Ghid (Constr - Metalice)

GHID PENTRU URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR
DOCUMENTATIA PRIVIND
EXPLOATAREA
INTRETINEREA,
REPARAREA SI
URMARIREA COMPORTARII
IN TIMP
1
CAP.”D”:
DOCUMENTATIA PRIVIND
EXPLOATAREA INTRETINEREA,
REPARAREA SI URMARIREA
COMPORTARII IN TIMP
BORDEROU
1. Generalitati
2. Cadru legislativ, prevederi legale
3. Identificarea cerintelor
4. Analiza cerintelor in conformitate cu fenomenele urmarite
5. Fenomene urmarite prin observatii vizuale
6. Fenomene urmarite prin metode simple de masurare
7. Masurarea fenomenelor
8. Marimi caractenstice ale fenomenelor
9. Prelucrarea datelor si interpretarea fenomenelor
10. Instructiuni pentru modul de pastrare si inregistrare a datelor
11.Transmiterea datelor pentru interpretare si luarea de masuri
12.Jurnalul evenimentelor
13.Instructiuni pentru completarea jurnalului evenimentelor
14.Interventii in timp asupra constructiei
2
CAPITOL 1
1. GENERALITATI
Prezenta documentatie stabileste cadrul legislativ, organizatoric, informational

si normele tehnice in vigoare care stau la baza desfasurarii activitatii de urmarire a
comportarii constructiilor , instalatiilor si echipamentelor aflate in proprietatea S.C.
AVON COSMETICS ROMANAIA SRL.:
• CENTRU DE DISTRIBUTIE SI DEPOZITARE PRODUSE

COSMETICE
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este o actiune sistematica

de observare, examinare, investigare a modului in care raspund sau reactioneaza
constructiile in decursul utilizarii lor, sub influenta agentior de mediu , a conditiilor de
exploatare si a interactiunii constructiilor cu mediul inconjurator si cu activitatile
utilizatorului.
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este instituita de:

- HG 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora - Norme de intocmire a cartii tehnice a constructiei
- HG 766/1997 - Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare,
interventiile in timp si postutilizarea constructiilor.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei (urmarirea curenta) se va

realiza prin examinare vizuala, cu mijboace simple de masurare de uz curent, in
conformitate cu prevederile din cartea tehnica, a obiectivului si reglementarile tehnice
de urmarire a comportarii in exploatare.
Constatarile facute in cadrul actiunii de urmarire curenta se vor inregistra in

cartea tehnica a constructiei. In cazul constatarii unor degradari se stabilesc masurile
de interventie sau dupa caz se va solicita o consultanta de specialitate.
Prin urmarirea curenta se culeg sistematic date privind starea tehnica a

constructiei, in scopul depistarii si semnalarii din faza incipienta a situatiilor ce
pericliteaza aptitudinea de expboatare a constructiei, sub aspectul durabibitatii
sigurantei, confortului si economicitatii in vederea luarii din timp a masurilor de
interventie necesare pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora.
Aceasta obligatie revine proprietarului conform prevederilor Legii nr.

10/1995, art.25, aliniatul “c” si al „Regulamentului privind urmarirea comportarii in
exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor”, art. 15 si a
normativului P 13.
3
CAPITOL 2
CADRU LEGISLATIV
Prezenta documentatie a fost elaborata in conformitate cu prevederile din:
1. Legea 10/1995, Legea privind calitatea in constructii;

2. H.G. 273/1994, Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora;
3. H.G. 766/1997, Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor;
4. H.G. 766/1997, Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare,
interventiile in timp si postutilizarea constructiibor;
5. H.G. 925/1995, Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate
a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor;
6. H.G. 266/1994, Aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de
functionare a mijloacelor fixe;
7. H.G. 272/1994, Regulanient privind controlul de stat al calitatii
constructiilor;
8. HG. 273/1994, Norme de intocmire a Cartii tehnice a Constructiei;
9. Ordin MLPAT nr. 31N din 02.10.1995 - Instructiuni privind autorizarea
responsabililor cu urmarirea speciala a comportarii in exploatare a constructiilor;
10. Ordin MLPAT nr. 31N din 02.10.1995 - Procedura privind emiterea
acordului I.S.C.L.P.U.A.T., pentru inerventii in timp asupra constructiilor;
11. C 56-85, Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente;
12. NE 012-99 , Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton ,
beton armat si beton precomninat;
13. C58 —96, Norme tehnice pentru ignifugarea materialebor si produselor
combustibile din lemn;
14. C 133-82 Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de
constructii metalice cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate.
15. P 100-92, Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, socialculturale, agrozootebnice si industriale;
16. 17-91, Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu
tensiuni pana la 1000V;
17. C35-82, Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor;
18. P118-83, Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind
protectia la actiunea focului;
19. PE1 16-94, Normativ de incercari si masuratori la echipamente si
instalatii electrice;
20. I9/1-96, Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare;
21. P130-97, Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor;
4
22. I20-94, Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului;

23. PC 1/3-96, Ghiid privind urmarirea comportarii in exploatare a
constructiilor situate in medii agresive;
24. PE 731-85, Normativ de intretinere si reparatii curente pentru constructii
energetice (cladiri si constructii speciale);
25. I 46-93 , Instructiuni tehnice privind proiectarea , executarea si
exploatarea retelelor si instalatiilor de televiziune prin cablu;
26. STAS 10100/0-75, Principii generale de verificare a sigurantei
constructiilor;
27. STAS 10101/0-75, Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea
actiunilor;
28. STAS 10101/0A-77, Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea
actiunilor pentru constructii civile si industriale;
29. STAS 10103-76, Constructii din otel. Principii fundamentale de calcul;
30. STAS 767/0-88, Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Constructii din otel. Conditii generale de calitate;
31. STAS 767/2-78, Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite
si imbinari cu suruburi;
32. STAS 10128-86, Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane.
Clasificarea mediior agresive;
33. STAS 10166/1-77, Protectia contra coroziunii a constructiior din otel
supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor;
34. STAS 10702/1-83, Protectia contra coroziunii a constructiior supraterane
din otel. Conditii tehnice generale;
35. STAS 10702/2-80, Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane
din otel. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab
agresive si cu agresivitate medie;
36. STAS 12960/4, Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe.
Prescriptii;
37. STAS 12604/5, Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii de
proiectare, executie si verificare;
38. STAS 5325, Grade normale de protectie asigurate prin carcase;
Urmarirea comportarii in exploatare
Prezentul “Ghid al urmaririi comportarii in exploatare “va face parte

integranta din Cartea Tehnica a Constructiei, reprezentand Capitolul “D” respectiv
“Documentatia privind exploatarea, intretinerea repararea si urmarirea comportarii in
timp a constructiei „Datele privind urmarirea comportarii in exploatare se vor
materializa prin:
• JURNALUL EVENIMENTELOR, care va cuprinde rezultatele

verificariior efectuate in cadrul urmaririi curente si alte activitati.
5
• FISELE DE OBSERVARE contin date referitoare la elementele asupra

carora se efectueaza urmarirea, locul, sau zona, modul de masurare si valorile
masuratorilor.
• RAPOARTELE PERIODICE sunt forma de raportare si de informare a

executiei urmaririi.
Ghidul urmaririi comportarii in exploatare impreuna cu anexele pe care le

contine are aplicabilitate asupra tuturor constructiilor si instaitatiilor aflate in
proprietatea SC AVON COSMETiCS ROMANIA SRL
1.Urmarirea curenta a comportaril constructiilor
Prevederiie referitoare la urmarirea comportarii constructiilor instructiunile de

exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul
expoatarii constructiilor, documentatia de interpretare a urmaririi constructiilor in
timpul executiei si al exploatarii sunt stipulate de catre proiectant in cadrul
documentatiei scrise a proiectului tehnic.
• Prevederi legale:
Legea nr. 10 privind Calitatea in Constructii
Prevedereile acestei legi se aplica constructiilor de orice categonie si

instalatiilor aferente acestora, precum si lucrarile de modernizare, modificare,
transformare, consolidare si reparatii.
Prin aceasta lege se instituie Sistemul Calitatii in Constructii.
Sistemul calitatii se compune din:
• Reglementari tehnice in constructii;

• Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
• Agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;
• Venificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expentizarea proiectelor
si constructiilor;
• Conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
• Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in
activitatea de constructii;
• Activitatea metrologica in constructii;
• Receptia constructiilor ;
• Compontarea in exploatare si intenventiile in timp;
• Postutilizarea constructiilor;
• Controlul de stat al calitatii in constructii.
6
Conform legii, sunt obligatontii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de

existenta a constructiilon urmatoarele cerinte esentiale:
a) Rezistenta si stabilitate;
b) Siguranta in exploatare;
c) Siguranta la foc;
d) Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e) Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie;
f) Protectia impotriva zgomotului.
Obligatiile prevazute mai sus revin urmatorilor factori:
- investitori,
- cercetatori,
- proiectanti,
- verificatori de proiecte,
- fabricanti si furnizori de produse pentru constructii,
- executanti,
- proprietar,
- utilizatort
- responsabili tehnici cu executia,
- experti tehnici,
- autoritati publice si asociatii profesionale de profil (consultanti).
7
CAPITOL 3
3.1. IDENTIFICAREA CERINTELOR
Cerinte esentiale
Aptitudinea in exploatare este data de indeplinirea acelor cerinte esentiale

pentru existenta unei constructii precum si a cerintelor impuse de functionarea
obiectivului respectiv.
Aceste cerinte sunt cele stipulate de Legea 10/1995 privind calitatea in
constructii si corespund “exigentelor esentiale” prevazute in directiva CEE nr. 89/106.
Sunt reglementate prin acte normative cu caracter republican si departamental.
3.1.1.Cerinta A. Rezistenta si stabilitate
Cerinta „Rezistenta si stabilitate” presupune ca actiunile susceptibile de a se

exercita asupra constructiei in timpul exploatarii sa nu aiba ca efect producerea
vreunuia din urmatoarele evenimente:
• prabusirea totala sau partiala a cladirii;
• deformatii de marime
• avarierea unei parti a cladirii, instalatiilor etc., ca urmare a deformatiei mari
a elementelor portante
Cerinta “rezistenta si stabilitate” se refera la toate partile componente ale
cladirii precum:
• infrastructura (fundatii, ziduri de sprijin etc.);
• suprastructura (elemente si subansambluri structurale si verticale
orizontale);
• elemente nestructurale de inchidere;
• elemente nestructurale de compartimentare;
• instalatii diverse aferente cladirii;
• echipamente electro-mecanice afemente cladirii;
• terenul de fundare.
Respectarea prevederilor reglementarilor privind proiectarea si executia face
obiectul raspunderii proiectantului si executantului.
Urmarirea comportarii in exploatare, a starii tehnice, este atributia
beneficiarului.
In cazul cerintei A, „Rezistenta si stabilitate”, urmarirea comportarii
constructiilor are ca obiect asigurarea conditiior de siguranta structurala. Conditiile de
calitate corespunzatoare cerintei de rezistenta si stabilitate sunt:
• Stabilitate
• Rezistenta
• Ductilitate
• Rigiditate
8
• Durabilitate
Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oricaror avarii provenite din:

• deplasarea de ansamblu (de corp solid);
• efectele datorate deformabilitatii de ansamblu a structurii;
• flambajul unor elemnte individuale.
Rezistenta presupune excluderea oricaror avarii provenite din eforturile

interioare intr-o sectiune sau intr-un element, asa cum rezulta acestea din proprietatile
geometrice si mecanice respective.
Ductilitatea implica aptitudinea de deformare postelastica a elementelor si a

subansamblurilor structurale, fara reducerea semnificativa a capacitatii de rezistenta.
Rigiditatea implica:
• limitarea deplasarilor si deformatiilor structurii si elementelor
nestructurale;
• limitarea valorilor raspunsurilor dinamice;
• limitarea fisurarii.
Durabiitatea se refera la:
• satisfacerea exigentelor de performanta pe toata durata de viata a cladirii;

• limitarea deteriorarii premature a materialelor si partilor de constructie
datorita proceselor fizice, chimice, biologice.
3.1.2.Cerinta B. Siguranta in exploatare

Proiectantul raspunde de aplicarea prevederilor reglementarilor tehnice privind
eliminarea cauzelor care pot duce la accidentarea utilizatorilor prin: lovire, cadere,
punere accidentala sub tensiune, ardere etc. Umarirea curenta, sub aspectul cerintei B,
conduce la exploatarea normala, inclusiv a unor lucrari de intretinere sau curatenie.
Cerinte de sigunanta in exploatare (exemple):
• organizarea spatiilor;
• protectia contra agresiunilor;
• starea de defectuozitate sau degradare.
3.1.3.Cerinta C. Siguranta la foc

Din conditiile de proiectare, constructia trebuie proiectata sa asigure in caz de
incendiu urmatoarele deziderate:
• stabilitatea elementelor portante ale cladirilor pe o perioada determinanta;
• evitarea pierderilor de vieti omenesti;
• limitarea izbucnirii si propagarii focului in interiorul cladirii si evacuarea
fumului si a gazelor fierbinti prin compartimente de incendiu separate printr-un zid cu
9
rezistenta la foc de 3 ore si goluri protejate cu usi rezistente la foc.

• pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti s-au prevazut ferestre cu
trape
• protectia ocupantior cladirii;
• protectia echipelor de interventii.
Cerinte de exploatare privind siguranta la foc (exemple):
• reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului;
• verificarea comportarii la foc a constructiei si caracterele specifice ale
elementelor si materialelor utilizate;
• posibilitatea de interventie si reducerea efectelor incendiului.
• s-a prevazut un sistem de supraveghere - semnalizare in caz de incendiu
format din detectoare automate de fum si butoane automate de alarmare.
3.1.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea

mediului
Aceasta cerinta se refera la asigurarea calitatii aerului, apei, solului, la

evacuarea apelor uzate si a deseurilor. Este satisfacuta in general prin proiectare,
urmarindu-se ca prin solutia adoptata constructia sa nu constituie o amenintare pentru
sanatatea si igiena ocupantilor, vecinatatilor sau a mediului.
3.1.5.Cerinta E. Protectia termica, hidrofuga si economia de energie
Prin aceasta cerinta se urmareste satisfacerea unor deziderate care conduc la

exploatarea investitiei in conditii de normalitate.
Cerinte de protectie termica, hidrofuga si economia de energie (exemple):
• limitarea pierderilor de caldura;
• eliminarea/limitarea pericolului de infiltrare, condens, umiditate in
elementele de constructii.
De regula, solutiile de izolatii termo, hidro, fono etc. sunt stabilite la faza de
proiectare.
3.1.6.Cerinta F. Protectia la zgomot
In cadrul acestei cerinte se examineaza modul in care sunt respectate limitele

efectelor zgomotului provenit din exteriorul constructiei sau din interior, datorat
activitatii ce se desfasoara precum si functionarii instalatiilor si echipamentelor asupra
utilizatorilor.
Un exemplu al cerintei de protectie la zgomot este acela ca zgomotul produs

sa nu constituie surse de disconfort pentru vecinatati.
10
3.1.7.Cerinte impuse de beneficiar
Cerintele impuse de beneficiar se refera la capacitatea, randamentul si calitatea

in exploatare a constructiei si echipamentelor. Acestea au facut obiectul temei de
proiectare. Cerintele impuse de beneficiar se bazeaza pe:
A.Criterii structurale :
• Capabiitate: capacitatea elementelor de constructii si instalatii de a-si

mentine performantele in timp;
• Mentenabilitatea: totalitatea cheltuielior pentru mentinerea in stare buna
de functionare a elemntelor de constructii si instalatii pe toata durata de serviciu;
• Disponibilitate: valoarea raportului dintre timpul efectiv de utilizare si
durata de serviciu.
B. Criterii functionale:
• Fiabilitate: probabilitatea ca elementele de Constructii si instalatii sa

functioneze intr-un anumit interval de timp, in conditii determinate;
In conformitate cu HG 266 din 10.06.1994, s-au stabilit duratele normale de
functionare pentru:
• Cladiri industriale
- cu structura din zidarie, beton armat 50 ani
- cu structura metalica in mediu normal 50 ani
- cu structura usoara din schelet metalic si inchideri usoare din tabla 35 ani
• Cladiri pentru afaceri, comert, depozitare
- cu structura din zidarie, beton armat sau metalica 50 ani
• Cladiri de locuit
- cu structura din zidarie, beton armat san metalica 60 ani
• Drumuri si cai de acces:
- cu imbracaminte din pamant compactat 3 ani;
- cu imbracaminte din balast sau macadam 5 ani.
11
CAPITOL 4
Analizarea cerintelor din punct de vedere al fenomenelor Cerinta A.
4.1.Rezistenta si stabiliate
Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor sa creeze premisele
producerii vreunuia din urmatoarele evenimente: prabusirea totala sau partiala a
cladirilor, deformatii de marime inadmisibila sau avarierea unei parti a cladirilor sunt
enumerate mai jos.
1. In cazul fundatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisurare;

macinare; fisurare evolutiva; segregare; tasari neuniforme; inclinari; sparturi; armaturi
aparente; armaturi corodate; existenta cailor de conducere a apei la talpa fundatiei;
stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei; infiltratii.
2. In cazul terasamantelor zonei adiacente fundatiilor fenomenele care s-ar putea

produce sunt: surpari, alunecari de teren, lucrari de sapaturi neumplute, gropi de
stagnare a apei, fenomene evolutive - eroziuni, alunecari de teren, excavatii
accidentale.
3. In cazul elementelor structurale - fenomenele care s-ar putea produce sunt:

schimbari in forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri,
flambari etc.; indoirea barebor sau a altor elemente constructive; aparitia unor defecte
ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor; fisurarea
sudurilor; lipsa organelor de asamblare; deteriorari mecanice ale organelor de
asamblare.
4. In cazul postamentelor de ancorare - rigidizare a confectiilor si constructiilor

metalice - fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisuri, dislocari, armaturi aparente.
5. In cazul elementelor structurale ale confectiilor metalice fenomenele care s-

ar putea produce sunt: schimbari in forma obiectebor prin deformatii vizibile verticale,
orizontale, rotiri etc.; indoirea barelor sau a altor ebemente constructive; aparitia unor
defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor;
fisurarea sudurilor; lipsa organelor de asamblare; deteriorari mecanice ale organelor de
asamblare.
4.2. Cerinta B. Siguranta in exploatare
Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor sa creeze disfunctiuni in ceea

ce priveste organizarea spatiilor, protectia contra agresiunilor sau starea de functionare
sunt enumerate mai jos:
12
4.2.1. In cazul protectiei anticorozive - fenomenebe care s-ar putea produce

stint:
• schimbarea culorii, pierderea luciubui, basicarea, fisurarea, exfolierea
• desprinderea stratului de protectie anticoroziva
• degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe suprafata
elementelor din metal.
4.2.2. In cazul hidroizotatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt:

• fisurari, faiantari, san degradari ale stratubui de protectie a hidroizolatiilor
(sapa);
• dezlipiri, crapaturi sau deteriorari ale hidroizobatiei.
4.2.3. In cazul scaritor metalice, platformelor de odihna si balustradetor -

fenomenele care s-ar putea produce sunt:
• pierderea rigiditatii, ruperea sau desprinderea unor elemente;
• lipsa sau deteriorarea organelor de prindere;
• pierderea protectiei anticorozive.
4.2.4. In cazul imprejmuirilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt:

• deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale;
• deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism;
• deteriorarea cailor de acces (porti, usi);
• deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale);
• deteriorare fundatii;
• deteriorarea plasei de sarma;
• alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.).
4.2.5. In cazul drumurilor de acces fenomenele care s-ar putea produce sunt:
• inundari, baltiri;
• surpari;
• inierbari;
• desprinderea trotuarelor
• aparatia de fisuri in zonele de continuitate ale drumului
• deteriorarea stratului de macadam indopat, daca este cazul (aparitia unor
bobovani cu diametrul mai mare de 8 cm);
• alte fenomene ce determina ca drumul respectiv sa devina impracticabil.
4.2.6. In cazul elementetor de protectie impotriva trasnetului - fenomenele

care s-ar putea produce sunt:
• deprecierea sau lipsa elementelor de continuitate la protectia impotriva
trasnetului;
• deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor.
13
4.3. Cerinta C. Siguranta in foc

In cadrul acestei cerinte fenomenele studiate sunt:
• evitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale
• stabilirea elementelor portante ale cladirii pe o perioada determinata
• biniitarea izbncnirii si propagarii focubni si a fiimnbui in interiorub
cladirii si limitarea extinderii incendiului la cladirile vecine
• protectia ocupantilor cladirii tinand searna de varsta , starea de sanatate si
posibilitatea evacuarii in conditii de siguranta
• posibilitatea de interventie pentru stingerea incendiului si reducerea
efecteblor acestuia asupra constructiilor si a vecinatatilor.
4.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea

mediului
In cadrul acestei cerinte fenomenele studiate sunt urmatoarele:
Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului.
Prin specificul activitatii desfasurate nu exista pericolul poluarii aerului cu
gaze toxice sau cu particule decat in cazul unor incendii .In perioada de exploatare este
necesar personal de intretinere pentru instalatia de springlere cu care a fost proiectata
cladirea si mentinerea consumului de apa print-un rezervor tampon pentru incendii cu
care de asemenea a fost proiectata cladirea.
• Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului.
In regim normal de exploatare nu se inregistreaza fenomene care sa afecteze
calitatea aerului.
• Emisii de radiatii si protectia impotriva radiatiilor. Specificul activitatii
desfasurate nu comporta pericolul radiatiilor.
4.5. Cerinta E. Protectia termica, hidrofuga si economia de energie

Din punct de vedere al acestei cerinte, fenomenebe care ar putea afecta
comportamentul constructiei in timp sunt cele referitoare la protectia hidrofiga. Aceste
fenomene sunt:
• Fisurari, faiantari sau degradari ale stratului de protectie a
hidroizolatiei;
• Dezlipiri, crapaturi sau alte vicii ascunse ale hidroizolatiei.
4.6. Cerinta F. Protectia la zgomot
Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiior.
Protectia impotriva surselor de zgomot din interiorul cladirii precum si a
echipamentelor si instalatiilor este asigurata in conformitate cu prevederile normelor
in vigoare.
14
CAPITOL 5
5. Fenomene urmarite prin observatii vizuate
5.1. Starea fundatiilor — fenomene urmarite:

• fisurare;
• macinare;
• fisura evolutiva;
• segregare;
• tasari neuniforme;
• inclinari;
• sparturi;
• armaturi aparente;
• armaturi corodate;
• existenta cailor de conducere a apei la talpa fundatiei;
• stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei;
• infiltratii.
5.2.Starea terasamentetor zonei adiacente fundatiitor - fenomene

urmarite:
• surpari;
• alunecari de teren;
• lucrari de sapaturi neumplute san necompactate;
• gropi de stagnare a apei;
• fenomene evolutive — eroziuni;
• alunecari de teren;
• excavatii accidentale.
5.3. Starea rigidizarii constructiilor metalice - fenomene urmarite:

• fisurari;
• dislocari
• deformari locale
• portiuni taiate san lipsa
• corodarea elementelor metalice sau a elementelor de prindere
• aparitia unor deplasari relative ale reazemelor
5.4. Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu ale

suprastructurii - fenomene urmarite:
• schimbari in forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale,
rotiri etc;
• indoirea barelor sau a altor elemente constructive;
• aparitia unor defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea
niturilor si suruburilor;
15
• fisurarea sudurilor.
• aprecierea modificarii suprafetei betonului
• existenta petelor de rugina ale armaturilor fara acoperire de beton
• existenta decolorarilor, eflorescentelor, cristalizarilor de saruri,
• compactitatea betonului si aderenta tencuielii aplicata pe suprafetele din
beton
5.5.Starea protectie anticorozive - fenomene urmarite:
• schimbarea culorii;
• pierderea luciului
• basicarea stratului de protectie anticoroziva;
• fisurarea stratului de protectie anticoroziva;
• exfolierea stratului de protectie anticoroziva;
• desprinderea stratului de protectie anticoroñva
• degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe suprafata
elementelor din metal.
5.6.Starea integritatii organelor de asamblare - fenomene urmarite:

