda unei stari in cazul in care nu se observa existenta nici unuia
dintre fenomenele defavorabile descrise
 in cazul in care calificativul unei stari este ''necoraspunzator'' persoana desemnata cu urmarirea in
teren va descrie la rubrica ''Observatii'' din ''Raport'' fenomenele care au determinat aprecierea respectiva
 In cazul masuratorilor simple prin metode topografice:
 Controlul tasarii fundatiilor
- abaterea relativa in inaltime a suprafetei superioara a placii de sprijin pe blocul de fundatie se
considera corespunzatoare sub valoarea de 1,5 mm
- abaterea diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectiune se considera corespunzatoare sub valoarea
de 1/1000, dar max. 2mm
- rotatia relativa in sectiunea superioara si intermediara se considera corespunzatoare sub valoarea de
1/1500
 Controlul verticalitatii:
- abaterea inclinarii axului unui element de constructie in plan fata de axul teoretic se considera
corespunzatoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 15 mm
- abaterea inclinarii axului unui tronson al constructiei in sectiunea intermediara se considera
corespunzatoare sub valoarea de 1/1500

CAPITOLUL 9

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA FENOMENELOR

1. Prelucrarea si interpretarea fenomenelor

Dupa constatarea aparitiei unui fenomen defavorabil se analizeaza ponderea pe care acesta o are
asupra starii respective.
Intrucat aprecierea de ''necoraspunzator'' nu poate defini ponderea pe care o reprezinta un anume
fenomen,activitatea de urmarire curenta trebuie executata de persoane cu experienta in domeniul respectiv.
Anumite fenomene defavorabile se pot afla in stari incipiente, din acest motiv persoana care efectueaza
constatarile in teren trebuie sa aiba capacitatea de a aprecia:
 viteza de producere a acelui fenomen
 cum poate acesta sa declanseze si alte fenomene defavorabile
Rubrica de ''Observatii'' din ''Fisele de observare'' va fi completata pe scurt, explicit, facandu-se
referiri la cele de mai sus.

CAPITOLUL 10

INSTRUCTIUNI PENTRU MODUL DE PASTRARE SI INREGISTRARE A DATELOR

 Organizare activitatii de urmarire in timp a construvtiilor poate fi asigurata de catre beneficiar
printr-un serviciu propriu sau printr-un contract cu o forma de consultanta.

Parametrii monitorizati sunt:

 acceleratiile in plan vertical si orizontal la diferite nivele ale structurii
 inclinarea in diferite puncte ale dtructurii
 deplasarea relativa
 redistributia incarcarii
 tasarea structurii

In conformitate cu repartizarea teritoriala comunicata de beneficiar si in ideea optimizarii activitatii

de urmarire a comportarii constructiilor au rezultat urmatoarele:
Responsabilul cu urmarirea va fi numit prin decizie interna de catre conducerea scolii si va fi
subordonat ''Responsabilul cu cartea tehnica a constructiilor''.
Responsabilul se recomanda a fi atestat de catre Inspectorul de Stat in Constructii conform
instructiilor de autorizare.

ATRIBUTIILE EXECUTANTILOR URMARIRII IN EXPLOATARE

1. Cunoasterea in detaliu a instructiunilor si prevederilor prezentului ghid

2. Sa cunoasca caracteristicile generale ale constructiei, structura de rezistenta , conditiile de fundare,
materialele folosite
3. Sa cunoasca obiectivele urmaririi curente si urmaririi speciale
4. Sa cunoasca aparatura de masurare si control, metodele de masurare, detaliile de motaj pentru fiecare
aparat si punct de masurare
5. Sa cunoasca modul de inregistrare si arhivare a datelor
6. Sa cunoasca modul de masurare si prelucrare primara si compararea cu valorile de control
7. Primesc lunar fisele de observare si intocmesc raportul lunar
8. Completeaza si transmit ''Jurnalul evenimentelor'' responsabilului cu Cartea Tehnica a Constructiei
9. Primesc rapoartele lunare ale executantilor si intocmesc Raportul trimestrial privind realizarea
urmaririi comportamentului constructiilor
10. Organizeaza si coordoneaza activitatea executantilor urmaririi
11. Instiinteaza compartimentul de asistenta tehnica in cazul aparitiei unor fenomene care afecteaza
cerintele A si B si iau act de informarile transmise de asistenta tehnica
12. Transmit rapoartele trimestriale responsabilului cu Cartea tehnica a constructiei

ATRIBUTIILE RESPONSABILULUI CU CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI

13. Raspunde de activitatea de urmarire a comportarii in timp sub toate aspectele

14. Are in pastrare cartile tehnice ale constructiilor pe care trebuie sa le completeze la zi si pe care
trebuie sa le prezinte organelor de control din partea statului sau interne
15. Comanda expertize tehnice la constructiile cu durata de serviciu depasita, carora li se schimba
destinata sau la care s-au constatat deficiente majore in timpul exploatarii
16. Cunoaste in detaliu continutului prezentului Ghid
17. Primeste de la responsabilii de ansambluri ''Jurnalurile Evenimentelor'' si le arhiveaza in Carte
Tehnica a Constructiei
18. Nominalizeaza persoanele care vor fi autorizate de catre ISC pentru urmarirea speciala
19. Intocmeste raportul annual privind activitatea de urmarire in timp a constructiilor
20. Asigura impreuna cu compartimentul de Asistenta Tehnica luarea de masuri de interventii provizorii
stabilite de proiectant

1. Modul de inregistrare si pastrare a datelor:

Inregistrarea datelor privind urmarirea curenta va fi efectuata in ''Jurnalul evenimentelor'' si
''Fisele de observare'' precum si in format electronic pe serverul amplasat in camera de monitorizare.
 Persoana desemnata cu executia urmaririi va completa fisele de observare tinand cont de prevederile
prezentului Ghid. Constatarile inscrise in activitatea de urmarire vor fi analizate cu coordonatorul activitatii,
care isi insuseste raportarea si procedeaza conform atributiilor sale.
Documentele amintite mai sus, intocmite , semnate si verificate, devin acte oficiale ale institutiei, care
se arhiveaza la Cartea Tehnica a Constructiei. Pastrarea, completarea si gestionarea fiselor de observare si a
jurnalelor intra in atributiile responsabilului cu Cartea Tehnica, care sunt obligati sa prezinte situatia arhivei
si a oricarui alt document persoanelor mandatate precum si reprezentantilor institutiilor statului care solicita
verificarea respectivelor documente.

Prelevarea datelor se va face in felul urmator:

 Masurarea zero este prima masurare semnificativa realizata. Aceasta masurare este referinta pentru
toate masurile care vor urma. Astfel evolutia parametrilor monitorizati dupa acest moment va fi inregistrata
si prezentata relativ la masurarea zero. Din acest motiv este important sa fie definit exact momentul acestei
masuratori. Masuratoarea zero va avea loc cat mai devreme posibil (dupa turnarea betonului, in cazul
senzorilor incastrati si dupa instalarea in cazul senzorilor montati pe suprafata). Masurarea zero poate fi
redefinita la o data ulterioara.
 Monitorizarea continua 24-48 ore este recomandata pentru a inregistra comportamentul structurii in
timpul variatiilor de temperatura zilnice. Sesiunea de masurari trebuie efectuata odata pe ora in timpul celor
24-48 de ore. Se va realiza o masuratoare dupa fiecare etapa de incarcare.
 Perioada dinainte de reabilitare, reparare sau largire: Aceste masuratori vor Servi ca experienta
referitoare la comportarea structurii inainte de reabilitare. Acestea se vor face de cateva ori pe zi (de
exemplu: dimineata, la pranz, seara si noaptea) pe o perioada de timp prestabilita si reprezentativa.De
aseamenea sunt recomandate secvente de masuratori pe 24 si 48 de ore (din ora in ora) pentru a determina
influenta temperaturii pe perioada unei zile.
 In timpul lucrarilor de reabilitare, reparare sau largire: In general o sesiune de masuratori dupa
fiecare etapa de lucru care adauga sau muta incarcarea, in plus fata de sesiunea de masuratoarea continua
care se face in secventa de 4 ori pe zi.
 Monitorizarea de lunga durata: Sunt recomandate cel putin 1-4 sesiuni de masuratori pe zi pentru
monitorizarea permanenta si de la 1 la 4 sesiuni de masuratori pe luna pentru masuratori periodice. De
asemenea se recomanda o sesiune anuala de masuratori continue de 24-48 ore (din ora in ora)
 Evenimente speciale: Se recomanda sesiuni de masuratori dupa vanturi puternice, ploi si ninsori
abundente sau cutremure

2. Modul de prelucrare primara

A. Calificativul '' necoraspunzator'' generat de alarme oferite de sistem, referitor la starile ce

caracterizeaza Cerinta A, ''Rezistenta si stabilitate'', vor avea ca efect una din urmatoarele decizii:
I. Ordonarea unei noi activitati de constatare cu privire la constructia ( ce va fi, de asemenea, consemnata in
Jurnalul evenimentelor) poate avea ca efect:
 confirmarea primelor concluzii
 neconfirmarea primelor concluzii, ca rezultat al unor erori de interpretare, neglijente, etc.
II. Ordonarea unei anchete minutioase asupra tuturor acelor elemente ce ar putea di influentate de starea
calificata in speta. La ancheta respectiva se recomanda sa participe si un reprezentant din cadrul
compartimentului de asistenta tehnica. In urma acestei anchete se va intocmi un raport care va contine cel
putin:
 cauzele care au produs fenomenul
 efectele pe care lea- produs fenomenul
 modul de solutionare a problemei aparute
 termenul de remediere
 dupa caz, angajarea proiectantului care a realizat constructia pentru adoptarea unei solutii autorizate
 modul in care se va avea in vedere eliminarea repetarii fenomenului
 dupa caz, extinderea urmaririi in mod special a fenomenului respectiv si alte constructii indentice sau
asemanatoare
  declansarea urmaririi speciale la recomandarea proiectantului expertului, care va intocmi de
asemenea si documentatia acestei activitati conform legii.
 Modul de receptionare a activitatii de remediere, reparatie, modificare
 desemnarea comisiei de receptionare din care va face parte obligatoriu responsabilul cu urmarirea
curenta, precum si responsabilul cu reparatiile, remediile asupra constructiei.
III. In cazul in care evenimentele impun, se procedeaza la dezafectarea de urgenta a zonai, astfel:
 punerea in siguranta a resoanelor expuse
 punerea in siguranta a personalului
 punerea in siguranta a aparatelor
 anuntarea imediata a conducerii

B. Calificativul ''necoraspunzator'' referitor la starile ce caracterizeaza cerinta B, '' Siguranta in

exploatare'', va avea ca efect una din urmatoarele decizii:
I. Ordonarea de catre responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a unei noi activitati de constatare cu
privire la constructia respectiva, ce va fi, de asemenea, consemnata in caiet
Rezultatul acesteia poate avea ca efect:
 confirmarea primelor concluzii
 neconfirmarea primelor cloncluzii ca rezultat al unor erori de interpretare, neglijente, etc.
II. Ordonarea unei anchete ce va stabili:
 cauzele care au produs fenomenul
 modul de solutionare a problemei aparute
 termenul de remediere, reparare, etc
 modul de receptionare al lucrarilor de remediere, reparatii, etc

Calificativul '' corespunzator'' se acorda unei stari in cazul in care nu se observa existenta nici unuia
dintre fenomenele ce pot influenta starea respectiva.

CAPITOLUL 11

TRANSMITEREA DATELOR PENTRU INTERPRETAREA SI LUAREA DE MASURI

1. Modalitatea de transmitere a datelor pentru interpretarea si luarea de decizii

Amplasamentele sunt controlate de catre executantii urmaririi conform graficului de urmarire.
Materializarea activitatii de urmarire a comportarii constructiilor este reprezentata de cele doua anexe
aferente ''Ghidului urmaririi comportarii constructiilor''.
S-au indentificat urmatoarele cazuri:
 In cadrul controlului periodic:
- Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei B
 In cadrul controlului operativ:
- Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei B
 In cadrul inspectarii de catre responsabilul de urmarire
- Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei B
 In urma sesizarilor:
- Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei B
 2. In cazul in care nu sunt semnalate fenomene semnificative care sa afecteze starile elementelor
componente ale constuctiilor:
 Executantul urmaririi tramite pe cale ierarhica, lunar, fisele de observare aferente constructiei,
impreuna cu raportul lunar asupra activitatii
 Confirma in scris primirea borderoului cu documentatia transmisa
 Responsabilul cu Cartea Tehnica intocmeste si transmite trimestrial Anexa I, ''Jurnalul
evenimentelor'' impreuna cu raportul trimestrial
 Reponsabilul cu Cartea Tehnica confirma in scris primirea borderoului cu documentatia transmisa
 Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza in scris Directorul tehnic, de doua ori pe an, cu privire
la activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, urmand a primi confirmarea de primire.