• lipsa organelor de asamblare;
• forfecari ale suruburilor;
• deteriorari mecanice ale organelor de asamblare.
5.7 Starea integritatii si continuitatii hidroizolatiilor - fenomene urmarite:

• fisurari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
• faiantari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
• degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor (sapa);
• dezlipiri ale hidroizobatiei;
• crapaturi ale hidroizolatiei;
• alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.).
5.8.Starea rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor - fenomene

urmarite:
• pierderea rigiditatii;
• ruperea unor elemente:
• desprinderea unor elemente:
• lipsa sau deteriorarea organelor de prindere;
• pierderea protectiei anticorozive.
A. Imprejmuiri
B.
5.9. Starea conservarii imprejmuirilor - fenomene observate:
• deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale;
• deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism
16
• deteriorarea punctelor de acces (porti, usi);

• deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale);
• deteriorarea fundatiilor de stalpi:
• deteriorarea plasei de sarma:
• deteriorarea protectie anticorozive;.
C. Drumuri de acces
5.10 .Starea conservaril drumurilor de acces

• inundari baltiri;
• surpari;
• inierbari;
• deteriorarea stratului de macadam indopat, diametrul mai mare de 8 cm);
• alte fenomene ce determina ca drumul respectiv sa devina impracticabil.
D. Partea electrica
5.11. Starea capacitatii de asigurare a dulapurilor ce contin

aparataj fenomene urmarite :
• deteriorarea incuietorilor si a zavoarelor;
• deteriorarea modului de inchidere a usilor;
• deteriorarea balamalelor.
5.12 Starea de continuitate a elementelor de protectie impotriva

trasnetului -fenomene urmarite:
• deprecierea san lipsa elementelor de continuitate la protectia irnpotriva
trasnetului;
• deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor.
5.13. Verificarea gradului de corodare a instatatiitor de legare la

pamant se realizeaza pe desgroparea in portiunea de intrare in sol a legaturii la priza
pe o adancime de 0,3 -0,7 m la priza de pamant (artificiala san naturala).
Nota: dupa 5 ani de la ingropare.
E. INSTALATII
5.14 Starea instatatiilor sanitare interioare si exterioare
• Aparitia unor zone umede pe pereti si plansee

• Conducte de alimentare cu apa defecte
• Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala
• Distrugerea hldroizolatiei dintre perete si cazile de baie
• Scurgeri de apa pe langa preaplin
17
• Condensarea umiditatii din aer pe suprafata rece la conducte neizolate

• Condensarea umiditatii aerului pe tencuiala care acopera conducte neizolate
san izolate necorespunzator
• Tasarea Iocala a terenului pe traseul retelelor sau in jurul caminelor
• Conducte de alimentare cu apa defecte
• Existenta unui robinet deschis care debiteaza o cantitate mai mare decat
poate prelua conducta de canalizare
• Presiunea scazuta in retea
• Blocarea partiala sau totala a unor armaturi
• Neechilibrarea retelelor de distributie
• Controlul vizual al etanseitatii instalatiei
5.15.Starea instatatiilor de canalizare
• Tasari ale terenului san pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul

conductelor
• Depistarea unor anomalii in functionarea retelei de canalizare(refulari
periodice,reducerea debitului evacuat,)
• Urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia de pete de umezeala sau
baltiri
• Existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a gurilor de camin
• Peretii si treptele caminelor sau fisurilor (alte degradari)
• Peretii tuburilor au suferit fisuri, deformatii, eroziuni,
• Controlul subsolurilor si canalelor termice pentru depistarea scurgerilor sau
infiltratiilor
• Controlul depunerilor de gunoaie pe capacele de scurgere a apelor
5.16.Starea instalatiilor de stingere a incendiilor
• Asigurarea in permanenta a rezervei de apa

• Curatirea de praf, scame,
• Starea tehnica a celei de-a doua surse de alimentare cu energie a statiei de
pompelor
• Starea pompelor de stingere a incendiului
18
CAPITOL 6
Fenomene urmarite cu metode simple de masurare.
Masurari realizate in timpul functionarii.
6.1.Controlul tasarii fundatiilor
- urmarirea abaterii relative in inaltime a suprafetei superioare a placii de

sprijin pe bloacul de fundatie
- urmarirea diferentei lungimilor distantei dintr-o sectiune
- urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara
6.2.Controlul verticalitatii
- urmarirea inclinarii axului in plan fata de axul teoretic

- urmarirea inclinarii axului tronsonului fata de axul proiectat
6.3.Determinarea calitatii prinderilor organelor de asamblare in

dinamometre.
Prezentele instructiuni se refera la verificarea imbinarilor cu eclise la

constructiile metalice cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate.
Transmiterea solicitarilor intre elementele imbinarii (eclise si componente
elemetelor de constructii metalice care se imbina) se face prin fortele de frecare
dezvoltate sub sarcini intre suprafetele de contact ale acestor elemente, in limitele
fortelor de frecare capabile, determinate de pretensionarea suruburilor la montare.
Organele de asamblare sunt executate din otel aliat, cu rezistente superioare,
obtinute prin tratament tehnic adecvat.
Suruburile de inalta rezistenta fac parte din grupa de caracteristici mecanice
8.8 san 10.9. Ele se vor execnta conform STAS 8796/0-77 si 8796/1-80 “Organe de
asamblare de inalta rezistenta, folosite prin pretensionare la imbinarea structurilor din
otel. Conditii tehnice generale de calitate” si respectiv “Suruburi I.P. Dimensiuni”.
Piulitele sunt aferente suruburilor de inalta rezistenta, grupa 8.8 sau respectiv
10.9, dupa caz. EIe se vor executa conform STAS 8796/0-77 si 8796/2-80 “Organe de
asamblare de inalta rezistenta, folosite prin pretensionare la imbinarea structurilor din
otel. Conditii tehnice generale de calitate?’ si respectiv “Piulite I.P. Dimensiuni’.
Saibele sunt aferente suruburilot de inalta rezistenta grupa 8.8 sau respectiv
10.9, dupa caz. Ele se vor executa conform STAS 8796/0-77 si 8796/340 “Organe de
asamblare de inalta rezistenta, folosite prin pretensionare la inbinarea structurilor din
otel. Conditile tehnice generale de calitate” si respectiv “Saibe I.P. Dimensiuni”.
Suprafetele de contact ale elementelor imbinarii se prelucreaza pentru a se
realiza coeficientul de frecare adoptat in calculul imbinarii.
Livrarea Organelor de asamblare se face numai insotita de certificat de calitate
intocmit conform STAS 8796/0-77. La unitatea de constructii-monatj calitatea
19
organelor se verifica:
• La primirea organelor de asamblare;
• Inainte de montaj.
Verificarea la primirea organelor de asamblare de catre unitatea de constructii-
montaj se constituie din verificari de confruntare.
Verificarile periodice se efectueaza la intervale de timp in functie de destinatia
constructiilor, precum si de conditiile de exploatare. In afara acestor verificari, la
termenele normale, se vor executa verificari suplimentare de cate ori vor surveni
solicitari mecanice, fizice si chimice, depasind limitele normale considerate in proiect
care si in prezentele instritctiuni sau chiar defectiuni vizibile.
Verificarile se fac de catre beneficiar si vor consta in verificarea starii
suprafetelor in contact din imbinari si verificarea strangerilor pretensionata
Calitatea contactului dintre elementele imbinate se controleaza cu spionul de
0,1 mm, care nu trebuie sa patrunda in intervalele dintre suruburile marginale pe o
adancime mai mare de 15 mm de la marginea elementelor imbinariiiar in jurul
suruburilor marginale nu mai aproape de 1,5dg(dg = diametrul gaurii) de axul fiecarui
surub.
Ca!itatea pretensionarii suruburilor de inalta rezistenta se controleaza prin
masurarea momentelor de strangere cu cheia dinamometrica.
Valorile acestora sunt denumite “valori normale minime si maxime ale
momentului de strangere (MN c mba : MN c max) si sunt trecute la colonele 7 s i8 ale
Tabelului 2 pentru suruburile din grupa 8.8 si in Tabebul 3 pentru suruburile din grupa
HA 9.
Verificarea prin masurarea momentului de strangere se face pe cel putin un
surub din fiecare zona caracteristica a imbinarii.
Masurarea momentelor de strangere pentru controlul calitatii pretensionarii se
face cu o cheie dinamometrica adecvata ca marime. In cazul in care valorile
momentelor de strangere efectiv realizata la controlul pretensionarii suruburilor se
abat de la valorile normale (Tabelele 2 si 3), se va veaifica in continnare un numar
egal de suruburi de inalta rezistenta, alese in acelasi mod ca la prima verificare. In
functie de rezultatul acestor verificari, se va trece la remedierea strangerii finale a
suruburilor de inalta rezistenta, atat prin inlaturarea cauzelor care impiedica contactul
dintre piese, cat si prin remedierea defectiunilor de strangere a suruburilor, prin
completarea strangerii san indoirea suruburilor. Suruburile verificate vor fi marcate
vizibil, pentruy a putea fi identificate in vederea receptiei.
Remedierea strangerii suruburilor de inalta rezistenta se face in functie de
sensul si frecventa abaterilor constatate la verificarea momentului de strangere cu
cheia dinamometrica. Remedierile se fac dupa care prin completarea strangerii
(respectiv a momentnlni efectiv realizat) pana la valoarea normala minima a
momentulni de Strangere (M-c mm);
• prin inlocnirea suruburilor la cele la care momentul de strangere realizat este
mai mare decat valoarea normala maxima (M-c max).
Valorile normale minime (M-c mm) si maxime (M-c max) sunt trecute in
20
coloanele 7 si 8 din Tabelele 2 si 3.

Remedierile se limiteaza numai la suruburile verificate:
• daca se constata abateri la maximum 10% din suruburile verificate si/sau
• daca abaterile nu sunt sistematice ca sens (maximum 6O0/o in unul dintre
sensuri). Remedierile se extind asupra tuturor suruburilor imbinarii:
• daca se constata abateri Ia maximum 10% din suruburile verificate si/sau
daca abaterile nu sunt sistematice ca sens (maximum 6O’~/o in unul dintre
sensuri).
Imbinari cu suruburi
a) Control vizual
in examinarea vizuala se verifica daca niturile sau saibele, piulitele,
contrapiulitele (sau eventual alte piese care au scopul de a impiedica desurubarea
piulitelor), prevazute in proiect, daca capetele suruburilor sau piulitelor se sprijina cu
toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si daca partea filetata a surubului
depaseste piulitele in afara cu 5... 10mm.
Controlul trebuie efectnat la toate suruburile imbinarilor.
Suruburile care prezinta defecte vor fl inlocuite.
b) Controlul dimensional prin care se verifica:
- corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de
axele imbinarii, a distantei intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele
elementului;
- grosimea totala a saibelor sa nu depasesca 70% din diametrul surubului
respectiv, iar capul surubului sa depasesca piulita cu doua pasuri de filet;
- daca exista suruburi oblice, nu se admit suruburi a caror oblicitate
depaseste 4% din grosimea pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu
oblicitate sub Iimita admisa nu trebuie sa depaseasca 15% din numarul total de
suruburi al imbinarii respective.
Controlul se face Ia toate suruburile imbinarilor. Masurarea se face
cu ,sublerul sau cu rigla gradata, in mm.
Abaterile limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt:
- Ia maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5mm;
- Ia maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 . •. 1 mm;
- in total, abateri de cel mult 35% din numarul total al suruburilor din
element
c) Controlul prin desfacerea suruburilor:
La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectna controlul prin desfacerea
a 5% din numarul suruburilor fiecarei imbinari, dar cel putin a unui surub la fiecare
imbinare. Dupa desfacere se verifica diametrul surubului si al gaurii. Daca unul sau
mai multe din suruburile desfacute ale unei imbinari, diametrele nu corespund
prevederii proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de asezare nu este zencuita
pe o latime de 1-2 mm, iar marginea gaurii dintre piulita nu este debavurata. La toate
suruburile imbinarii se vor remedia deficientele constatate.
La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei, daca
21
capatul interior al portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul
grosimii saibei. Numarul incercarilor, tehnica controlului, precum si masurile ce
trebuie luate in cazul cand nu sunt respectate conditiile de calitate, vor fi identice ca la
punctul b) de mai sus.
d) Controlul prin strangerea cu chei obisnuite:
Controlul prin strangerea cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul
suruburilor flecarei imbinari si cel putin la unul singur din fiecare imbinare. Controlul
se va efectua pentru efectuarea strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul
de strangere. Daca la cel putin unul din suruburile controlate se constata strangerea
nesuficienta, se vor controla toate suruburile imbinarii si se vor efectua strangerile
corecte. Nn se admit suruburi cu piulita sudata la tije.
Zonele de observatie si punctele de masurare