3. In cazul in care sunt semnalate fenomene semnificative care afecteaza starile elementelor
componente ale constructiilor din punct de vedere al Cerintei A, ''Rezistenta si stabilitate''
 Executantul urmaririi raporteaza pe cale ierarhica Responsabilul cu cartea tehnicatelefonic, in scris
 Responsabilul informeaza Compartimentul de Asistenta Tehnica telefonic sau in scris
 Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza directiunea telefonic sau in scris

4. In cazul in care sunt semnalate fenomene semnificative care afecteaza starile elementelor
componente ale constructiilor din punct de vedere al Cerintei B, ''Siguranta in exploatare''
 Executantul urmaririi raporteaza pe cale ierarhica Responsabilului
 In urma acestui raport, Responsabilul poate decidereluarea activitatii de constatare in conditiile
participarii si a unui reprezentant din cadrul Compatimentului de Asistenta Tehnica
 In cazul confirmarii primelor rezultate, Responsabilul raporteaza Responsabilului cu Cartea Tehnica:
a- telefonic, in termen de 24 de ore, b- in scris in termen de 48 de ore de la primirea raportului urmand a
primi confirmare de primire
 Responsabilul informeaza Compartimentul de Asistenta Tehnica a- telefonic, in termen de 24 de ore,
b- in scris in termen de 48 de ore de la primirea raportului urmand a primi confirmare de primire
 Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza Directorul de Exploatare a- telefonic, in termen de 24 de
ore, b- in scris in termen de 48 de ore de la primirea raportului urmand a primi confirmare de primire
NOTA: Intrucat urmarirea curenta a comportarii constructiilor este o activitate permanenta, se
impun urmatoarele masuri:
A. Desemnarea executantilor si responsabililor se va face prin ordin scris
B. Desemnarea inlocuitorilor persoanelor desemnate mai sus, in vederea continuitatii activitatii, se
va face, de asemenea, prin ordin scris
C. Se vor realiza in scris urmatoarele:
 Raportarile facute de:
- executantul urmaririi catre responsabilul cu Cartea Tehnica
- responsabilul cu Cartea Tehnica
 Adresele catre proiectant si raspunsurile acestuia
 Orice fel de corespondenta referitoare la decizii (raspunsuri, ordine, etc.). Aceasta corespondenta
reprezinta acte oficiale ale companiei si se arhiveaza.

5. Inspectia extinsa a comportarii constructiilor

Inspectia extinsa are ca obiect o examinare detaliata, din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii si
durabilitatii tuturor elementelor structurale si nestructurale, a imbinarilor constructiei,a zonelor reparate si
consolidate anterior, precum si )in cazuri speciale) a terenului si zonelor adiacente.
Inspectia extinsa se efectueaza in cazuri deosebite privind siguranta si durabilitatea constructiilor,
cum ar fi:
a) deteriorari semnificative semnalate in cadrul activitatii de urmarire curenta
b) dupa evenimente exceptionale asupra constuctiilor si care afecteaza utilizarea constructiilor in
conditii de siguranta
c) schimbarea destinatei sau conditiilor de exploatare a constructiei respective
 In cadrul inspectiei extinse se utilizeaza dispozitive, aparatura, instrumente , echipamente si metode
de incercare nedistructive si/sau partial distructive. In vederea asigurarii posibilitatii practice de efectuare a
acestei inspectii extinse se vor prevedea conditii de acces la elementele structurale si nestructurale, etc.
Inspectia extinsa se incheie cu un raport scris in care se cuprind separat observatiile privind
degradarile constante, masurile necesare pentru inlaturarea efectelor acestor degradari, precum si, daca este
cazul, extinderea masurilor curente (anterioare) de urmarire a comportarii in timp.

6. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor

Urmarirea speciala este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor care consta in masurarea,
inregistrarea, prelucrarea si interpretarea sistematica a valorilor parametrilor ce definesc masura in care
constructiile isi mentin cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte. Urmarirea
speciala a comportarii constructiilor se instituie la:
 constructii noi, de importanta deosebita sau exceptionala stabilita prin proiect
 constructii in xploatare cu evolutii periculoase, fiind recomandata de rezultatele unei expertize
tehnice sau a unei inspectii extinse
 cererea proiectantului a I.S.C.
Urmarirea speciala a comportarii constructiilor de efectueaza cu mijloace de observare si masurare
complexe si specializate, adaptate obiectivelor specifice fiecarui caz in parte si tinand seama de prevederile
reglementarilor in vigoare
Activitatea de urmarire speciala are un caracter permanent sau temporar, durata ei stabilindu-se de la
caz la caz, in conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost instituita urmarirea speciala. Instituirea
urmaririi speciale asupra unei constructii se comunica de catre investitor, proprietar sau utilizator catre
Inspectoratul Judetean Bihor.

CAPITOLUL 12- JURNALUL EVENIMENTELOR

Nr. Prezentarea evenimentului si a Numele, prenumele si Semnatura

evenimentului

evenimentului

Crt. efectelor sale asupra constructiei, unitatea persoanei responsabilului cu

cu trimiteri la actele din care inscrie cartea tehnica a
Categoria

documentatia de baza evenimentul si constructiei

Data

semnatura sa

0 1 2 3 4 5

CAPITOLUL 13- INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE

Evenimentele care se inscriu in jurnal se codifica cu urmatoarele litere in coloana 2 ''categoria

evenimentului'':
UC: rezultatee verificarilor periodice din cadrul urmaririi curente
 US: rezultatele verificarilor si masuratorilor din cadrul urmaririi speciale, in cazul in care implica luarea
unor masuri
M: masuri de interventie in cazul constatarii unor deficiente (reparatii, consolidari, demolari)
E: evenimente exceptionale (cutremure, inundatii, incendii, ploi torentiale, caderi masive de zapada,
prabusiri sau alunecari de teren)
D: procese verbale intocmite de organele de verificare, pe fazele de executie a lucrarilor
C: rezultatele controlului privind modul de intocmire si de pastrare a cartii tehnice a constructiei
Evenimentele consemnate in jurnal si care au corespondent in acte cuprinse in documentatia de baza se
prevad cu trimiteri la dosarul respectiv, mentionandu-se natura actelor.

CAPITOLUL 14

INTERVENTII IN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIILOR

Au ca scop:
 mentinerea constructiilor la nivelul necesar cerintelor
 asigurarea functiunilor constructiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea functiunilor initiale, ca
urmare a modernizarii.
Controlul constructiilor are ca obiect identificarea degradarilor sau avariilor produse in exploatare,
verificandu-se modul cum este intretinuta si cum se comporta constructia. Controlul starii constructiilor, in
vederea planificarii lucrarilor de intretinere si reparatii curente, se va incadra in programul urmaririi
comportarii in timp a constructiilor, executandu-se cel putin annual.
Controlul starii constructiilor se executa de regula fara intreruperea exploatarii. In cazul in care acest
control nu se poate efectua decat prin intreruperea functionarii constructiilor, el se va efectua numai in
perioadele planificate de intrerupere (reparatii curente, reparatii capitale) sau ocazionale (dupa fenomene
naturale sau evenimente locale) si numai pe baza aprobarii forului indreptatit sa ia deciziile respective.

1. Lucrari de intretinere:
Lucrarile de intretinere sunt determinate de uzura sau degradarea normala si au ca scop mentinerea
starii tehnice a constructiilor. Lucrarile de intretinere constau in efectuarea, periodic, a unor remediere sau
reparari ale partilor vizibile ale elementelor de constructie- finisaje, straturi de uzura, straturi si invelitori de
protectie- sau ale instalatiilor si echipamentelor, inclusiv inlocuirea unor piese uzate.

2. Lucrari de reparatii
Lucrarile de reparatii sunt determinate de producerea unor degradari importante si au ca scop
mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a constructiilor. Principiile ce stau la baza acestor tipuri de lucrari
sunt:
 solutiile se stabilesc numai dupa cunoasterea starii tehnice a constructiilor, inlusiv a cauzelor care au
produs degradari, daca este cazul, ca rezultat al expertizarii tehnice
 conditiile de lucru impun o atentie sporita privind asigurarea calitatii lucrarilor

3. Lucrari de modernizare:
Lucrari de modernizare, inclusiv extindere sunt determinate de schimbarea cerintelor fata de
constructie sau a functiunilor acesteia si care se pot realiza cu mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a
constructiilor
Solutiile vor avea in vedere interdependenta dintre constructie- partea existenta- si lucrarile noi ce se
vor executa, atat pe ansamblu cat si local.

Postutilizarea constructiilor
Declansarea activitatii din etapa de postutilizare a unei constructii incepe cu initierea actiunii pentru
desfiintarea acelei constructii care se realizeaza:
 la cererea proprietarului
 la cererea administratorului constructiei, cu acordul proprietarului
 la cererea autoritatii administratiei publice locale, in cazurile in care:
  contructia a fost realizata fara autorizatie de construire
 constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere
 constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi reabilitata pentru a se elimina
acest pericol, cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfiintarii constructiei
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiei se efectueaza pe baza
ueni documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente, conform
legii
Continutul documentatiei privind urmarirea, corespunzatoare fiecarui amplasament, se afla stocat pe
suport magnetic, urmand ca situatia actualizata sa se poata apela de la orice terminal din baza de date
respectiva.
Decizia de declansare a activitatilor din etapa de postutilizare va fi luata in baza unui studiu de
fezabilitate, tindandu-se seama de cazurile prevazute la art. 26, din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea
si eficienta economica a actiunii. Studiul respectiv va trebui sa fie apropbat potrivit legii.
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiei se efectueaza pe baza
unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente, conform
legii
Documentatia tehnica aferenta lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor va cuprinde:
- planul de amplasare a constructiilor- pozitie, dimensiune,orientare,vecinatati- cu indicarea
constrcutiei sau a partilorde constructie ce urmeaza a fi demolat
- planuri sau relevee, din care sa rezulte destinatia, alcatuirea constructiei si functiunile acesteia:
planuri ale tuturor nivelurilor, sectiuni, fatade, planurile instalatiilor interioare, intocmite la o scara
convenabila
- planurile racordurilor la utilitatile exterioare- apa, canal, energie electrica, energie termica,
gaze,telefon
- planurile de asigurare si refacere a continuitatii utilitatilor exterioare pentru vecinatati,care ar trebui,
eventual sa fie intrerupte la demolarea constructiilor
- conditii tehnice de calitate
- detalierea si precizarea fazelor activitatilor si lucrarilor
- proceduri tehnice pentru executarea lucrarilor de demontare si demolare, cuprinzand descrierea
detaliata a solutiilor tehnice adoptate, a tuturor operatiunilor necesare si masuri de protectie a muncii
- recomandari – la constructiile proprietate publica- privind modul de reconditionare a produselor si a
elementelor de constructie, recuperate cu ocazia demontarii si demolarii
- recomandari pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele de
reintegrare in natura
- masuri pentru protectia mediului inconjurator, in zona de demolare a constructiilor si in zonele de
evacuare a deseurilor
- devizul lucrarilor de demolare, de reciclare si de utilizare a materialelor rezultate
Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:
- incetarea activitatilor din interiorul constructiei
- suspendarea utilitatilor
- asigurarea continuitatii instalatiilor tehnica-edilitare pentru vecinatati
- evacuarea din constructie a inventarului mobil:obiecte de inventar, mobilier, echipamente
Demontarea si demolarea constructiei cuprind urmatoarele faze:
- dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor de instalatii functionale, de
finisaj si izolatii
- demontarea partilor si a elementelor de constructiei
- demontarea partilor de constructie nedemontabile- zidarii, structuri de rezistenta- inclusiv a fundatiei
constructiei
- dezmembrarea partilor si elementelor de constructie si a instalatiilor demontate, recuperarea
componentelor si a produselor refolosibile si sortarea lor pe categorii
- transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate pentru utilizarea ca materii
brute sau pentru reintegrarea in natura
Reconditionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de constructie, rezultate din
demontarea si demolarea constructiilor proprietate publica, cuprind urmatoarele faze:
 - reconditionarea produselor de constructie recuperate din demotare, in vederea refolosirii, prin
operatiuni simple, executate in atieliere
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, in sectii de productie specializate, prin folosirea
acestor materiale ca materii prime in vederea producerii de materiale de constructiilorpregatirea refolosirii
produselor si materialelor de constructii, rezultate din
- recuperare,reconditionare si reciclare, prin verificarea calitatii acestora si prin organizarea desfacerii
lor in depozite de materiale de constructii.
Reintegrarea in natura a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde urmatoarele faze:
- utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi
- refacerea peisajului natural in zonele de folosire a deseurilor, prin taluzuri adecvate si lucrari de
protectie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal si a plantatiilor.

VERIFICARI REALIZATE DE CATRE DIRIGINTII DE SPECIALITATE

Sistemul de sigurare a calitatii

Dirigintele de specialitate verifica existenta unui sistem propriu de asigurare a calitatii la executant.
Datele privind sistemul de asigurare a calitatii la unitatea executanta trebuie sa asigure existenta a trei
componente:
a) factorii implicati in asigurarea calitatii
b) programul de asigurare a calitatii
c) documente si inregistrari privind atestarea calitatii
Certificarea de conformitate a calitatii produselor si agrementelor tehnice
Agrementul tehnic de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite constituie o
componenta a sistemului calitatii in constructii, instituit prin Legea 10/1995. Agrementul tehnic atesta
aptitudinea de utilizare a noilor produse, procedee si echipamente in constructii, pentru care nu sunt
elaborate reglementari tehnico nationale. Pentru acestea, procedee si echipamente tehnice stabilesc conditii
de fabricatie, transport, depozitare si de punere in opera. Certificarea de conformitate a calitatii constituie o
obligatie a producatorilor sau a furnizorilor pentru produsele folosite in constructii.
In cazul in care solicitarea se refera la produse, procedee sau echipamente utilizare in strainatate,
grupa de specialitate va analiza compatibilitatea caracteristicilor produselor, procedeelor sau echipamentelor
in cauza cu cele corespunzatoare conditiilor de utilizare din Romania si va decide cu privire la elaborarea si
acordarea agrementului tehnic, recunoasterea reglementarilor sau agrementelor tehnici obtinute in tara de
origine sau, dupa caz, necesitatea efectuarii unor incercari sau probe specifice
Investitorii, proiectantii, executantii lucrarilor de constructii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
 sa ceara si sa utilizeze la executarea lucrarilor de constructii specificate numai produse pentru care
exista certificate de conformitate
 sa prevada in contractele incheiate cu producatorii sau furnizorii de produse folosite in constructii sau
cu alti agenti economici implicati, clauze referitoare la obligativitatea efectuarii certificarii de conformitate a
calitatii produselor (conform HG nr. 278/19.10.1994- Regulament de certificare a calitatii produselor)
Verificarea tehnica a documentelor:
Dirigintele de santier are urmatoarele responsabilitati in ceea ce priveste verificarea tehnica a
documentelor:
 Asista la prelevarea probelor si verifica inscrierea rezultatelor acestora in documente. Urmareste
existenta si tinerea la zi a:
- Condicilor
- Probelor de suduri
- Certificatelor de calitate ale materialelor
- Agrementele tehnice ale materialelor, dupa caz
 Verifica lucrarile si dispune masuri pentru asigurarea efectuarii de catre constructor a tuturor
verificarilor de calitate stabilite de norme:
- Dispozitii de santier
- Proces-verbal lucrari ascunse
- Proces-verbal faze determinante
- Proces-verbal receptie calitativa pe categorii de lucrari
 Daca este cazul, cere constructorului sistarea executarii necoraspunzatoare a lucrarilor
  Actioneaza in vederea solutionarii neconformitatilor si urmareste modul de solutionare a acestora
dupa solutiile date de proiectant
 Urmareste si sdmite la plata numai lucrarile corespunzatoare

Receptia la terminarea lucrarilor

Comisiile de receptie pentru constructiile si instalatiile aferente acestora se vor numi de investitor si
vor fi constituite din cel putin 5 membrii. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al
investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul careia este situata constructia, iar
ceilalti vor fi specialisti in domeniu.
La receptie este necesar sa participe toate unitatile ce asigura utilitatile investitiei
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maxim 15 zile calendaristice de la notificarea
terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita:
 membrilor comisiei de receptie
 executantului
 proiectantului
Reprezentantii executantului si proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia
avand calitate de invitati.
Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind
executia constructiei
Comisia poate functiona cu cel putin 2/3 din membrii numiti
Comisia de receptie examineaza:
 respectarea prevederilor din Autorizatia de Construire si avize
 cercetarea vizuala a constructiilor
 analiza documentelor continute in Carte Tehnica a Constructiei
 executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie
 referatul intocmit de proiectant cu privire la modul cum a fost executata lucrarea
 terminarea tuturor lucrarilor
Receptia finala la expirarea perioadei de garantie
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie.
Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:
 investitorul
 comisia de receptie numita de investitor
 proiectantul lucrarii
 executantul lucrarii
Comisia de receptie finala se intruneste la data,ora si locul fixat si examineaza urmatoarele:
 procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor
 finalizarea lucrarilor cerute la ''Receptia de la terminarea lucrarilor''
Investitorul hatareste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de receptie finala si notifica
executantului hotararea sa in termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-verbal de
receptie finala.

Verificarea lucrarilor de fundatii

Pe parcursul executiei lucrarilor de fundatii directe se vor verifica urmatoarele:
 aplicarea masurilor de protectie din proiect pentru cazul agresivitatii apelor subterane
 realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect
 betonarea continua a fundatiei, fara intreruperi cu durata mai mare decat cea prevazuta in normativul
NE012-99
 la betonarile sub nivelul apei subterane:
- eficacitatea epuismentelor, afanarea terenului, spalarea cimentului
- respectarea prevederilor normativului NE012-99 referitor la betonarea sub apa
La receptiile pe faze de lucrari, comisia va efectua in afara de examinarea actelor pe parcurs si o serie
de sondaje pentru a verifica probele anterioare
 Verificarea lucrarilor de beton
La executia lucrarilor de beton si beton armat se va tine cont de urmatoarele (conform normativului
C56-85- caietul V si a codului de practica NE012-99):
 verificarea calitatii lucrarilor trebuie consemnata in procesele verbale de receptie calitativa
 nu se va trece la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului verdal de receptie a fazei
precedente, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.
La terminarea executarii cofrajelor se vor verifica si consemna in procesul-verbal constatarile cu
privire la:
 alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire
 incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare
 dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale
 pozitia cofrajelor
 pozitia golurilor
La terminarea montarii armaturilor se vor verifica si consemna in procesul-verbal constatarile
referitoare la:
 numarul, diametrul si pozitia armaturilor
 distanta dintre etriei, diametrul si modul de fixare
 lungimea de ancoraj a armaturilor ce se betoneaza intr-o etapa ulterioara
 pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor
 calitatea sudurilor
 numarul si calitatea legaturilor de bare
 dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturii
 modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton
 pozitia, fixarea si dimensiunile pieselor inglobate
Inaintea inceperii betonarii se va verifica la betonul turnat anterior si care va veni in contact cu
betonul nou:
 indepartarea stratului de lapte de ciment
 indepartarea zonelor de beton necompactat
 rugozitatea necesara conlucrarii cu betonul nou. In cursul betonarii elementelor se va verifica:
 corespondenta dintre datele inscrise pe bonurile de transport ale betonului si cele prevazute in proiect
 durata admisa de transport
 conditiile de betonare si de compactare
 frecventa de efectuare a probelor
 protectia suprafetelor libere ale betonului proaspat
La decofrarea betonului se va verifica si se va consemna in procesul-verbal:
 aspectul elementelor (zone de beton necompactat, goluri, rosturi de betonare)
 dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor
 distanta dintre elemente
 pozitia elementelor verticale in raport cu cele de la nivelul inferior
 pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior
 pozitia golurilor de trecere
La terminarea montarii elementelor prefabricate se vor consemna in procesul-verbal constatarile
verificarilor efectuate cu privire la:
 pozitia in plan a axelor elementelor
 respectarea cotelor de nivel
 verticalitatea sau orizontalitatea elementelor
 respectarea lungimilor de rezemare
 respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare
La receptia structurii de rezistenta fectuata pe intreaga constructie sau parti de constructie se va
verifica:
 existenta si continutul proceselor-verbale de receptie calitativa referitoare la: cofraje, armare, aspectul
elementelor dupa decofrare
  existenta si continutul certificatelor de calitate a betonului
 consemnarile din condica de betonare
 pozitia golurilor
Verificarile efectuate in constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza in
procesul-verbal incheiat intre investitor, proiectant si executant, precizandu-se in concluzie daca structura in
cauza se atesta sau se respinge.
La verificarea lucrarilor ce devin ascunse se va urmari:
 existenta si examinarea documentelor de atestare a calitatii materialelor
 examinarea elementelor componente ale lucrarii ce devin ascunse
 verificarea rezultatelor probelor de control

Verificarea lucrarilor de izolatii.

Toate verificarile ce se efectueaza la lucrarile de izolatii care se acopera ulterior se inscriu in procese-
verbale de lucrari ascunse (conform normativului C56-85- caietul XIV)
Se va verifica daca tote materialele care intra in componenta lor au certificate de calitate si, de
asemenea, se vor verifica dimensiunile geometrice si umiditatea lor.
Se va verifica calitatea suportului pe care se aplica izolatiile
La lucrarile de izolatii termice se vor verifica:
 blocurile sau placile zolate sa fie din elemente intregi sau de forma regulata
 densitatea si grosimea materialelor sa fie conform proiectului
 deschiderea rosturilor
 barierele contra vaporilor sa fie continue
 respectarea pozitiei si dimensiunilor puntilor termice din proiect
La lucrarile de hidroizolatii termice se vor verifica:
 stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 cm
 existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe conturul si in campul sapelor peste termoizolatiile
noi
 protejarea prealabila a termoizolatiilor de polistiren cu foi bitumate
 respectare tehnologiei de executie a hidroizolatiilor
 starea de umiditate a stratului suport
 lipirea corecta a foilor
 latimea de petrecere a foilor (7-10 cm longitudinal si minim 10 cm frontal)
 respectarea directiei de montare a folilor
 in cazul izolatiilor subterane, mentinerea nivelului apelor freatice la minim 30 cm sub nivelul
sapaturii
 realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzare

CRITERII SI METODE PENTRU DETERMINAREA PRIN MASURATORI A TASARII

CONSTRUCTIILOR

1. Generalitati
Prezentele instructiuni tehnice stabilesc metodologia de determinare a deformatiilor terenului de
fundare a constructiilor in timpul executiei acestora prin metode topogeodezice.
Deformatiile terenului de fundare sunt generate de starea de tensiuni provocata de incarcarile
transmise de constructieiDeformatiile terenului de fundare produc asupra constructiilor:
- deplasari verticale-tasari si ridicari
- deplasari orizontale (lunecari)
- rotiri
- incovoiere relativa exprimata prin raportul intre sageata si lungimea partii de constructie care se
incovoiae
Masurarea deformatiilor terenului de fundare a constructiilor trebuie efectuata pe intregadurata a
perioadei de executie si continuand pe parcursul exploatarii, pana la atingerea conditiei de stabilizare a
deformatiilor, prevazuta in proiectul de executie sau de catre beneficiar.
 Pentru constructiile aflate in exploatare dupa perioada de stabilizare a deformatiilor, se impun
masuratori:
- in cazul aparitiei unor fisuri, crapaturi, etc
- in cazul aparitiei unor deplasaru, denivelari, inclinari, etc.
- dupa anumite calimitati naturale (seisme, inundatii, alunecari de teren)
- la modificari importante ale conditiilor de exploatare.
Deplasarile pe verticala ale terenului de fundare (tasari), cat si tasarile fundatiilor pot sa produca in
elementele de rezistenta suprastructurii, cand acestea sunt sisteme static-nedeterminate, modificari esentiale
in stare de solicitare. Totodata deformatiile pot fi insotite de solicitari de compresiune, intindere, incovoiere,
torsiune si forfecare. Principalele obiective ale urmaririi deformatiilor sunt:
 determinarea deplasarilor sau deformatiilor constructiilor, generate de tasari ale terenului de fundare
ca de exemplu: tasarea absoluta a fundatiilor izolate, tasarea medie, tasarea relativa, inclinari ale fundatiilor
sau ale constructiilor in ansamblu si comportarea acestora cu deplasarile sau deformatiile calculate
 determinarea prin calcul a eforturilor si deformatiilor suplimentare ale elementelor constructiilor si
obtinerea de date necesare in vederea clarificarii cauzelor unor degradari ale constructiilor
 stabilirea unor elemente pentru definitivarea programului de executie si a regimului de exploatare a
constructiilor
Constructiile la care trebuie determinate deplasarile si deformatiile datorate deformarilor terenului de
fundare se stabilesc de proiectant pentru constructii noi, sau de catre organ de specialitate pentru constructiile
existente, tinand seama de importanta constructiei, de natura terenului de fundare si de conditiile de
exploatare.
Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din activitatea de
urmarire a comportarii constructiilor desfasurata in baza prevederilor privind asigurarea durabilitatii,
sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor.