Zonele de observatie in cazul fenomenelor urmarite vizual sunt situate in
apropierea zonei observate. Astfel:
1. In cazul urmaririi starii fundatiior, zona de observatie se afla in perimetrul
microteritoriului de protectie.
2. In cazul urmaririi starii terasamentebor zonei adiacente fundatiilor , zona de
observare se afla pe o raza de pana la 30 de metri de Ia fundatia respectiva.
3. In cazul urmaririi starii de rigidizare a constructiilor metalice, zona de observare se
afla in orice punct at structurii metalice,
4. In canal urmariri vizuale a:
• starii de deformatie a elementelor structurale;
• starii protectiei anticorozive;
• starii integritatii organelor de asamblare;
• starii integritatii si continuitatii hidroizolatiilor;
• starii rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor;
• starii conservarii imprejmnirilor;
• starii conservarii drumurilor de acces, zona de observare se afla in apropierea
elementelor respective
• Amenajari necesare pentru dispozitivele de masurare sau observare
(unde este canal) in cazul masurarilor prin metode topografice, necesitatea
amenajarilor pentru dispozitivele de masurare se va determina in functie de conditiile
fiecarui amplasament.
Beneficiarul va decide, acolo unde este cazul, cu privire la amenajarile care se
impun.
• Programul de masurari
Programul de masurari si observatii din cadrul urmaririi curente a
constructiilor se va realiza in felul urmator:
sub forma controalelor periodice; conform graficului de esalonarea executarii
acestei activitati;
22
• sub forma controlului operativ, dupa producerea unor evenimente deosebite;

• sub forma inspectarii de catre responsabilul cu coordonarea activitatii de
urmarire;
• atunci cand se sesizeaza orice neregula, degradare sau avarie de catre o alta
persoana din cadrul companiei san din partea proprietarilor, administratorilor etc., cu
care compania a incheiat contracte de incheiere etc.
Activitatea de urmarire in cadrul controlului periodic se va realiza conform
nomenclaturii de activitati
Nomenclator de actrivitati
1. Identificare amplasament
2. Observatii vizuale -
3. Starea terasamentelor zonei adiacente fundatiilor;
4. Starea fundatiilor;
5. Controlul tasarilor
6. Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu;
7. Starea protectiei anticorozive;
8. Starea integritatii organelor de asamblare
9. Starea rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor.
10. Starea protectiei anticorozive
11. Urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara si
urmarirea abaterii inclinarii axelor stalpilor.
12. Controlul verticalitatii
13.Determinanea valorilor pierderilor organelor de asamblare cu cheia
dinamometrica.
14. Observatii vizuale imprejmuirilor.
15. Starea conservarii imprejmuirilor.
16. Observatii vizuale drumuri de acces.
17. Starea conservarii drumurilor de acces.
18. .Masurari simple.
23
CAPITOL 7
MASURAREA FENOMENELOR
1. Controlul tasarii fundatiilor:

• urmaninea abaterii relative in inaltime a suprafetei superioare a placii de
srijin de pe blocul de fundatie
• urmarirea abaterii diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectinne
• urmarirea notatiei relative in sectiunea superioara si intermediara
2. Controlul verticalitatii;
• urmarirea abaterii inclinarii axului in plan fata de axial teoretic
• urmarirea abaterii inclinarii tronsonului in sectiunea intermediara
3. Controlul deformatiilor elementelor geometrice ale constructiilor
• deformatii vizibile venticale la stalpi
• deformatii vizibile orizontale la grinzi
• indoirea elementelor de rigidizare
• forfecarea sau smulgerea
• fisurarea sudurilor
4. Controlul protectiei anticorozive
• schimbarea culorii stratului de protectie
• pierderea luciului
• exfolierea
• desprinderea
• aparitia produsilor de coroziune
5. Controlul consenvarii drumurilor
• inundari
• baltiri
• surpari
• deteriorarea stratului de beton
6. Controlul integritatii hidroizolatiilor
• fisunari ale stratului de protectie
• faiantari , dezlipiri
7. Controlul instalatiilor sanitare interioare si exterioare
• aparatia de zone umede pe pereti si plansee
• conducte de alimentare defecte
• scurgeri de apa pe langa preaplin
• neechilibrarea retelelor de distributie
• controlul vizual al etanseitatii instalatiei
8. Controlul instalatiilor de canalizare
• tasari ale terenului sau pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul
conductelor
• refulari, reducerea debitului evacuat
• peretii tuburilor de canalizare au suferit fisuri, deformatii , eroziuni
24
• depunerea de gunoaie pe capacele de scurgere
9. Masuri simple
10. Raport - la efectuarea inspectiilor
25
CAPITOL 8
MARIMI CARACTERISTICE ALE FENOMENELOR
Marimi caracteristice ale fenomenelor si masurarea fenomenelor

In cazul observarii vizuale:
• fenomenele se vor aprecia individual ( din punct de vedere al
existentei/non existentei), iar calificativele se vor acorda starii respective;
• calificativul “corespunzator” se acorda unei stari in cazul in care nu se
observa existenta nci unuia dintre fenomenele defavorabile descrise;
• in cazul in care calificativul unei stari este “necorespunzator” persoana
desemnata cu urmarirea in teren va descrie la rubrica “Observatii” din “Raport”
fenomenele care au determinat aprecierea respectiva.
In cazul masuratorilor simple prin metode topografice:
• Controlul tasarii fundatiior
- abaterea relativa in inaltime a suprafetei superioare a placii de sprijin pe
blocul de fundatie se considera corespunzatoare sub valoarea de 1,5mm
- abaterea diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectiune se considera
corespunzatoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 2mm
- rotatia relativa in sectiunea superioara si intermediara se considera
corespunzatoare sub vatoareade 1/1500
• Controlul verticalitatii
- abaterea inclinarii axului unui element de constructie in plan fata de axul
teoretic se considera corespunzatoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 15mm
- abaterea inclinarii axului unui tronson al constructiei in sectiunea
intermediara se considera corespunzatoare sub valoarea de 1/1500
In canal masuratorilor simple prin incercarea la cuplu strangere;
• Calitatea prinderilor organelor de asamblare prin masurarea cu chei

dinamometrice se considera corespunzatoare peste vatoarea inscrisa corespunzatoare
calitatii si diametrului suruburilor si piulitelor.
26
CAPITOL 9
PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA FENOMENELOR
1. Prelucrarea si interpretarea fenomenelor
Dupa constatarea aparitiei unui fenomen defavorabil se analizeaza ponderea

pe care acesta o are asupra starii respective.
Intrucat aprecierea de “necorespunzator”, nu poate definii ponderea pe care o

reprezinta un anume fenomen, activitatea de urmarire curenta trebuie executata de
persoane cu experienta in domeniul respectiv. Anumite fenomene defavorabile se pot
afla in stari incipiente; din acest motiv persoana care efectueaza constatarile in teren
trebuie sa aiba capacitatea de a aprecia:
• viteza de producere a acelui fenomen

• cum poate acesta sa declanseze si alte fenomene defavorabile.
De asemenea, unele fenomene sunt potentiale iar persoana care efectueaza

urmarirea trebuie sa ia acele masuri, ce decurg din responsabilitatile cu care este
investit, astfel incat fenomenele respective sa nu se produca.
Dupa constatarea fenomenului si determinarea starii asupra careia acesta are

efect, se analizeaza care anume din cerinte (“Rezistenta si stabilitate”, “Siguranta in
exploatare”) este afectata.
Rubrica de “Observatii” din “Fisele de observare” va fi completata pe scurt,

explicit, facandu-se referiri la cele de mai sus.
27
CAPITOL 10
INSTRUCTIUNI PENTRU MODUL DE PASTRARE SI
INREGISTRARE A DATELOR
Organizarea activitatii de urmarire in timp a constructiior poate fi

asigurata de catre beneficiar print-un serviciu propriu sau printr-un contract cu
o firma de consultanta. In cazul imobitului cu destinatia CENTRU DE
DISTRIBUTIE SI DEPOZITARE PRODUSE COSMETICE , apartinand S.C.
AVON COSMETICS ROMANIA S.R.L fost aleasa varianta de organizare
proprie a unui compartiment de urmarirea comportarii in timp a constructiilor
pentru amplasamentul situat pe teritoriul comunei TUNARI, judetutui Itfov.
Nota: Prezentul “Chid” nu face obiectul altor amplasamente.
In conformitate cu repartizarea teritoriala comunicata de beneficiar si in ideea

optimizarii activitatii de urmanire a comportarir constructiilor au rezultat urmatoarele:
Responsabilul cu urmanirea va fi numit prin decizie interna de catre
conducerea firmei si va fi subordonat “Responsabilului cu cartea tehnica a
constructiior”.
Responsabilul se recomanda a fi atestat de catre Inspectoratul de Stat in
Constructii conform instructiunilor de autorizare.
ATRIBUTIILE EXECUTANTILOR URMARII IN EXPLOATARE
1. Cunoasterea in detaliu a instructiunilor si prevederilor prezentului Ghid

2. Efectuarea verificarilor inscrise in fisede de observare in conformitate cu graficul de
urmarire si transmiterea raportului responsabilului de zona
3. Controlul starii tehnice a constructiilor dupa evenimente deosebite ( incendiu,
cutremur, inundatie, ploaie torentiala, cadere masiva de zapada, alunecari de teren )in
scopul punerii in evidenta a acelor elemente care prezinta pericol de mare risc pentru
rezistenta si stabilitatea constructiei
4. In cazul depistarii unor avarii sau degradari vor atentiona personalul de expdoatare
ca este interzisa ascunderea, acoperirea sau mascarea efectedor unor avarii aparute si
vor raporta in conformitate cu procedura de transmitere a datelor pentru luarea de
decizii.
5. Intocmesc rapoante lunare privind realizarea urmaririi curente si propun masuri
pentru mentinerea gradului de functionalitate si siguranta.
ATRIBUTIILE RESPONSABILILOR CU URMARIREA PE ZONE

1. Participa la avizarea proiectului de urmarire speciada (unde este cazul)
2. Sa cunoasca in detaliu prevederile Ghidului si instructiunilor de urmarire curenta
3. Sa cunoasca caracteristicile general ale constructiei, structura de rezistenta,
28
conditiile de fundare, materialele folosite

4. Sa cunoasca obiectivele urmaririi curente si urmaririi speciale
5. Sa cunoasca aparatura de masurare si control, metodele de masurare , detaliile de
montaj pentru fiecare aparat si punct de masurare
6. Sa cunoasca modul de inregistrare si arhivare a datelor
7. Sa cunoasca modul de masurare si prelucrare primara si compararea cu valorile de
control
8. Primesc lunar fisele de observare si intocmesc raportul lunar
9. Completeaza si transmit “Jurnalul evenimentelor“ responsabiului cu Cartea
Tehnica a Constructiei
10. Primesc rapoartele lunare ale executantior si intocmesc Raportul trimestrial privind
realizarea urmaririi comportamentului constructiilor
11.Transmit rapoartele trimestriale responsabiului cu Cartea tehnica a constructiei
12.Organizeaza si coordoneaza activitatea executantilor urmaririi
13. Instiinteaza compartimentul de asistenta tehnica in cazul aparitiei unor fenomene
care afecteaza cerintele A si B si iau act de informarile transmise de asistenta tehnica
ATRIBUTIILE RESPONSABILULUI CU CARTEA TEHNICA A