2. Executia masuratorilor
Instrumentarea constructiei si terenului de fundare se va stabili in functie de tipul si alcatuirea
structurii de rezistenta, natura si distributia incarcarilor, de conditiile geotehnice ale amplasamentului.
Pentru determinarea deplasarilor verticale se utilizeaza senzori amplasati sub talpa fundatiei

3. Efectuarea masuratorilor
a) Masurarea deformatiilor
Urmarirea deformatiilor unei constructii, datorate deformatiilor de fundare, prin metode propuse
consta in preluarea datelor de la cei opt senzori amplasati sub talpa fundatiei si transmiterea acestora catre
unitatea centrala
Precizia masurarii deplasarilor verticale si orizontale este consemnata in tabelul urmator
Avantajul sistemului consta in acuratetea si inalta rezolutie a prezentarii influentelor mediului
inconjurator asupra imobilului (temperatura, umiditatea, coroziunea si rezistenta/durabilitatea in timp. Fata
de sistemul clasic de urmarire unde coeficientul de eronare este apreciabil sismtemul propus are erori
insesizabile.
Sistemul va prezenta urmatoarele informatii:

Structura globala
Parametrii masurati DA NU

- senzori de temperatura: Masurarea temperaturii(variatii) X

- senzori de temperatura: Eforturi (tensiuni) generate termic X
- incovoiere X
- frecvente modale X
- factori de amortizare X
- inclinarea globala X
- inclinare indusa de stabilizarea fundatiei X
- stabilizarea fundatiei X

Acoperis
Parametri masurati DA NU

- efortul provocat de incarcarea cu zapara X

- effort termic X
- Incovoieri X
- Deplasari relative X

4. Inregistrarea, prelucrarea si interpretarea observatiilor

Valorile masurate se stocheaza in unitatea centrala.
Prelucrarea analitica a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii cuprinde: verificarea carnetelor de
teren, verificarea stabilitatii reperelor de referinta, calculul deplasarilor marcilor de tasare, stabilirea preciziei
masuratorilor interprinse, inclusiv comportarea erorilor inregistrate cu cele admisibile, pentru clasa
conventionala de precizie impusa
Datele privind tasarile marcilor se trec intr-un formular '' Fisa de masurare a tasarilor''
Prelucrarea grafica a rezultatelor masuratorilor surprinde construirea pentru fiecare marca de tasare si
reper de referinta a unei diagrame de evolutie in timp a tasarii, in corelare cu evolutia in timp a incarcarii
transmise terenului de catre constructie.
Se consemneaza totodata de catre executant si alte date necesare pentru prelucrarea si interpretarea
ulterioara a rezultatelor, ca de exemplu: dispozitia in plan a constructiei cu amplasarea repelelor de referinta
si a marcilor de tasare, date supra studiului fizic atuins de lucrare.
Fisa se completeaza dupa fiecare masuratoare pentru determinarea valorilor tasarilor, in baza datelor
din carnetele de observatii de teren. Fisa cuprinde si schita reperelor si marcajelor. Pe baza tasarilor marcilor
individuale se calculeaza tasarea medie a constructiei, a carei evolutie in timp se poate reprezenta in acelasi
tip de formular.
In cazul in care s-au efectuat citiri asupra unor marci de tasare plasate pe conturul constructiei cat si
in interior, se pot construi curbe din fiecare ciclu de observatii.

5. Dosarul deplasarilor constructiilor

In baza rezultatelor masuratorilor tasarilor, proiectantul intocmeste, in colaborare cu unitatea care a
intreprins masurarile pentru fiecare obiect de constructie aflat sub urmarie, in raport tehnic asupra tasarii
constructiilor.
Pe masura desfasurarii masuratorilor, beneficiarul va atasa la dosar fisele de masuratori ale tasarilor,
diagramele cu variatia in timp a incarcarii si miscarii constructiei, fisele sintetice, etc.
In cazul aparititi unor fisuri sau crapaturi pot fi atribuite deformatiei terenului de fundare, beneficiarul
va atasa la dosar procese verbale de constatare a degradarilor, data aparitiei fisurilor si crapaturilor, forma si
deschiderea lor, schite si eventual fotografii , cat si evolutia lor in timp (datele masuratorilor privind
deschiderea si lungimea lor, etc. )
Dosarul deplasarilor constructiei se va pastra de catre beneficiar pe toata durata existentei
constructiei, pentru a fi folosit atunci cand este cazul la expertizarea starii constructiei.

B. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE PENTRU HIDROIZOLATII SI

TERMOIZOLATII:

1. Beneficiarul construetiei trebuie sa verifice periodic, recomandandu-se cel putin primavara si

toamna, starea acoperisurilor si hidroizolatiilor, pentru a interveni cu masuri de inlaturare a deteriorarilor.
2. Verificarea tinighigeriei care protejeaza hidroizolatia in punctele cele mai solicitate va fi facuta cu
deosebita atentie si vor fi luate masuri de remediere in caz ca se constata urmatoarele:
- deplasari si dezlipiri in innadirile cositorite sau falturile desfacute
- daca jgheaburile si burlanele s-au deplasat si nu sunt etanse.
3. Verificarea hidroizolatiei verticale la atice, cosuri, ventilatii, etc. se va face controlandu-se daca
aceasta hidroizolatie nu este deplasata, iar protectia din mortar nu este dezlipita si nu prezinta crapaturi.
 4.Lucrarile care se impun si in urma verificarilor periodice a hidroizolatiilor vor fi executate numai de
muncitori specialisti, pe baza constatatilor si indicarea modului de reparare facuta de un specialist.In cazul in
care la verificari se constata infiltratii care ar stanjeni functionarea normala in incapero, sau degradari in
structura acoperisurilor, se vor lua masuri de reparatii generale pe baza de proiect care vor contine detaliile
necesare

REGULI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE PENTRU TERMOIZOLATII

1. Este interzisa circulatia curenta a oamenilor si depozitarea oricaror materiale pe invelitori

2. Pentru asigurarea eficientei termoizolarii se va urmiari periodic starea straturilor de protectie
invederea remedierii de indata a oricaror defede constatate, pentru a nu se ajunge la infiltratii de apa.
3. In cazul constatarii umezirii termoizolatiei se va analiza gravitatea degradarii, in vederea inlocuirii
materialelor necorespunzatoare.
4. Pentru o comportare buna din punct de vedere hidrotermic a elementelor de constructie care inchid
spatii inchise, se atrage atentia beneficiarului asupra conditiilor de mediu avute in vederea la proiectare.

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE PENTRU INSTALATII DE

INCALZIRE CENTRALA:

La inceputul perioadei de incalzire se va inspecta in detaliu intreaga instalatie asupra integritatii si

functionalitatii.
Se va urmari aparitia petelor de umezeala pe peretii in care sunt amplasate conductele sau
radiatoarele, precum si a scurgerilor de lichid pe conducte si la armaturi. Se vor Iua masuri de reparare
necesare.
Periodic se manevreaza usor armaturile instalatiei, chiar daca nu este nevoie, pentru a se evita
depunerile de piatra si blocarea lor.
Pentru a evita inghetarea apei in perioadele de intrerupere a livrarii agentului termic pe timp friguros
instalatia de incalzire se va utilize si in aceste perioade in mod intermittent la intervale care sa nu permita
scaderea temperaturii apei sub 15°C.
Pentru instalatiile de incalzire cu apa calda, apa nu trebuie schimbata, spre a se reduce astfel pericolul
depunerii de piatra si a coroziunii suprafetelor interioare ale conductelor si aparatelor.
In cazul completarii pierderilor de apa din instalatie, apa rece de adaos se introduce direct In conducta
de retur.

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE PENTRU INSTALATIA DE

ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE:

-Verificarea periodica a funcionarii intregii instalatii de apa si canal conform destintiei fiecarei parti
componente
- Controlul conductelor de alimentare cu apa si interventii pentru strangerea suruburilor flanselor in
cazul slabirii lor si aparitia de scurgeri de apa la imninari.
- Curatirea conductelor de evacuare a apelor uzate si desfundarea lor in cazul obturarii, cu ajutorul
linei sarme cu capul indoit sub forma de carlig introdusa in conducta prin tubul de curatire de deasupra
locului infundat.
- Desfundarea si curatirea conductelor de canalizare exterioara cu ajutorul sarmei de desfundare ce se
introduce in conducta prin caminul de vizitare din aval, desfundarea conductelor executate din tevi de
scurgere din PV.C. se realizeaza cu 0 sarma din otel, avand la capat 0 bila rotunda din otel.

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE PENTRU INSTALATIA

ELECTRICA DE LUMINA:

- Verificarea integritatii capacului de protectie de la cofret si de la tabloul de distributie, capacul de

protectie va fi asigurat privind inchiderea su incuietoare si lacat cheia pastrandu-se la administrator.
- Interzicerea accesului la cofret pentru persoanele neautorizate din partea intreprinderii de
administrare a energiei electrice si afisarea acestei interdictii alaturi de cofret.
 - Curatirea corpurilor de iluminat din partile comune ale cladirii si verificarea existentei si
funetionarii becuruilor.·
- Verificarea functionarii mijloacelor de aprindere si stingere a luminii (comutatoare, intrerupatoare,
automate prin aclionarea lor).

INSTRUCTIUNI PENTRU INTRETINEREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR

SANITARE

A. GENERALITATI

Buna intretinere a instalatiilor asigura functionarea acestora in permanenta si in conditiile pentru care
au fost proiectate, elimina pericolul de inghet, risipa de apa, degradarea cladirilor respective si prelungeste
durata instalatiilor.
In general se controleaza punctele cele mai expuse uzurii si defectarii ca: imbinarile condudelor,
armaturile, aparatele de functionare automata, aparatele de masura si control, izolatia termica a conductelor.

B. INTRETINEREA CONDUCTELOR DE ALIMENTARE CU APA

Conducte executate din tevi multistrat:
La astfel de condude defectele cele mai numeroase se produc la imbinari, fie din cauza ca acestea si-
au pierdut etanseitatea, fie din cauza ca filetul este crapat langa fiting, fie din cauza ca fitingul are fisuri.
Defectele imbinarilor
Daca au loc scurgeri la o imbinare cu mufa obisnuita filetata, defectul nu se poate remedia decat taind
si eliminand portiunea de conducta care contine imbinarea.
Defectiunea tevilor
Cand defectul este teava se inlocuieste portiunea defecta.
Daca defectul este aproape de un fiting se executa 0 singura taietura a tevii si capatul celalalt se
desurubeaza din fiting si se elimina.
Cand conducta este departe de fitinguri se fac doua taieturi se elimina conducta dar se are in vedere
ca teava care se intercaleaza sa aibe 0 lungime de cel putin 30 cm.
Defectele armaturilor
Ventilele de retinere si ventilul de siguranta se pot demonta si introduce in apa tare, nestinsa cu zinc,
in care se tin timp de 10- 15 ore, dupa care se curata de piatra cu 0 surubelnita si apoi se slefuiesc din nou
daca nu au rizuri prea adanci, in cazul cand rizurile sunt pronuntate, armaturile respective trebuiesc inlocuite.

C. INTRETINEREA OBIECTELOR SANITARE

Scurgerile obiectelor sanitare se curata periodic (camla trei luni odata) cu un amestec fierbinte de apa
si soda caustica dizolvata in ea.
Obiectele sanitare se curata foarte des cu prafuri speciale de curatat. Sifoanele de pardoseala se curata
foarte des de corpurile retinute.
Defectele obiectelor sanitare
Cand apa nu se scurge destul de usor trebuie curatat sifonul obiectului sanitar.
La vasul de closet daca apa curge permanent cauza poate fi garnitura clopotului din rezervor sau
garnitura robinetului plutitor.
Daca curge la ventilul lavoarului, sau spalatorului , remedierea se face demontand si
etansand din nou ventilul cu garnituri noi ca la montare.
Defectul odata constatat se remediaza dupa caz schimband garniturile intretinerea armaturilor

Sunt necesare: inchiderea robinetelor de apa rece si calda de indata ce nu mai este necesara apa, 0
atentie deosebita trebuie avuta ca de cate ori se opreste scurgerea apei de la retea, sa se controleze ca
robinetele sa fie inchise pentru a se evita inundarea spatiilor aferente dupa repunerea in functiune a instalatiei
de apa.
La armaturi cu ventil cauzele pot fi:
- uzarea garniturii
- interpunerea unui corp strain
- uzarea scaunului ventilului.
 In primele doua cazuri se schimba garnitura sau se sterge bine pentru eliminarea corpurilor straine.
Cand s-a uzat scaunul ventilului defectiunea poate fi inlaturata prin frezare.
La robinetul cu cep - daca uzura nu este mare se repara prin simpla slefuire.
Daca uzura este mai mare, atat capul cat si lacasul lui din robinet se strunjesc si se sIefuiesc.
Armatura se intepeneste. Una din cauzele intepenirii poate fi garnitura care se schimba.
Armatura pierde apa - se Tntampla la vane si la robineti cu ventil care se remediaza adaugand la
garnitura presgarniturii un plus de material de etansare.
Uzarea filetului tijei robinetului se iveste la robinetele cu ventil dupa un timp de functionare si
remediere se obtine prin inlocuire.

D. INTRETINEREA CONDUCTELOR DE CANALIZARE

Defectele conductelor de canalizare interioara constau din Infundarea lor sau crapaturi prin care poate
scapa apa .
Desfundarea conductelor se face cu o sarma. Daca exista flsuri se elimina portiunea de conducta. Pe
coloane portiunea de conducta taiata trebuie sa aiba o lungime de circa 2 m pentru ca in locul ei sa se poata
monta bucati de tub de 0,25 si 0,50 m pentru a se putea introduce mufe.
La cond. orizontale portiunea de conducta care se elimina poate fi mai mica de 2 m. Pentru a nu s-e
infunda conductele de canalizare se recomanda ca la spalatoarele care nu au sita (tipurile cu buson de
evacuare) sa se monteze sitele mobile care se gasesc in comert.ln ceea ce priveste vasul de closet se
aminteste ca prin aceasta nu se poate face 0 evacuare de gunoi care, spre deosebire de fecale si hartie
igienica, risca sa se depuna pe caloane, infundandu-Ie.
Se mentioneaza de asemeni ca trebuie evitata varsarea in canal a apei foarte fierbinti, aceasta riscand
sa deterioreze sifoanele si conductele din material plastic .

E. INTRETINEREA TEVILOR DE PLUMB DE SCURGERE

Intretinerea tevilor de plumb de scurgere se remediaza prin inlocuirea portiunilor de teava defecta sau
prin lipirea fisurilor cu aliaj de lipit.

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE CENTRALA

TERMICA

Consumatorii sunt obligati sa exploateze si sa Intretina corect si in stare buna instalatiile electrice
care Ie apartin, precum si sa foloseasca rational energia electrica conform art. 2 din Regulamentul pentru
Furnizarea si Utilizarea Energiei Electrice.
Consumatorii sunt obligati sa respecte regimul de consum al energiei electrice stabilit in contract in
conformitate cu dispozitiile legale si regulamentul pentru furnizare mai sus mentionat.
1. In scopul exploatarii sigure a instalatiilor e!ectrice, consumatorii sunt obligati in principal:
1.1. Sa respecte intocmai clauzele contractuale si in mod special, sa se incadreze permanent in
puterile si cantitatile de energie electrica cantractate.
1.2. Sa exploateze si sa intretina instalatiile electrice interioare in conformitate cu prescriptiile si
normativele in vigoare.
1.3. Sa realizeze un factor de putere mediu lunar de cel putin 0,92 si sa nu monteze consumatori care
sa produca energie reactiva fara sa ia masuri de compensare a ei.
1.4. Sa nu instaleze si sa nu puna in functiune receptoare electrice neomalogate, din tara sau din
import, fara acordul furnizorului (F.R.E. Oradea).
1.5. Sa nu modifice categoria de receptoare prevazute in avizul de racordare decat cu acardul scris al
furnizorului de energie electrica (F.R.E. Oradea).
1.6. In cazul unor defectiuni ale aparatajului de protectie si reglaj sa nu se permita inlocuirea lor
numai eu aparataj omologat si cu aceleasi caracteristici (patroane ale sigurantelor de protectie la scurtcircuit,
relee termice ale contactoarelor de protectie la suprasarcina, etc.)
1.7. Eventualele modificari in instalatiile electrice interioare a fie proiectate si executate numai de
catre electricieni autorizati si cu avizul furnizoului de energie electrica.
1.8. Sa permita accesul delegatului furnizorului la contor pentru citirea lui si pentru verificarea
respectarii prevederilor contractului
 1.9. Accesul la utilajele electrice, la corpurile de iluminat, la aparatele de actionare si comanda este
interzis persoanelor neautorizate si neinstruite in acest sens.
2. Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
2.1. Sa posede cunostintele profesionale si de tehnica securitatii corespunzatoare functiilor pe care Ie
detin.
2.2. Sa cunoasca. procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si de acordare a
primului ajutor.
2.3. Sa fie apte din punct de vedere medical pentru exploatare si intretinere instalatii electrice sub
tensiune, conditie constatata prin controale medicale periodice.
2.4. Pentru prevenirea accidentelor de munca provocate de curentul electric, toate instalatiile si
echipamentele de protectie, precum si rezistentele de izolatie vor fi verificate inainte de darea in functiune si
ulterior vor fi verificate periodic. Periodicitatea verificarilor va fi stabilita prin normele si instructiunile
tehnice departamentale.
3. Pentru lucrul la instalatiile electrice de joasa tensiune se prevad urmatoarele:
3.1. Scoaterea de sub tensiune a poritiunii de instalatie la care se intervine prin decuplarea unuia sau a
mai multor aparate de decuplare montate (amplasate) in amonte de aceasta poritiune.
3.2. Asezarea de placi avertizoare si blocarea accesului la mijlocul de decuplare pana la incetarea
interventiei si remedierea defectiunii.
3.3. Verificarea lipsei de tensiune in zona de lucru.
3.4. Legarea dispozitivelor mobile de scuricircuitare si legare la pamant, atunci cand este cazul si
unde este cazul.
4. Pe timpul exploatarii, periodic se verifica starea unor parti din instalatii:
4.1. Conform STAS 6646 cel putin odata pe an se fac masuratori pentru verificarea nivelului de
iluminat si a calitatii iluminatului.
4.2. Corpurile de iluminat si lampile vor fi curatate cel putin 0 data la 9 luni admitandu-se un factor
de depreciere de 1,25 pentru un spatiu avand 0 curatenie medie, conform Agenda Electricianului de E.
Pietrareanu, cap. 12.2.1.
4.3. Lampile cu durata de functionare expirata se vor schimba cu altele noi, chiar daca mai
functioneaza.
4.4. lIuminatul electric va functiona numai in lipsa celui natural corespunzator si numai cand se
luceraza.
4.5, Pentru curatenie se va utiliza iluminatul natural sau, daca nu este posibil, un iluminat redus si
numai unde se lucreaza.
5. Pe timpui utilizarii masinilor si utilajelor electrice au in vedere:
5.1. Pornirea, reglarea turatiei (unde este cazul) si oprirea motorului se vor executa numai in functie
de necesitati.
5.2. Controlul sarcinii, lagarelor (temperaturi, nive! de ulei) si a temperaturii
bobinajelor (unde sunt montate termorezistente). 5.3.Schimbarea uleiului din lagare.
5.4. Supravegherea generala si permanenta a functionarii
5.5. Deconectarea imediata in caz de: accidente, aparitia fumului sau fiacarilor in bobinaje, vibratii
neadmise, defectarea mecanismului actionat, incalziri neadmise in lagare, reducerea turatiei insotita de
incalzirea rapida a motorului.
6. Controalele periodice a masinifor si utilajelor electrice au in vedere:
6.1. Masurarea rezistentei de izolatie si a bataii arborelui sau intrefierului masinii.
6.2. Inlaturarea in timpul de pauza a unor defecte minore sau deteriorari minore ca de exemplu:
curatirea de praf sau impuritati prin aspirare, inlocuirea periilor uzate sau ajustarea si slefuirea celor
refolosibile, slefuirea si curatirea contactelor, strangerea bornelor etc.
6.3. Stabilirea, ca rezultat al controlului periodic, a datei la care echipamentul electric trebuie sa intre
in reparatie, precum si a categoriei de reparatie care trebuie executata.
6.4. Conform;STAS 8778 cablurile electrice cel putin 0 data la 12 luni, sunt supuse verificarilor din
STAS 11388.
7. Pe timpul exploatarii echipamentelor electrice (tablourile electrice, aparatele de conectare,
aparatele de protectie) se are in vedere urmatoarele:
7.1.1. Integritatea echipamentelor daca nu prezinta fisuri, loviri, spargeri, etc
7.1.2. Daca nu au parti componente topite.
 7.1.3. Daca nu prezinta urme ale unei incalziri anormale care se manifesta prin schimbarea nuantei
culorii, arderea vopselei, inrosirea piesei respective, etc.
7.1.4. Existenta si corectitudinea inscriptiilor
7.1.5. Existenta carcaselor de proteciie contra atingerilor accidentale.
7.1.6. Starea legaturilor la pamant
7.1.7. Daca pozitiile aparatelor de conectare, valorile fuzibilelor si reglajelor
corespund schemelor electrice.
7.1.8. Daca curatenia generala a echipamentelor electrice este corespunzatoare.
7.1.9. Daca accesul la tablourite electrice este liber.
7.1.10. Daca inscriptiile referitoare la notarea barelor tablourilor, a circuitelor,
sirurilor de cleme sunt clare:
7.2. In cadrul controlului se va urmari prezenta oricarui zgomot suspect care poate fi un indiciu al
unei functionari anormale a echipamentului ca: descarcari, arc electric, vibratij in timpul functionarii.
7.3. In cazul modificarilor importante din instalatiile electrice interioare se verifica stabilitatea
echiparneniului electric la solicitarile termice sj electrodinamice ale curentilor de scurt circuit care pot
aparea, cat si daca puterea de rupere a sigurantelor si aparatelor de conectare care servesc la intreruperea
curentilor de scurtcircuit nu este depasita de puterea de scurtcircuit in noile conditii.
7.4. In cazul unor defectiuni si remedieri in exploatare trebuie respectate urmatoarele
7.4.1. Remedierea deranjamentelor se executa de catre personalul calificat si autorizat in acest scop.
7.4.2. in cazul deteriorarilor pieselor componente, remedierile se vor executa numai cu piese si
fuzibile calibrate originale, care trebuie sa fie, prin constructia lor, interschimbabile pentru acelasi tip de
aparataj.
7.4.3. La declansarea unui aparat de conectare automat, personalul va incerca repunerea. in caz ca
declanseaza din nou se va proceda la eliminarea defectiunii instalatiei protejate.
8. Pentru obiective cu caracter deosebit conform Normativ I20 -89, art. 5.5, instalatia de
paratraznet se verifica adata pe an. Verificarile canstau din:
8.1 Verificarea cu ochiul liber a elementelor de captare de pe acoperis (rezistenta contra coroziunii,
fixarea sigura a lor pe acoperis, daca imbinarile prin sudura sau suruburi nu sunt desfacute).
8.2. Verificarea prin masuratori (rezistenta prizei de pamant, continuitatea electrica a elementelor de
coborare din stalpii de coborare din stalpii de rezistenta).
Datele efectuarii verificarilor si reparatiilor se inscriu in cartea constructiei.

9. Instalatia de protectie prin legare la pamant, deoarece are parti comune cu instalatia de
paratraznet (priza de pamant) va fi supusa verificarilor tot la interval de un an. Conform STAS 7334,
verificarile la instalatia de pmantare constau in verificarea starii si conductoarelor de legatura la
pamant, a legaturilor dintre priza d epamant si elementele care trebuie legate la pamant(tablouri
electrice, utilaje, etc) si a pieselor de legatura.
Verificarile enumerate mai sus au un caracter general si ele sunt reglementate prin normative si
STAS-uri.
Supuse verificarilor sunt si celelalte aparate si utilaje, dar metodele de verificare si intervalele de timp
la care sunt supuse verificarilor sunt reglementate prin cartile tehnice sau alt act emis de producator. Acestea
difera de la caz la caz.