CONSTRUCTIEI
1.Raspunde de activitatea de urmarire a comportarii in timp sub toate

aspectele
2.Are in pastrare cartile tehnice ale constructiilor pe care trebuie sa le
completeze la zi si pe care trebuie sa le prezinte organelor de control din partea
statului sau interne
3.Comanda proiectul de urmarire speciale
4.Comanda expertize tehnice la constructiile cu durata de seviciu depasita,
carora li se schimba destinatia sau la care s-au constatat deficiente majore in timpul
exploatarii
5.Cunoaste in detaliu continutul prezentului “Ghid”
6.Primeste de la responsabilii de ansambluri “Jurnalurile Evenimentelor” si le
arhiveaza in Cartea Tehnica a Constructiei
7.Nominalizeaza persoanele care vor fi autorizate de catre ISC pentru
urmarirea speciala
8.Intocmeste raportul anual privind activitatea de urmarire in timp a
constructiior
9.Asigura impreuna cu compartimentul de Asistenta Tehnica luarea de masuri
de interventii provizorii stabilite de proiectant
1. Modul de inregistrare si pastrare a datelor

Inregistrarea datelor privind urmarirea curenta va fi efectuata in “Juranalul
evenimentelor” si “Fisele de observare”. Persoana desemnata cu executia urmaririi
va completa fisele de observare tinand cont de prevederile prezentului “Ghid”.
29
Constatarile inscrise in activitatea de urmarire vor fi analizate cu coordonatorul

activitatii, care isi insuseste raportarea si procedeaza conform atributiilor sale.
Documentele amintite mai sus, intocmite, semnate si verificate, devin acte
oficiale ale companiei, care se arhiveaza la Cartea Tehnica a Constructiei. Pastrarea,
completarea si gestionarea fiselor de observare si a jurnalelor intra in atributiile
responsabiului cu Cartea Tehnica, care sunt obligati sa prezinte situatia arhivei si a
oricarui alt document persoanelor din firma, mandatate precum si reprezentantior
institutiilor statului care solicita verificarea respectivelor documente.
2. Modul de prelucrare primara
A. Calificativul “necorespunzator” referitor la starile ce caracterizeaza Cerinta

A, “Rezistenta si stabilitate”, vor avea ca efect una din urmatoarele decizii:
I. Ordonarea unei noi activitati de constatare cu privire la constructia repectiva (ce va
fi, de asemenea, consemnata in Jurnatul evenimentelor) poate avea ca efect:
• confirmarea primelor concluzii;
• neconfirmarea primelor concluzii, ca rezultat al unor erori de interpretare,
neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete minutioase asupra tuturor acelor elemente ce ar putea fi
influentate de starea calificata in speta. La ancheta respectiva se recomanda sa
participe si un reprezentant din cadrul compartimentului de asistenta tehnica. In urma
acestei anchete se va intocmi un raport care va contine cel putin:
• cauzele care au produs fenomenul;
• efectele pe care le-a produs fenomenul;
• modul de solutionare a problemei aparute;
• termenul de remediere;
• dupa caz, angajarea proiectantului care a realizat constructia pentru
adoptarea unei solutii autorizate;
• modul in care se va avea in vedere eliminarea repetarii fenomenului;
• dupa caz, extinderea urmaririi in mod special a fenomenulu respectiv si alte
constructii identice sau asemanatoare
• declansarea urmaririi speciale la recomandarea proiectantului expertului,
care va intocmi de asemenea si documentatia acestei activitati conform legii;
• modul de receptionare a activitatii de remediere, reparatie, modificare;
• desemnarea comisiei de receptionare din care va face parte obligatoriu
responsabiul cu urmarirea curenta, precum si responsabiul cu reparatiile, remediile
asupra constructiei.
III. In cazul in care evenimentele oimpun, se procedeaza Ia dezafectarea de urgenta a
zonei, astfel:
• punerea in siguranta a persoanelor expuse;
• punerea in siguranta a personalului;
• punerea in siguranta a aparatelor;
• anuntarea imediata a conducerii companiei.
30
B. Calificativul “necorespunzator” referitor la starile ce caracterizeaza

cerinta B, “Siguranta in exploatare”, va avea ca efect una din urmatoarele
decizii:
I. Ordonarea de catre responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a unei noi
activitati de constatare cu privire la constructia respectiva, ce va fi, de asemenea,
consemnata in caiet.
Rezultatul acesteia poate avea ca efect:
• confirmarea primelor concluzii;
• neconfirmarea primelor concluzii ca rezultat al unor erori de interpretare,
neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete ce va stabili:
• cauzele care au produs fenomenul;
• modul de solutionare a problemei aparute;
• termenul de remediere, reparare etc.;
• modul de receptionare al lucrarilor de remediere, reparatii etc.
NOTA: Calificativul “corespunzalor” se acorda unei stari in cazul in care nu se

observa existenta nici unuia dintre fenomenele ce pot influenta starea respectiva.
31
CAPITOL 11
TRANSMITEREA DATELOR PENTRU INTERPRETARE SI LUAREA DE
MASURI
1. Modalitatea de transmitere a datelor pentru interpretarea si luarea de decizii

Amplasamentele sunt controlate de catre executantii urmaririi conform
graficului de urmarire. Materializarea activitatii de urmarire a comportarii
constructiior este reprezentata de cele doua anexe aferente “Ghidul urmarii
comportarii constructiilor”.
S-an identificat urmatoarele cazun:
• In cadrul controlului periodic:
1. Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
2. Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
3. Sunt afectate stari din cadrul ccrintei B
• In cadrul controlului operativ:
• In cadrul inspectarii de catre responsabilul cu urmarirea:
• In urma sesizarilor:
2. In cazul in care nu sunt semnalate fenomene semnificative care sa afecteze

starile elementelor componente ale constructiilor:
• Executantul urmaririi transmite pe cale ierarhica, lunar, fisele de observare aferente
constructiei, impreuna cu raportul lunar asupra activitatii;
• Confirma in scris primirea borderoului cu documentatia transmisa;
• Responsabiul cu Cartea Tehnica intocmeste si transmite trimestrial Anexa I,
“Jurnalul evenimentelor” impreuna cu raportul trimestrial;
• Responsabilul cu Cartea Tehnica confirma in scris priminea borderoului cu
documentatia transmisa;
• Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza in scris Directorul tehnic , de doua ori
pe an, cu privire la activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, urmand a primi
confirmarea de primire.
32
3. In cazul in care sunt semnalate fenomene semnificative care afecteaza starile

elementelor componente ale constructiilor din pnnct de vedere al Cerintei A,
“Rezistenta si stabilitate”:
• Executantul urmarinii raporteaza pe cale ierahica Responsabilul cu cartea

tehnica a) telefonic, in termenul cel mai scurt si b) in scris, in termen de 12 ore de la
constatarea fenomenului, urmand a primii confirmarea de primire;
• In urma acestei raportari, se poate decide reluarea activitatii de constatare in
conditiile participarii si a unui reprezentant din cadrul Compartimentului de Asistenta
Tehnica;
• In cazul confirmarii primelor rezultate, Executantul raporteaza Responsabilului
cu Cartea Tebnica: a) telefonic, in termenul cel mai scurt si b) in scris, in termen de 12
ore de la primirea raportului urmand a primi confirmare de primire;
• Responsabilul informeaza Compantimentul de Asistenta Tehnica: a) telefonic,
in termenul cel mai scurt si b) in scris, in termen de 12 ore de la primirea raportului
urmand a primi confirmare de primire;
• Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza Directorul tehnic: a) verbal, in
termenul cel mai scurt si b) in scris, in termen de 12 ore de la primirea raportului
4. In cazul in care sunt semnalate fenomene semnificative care afecteaza starile
elementelor componente ale constructiilor din punct de vedere al Cerintei B,
“Siguranta In exploatane”:
• Executantul urmaririi raporteaza pe cale ierahica Responsabilului: a) telefonic,
In termen de 24 de ore si b) in scris, in termen de 48 ore de la primirea raportului
• In urma acestei raportari, Responsabilul poate decide reluarea activitatii de
constatare in conditiile panticiparii si a unui reprezentant din cadrul Compatimentului
de Asistenta Tehnica;
• In cazul confirmarii primelor. rezultate, Responsabilul raporteaza
Responsabilului cu Cartea Tehnica: a) telefonlc, in termen de 24 de ore si b) in scris,
in termen de 48 ore de la primirea raportului urmand a primi confirmare de primire;
• Responsabiul informeaza Compartlmentul de Asistenta Tehnica: a) telefonlc, in
termen de 24 de ore si b) in scris, in termen de 48 ore de la primirea raportului urmand
a primi confirmare de primire;
• Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza Directorul de Exploatare: a)
telefonic, in termen de 24 de ore si b) in scris, in termen de 48 ore de la primirea
raportului urmand a primi confirmane de primire;
NOTA: Intrucat urmarirea curenta a comportarii constructiilor este o activitate
permanenta, se impun urmatoarele masuri:
A. Desemnarea executantilor si responsabililor se va face prin ordin
scris;
B. Desemnarea inlocuitorilor persoanelor desemnate mai sus, in vederea
33
continuitatii activitatil, se va face, de asemnea, prin ordin scris;

C. Se vor realiza in scris urmatoarele:
• Raportarile facute de:

- executantul urmaririi catre responsabilul cu Cartea Tehnica;
- responsabilul cu Cartea Tehnica catre Compartimentul de Asistenta
Tehnica;
• Adresele catre proiectant si raspunsurile acestuia
• Orice fel de corespondenta referitoare la decizii (raspunsuri, ordine etc.).
Aceasta corespondenta reprezinta acte oficiale ale companiei si se arhiveaza.
5. Inspectia extinsa a comportarii constntctiilor
Inspectia extinsa are ca obiect o examinare detaliata, din punct de vedere al

rezistentei, stabilitatii si durabilitatii tuturor elementelor structurale si nestructurale, a
imbinarilor constructiei, a zonelor reparate si consolidate anterior, precum si (in cazuri
speciale) a terenului si zonelor adiacente.
Inspectia extinsa se efectueaza in cazuri deosebite privind siguranta si
durabiltatea constructiilor, cum ar fi:
a) deteriorari semnificative semnalate in cadrul activitatii de urmarire
curenta;
b) dupa evenimente exceptionale asupra constructiilor si care afecteaza
utilizarea constructiilor in conditii de siguranta;
c) schimbarea destinatiei sau conditiilor de exploatare a constructiei
respective.
In cadrul inspectiei extinse se utilizeaza dispozitive, aparatura, instrumente,
echipamente si metode de incencare nedistructive si/sau partial distructive. In vederea
asigurarii posibilitatii practice de efectuare a acestei inspectii extinse se vor prevedea
conditii de acces la elementele structurale si nestructurale etc.
Inspectia extinsa se incheie cu un raport scris in care se cuprind, separat,
observatiile privind degradarile constante, masurile necesare pentru inlaturaea
efectelor acestor degradari, precum si, daca este cazul, extinderea masurilor curente
(anterioare) de urmarire a comportarii in timp.
6. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor
Urmarirea speciala este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor

care consta in masurarea, inregistrarea, prelucrarea si interpretarea sistematica a
valorilor parametrilor ce definesc masura in care constructiile isi mentin cerintele de
rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte. Urmarirea speciala a
comportarii consructiilor se instituie la:
• constructii noi, de importanta deosebita sau exceptionala stabilita prin
proiect;
34
• constructii in exploatare cu evolutii periculoase, fiind recomandata de

rezultatele unei expertize tehnice sau a unei inspectari extinse;
• cererea proprictantului ,a I. S.C. sau a organismelor recunoscute de acesta pe
domenii de specialitate.
Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se efectueaza cu mijloace de
observare si masurare complexe si specializate, adaptate obiectivelor specifice fiecarui
caz in parte si tinand seama de prevederile reglementarilor in vigoare.
Activitatea de urmarire speciala are un caracter permanent sau temporar,
durata ei stabilinduse de la caz la caz, in conformitate cu prevederile proiectului prin
care a fost instituita urmarirea speciala. Instituirea urmaririi speciale asupra unei
constructii se comunica de catre investitor, proprietar sau utilizator catre Inspectoratul
Judetean Ilfov.
35
CAPITOL 12 – JURNALUL EVENIMENTELOR

Nr. evenimentului Numele, Semnatura
evenimentului
Crt. Prezentarea evenimentului si a prenumele si resposabilului
efectelor sale asupra constructiei, cu unitatea persoanei cu cartea
Categoria
trimiteri la actele din documentatia de care inscrie eveni- tehnica a
Data
baza mentul si constructiei

semnatura sa
0 1 2 3 4 5
36
37
38
CAPITOL 13 – INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE
1.Evenimentele care se inscriu in jurnal se codifica cu urmatoarele litere in

coloana 2 “ Categoria evenimentului”:
UC: rezultatele verificarilor periodice din cadrul urmaririi curente.
US: rezultatele verificarilor si masuratorilor din cadrul urmaririi speciale, in
cazul in care implica luarea unor masuri.
M: masuri de interventie in cazul constataii unor deficiente ( reparatii,
consolidari, demolari, etc.)
E: evenimente exceptionale ( cutremtire, inundatii, incendii, ploi torentiale,
caderi masive de zapada, prabusiri sau alunecari de teren etc.)
D :procese verbale intocmite de organele de verificare, pe fazele de executie a
lucrarilor.
C : rezultatele controlului privind modul de intocmire si de pastrare a cartii
tehnice a constructiei.
Evenimentele consemnate in jurnal si care au corespondent in acte cuprinse in
documentatia de baza se prevad cu trimiteri la dosarul respectiv, mentionandu-se
natura actelor.
39
CAPITOL 14
INTERVENTII IN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIEI
Interventiile in timp asupra constructiilor:

Au ca scop:
• mentinerea constructiior la nivelul necesar cerintelor;
• asigurarea functiunior constructiior, inclusiv prin extinderea san modificarea
functiunior initiate a urmare a modernizarii.
Controlul stau constructiilor are ca obiect identificarea degradarilor sau
avariior produse in exploatare, verificandu-se modul cum este intretinuta si cum se
comporta constructia. Controlul starii constructiilor, in vederea planificarii lncrarilor
de intretinere si reparatii curente, se va incadra in programul urmaririi comportarii in
timp a constructiilor, executandu-se cel putin anual.
Controlul starii constructiilor se executa de regula fara intreruperea
exploatarii. In cazul in care acest control nu se poate efectua decat prin intreruperea
functionarii constructiilor, el se va efectua numai in perioadele planifcate de
intrerupere (repantii curente, reparatii capitale) sau ocazionale (dupa fenomene
naturale sau evenimente locale) si numai pe baza aprobarii forului indreptatit sa ia
deciziile respective.
1. Lucrari de intretinere
Lucrarile de intretinere sunt deterninate de uzura sau degradarea normala si au
ca scop mentinerea starii tehnice a constructiilor. Lucrarile de intretinere constau in
efectuare, periodic, a unor remedieri sau reparari ale partilor vizibile ale elemnetelor
de constructie - finisaje, straturi de uzura, straturi si invelitori de protectie - sau ale
intaslatiilor si echipamentelor, inclusiv inlocuirea unor pieso uzate.
2. Lucrari de reparatii
Lucrarile de reparatii sunt determinate de producerea unor degradari
importante si au ca scop mentinerea sau imbunatatirea staii tehnice a constructiilor.
Principiile ce stau la baza acestor tipuri de lncrari sunt:
• solutiile se stabilesc numai dupa cunoasterea starii tehnice a constructiilor,
inclusiv a cauzelor care au produs degradari, daca este cazul, ca rezultat al expertizarii
tehnice;
• conditiile de lncru impun o atentie sporita privind asigurarea calitatii
lncrailor.
3. Lucrari de modernizare
Lucrari de modernizare, inclusiv extinderile, sunt determinate de schimbarea
cerintelor fata de constructie sau a functiunilor acesteia si care se pot realiza cu
mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a constructiilor.
Solutiile vor avea in vedere interdependenta dintre constructie - partea
40
existenta - si lucrarile noi ce se vor executa, atat pe ansamblu cat si local.
Postutilizarea constructiior
Declansarea activitatii din etapa de postutilizare a unei constructii incepe
odata cu initierea actiunii pentru desfiintarea acelei constructii care se realizeaza:
• la cererea proprietarului;
• la cererea administratorului constructiei, cu acordul proprietarului;
• la cererea autoritatior administratiei publice locale, in cazurile in care:
- constructia a fost realizata fara antorizatie de construire;
- constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi
reabilitata din acest punct de vedere ;
- constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate
fi reabilitata pentru a se elimina acest pericol; cerintele de sistematizare pentru utilitate
publica impun necesitatea desfiintarii constructiei.
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizae a constructiei
se efectueaza pe baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare,
eliberata de autoritatile competente, conform legii.
Continutul documentatiei privind urmarirea, corespunzatoare fiecarui
amplasament, se afla stocat pe suport magnetic, urmand ca situatia actualizata sa se
poata apela de la orice terminal din baza de date respectiva.
41
VERIFICARI REALIZATE DE CATRE DIRIGINTII DE SPECIALITATE
Sistemul de asigurare a calitatii.

Dirigintele de specialitate verifica existenta uuni sistem propriu de asigurare a
calitatii la executant.
Datele privind sistemul de asigurare a calitatii la unitatea executanta trebuie sa
asigure existenta a trei componente:
a) Factorii implicati in asiguraea calitatii
b) Programul de asigurare a calitatii
c) Documente si inregistrari privind atestarea calitatii
Certificarea de conformitate a calitatii prodtxselor si agrementul tonic
Agrementul tehnic de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite
constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii, instituit prin Legea
10/1995. Agrementul tehnic atesta aptitudinea de utilizare a noilor produse , procedee
si ecbipamente in constructii, pentru care nu sunt elaborate reglementari tehnice
nationale. Pentru acestea, agrementnl tehnic stabileste conditii de fabricatie, transport,
depozitare si de punere in opera. Certificarea de conformitate a calitatii constituie o
obligatie a producatorilor sau a furnizorilor pentru produsele folosite in constructii.
In cazul in care solicitarea se refera la produse, procedee sau echipamente
utilizate in strainatate, grupa de specialitate va analiza compatibilitatea caracteristicilor
produselor, procedeelor sau echipamentelor in cauza cu cele corespunzatoare
conditiilor de de utilizare din Romania si va decide cu privire la elaborarea si
acordarea agrementulni tehnic, recunoasterea reglementarilor sau agrementelor tehnice
obtinnte in tara de origine sau, dupa caz, necesitatea efectuarii unor incercari sau probe
specifice.
Investitorii, proiectantii, executantii lucrarilor de constructii au urmatoaele
obligatii si raspunderi:
• sa ceara si sa utilizeze la executarea lucrarilor de constructii speciflcate
numai produsele pentru care exista certificate de conformitate;
• sa prevada, in contractele incheiate cu producatorii sau furnizorii de produse
folosite in constructii sau cu alti agenti economici implicati, clauze referitoare la
obligativitatea efectuarii certificarii de conformitate a calitatii produselor (conform
HG nr. 278/19.10.1994 - Regulament de certiflcare a calitatii produselor).
Verificarea tehnica a documetelor:
Dirigintele de santier are urmatoarele responsabiitati in ceea ce priveste
verificarea tehnica a documetelor:
• Asista la prelevarea probelor si verifica inscrierea rezultatelor acestora in
documente. Urmareste existenta si tinerea la zi a:
- Concilor de betoane;
- Probelor de suduri;
- Certificatelor de calitate ale materialelor,
- Agrementele tehnice ale materialelor, dupa caz.
• Verifica lucrarile si dispune masuri pentru asigurarea efectuarii de catre
42
constructor a tuturor verificarilor de calitate stabilite de norme:

- Dispozitii de santier;
- Proces-verbal lucrari ascunse;
- Proces-verbal faze determinante;
- Proces-verbal receptie calitativa pe categorii de lucrari.
• Daca este cazul, cere constructorului sistarea executarii necorespunzatoare a
lncrarilor;
• Actioneaza in vederea solutionarii neconformitatilor si urmareste modul de
solutionare a acestora dupa solutiile date de proiectant;
• Urmareste si admite la plata numai lucrarile corespunzatoare.
Receptia la terminarea lucrarilor

Comisiile de receptie pentru constructiile si instalatiile aferente acestora se vor
numi de investitor si vor fi constituite din cel putin 5 membri. Dintre acestia,
obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului si un reprezentant al
administratiei publice locale pe teritorinl careia este situata constructia, iar ceilalti vor
fi specialisti in domeniu.
Pentru constructiile de importanta exceptionala, avand in vedere gradul de risc
sub aspectul sigurantei, destinatia, modul de utilizare, complexitatea si volumul
lncrarilor ce fac obiectul receptiei, comisiile de receptie vor fi alcatuite din cel putin 7
membri, numarul de specialisti fiind de minim 5.
La receptia cladirilor cu inaltimea de peste 28 de metri, cu sali aglomerate cu
capacitatea de peste 150 de persoane, a hotelurilor, spitalelor, caminelor pentru copii si
batrani sau a altor cladiri destinate persoanelor care nu se pot evacua singure,
investitorii sunt obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana desemnata
de inspectiile teritoriale din cadrul Comandamentului Trupelor de Pompieri si care va
fi solicitata in scris de catre investitor.
La receptia cladirilor incluse in listele de monumente istorice, investitorii sunt
obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana desemnata de comisiile
zonale pentru ansambluri si situri istorice.
La receptie este necesar sa participe toate unitatile ce asigura utilitatile
investitiei (RENEL, ROMGAZ, ROMTELECOM, IFMA, RGAB, Administratia
Drumurilor).
Comisiile de receptie pentru constructiile de locuinte parter, P+1E si anexele
gospodaresti ale acestora situate in mediul rural, precum si constructiile cu caracter
provizoriu care nu inlocuiesc constructiile definitive vor fi alcatuite din doi membri:
investitorul sau proprietarul si delegatul adininistratiei publice locale.
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile calenderistice
de la notificarea terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita:
• membrilor comisiei de receptie;
• executantului;
• proiectantului.
Reprezentantii executantului si proiectantului nu pot face parte din
43
comisia de receptie, acestia avand calitatea de invitati.

Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau
de vedere privind executia constructiei.
Comisia poate functiona cu cel putin 2/3 din membrii numiti.
Comisia de receptie examineaza:
• respectarea prevederilor din Autorizatia de Construire si avize;
• cercetarea vizuala a constructiilor;
• analiza documentelor continute in Cartea Tehnica a Constructiei;
• executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului si ale
documentatiei de executie;
• referatul intocmit de proiectant cu privire la modul cum a fost executata
lncrarea;
• terminarea tuturor lucrarilor.
Receptia finala la expirarea perioadei de garantie
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea
perioadei de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:
• investitorul;
• comisia de receptie numita de investitor
• proiectantul lucrarii
• executantul lucrarii.
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixat si examineaza
urmatoarele:
• procesele-verbale de receptie la terminarea lncrarilor;
• finailzarea lucrarilor cerute la „ Receptia de la terminarea lucrarilor”.
Investitorul hotaraste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de
receptie finala si notifica executantului hotararea sa in termen de 3 zile de la primirea
propunerilor comisiei din procesul-verbal de receptie finala.
Verificarea lucrarilor de fundatii

Pe parcursul executiei lucrarilor de fundatii directe se vor verifica
urmatoarele:
• apilcarea masurilor de protectie din proiect pentru cazul agresivitatii apelor
subterane;
• realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect;
• betonarea continua a fundatiei, fara intreruperi cu durata mai mare decat cea
prevazuta in normativul NE012-99.
• la betonarile sub nivelul apei subterane:
- eficacitatea epuismentelor, afanarea terenului, spalarea cimentului;
- respectarea prevederilor normativulni NE012-99 refritor la betonarea sub
apa,
• la fundatiile tip pahar:
- dimensiunile golului;
44
- impanarea stalpului;
- legaturile provizorii.
• la fundatiile pentru stalpi metalici:
- cailtatea pieselor metalice de prindere;
- pozitia pieselor;
- mortarul sau betonul pentru incastrare.
La receptiile pe faze de lucrari, comisia va efectua in afara de examinarea
actelor incheiate pe parcurs si o serie de sondaje pentru a verifica probele anterioare.
Verificarea lucrarilor de beton