LISTA NORMATIVE

Indicativ Denumire BC
P100-92 Normativ -pr. antiseismica 11-96
C107/1-97 Coef. global de izol. termica -locuinte 14-98
C107/2-97 Coef. Global de izol. termica –alte cladiri 14-98
C107/3-97 Calcul termotehnic –elem. De constructii 13-98
C107/4-97 Ghid pentru calc performanta termotehn-locuinte 14-98
C107/5-97 Calcul termotehnic-sol 1-99
C142-85 Inst. Tehnice pentru exec. + recept termoizolator-inst 9-85
I1-78 Normativ –tevi PVC 11-79
 I9-94 Normativ instalatii sanitare 1-96 1-97
I9/1-96 Normativ exploatare IS 12-97
NP003-96 Normativ tevi polipropilena (PP) 4-97
Solutii cadru-detalii antiseismice-inst 7:96
MAPA S-94 Br. (BC 7:96)
P96/96 Ghid-pr.inst.ape meteo-la cladiri 13-97
SC001/96 Solutii-montare contoare Br
Normativ-racordare la retelele publice Br
GP027-97 Ghid-alegere obiecte sanitare Br
GT020-98 Ghid-Criterii de performanta pentru instalatii Br
SC002-98 Solutii-Contorizare-in blocuri Br
ST018-97 Specificatie tehnica-certif.mat.inst
MAPA G; MAPA F Br
I13-94 Normativ-inst.INC 12-94
I13/1-96 Normativ expl.instINC Br 96
I26-73 Jet aer=hale 10-73
I29-77 Incalzire perimentrala-hale 2-78
I35-82 Radiatoare tabla otel-Roterm 9-82
I36-93 Automatizare inst.in CT si PT 9-94
I37-81 Echilibrare hidraulica-Diafragme 1-82
I38-81 Recuperare caldura-hale 12-81
I39-82 Recup.cald.-aer-hale 12-81
I40-82 CRP-in inst. Inc 2-83
I42-85 Acm-energie solara 8-85
I5-98 Normativ_ventilatii 6-99
I5/1-94 Normativ jet aer aviz 9-94
I5/2-98 Normativ exploatare inst.vent 6-99
I6-98 Normativ gaze 14-97
I6/1-98 Normativ expl.gaze 14-97
I6PE Normativ cond.gaze-polietilena Br -
I31-76 Normativ GPL-proiectare 12-76
I33-76 Normativ GPL-exploatare -
MAPA I-95 MAPA V-95 -
GP019 Ghid pentru alegere mat.de inst.INC 7-99
GT015 Ghid Diagnosticare-vas expansiune -
GT017-gen aer GT016-s… GT14-aeroterme
NP029-98 Normativ-cond. Preizolate
GT021-98 Ghid-reducere zgomot in inst. -
GP041-98 Ghid-alegerea echip.siguranta pentru inst. -
ST020-98 Specificatie tehnica-cond.preizolate -

STAS 1242/2/1983 "Teren de fundare. Cercetari geologico-tehnice si geotehnice specifice traseelor de cai
ferate, drumuri si autostrazi".
STAS 1242/3/1987 "Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise" .
STAS 1242/4/1985 "Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi" .
STAS 1242/5/1988 . "Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare dinamica standard in foraj".
STAS 1242/6/1976 "Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare statica".
STAS 1242/7/1984 "Teren de fundare. Cercetarea geofizica a terenului prin metode seismice".
STAS 1242/9/1976 "Teren de fundare. Cercetarea geofizica a terenului prin metode radoimetrice" ..
STAS 1243/1988 "Teren de fundare. Clasificarea si identificare a pamanturilor".
SR 1244/1/1990 "Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferata. Conditii tehnice, clasificarea si
stabilirea categoriilor trecerii la nivel".
STAS 1339/1979 "Lucrari de drumuri. Dimensionarea sistemelor rutiere. Principii fundamentale".
STAS 1709/1/1990 "Actiunea fenomenului de inghet - dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet
in complexul rutier. Prescriptii de calcul".
STAS 1709/2/1990 "Actiunea fenomenului de inghei - dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si
remedierea degradarilor din inghet - dezghet. Preseriptii tehnice".
STAS 1709/3/1990 "Actiunea fenomenului de inghet - dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea
sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare".
STAS 2246/1989 "Agregate naturale pentru cai ferate. Piatra sparta pentru balastarea cailor ferate" .
STAS 2448/1982" Canalizari. :Camine :de vizitare·. Prescriptii de proiectare" ....
STAS 2914/1984 "Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate".
STAS 2916/1987 "Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de
proiectare".
STAS 2952/1/1992 "Material marunt de cale ferata. Eclise pentru sine grele".
STAS 2952/2/1992 "Material marunt de cale ferata. Placi pentru sine grele".
STAS 2952/3/1992 "Material marunt de cale ferata. Clesti pentru sine grele".
STAS 2954/1980 “ Sine grele de cale ferata. tip 40. Dimensiuni".
STAS 3197/1/1991 "Lucrari de cale ferata". Prisma caii
STAS 3197/2/1990 " Cai ferate normale. Elemente geometrice".
STAS 3300/1/1985 "Teren de fundare. Principii generale de calcul".
STAS 3300/2/1985 "Teren de fundare. Calculul terenului de fundare In cazul fundarii directe
STAS 3989/1/1991"Cai ferate. Planuri de situatie. Semne convetionale pentru infrastructura si suprastructura
caii".
SRISO 4016/1994 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate. Grad C".
SRISO 4018/1994 "Suruburi cu cap hexagonal complet filetate. Grad C".
STAS 4392/1984 "Cai ferate normale. Gabarite".
STAS 4958/1991 "Cai ferate. Profiluri in lung. Reguli de reprezentare grafica si semne conventionale".
STAS 6400/1984"Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii generale de calitate".
STAS 6420/1988 "Unelte pneumatice. Ciocane pneumatice. Conditii tehnice generale de calitate".
STAS 6978/1995"Lucrari de drumuri. Pavaje de piatra naturala, pavaje normale, pavaje abnorme si
calupuri".
STAS 7582/1991 "Lucrari de cale ferata. Terasamente. Prescriptii de procetare si de verificare a calitatii".
STAS 8116/1/1988 "Traverse prefabricate din beton precomprimat. Traverse pentru cai ferate normale".
STAS 8116/2/1988 "Traverse prefabricate din beton armat. Traverse pentru cai ferate industriale cu
ecartament normal".
STAS 8319/1987 "Cai ferate normale. Aparate de cale. Aparat de manevra".
STAS 8591/1/1991 "Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane,executate in sapatura".
STAS 9312/1987 "Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte. Prescriptii de proiectare" ."
STAS 9348/1980 "Masini si utilaje pentru lucrari terasiere. Compactor static, autopropulsat, cu rulouri
metalice. Parametri principali".
STAS 9824/2/1975 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a liniilor de cale ferata".
STAS 10028/1/1988 "Cai ferate normale. Aparate de cale. Schimbator simplu S 49 -190 - 1 : 90r. (St.) Af.
Conditii tehnice generale".
STAS 10028/2/1988 "Cai ferate normale. Aparate de cale. Schimbator simplu S 49 300 - 1 : 90r. (St.) Af.
Conditii tehnice generale".
STAS 10144/1/1990, "Strazi. Profiluri traveresale. Prescriptii de proiectare".
STAS 10796/2/1979 "Lucrari de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si
evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie".
STAS 10796/3/1988 "Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare.
Prescriptii de proiectare si asamblare".
STAS 10849/1985 "Lucrari de cale ferata. Inflastructura si suprastructura caii. Terminologie" .
STAS 11395/1980 "sine de tramvai".
STAS 13115/1/1992 ‘Traverse prefabricate din beton armat.Traverse pentru cai ferate inguste, conditii
tehnice generale de calitate
STAS 13115/2/1992 "Traverse prefabricate din beton armat. Traverse pentru cai ferate inguste. Forme si
dimensiuni".
SR. 13353 - 1 "Transport public urban de calatori. Calea de rulare a tramvaielor. Clasificare si conditii
tehnice generale".
SR 13353 - 2 "Transport public urban de calatori. Calea de rulare a tramvaielor. Prescriptii privind
elementele geometrice".
SR 13353 - 3 "Transport public urban de calatori. Calea de rulare a tramvaielor. Prescriptii privirid
inflastructura". .
SR 13353 - 4 "Transport public urban de calatori. Calea de rulare a tramvaielor. Prescriptii privind
suprastructura".
SR 13353-5 "Transport public urban de calatori. Calea de rulare a tramvaielor. Prescriptii privind gabaritele
SR 13353 -6 ''Transport public urban decalatori. Calea de rulare a tramvaielor." Prescriptii privind aparatele
de cale".
SR 13353 - 7 "Transport public urban de calatori. Calea de rulare a tramvaielor. Reguli si metode de
verificare a calitatii".
Catalog M.T.Tc. - D.L.I. suprastructura caii cu sina tip 40.
lnstr. M.T.Tc. nr.314 pentru norme si tolerante la linii CF.
H.G. nr. 266/1994 - Hotararea pentru aprobarea clasificatiei si duratelor normale de functionare a
mijloacelor fixe.
Instr. M.T.Tc. nr. 341 pentru alcatuirea, intretinerea si supravegherea caii fara joante.

C 179 - 87 protectie anticaraziva - canst. metal 6:87

I14 - 76 protectie anticaroziva, ingropate 2:76
P61-71 Norrnativ - proiectare stadioane, baze sport 9:71
P102 - 78 Normativ ALA Br
NP010 - 97 - Scoli 67:98`
NP009 - 97 - Case de Copii 6-7:98
NP011 - 97 - Gradinite 6-7:98
NP015 - 97 - Spitale 1,2,3-98
NP022 - 97 - Crese
NP023 - 97 - Camine pentru batrani si handicapati
NP021 - 97 - Policlinic -
NP016 - 97 Locuinte 8-98
P130 - 97 Urmarirea in timp a constructiilor 1-2;86
C56 Receptionarea 1-2:85 4:76 4:77

I - 27 Clasa de calitate - Suduri 10-82 5-88

C203 - 91 Izotemice - Condens - Cladiri 6-91
CE1 - 95 Normativ = Siguranta in Expl. 11-95
NP008 - 97 lgiena aer 10-97
GP015 - 97 Locuinte unifamiliale - Izol. termice
PCC016 - 2000 Procedura - reabilitare termica 6-2001
GP - 051 2000 Ghid - Normativ = CTmici 6-2001
GT029 Ghid – defalcare consum cald - locuinte 3-2002
ST046 Specificatie tehnica - Repartitoare 3-2002
GP039 Nec. anual caldura - locuinte 9-2000
GT015 Vas expansiune inchis 9-2000
NP047 NP049 Audit. Si Certif. energetic 5-2001
SC006 - 01 Solutii-reabil.inst.INC 5-2002
 INSTRUCTIUNI DE INTRETINEREAINSTALATIILOR DE INCALZIE CENTRALA

A. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA

GENERALITATI
In timpul functionarii instalatiilor de incalzire trebuie respectate anumite reguli de folosire. Daca
instalatia cu toate anexele ei este folosita numai pentru scopul pentru care a fost proiectat si daca se respecta
limitele de temperatura, presiune si debit, atunci durata instalatiei se prelungeste. De asemenea, nu trebuie
schimbat nici combustibilul stabilit pentru 0 instalatie de incalzire. Daca se schimba combustibilul, vor
trebuie aduse modificari corespunzatoare si instalatiei, pentru a corespunde cu noua situatie.
Instalatia de incalzire trebuie sa satisfaca conditiile pentru care a faost proiectata, adica trebuie sa
realizeze anumite temperaturi in incaperile cladirii respective. Pe baza acestor temperaturi necesare din
incaperi a fost dimensionata intreaga instalatie,adica diametrele tuturor conductelor, a radiatoarelor,
convectoarelor sau alte corpuri de incalzire, marimea cazanelor de incaizire, precum si a injectoarelor de
combustibil. De aceea, in cursul folosirii instalatiei, aceasta nu poate fi pusa sa lucreze in alte conditii fara sa
I se aduca modificarile corespunzaloare.Daca, de exemplu, se mareste debitul de caldura orar al cazanului
prin montarea unui injector de combustibil mai mare de cat a fost prevazut in proiect, atunci se scurteaza
durata de folosire a cazanului. De asemenea, se schimba destinatia unei parti din cladire, fapt care antreneaza
temperaturi mai ridicate in incaperile respective, aceasta nu se poate obtine decat intr-o foarte mica masura
prin ridicarea temperaturii fluidului incalzitor ceea ce provoaca fortarea instalatiei si grabeste distrugerea ei.
In special al cazanului.
Nu este recomandabil sa se faca intreruperi de prea lunga durata ale incalzirii, deoarece se racesc
peretii cladirii. Este mai bine sa se faca intreruperi mai scurte si apoi sa se dea o temperature normala decat
sa se faca intreruperi mai lungi si apoi sa se dea in incaperi 0 temperatura prea ridicata. In acest mod se
protejeaza si instalatia deoarece cazanele nu sunt lasate sa se raceasca si nici conductele, iar variatiile de
dilatatie sunt mai mici.
In cazul cladirilor folosite numai 0 anumita perioada dintr-o zi, cum sunt de exemplu, cladirile
destinate pentru birouri, scoli, etc. lncalzirea nu ar fi necesara decat in perioada respectiva. Totusi pentru
protejarea instalatiei impotriva inghetului, precum si pentru motivele aratate, acestea trebuie sa functioneze
cu intermitenta si in restul timpului. Asupra acestui lucru se va avea grija indeosebi in zilele cu temperaturi
scazute.
Usile si ferestrele cladirii trebuie sa fie etansate, ca sa nu mentina in jurul lor 0 zona rece, prin
patrunderea aerului rece, dinafara. Acest lucru trebuie verificat de personalul de deservire al instaiatiei, care
va cere remedierea . De asemenea, pardoseala trebuie sa fie bine izolata termic. In Cladiri de locuit si birouri
se recomanda sa se pun ape jos linoleum sau covoare, iar in ateliere sa se execute pardoseli din cuburi de
lemn impregnate.
Pentru protejarea instalaiiei impotriva inghetului, personalul de deservire trebuie sa alba grija,
indeosebi in zilele cu temperaturi mai scazute sa nu se lase deschise usile de la intrarile in cladire. Este
recomandabil ca aeeste usi sa fie prevazute cu dispozitive de inchidere cu arc,pentru a nu exista posibilitatea
ramanerii lor deschise. Astfel, radiatoarele de langa aceste incaperi pot ingheia, in care caz se sparg, trebuind
apoi inlocuite.
Daca din lipsa de combustibil temperatura apei dintr-o instalatie de incalzire cu apa a scazut la + 500
C miar temperatura exterioara este sub - 15° C, instalatia respectva se va goli de apa,astfel exista pericol de
inghet.

B - LUCRARI. DE INTRETINERE SI PREVENIRE A AVARIILOR LA CONDUCTE

La conducte pot aparea:

CURGERI PE LA IMBINARI.
Acestea se datoresc imbinarilor defectuos executate. La imbinarile prin flanse, curgerile se remediaza
prin strangerea suruburilor sau prin schimbarea garniturilor. Imbinarile prin sudura se repara printr-o sudare
suplimentara. Imbinarile prin filet sunt cele mai greu de reparat, deoarece sunt necesare demontari de
conducte, ceea ce in timpul iernii este de neconceput. Reparatiile prin stemuire nu sunt permise nici la
imbinarile prin filet si nici la cele prin sudura, deoarece la dilatarea tevilor in timpul incalzirii curgerea se va
produce din nou.
 CORODAREA CONDUCTElOR.
Corodarea interioara a tevilor se produce din aceleasi cauze ca si la cazane. Corodarea exterioara,
cauzata de umiditatea aerului, poate fi evitata prin vopsirea tevilor cu vopsea de miniu de plumb presarata cu
ulei de in fiert.
INGHETAREA CONDUCTELOR .
Conductele inghetate pot fi dezghetate cu mapa de lipit, cu tava cu carbuni aprinsi, cu apa calda sau
cu curent electric.

C – LUCRARI DE INTRETINERE SI PREVENIRE A AVARIILOR LA ALTE PARTI ALE

INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA

La corpurile de radiatoare se pot ivi scurgeri de apa prin imbinarile dintre elemente cauzate de
etansarea necorespunzatoare a acestora.Pentru remediere radiatoarele aflate in aceasta situatie se demonteaza
se se nipleaza din nou.
In caz de inghet, radiatoarele se dezgheata prin aceleasi procedee ca si conductele.
La convectoare se va verifica periodic etanseitatea dintre elementele de inealzire si masca si se vor
remedia eventualele neetanseitati cu snur de azbest. De asemenea, trebuie scoasa masca si curatat elementul
de incalzire de praful depus intre aripioare, prin suflarea puternica a unui curent de aer (la aspirator se va
monta tubul elastic de partea de refulare a aerului). Aceasta operatie este recomandabil sa se faca a data pe
luna in perioadele cand functioneaza instalatia de incalzire centrala si totdeauna la punerea lor in functiune la
inceputul sezonului rece.
Daca se constata neetanseitati le tevile cu aripioare ale elementului de incalzire, acestea nu pot fi
remediate prin sudura lapozitie, deoarece prin incalzire de desprinde zincul care asigura aderenta dintre
aripioare si teava. Aceste deficiente nu pot fi remediate decat de fabrica furnizoare in atelier prin rezincare.
Eventualele neetanseitati la colectoarele elementului de incaizire pot fi remediate prin sudura, in timp ce
tevile cu aripioare de langa colector se infasoara cu carpe ude sau se cufunda in apa rece.

D – ATRIBUTIILE GENERALE ALE ORGANULUI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE

Scopul organului de Intretinere si exploatare, indiferent de marimea si structura sa, este asigurarea
functionarii perfecte a instalatiilor si exploatarea rationala a acestora.
Atributiile generale ale unui astfel de organ pot fi urmatoarele :
1 - Asigura 0 alimentare continua cu apa, caldura si gaze a tuturor consumatorilor, la parametrii
solicitati de acestia
2 – Urmareste permanent utillzarea rationala a apei, a caldurii si gazelor combustibile luand masuri
pentru inlaturarea consumurilor excesive si a neglijenielor in ceea ce priveste folosirea instalatiilor. .
3 - Tine evidenta consumatorilor, a valorilor debitelor si presiunilor din retea, a aparitiei si remedierii
defectiunilor consemnandu-Ie in documentele de exploatare.
4 - Organizeaza si executa controalele, verificarile si reviziile preventive la retelele exterioare de
distributii, statiile de reglare a presiunii, instaiatiile interioare si aparatele de utilizare.
5 - Organizeaza cu forte proprii sau prin contract cu alte intreprinderi, toate lucrarile de proiectare si
executie a reparatiilor planificate, extinderilor, modificarilor si inlocuirilor la toate categoriile de instalatii
care intra in competenta sa.
6-Organizeaza interventiile operative pentru inlaturarea avariilor in retelele exterioare, centrale
termice, statii de reglare a presiunii si instalatii interioare.
7 -Imbunatateste (sau elaboreaza acolo unde nu exista) instructiunile de exploatare pentru toate
categoriile de agregate si aparate existente in instalatii si urmareste permanent modul cum se respecta aceste
instructiuni .
8 -lntocmeste programul de functionare a instalatiilor in conformitate cu cerintele
consumatorilor, pentru asigurarea unei exploatari cat mai economicoase a instalatiilor.
9 - Asigura materialele necesare executarii lucrarilor precum si materialele si echipamentul de
protectie si de lucru pentru personalul de intretinere si exploatare
10 - Receptioneaza aparatura si agregatele reparate, reconditionate sau noi, care
urmeaza a fi montate in instalatii. .
 11 - Executa instruirea tehnica, administrativa si de protectie a muncii a personalului care executa
lucrarile la instalatii, centrale termice, statii de reglare a presiunii etc.
12 - Pastreaza, intocmeste si tine la zi toate documentele de exploatare, in vederea planificarii
operatiilor necesare pentru functionarea continua a instalatiilor (reparatii, inlocuiri etc).
13 - Tine evidenta si executa impreuna cu organul de metrologie, toate verificarile metrologice la
recipiente, aparate de masura si control si alte agregate care necesita astfel de verificari.
Pentru personalul de intretinere si exploatare a instalatiilor atributiile detaliate se stabilesc de catre
organul de conducere al acestor activitati, in funtie de situatia concreta si de specificul fiecarei categorii de
instalatii.
La stabilirea atributiilor se au in vedere lucrarile pentru care este destinat fiecare lucrator (reparatii,
interventii, etc), precum si lucrarile la care trebuie sa participe in colectiv ( lucrari complexe, cu volum mare
de munca etc)
In cazut in care prograrnul de functionare al unitatilor consumatoare este continuu (24 ha) atributiile
personalului de exploatare a instalatiilor se intocmesc tinand seama de desfasurarea activitatilor pe
schimburi.

E - ORGANIZAREA INTRETINERII SI EXPLOATARI IINSTALATIlLOR

Pentru ansambluri de cladiri cu destinatie de locuinta exista intreprinderi specializate in intretinerea,

repararea, exploatarea si administrarea constructiilor si instalatiilor. In cadrul unor astfel de intreprinderi
exista subunitati speciale pentru lucrarila instalatiile aferente constructiilor.
a - Santiere de instalatii
Sunt destinate sa execute lucrari de reparasii planificate, modificari, inlaturarea unor avarii, extinderi
si unele Iucrari noi de mica amploare. 0 brigada de lucru din cadrul santierului este condusa de un tehnician
sau maistru, efectivul fiind stabilit in functie de volumul lucrarilor si repartizat pe echipe.
b - Centre de intretinere si exploatare.
Aceste centre au in componenta lor echipe de instalatori, destinate sa execute lucrarile curente de
intretinere, reparatiile mici (Inlocuiri de obiecte sanitare, corpuri de Incalzire, reparatii mici la conducte etc)
si sa verifice permanent buna functionare a tuturor categoriilor de instatatii.Pentru probleme de instalatii, in
cadrul acestor centre pot exista urmatoarele formatii de lucru conduse de un maistru sau technician:
3 -5 echipe de instalatori sanitari si gaze;
3 - 5 echipe de instalatori incalzire si ventilare; 3- 5 echipe de instalatori tehnicieni.
O echipa este formata din 2-6 instalatori, iar nurnarul de echipe din cadrul unui centru depinde de
complexitatea instalatiilor si de suprafata pe care se intinde ansamblul de ciadiri pe care-I deserveste centrul
respectiv.
Pentru instalatiile simple prevazute la cladiri unitare sau 2-3 cladiri mici, este suficient in rnajoritatea
cazurilor un singur instalator care executa lucrari la toate categoriile de instalatii. Acesti instalatori sunt
subordonati din punct de vedere administrativ, administratiei imobilelor respective, iar din punct de vedere
tehnic, centrelor de intretinere si exploatare a cladirilor de locuit( cunoscute sub denumirea actuala de centre
fC.RAL).

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE INSTALATII TERMICE

1. OBIECTUL PROIECTULUI:
Instalatii termice si sanitare la centrala termica aferenta

2. EXPLOATAREA INSTALATIILOR LA CT

2.1. Prevederi generale:

a. Cazanele se exploateaza si se verifica conform prescriptii ISCIRC31
b. Boilerul si vasele de expansiune se exploateaza si se verifica conform prescriptiilor ISCIR C4

2.2. Verificari si probe

a. Verificarile prealabile punerii in functiune la central termice sunt urmatoarele:
- concordanta instalatiilor executate cu proiectul instalatiilor
- caracteristicile aparatelor si modul de montare.
- caracteristicile elementelor de comanda, executie, protectie si siguranta
- panta conductelor, goliri, aerisiri, supolii
- protectia anticoroziva
b. Probele la care se supun instalatiile
- proba la rece pentru verificarea etanseitatii si rezistentei mecanice
- proba la cald pentru verificarea etanseitatii, modului de comportare la dilatare-contractare si circulatia
agentului termic
- proba de eficacitate- pentru verificarea realizarii de catre instalatie a parametrilor
- proba de functionare a utilajelor si aparatelor - (cazane, boiler, vase de
expansiune, pompe, sistem de reglare)
Presiunea far care se face proba - conf. breviar de calcul
2.3. Receptia lucrarilor se va face conform Legii 10/95.

2.4. Cartea tehnica a constructiei se va face conform "Norme de intocmire a

cartii tehnice a constructiei" si a "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii"

2.5 Verificari functionale si de siguranta specifice:

a.Cazane
- randament, exces de aer, consum de combustibil, temperatura si continutul gazelor de ardere (cf.
metodologie ISCIR sau instructiunilor producatorului)
- functionarea dispozitivelor de siguranta, a Iimitatoarelor de temperature si preslune
- intrarea automata in functiune si oprirea cazanelor, reglarea focului, conform diagramei de reglare - sau a
programului de functionare - pe baza debitului de agent termic si a temperaturii agentului termic
- pornirea si oprirea automata a pompei de recirculatie a apei la cazan (anticondens)
b. Masuri de sigurania - conf. STAS 7132 - legarea vaselor de expansiune si comportarea la depasirea
temperaturii maxime, modul de umplere cu aer (gaz inert)
c. Circulatia agentului termic
- realizarea de catre pompe a debitului si presiunii necesare bunei circulatii
- semnalizarea intreruperii functionarii pompelor
d. Reglarea automata a instalatiei
- functionarea instalatiei de automatizare a cazanului, a ventilului cu trei celi, a reglarii temperaturii apei
calde menajere si functionarea dispozitivelor de siguranta al echipamentelor si instalatiilor
e. Aerisiri, goliri si eficienta aerisirii tuturor elementelor instalatiilor
f. Combustibil
- functionarea pompei de combustibil
- oprirea automata a alimentarii cu combustibil in cazul opririi alimentarii cu aer sau a energiei electrice
- oprirea arzatorului la atingerea temperaturii maxime admise (90 grade C)
g. Evacuarea gaze arse:
- etanseitatea canalelor si cosului de fum si verifiarea temperaturii gazelor evacuate
- realizarea continua a tirajului si functionarea accesoriilor pentru reglare si siguranta la canale si cos de fum

2.6. Punerea in functiune a instalatiei

a. Se va face umplerea cu apa asigurand eliminarea completa a aerului din instalatie
b. Pornirea instalatiei se face numai dupa verificarea umplerii cu apa a intregii instalatii si verificarilor
necesare la cazan+ care se fac conform instructiunilor de exploatare a furnizorului cazanelor(pe toate
circuitele:apa aer fum, etc.)
c. Se efectueaza reglajele necesare la cazan, boiler, ventil cu trei cai, conform instructiunilor furnizorilor (aer
necesar arderii, functionare pompe, cresterea temperaturii, tiraj, ardere, etc.)
d. Se face dezaerisiri repetate pana la eliminarea totala a aerului din intreaga instalatie
e. Se fac operatiile de oprire a instalatiilor (cazane, pompe, boiler, etc.)
f. Se fac reglajele necesare la punerea in functiune:
- reglarea temperaturii si/sau a debitului de agent termic
- reglarea dispozitivelor de siguranta
- reglarea pe ramuri si pe tronsoane de bloc a instalatiei de incalzire - in timpul fuctionarii(exploatare)
Se fac reglaje pentru a pune de accord cerintele consumatorului (blocul de locuinte – incalzire si a.c.m.) cu
conditiile de cansum real (functie de temperatura exterioara si variatia orara a consumului de a.c.m.)
- se adapteaza programarea temperaturii pe tur functie de temperatura exterioara si temperatura interiaara in
cateva incaperi semnificative din bloc (camera de zi).

2.7. Regimul de exploatare curenta

Exploatarea curenta a centralei termice trebuie sa asigure alimentarea cu caldura si a.c.m. a consumatorului,
prin:
- verificarea instalatiilor
- supravegherea si urmarirea functianarii
- carectarea regimului de functionare - controlul calitatii agentului termic
- intretinerea instalatiilor din C.T.
2.7.1. Verificari:
- etanseitatea elementelor instalatiei
- realizarea sigurantei (armaturi de siguranta, motoare, pompe, protectia contra electrocutarii)
- impiedicarea cresterii rezistentelor hidraulice (filtre, boiler, cazane, etc.) prin verifiarea pierderilor de
sarcina in diferite posturi ale instalatiei (prin manometre sau masuratori speciale)
- starea izolatiilor termice
- nivelul de zgomot
- indicatiile aparatelor de masura
- inscrierea parametrilor la conditiile normale

2.7.2. Supravegheri si urmarirea functionarii:

- oprirea focului si a alimentarii cu combustibil, functionarea dispozitivelor si armaturilor de siguranta
- functionarea reglarii temperaturii agentului termic pentru incalzire si a temperaturii apei calde menajere
- verificarea presiunii in instalatie
- pozitia corecta a armaturilor de inchidere, golire, aerisire, siguranta, etc.
- pozitia organelor de inchidere, reglare pentru gaze arse, aer necesar arderii
- indicatiilor aparatelor de masura la cazane, boiler, distribuitor-colector, filtre impuritati, pompe etc.
- pozitia si manevrarea organelor de inchidere la inst. de combustibil, functionarea arzatoarelor, arderea
combustibilului, evacuarea surplusului de combustibil, precum si aerisirea si umplerea rezervorului de
combustibil(deposit)
- starea izoiatiei termice
- functionarea conductelor si a armaturilor, etanseitatea lor
- starea suportilor pentru conducte si echipamente
Intretinerea instalatiilor la C.T. se va face in scopul bunei functionari la parametrii ceruti de consumator,
avand ca obiect urmatoarele:
- inlocuirea armaturilor si aparatelor defecte
- strangerea sau inlocuirea garniturilor
- curatarea injectoareior (15 ziJe) curatarea filtrelor (30 zile), desfundarea diuzelor
- curatarea ventilatorului
- intretinerea pompelor conform instructiunilor furnizorului
- curatarea periodica a filtrelor de impuritati a ventilelor de retinere si a armaturilor
- inlaturarea neetanseitarii armaturilor, si a conductelor
- repararea (intarirea) suportilor slabite la conducte, canale de fum si cos fum
- repararea izolatiilor termice
- desfundare si curatire periodica la canal de fum

2.7.3. Revizii si reparatii

Operatiile de revizii si reparatii se fac in fiecare an, vara, pentru a verifica si stabili starea instalatiei si a se
asigura functionarea in conditii normale si sigure pe urmatoarea perioada.
Operatiile de revizie si reparatii se fac (conf. art. 5.44 - 5.49 din Normativ 113/1 91 instruciiuniie
furnizorilor) la toate elementele instalatiilor:
- cazane
- instalatie de combustibil
- pompe
- conducte
- armaturi
- boiler si vase expansiune (cf. prescriptii ISCIR)

2.7.4. Reparatiile capitale se fac prin inlocuirea unor elemente ale instalatiei (total sau partial) pentru
a asigura buna functionare. Intervalul intre doua reparatii nu este limitativ si poate fi redus daca este necesar
sub urmatoarele valori:
- cazane 4-6 ani
- armaturi 3 ani
- conducte si izolatii: 6 ani
- pompe, rezervoare - 1 an
2.7.5. Incidente, avarii, defectiuni
Se va afisa schema operativa de interventie pentru incidente si avarii
Se va asigura reglarea si intretinerea ventilelor de siguranta, a aparatelor de masura si control
Se vor efectua probe la echipamente, conducte si armaturi la presiunea necesara: (4 bar) - la rece si la cald
Se vor respecta onstructiunile furnizorilor de materiale si echipamente(cazane, boiler,pompe, etc)
Se vor respecta art. 5.57- 5.74 din Normativul 113/1-96, privind masurile necesare in vederea prevenirii
incidentelor avariilor si a defectiunilor (si/sau a masurilor pentru limitarea efectelor acestora) - cum ar fi
oprirea cazanelor, pompelor, combustibilului energiei electrice etc.

2.7.6. Prevenirea incendiilor

Se vor lua masurile indicate la art. 4.67-4.76 din Normativ 113/1.96 privind prevenirea si stingerea
incendiilor la C.T.
Centrala termica va si dotata in parametrii cu mijloace de stingere a incendiilor.

Intocmit.
Arh. POSAN ZSUZSA
 Modernizarea, Renovarea si Dotarea CONSTINVEST S.R.L.
Caminelor Culturale in Comuna Magesti, jud. SĂLAJ
judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti loc. ŞIMLEU SILVANIEI
CUI : RO 19223127
Beneficiar:
COMUNA MAGESTI

Formular 1

OBSERVATII VIZUALE

STAREA FUNDATIILOR CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

Fenomenele urmarite:

DA NU
 fisurare
 macinare
 fisurare evolutiva
 segregare
 inclinari
 sparturi
 armaturi aparente
 tasari neuniforme
 armaturi corodate
 tasari neuniforme
 infiltratii
 cai de conducere a apei in fundatii
 Modernizarea, Renovarea si Dotarea CONSTINVEST S.R.L.
Caminelor Culturale in Comuna Magesti, jud. SĂLAJ
judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti loc. ŞIMLEU SILVANIEI
CUI : RO 19223127
Beneficiar:
COMUNA MAGESTI

Formular 2

OBSERVATII VIZUALE

ABATEREA IN INALTIME A CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

SUPRAFETEI FUNDATIEI
(max 5 mm)

STAREA TERASAMENTELOR CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

IN ZONA ADIACENTA
FUNDATIEI

Fenomenele urmarite:

DA NU
 surpari
 alunecari de teren
 eroziuni
 excavatii adiacente
 Modernizarea, Renovarea si Dotarea CONSTINVEST S.R.L.
Caminelor Culturale in Comuna Magesti, jud. SĂLAJ
judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti loc. ŞIMLEU SILVANIEI
CUI : RO 19223127
Beneficiar:
COMUNA MAGESTI

Formular 3

OBSERVATII VIZUALE

STAREA PROTECTIEI CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

ANTICOROZIVE

Fenomenele urmarite:

DA NU
 schimbarea culorii stratului de protectie
 pierderea luciului stratului de protectie
 exfolierea stratului de protectie
 fisurarea stratului de protectie
 despreinderea stratului de protectie
 aparitia produsilor de coroziune ai stratului de protectie
 Modernizarea, Renovarea si Dotarea CONSTINVEST S.R.L.
Caminelor Culturale in Comuna Magesti, jud. SĂLAJ
judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti loc. ŞIMLEU SILVANIEI
CUI : RO 19223127
Beneficiar:
COMUNA MAGESTI

Formular 4

OBSERVATII VIZUALE

STAREA CONSERVARII CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

DRUMURILOR DE ACCES

Fenomenele urmarite:

DA NU
 inundatii
 baltiri
 surpari

Formular 5
 Modernizarea, Renovarea si Dotarea CONSTINVEST S.R.L.
Caminelor Culturale in Comuna Magesti, jud. SĂLAJ
judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti loc. ŞIMLEU SILVANIEI
CUI : RO 19223127
Beneficiar:
COMUNA MAGESTI

MASURI SIMPLE CARE SE POT REALIZA IN TIMPUL FUNCTIONARII

CONTROLUL TASARILOR
URMARIREA ABATERII IN INALTIME A SUPRAFETEI SUPERIOARE A PLACII DE
SPRIJIN PE BLOCUL DE FUNDATIE
Valoarea maxim admisa ± 1.5 mm Valoarea obtinuta se inscrie in limitele admise
Valoarea determinata DA NU

URMARIREA ABATERII DIFERENTELOR LUNGIMILOR INTR-O SECTIUNE

Valoarea maxim admisa 1/1000 Valoarea obtinuta se inscrie in limitele admise

Max. 2mm
Valoarea determinata DA NU

Formular 6
 Modernizarea, Renovarea si Dotarea CONSTINVEST S.R.L.
Caminelor Culturale in Comuna Magesti, jud. SĂLAJ
judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti loc. ŞIMLEU SILVANIEI
CUI : RO 19223127
Beneficiar:
COMUNA MAGESTI

MASURI SIMPLE CARE SE POT REALIZA IN TIMPUL FUNCTIONARII

URMARIREA ROTATIEI RELATIVE IN SECTIUNEA SUPERIOARA SI

INTERMEDIARA
Valoarea maxim admisa 1/500 Valoarea obtinuta se inscrie in limitele admise
Valoarea determinata DA NU

CONTROLUL VARTICALITATII
URMARIREA ABATERII INCLINARII AXELOR STALPILOR
Valoarea maxim admisa 1/1000 Valoarea obtinuta se inscrie in limitele admise
Max. 15mm
Valoarea determinata DA NU

Formular 7
 Modernizarea, Renovarea si Dotarea CONSTINVEST S.R.L.
Caminelor Culturale in Comuna Magesti, jud. SĂLAJ
judetul Bihor: Camin Cultural Dobricionesti loc. ŞIMLEU SILVANIEI
CUI : RO 19223127
Beneficiar:
COMUNA MAGESTI

OBSERVATII VIZUALE

STAREA INTEGRITATII SI CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

CONTINUITATII
HIDROIZOLATIILOR

Fenomenele urmarite:

DA NU
 fisuri ale stratului de protectie al hidroizolatiilor
 faiantari ale stratului de protectie
 degradari ale stratului de protectie
 dezlipiri ale hidroizolatiei
 crapaturi ale stratului de protectie