La executia lucrarilor de beton si beton armat se va tine seama de urmatoarele
(conform normativului C56-85 - caietul V si a codului de practica NE0I2-99):
• verificarea calitatii lucrailor trebuie consemnata in procesele-verbale de
receptie calitativa;
• nu se va trece la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului-
verbal de receptie a fazei precedente, daca acestea urmeaza sa devina o lucrare
ascunsa.
La terminarea executarii cofrajelor se vor verifica si consemna in procesul-
verbal constatarile cu privire la:
• alcatuirea elemetelor de sustinere si sprijinire;
• incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;
• dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale;
• pozitia cofrajelor;
• pozitia golurilor.
La terminarea montarii armaturilor se vor verifica si consemna in procesul-
verbal constatarile referitoare la:
• numarul, diametrul si pozitia armaturilor;
• distanta dintre etrieri, diametrul si modul de fixare;
• lungimea de ancoraj a armaturilor ce se betoneaza intr-o etapa ulterioara,
• pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
• calitatea sudurilor;
• numarul si calitatea legaturilor de bare;
• dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturii;
• modul de asigurare a grosiinii stratului de acoperire cu beton;
• pozitia, fixarea si dimensiunile pieselor inglobate.
Inaintea inceperii betonarii se va verifica la betonul turnat anterior si care va
veni in contact cu betonul nou:
• indepartarea stratului de lapte de ciment;
• indepartarea zonelor de beton necompactat;
• rugozitatea necesara conlucrarii cu betonul nou. In cursul betonarii
elemntelor se va verifica:
• corespondenta dintre datele inscrise pe bonurile de transport ale betonului
si cele prevazute in proiect;
45
• durata admisa de transport;

• conditiile de betonare si de compactare;
• frecventa de efectuare a probelor;
• protectia suprafetelor libere ale betonului proaspat.
La decofrarea betonului se va verifica si se va consemna in procesul-verbal:
• aspectul elementelor (zone de beton necompactat, segregat, goluri, rosturi
de betonare);
• dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
• distanta dintre elemente;
• pozitia elementelor verticale in raport cu cele de la nivelul inferior;
• pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna
ulterior;
• pozitia golurilor de trecere.
La terminarea montarii elementelor prefabricate se vor consemna in procesul-
verbal constatarile verificarilor efectuate cu privire la:
• pozitia in plan a axelor elementelor;
• respectarea cotelor de nivel;
• verticalitatea sau orizontalitatea elementelor;
• respectarea lungimilor de rezemare;
• respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare.
La receptia structurii de rezistenta efectuata pe intreaga constructie sau parti
de constructie se va verifica:
• existenta si continutul proceselor-verbale de receptie calitativa referitoare
la: cofraje, armare, aspectul elementelor dupa decofrare;
• existenta si continutul certificatelor de calitate a betonului;
• consemnarile din condica de betonare;
• dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
• pozitia golurilor etc.
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta
se consemneaza in procesul-verbal incheiat intre investitor, proiectant si executant,
precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge.
La veriflcaea lucrarilor de deviz ascunse se va urmarii:
• existenta si examinarea documentelor de atestare a calitatii materialelor;
• examinarea elementelor componente ale lucrarii ce devin ascunse;
• verificarea rezultatelor probelor de control.
Verificarea lucrarilor de izolatii.

Toate verificarile ce se efectueaza la lucrarile de izolatii care se acopera
ulterior se inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse (conform normativulni C56-85
- caietul XIV).
Se va verifica daca toate materialele care intra in componenta lor au certificate
de calitate si, de asemenea, se vor verifica dimensiunile geometrice si umiditatea lor.
Se va verifica calitatea suportului pe care se aplica izolatiile.
46
La lucrarile de izolatii termice se vor verifica:

• blocurile sau placile izolate sa fie din elemente intregi sau de forma
regulata;
• densitatea si grosimea materialelor sa fie conform proiectului;
• deschiderea rosturilor;
• barierele contra vaporilor sa fie continue;
• respectarea pozitiei si dimensiunilor puntilor termice din proiect.
La lucrarile de hidroizolatii termice se vor verifica:
• stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2cm;
• existenta rosturilor de dilatare de 2cm latime pe conturul si in campul
sapelor peste termoizolatiile noi;
• protejarea preababila a termoizolatiilor de poliestiren cu foi bitumate;
• respectarea tehnologiei de executie a hidroizolatiilor
• starea de umiditate a stratului suport;
• lipirea corecta a foilor;
• latimea de petrecere a foilor (7-10 cm longitudinal si minim 10 cm
frontal);
• respectarea directiei de montare a foilor,
• in cazul izolatiilor subterane, mentinerea nivelului apelor freatice la
minimum 30 cm sub nivelub sapaturii;
• realizaea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie.
Verificarea lucrarilor de constructii din otel.

Verificarea calitatii lucrarilor se face la primirea pe santier a elementelor din
otel si a materialelor de asamblare livrate de uzina cat si la montarea pe santier a
elementelor de otel (conform normativului C 56-85 - caietub XIX).
Veriflcarea calitatii la primirea pe santier a subansamblelor din otel consta in:
• veriflcarea existentei si a continutului documentatiei de atestare a calitatii
cat si corespondenta lor cu proiectul;
• veriflcarea prin incercari directe a calitatii confectionarii edementelor din
otel (vizual si prin masuratori);
• verificarea prin incercari directe pe materialele care nu au certificat de
calitate.
Verificarea calitatii la primirea pe santier a materialelor de asamblare consta
din:
• veriflcarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare
a calitatii si corespondenta cu proiectul;
• verificarea prin incercari directe a materialelor care nu au certificat de
calitate.
Verificarea calitatii lucrarilor la montare se face inaintea monatarii propriu-
zise, astfel:
• se verifica proiectul pentru tehnologia de montare;
• efectuarea tuturor remedierilor necesare pentru defectele aparute pe
47
parcursul transportului.
Pe parcursul lucrarilor de montare se vor verifica:
• respectarea proiectului pentru tehnologia de montaj;
• realizarea de buna calitate a lucrarilor de montare si pozitionarea corecta
a elementelor din otel;
• receptia lucrarilor care devin ascunse (cordoane de sudura, suruburi
pretensionate) prin consemnarea lor in procese-verbale de lucrari ascunse;
• verificarea sudurilor cap la cap (daca este indicat in proiect) prin incercari
nedistructive;
• verificarea suruburilor de inalta rezistenta.
La terminarea lucrarilor de montare a fiecarei faze se verifica existenta si
continutul documentatiei de atestare a calitatii, care trebuie sa contina:
• certificate de calitate sau buletine de incercari pentru piesele folosite;
• procese-verbale de lucrai ascunse, buletine de incercare nedistructiva a
sudurilor cap la cap;
• tabele cu personalul sudorilor autorizati;
• fisele in care au fost consemnate rezultatele controlului imbinarilor;
• dispozitiile de santier ale proiectantului si beneficiarului;
• procesebe-verbale de remediere a deficientelor constatate.
La receptia lucraribor se vor verifica:
• existenta si continutul documetatiilor de atestare a calitatii elementelor
din otel, ale procesolor-verbale si notelor de constatare;
• prin sondaje se vor face verificari directe asupra elementelor folosite.
Verificarea lucrarilor de protectie contra agentior agresivi pentru
constructiile metalice.
Veriflcarea costructiilor metalice se va face la:
• pregatirea suprafetei ce urmeaza a fi protejata, conform STAS 10166-76;
• aplicarea stratului de protectie temporara (verificare vizuala);
• grosimea stratului de protectie la tablele zincate (masurarea cu elcometru
a stratului de Zn);
In timpul executiei protectiei se vor verifica:
• procesele-verbale referitoare la pregatirea suprafetei si la stratul de
protectie temporara;
• verificarea fiecarui strat (verificarea se face vizual);
• respectarea tehnologiei de aplicare a stratului.
Verificarea si receptia pe faze de lucrari se face astfel:
• se verifica vizual aspectul stratului de protectie;
• se verifica aderenta sistemului de protectie pe suportul retelei conform
STAS 366 1-65;
• se verifica grosimea sistemului de protectie, conform normativului C 139-
83;
• se verifica numarul de straturi aplicate.
48
Verificarea lucrarilor de instalatii electrice.

Verificari ce se efectueaza in timpul executarii lucrarilor (conform
normativului C 56-85 - XXIII):
• aparatele, echipamentele, utilajele si materialele ce urmeaza a fi folosite
se vor verifica scriptic si vizual (prin compararea cu ceea ce este prevazut in proiect);
• la conductele cu izolatii si manta si la cabluri se verifica continuitatea pe
fiecare colac;
• inainte de a incepe montarea elementelor instalatiei se va verifica:
- lungimea traseului;
- distantele minime admise fata de alte instalatii sau fata de alte repere
(pardoseli, teren natural etc.);
- pozitionarea traversarilor in diferite elemente de construcii
- elementele de sustinere a instalatiei si pozitionarea lor;
- pozitia dozelor aparatelor, consolelor, ramelor etc.
Verificari ce se efectueaza pe faze de lucrari:
• sistemul de macare a conductelor in vederea identificarii usoare a lor;
• legaturile ebectrice ale conductoaelor electrice se vor verifica vizual, prin
sondaje;
• la circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si
pamant;
• la instalatia de protectie prin legarea la pamant sau la nul se vor face
verificari in ordinea urmatoare:
- dupa montarea prizei de pamant se verifica rezistenta de dispersie;
- se instaleaza conductorul principal si se verifica continuitatea lui;
- se leaga elementele metalicl la conductorul principal si se verifica
continuitatea legaturilor;
• la nodul de instabare al tablourilor electrice, masinilor si echipamentelor
se va controba:
- modul si calitatea fixarii pe pereti;
- inaltimile si distantele de montare;
- existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, macare etc.
49
CRITERII SI METODE PENTRU DETERMINAREA PRIN MASURATORI A

TASARII CONSTRUCTIILOR
1. Generalitati
Prezentele instructiuni tehnice stabilesc metodologia de determinare a
deformatiilor terenului de fundare a constructiilor in timpul executiei si al exploatarii
acestora prin metode topogeodezice.
Deformatiile terenului de fundare sunt generate de starea de tensiuni provocata
de incarcarile transmise de constructie.
Deformatiile terenului de fundare produc asupra constructiilor:
- deplasari verticale - tasari si ridicari;
- deplasari orizontale (lunecari);
- rotiri
- incovoiere relativa exprimata prin raportul intre sageata si lungimea partii de
constructie care se incovoaie.
Masurarea deformatiilor terenului de fundare a constructiilor trebuie efectuata
pe intreaga durata a perioadei de executie si continuand pe pacursul exploatarii, pana
la atingerea conditiei de stabilizare a deformatiilor, prevazuta in proiectul de executie
sau de catre beneficiar.
Pentru constructiile aflate in exploatare dupa perioada de stabilizare a
deformatiior, se impun masuratori:
- in cazul aparitiei unor fisuri, crapaturi etc.;
- in cazul aparitiei unor deplasari, denivelari, inclinari etc.;
- dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundatii, alunecari de teren);
- la modificari importante ale conditiior de exploatare.
Deplasarile pe verticala ale terenului de fundare (tasari), cat si tasarile
fundatiilor pot sa produca in elemntele de rezistenta suprastructurii, cand acestea sunt
sisteme static-nedeterminate, modificari esentiale in stare de solicitare. Totodata
deformatiile pot fi insotite de solicitari de compresiune, intindere, incovoiere, torsiune
si forfecare. Principalele obiective ale urmaririi deformatiilor sunt:
• determinarea deplasarilor sau deformatiilor constructiilor, generate de
tasari ale terenului de fundare ca de exemplu: tasarea absoluta a fundatiilor izolate,
tasarea medie, tasarea relativa, inclinari ale fundatiilor sau ale cosntructiilor in
ansamblu si compararea acestora cu deplasarile sau deformatiile calculate;
• determinarea prin calcul a eforturilor si deformatiilor suplimentare ale
elementelor constructiilor si obtienerea de date necesare in vederea clarificarii
cauzelor unor degradari ale constructiilor;
• stabilirea unor elemente pentru definitivarea programului de executie si a
regimului de exploatare a constructiilor.
Constructiile la care trebuie determinate deplasarile si deformatiile datorate
deformatiilor terenului de fundare se stabilesc de proiectant pentru constructii noi, sau
de catre un organ de specialitate pentru constructiile existente, tinand seama de
importanta constructiei, de natura terenului de fundare si de conditiile de exploatare.
50
Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta

din activitatea de urmarire a comportarii constructiilor desfasurata in baza prevederilor
privind asigurarea durablitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii
constructiilor.
2. Executia masuratorilor
Instrumentarea constructiei si terenului de fundare se va stabili functie de tipul
si alcatuirea structurii de rezistenta, natura si distributia incarcarilor, de conditiile
geotehnice ale amplasamentului.
Pentru determinarea deplasarilor verticale prin masuratori topometrice se
folosesc:
a) repere de referinta (repere fixe), amplasate in afara zonei de influentare;
b) marci de tasare (repere mobile), fixate pe constructii.
a) Repere de referinta
Reperele de referina (reperele fixe) pot fi:
• de suprafata
• de adancime
Reperele de referinta (reperele fixe) trebuie amplasate:
• in afara drumurilor, cailor ferate, comunicatiilor subterane, depozitelor si
altor zone unde este posibila distrugerea reperului sau modificarea pozitiei acestuia;
• in afara zonelor afectate de presiunile transmise de fundatiile terenului;
• in umpluturi recent executate a caror consolidare nu este incheiata
• in pamanturi sensibile la umezire;
• in afara limitelor de influenta ale unor terasamente instabile, versanti
lunecatori, goluri carstice etc.
Reperele de referinta de suprafata
• sunt concepute in functie de posibilitatile de amplasare in pozitie verticala
sau orizontala;
• sunt concepute pentru fixarea in borne de beton care se amplaseaza in
afara zonei de influenta a constructiilor;
• sunt de constructie simpla si asigura precizie la masuratori.
Tipul reperului de referina se alege in functie de precizia impusa masurarii:
• in cazul unor masurari cu precizie ridicata si foarte ridicata, se vor utiliza
repere de refeitta de adancime, avand baza incastrata in roci semistancoase sau alte
formatiuni geologice practic incompresibile;
• in cazul unor masuratori cu precizie medie sau redusa se vor utiliza repere
de suprafata, avand baza coborata sub adancimea de inghet sau repere de referinta
fixate pe constructii vechi, ale caror tasari se considera a fi stabilizate.
Numarul reperelor de referina trebuie sa fie de cel putin trei, dispuse astfel
incat sa acopere cat mai uniform zona inconjuratoare a constructei. Distanta maxima la
care se amplaseaza reperele nu trebuie sa depaseasca 50-60 m fata de constructie.
Pentru protejarea reperelor se vor efectua imprejmuiri vopsite in culori de
constrast. Dupa montarea reperului, acestuia trebuie sa i se transmita cota de la cele
51
mai apropiate puncte ale retelei geodezice de stat sau locale.

Pe parcursul masurarii deplasarilor verticale trebuie controlata stabilitatea
reperelor de referinta la fiecare ciclu de observatie si prin citiri incrucisate sau
raportate la repere din reteaua geodezica.
b) Marcile de tasare (repere mobile)
Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se
fixeaza in elementele de constructie, astfel incat sa fie asigurata conservarea lor in
timp, pe intreaga durata a efectuarii observatiilor si sa permita efectuarea
masuratorilor atat in timpul executiei, cat si in timpul exploatarii constructiilor.
Marcile de tasare se pot amplasa la partea inferiora a constructiei, atat de-a
lungul perimetrului, cat si in interior, dar in mod obligatoriu fixarea marcilor de tasare
se face in cazul de fata la colturile constructiei.
Alcatuirea si dispunerea marcilor de tasare se stabilesc de catre unitatea care
efectueaza masuratorile, tinand cont de precizia impusa masurarii, de particularitatile
constructive (forma, dimensuuni, rigiditate) ale constructiei, de tasarea estimata si de
neuniformitatea acesteia, de conditiile geotehnice, geologice si hidrogeologice ale
amplasamentului, de particularitatile de exploatare ale constructiei, de asigurarea celor
mai favorabile conditii de efectuare a observatiilor, cu metoda de nivelinent aleasa.
Se recomanda ca montarea marcilor in elementele de rezistenta din interiorul
constructiei sa se faca numai in cazul in care nu se pot monta pe perimetrul exterior.
Marcile de tasare se vor amplasa astfel incat sa nu fie deteriorate sau acoperite de
finisajele care se vor executa ulterior.
Montarea marcilor se va face imediat dupa executarea fundatiilor sau dupa ce
constructia a depasit nivelul terenului cu 0,5-1 m.
La constructiile date in exploatare la care apare necesitatea urmaririi tasarilor,
amplasarea marcilor precum si masuraea tasarilor se vor face prin grija organului
tehnic al titularului investitiei.
Formele, dimensiunile si modul de incastrare al marcilor de tasare se pot
realiza in functie de tipul si importanta constructiei. La constructiile metalice, marca
va fi fixata prin puncte de sudura. De asemenea, se va tine seama ca locul de
amplasare a marcior sa dea posibilitatea asezarii mirei in pozitie verticala (asezarea
mirei sa nu fie impiedicata de cornise, balcoane etc.).
La alegerea formei si alcatuirii constructive ale marcilor de tasare se vor
respecta si prevederile STAS 10493-91.
In activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, atat in faza de executie
cat si in cea de exploatare, beneficiarul de investitie, proiectantul si executantul pot
utiliza si alte tipuri de marci de tasare decat cele prezentate in normativ, in functie de
conditiile concrete din amplasamentul constructiilor, de natura si de importanta
acestora, care sa asigure o precizie corespunzatoare.
3. Efectuarea masuratorilor.
a) Masurarea deformatiior.
Urmarirea deformatiilor unei constructii, datorate deformatiilor terenului de
52
fundare, prin metode topografice consta in masurarea modificarilor cotelor unor

puncte izolate, materializate prin marci de tasare fixate de constructie, prin raportarea
la repere de refeitta din reteaua geodezica.
In timpul exploatarii, masuratorile se fac in corelare cu modul de realizare a
incarcarii utile, specifice fiecarei constructii (silozuri, castede de apa, magazii etc.),
pana la atingerea incarcarii de regim. In continuare, masuratorile se fac da intervale,
astfel incat sa se poata stabili evolutia in timp a tasarilor, si continua pana la
indeplinirea conditiei de amortizare a deformatiior stabilite de proiectant.
Nivelmentul initial, pentru cotarea reperelor de referinta, trebuie executat cu
atentie, in conditii atmosferice favorabile, in sens direct si invers, sau cu doua
orizonturi.
Acest nivelment este deosebit de important, deoarece erorile cotelor reperelor
de care, ulterior, se vor lega toate observatiile efectuate asupra marcilor, denatureaza
in mod sistematic valoarea tasarilor inregistrate.
Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea masuratorilor pe pacursul
exploatarii pot fi modificate, in cazurile in care intervin actiuni care influenteaza
evolutia tasarilor, ca de exemplu: variatia importanta a nivelului apei subterane,
aplicarea unei incarcari in imediata vecinatate a constructiilor, baterea de piloti sau
alte surse de vibratii in apropiere, socuri seismice, etc. (aporximativ, intervalele 3luni
in primul an 6 lunii al doilea an si apoi din an in an, pana la atenuarea deformatiior).
Toate acestea vor fi consemnate in caietul de sarcini.
Precizia necesara masurarii deplasarilor verticale si orizontale se stabileste in
functie de valoarea estimata a deformatiei, precizata in proiect.
In functie de importanta constructiei si de particularitatile alcatuirii
constructive si ale conditiilor de exploatare, proiectantul poate stabili eroarea
admisibila de masurare si cerintele corespunzatoare privind precizia, pe baza altor
tipuri de deplasari sau deformatii estimate (tasari relative, incovoieri relative, inclinari
etc.), precipitatii abundente, precum si in cazul inmuierii terenudui de fundare la
constructii fundate pe pamanturi sensibile la umezire sau la apaitia de fisuri.
Precizia masurarii deplasarilor verticale si orizontale este consemnata in

tabelul 1.
In lipsa datedor privind valorile estimate ale deplasarilor, clasa conventionala

de precizie se poate determina dupa cum urmeaza:
I constructii din clasa I de importanta, stabilita conform STAS 10100/0-75,
constructii aflate in exploatare de peste 50 de ani, constructii fundate pe terenuri
compresibile;
II constructii fundate pe terenuri bune si de fundare, definite conform STAS
3300/2-85, cu exceptia terenurilor stancoase si semi-stancoase;
III constructii fundate pe terenuri dificile;
IV constructii de pamant.
53
b) Metode pentru masurarea deplasarilor verticale.

Deplasarile verticale ale terenului de fundare urmeaza a fi masurate cu una din
urmatoaerele metode sau cu o combinatie intre acestea:
• nivelment geometric;
• nivelment trigonometric;
• nivelment hidrostatic;
• metoda cu laser;
• fotogrametrie.
Nivelmentul geometric reprezinta metoda de baza pentru masurarea
deplasarilor verticale ale constructiilor. Sunt cunoscute metoda nivelmentului
geometric de mijloc, in circuit inchis, metoda retelelor constranse, pe reperele fixe ale
retelei de referinta si nivelment geometric de inalta precizie.
In functie de marimea si importanta constructiei, operatiile de prelucrarea
datelor se executa prin metode semiriguroase sau riguroase. Astfel, s-au elaborat
algoritmi de calcul, inclusiv de calcul direct al deformatiilor pe verticala, in functie de
variatiile diferentelor de nivel masurate in fiecare ciclu pe teren.
c) Metode pentru masurarea deplasarilor verticale
Deplasarile orizontale ale fundatiilor cladirilor si constructiior se masoara cu
una din urmatoarele metode sau cu o combinatie a acestora. Metoda nivelnentului
hidrostatic se foloseste atunci cand sunt de masurat puncte in interiorul cladirii, spre
care viza este impiedicata.
In functie de clasele de precizie ale masuratorilor, diferitele metode se
folosesc dupa cum urmeaza:
• Metoda vizelor incrucisate;
• Metoda vizelor independente;
• Triangulatia;
• Fotogrametria.
d) Metode pentru masurarea rotirilor
Rotirea fundatiilor (sau constructii in ansamblu) se masoara cu una din
urmatoarele metode sau cu o combinatie a acestora:
• metoda proiectiilor;
• metoda coordonatelor;
• masurarea unghiurilor sau directiilor;
• metode mecanice de masurare cu folosirea clinometrelor, nivelelor drepte
si inverse.
4. Inregistrarea, prelucrarea si interpretarea observatiilor.
Valorile masurate ale cotelor reperelor de referina si ale marcilor de tasare se
inregistreaza in caietul de nivelment.
Prelucrarea analitica a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii cuprinde:
verificarea carnetelor de teren, verificarea stabilitatii reperelor de referinta, calculul
deplasarilor marcior de tasare, stabilirea preciziei masuratorilor intreprinse, inclusiv
compararea erorilor inregistrate cu cele admisibile, pentru clasa conventionala de
precizie impusa.
54
Datele privind tasarile marcior se trec intr-un formular “Fisa de masurare a

tasarilor”.
Prelucrarea grafica a rezultatelor masuratorilor surprinde construirea pentru
fiecare marca de tasare si reper de referinta a unei diagrame de evolutie in timp a
tasarii, in corelare cu evolutia in timp a incarcarii transmise terenului de catre
constructie.
Se consemneaza totodata de catre executant si alte date necesare pentru
prelucrarea si interpretarea ulterioara a rezultatelor, ca de exemplu: dispozitia in plan a
costructiei cu amplasarea reperelor de referinta si a marcilor de tasare, date asupra
stadiului fizic atins de lucrare (numarul de nivele, cota cofrajului glisant etc.).
Fisa se completeaza dupe fiecare masuratoare pentru determinarea valorilor
tasarilor, in baza datelor din carnetele de observatii de teren. Fisa cuprinde si schita
reperelor si marcilor. Pe baza tasarilor marcilor individuale se calculeaza tasarea
medie a constructiei, a carei evolutie in timp se poate reprezenta in acelasi tip de
formular.
In cazul in care s-au efectuat citiri asupra unor marci de tasare plasate atat pe
conturul constructiei cat si in interior, se pot construii curbe de egala tasare din fiecare
ciclu de observatii.
Rezultatele masuratorilor de tasare se transmit, dupa fiecare ciclu de
observatii, proiectantului care pe baza interpretarii lor avizeaza asupra mentinerii,
modificarii sau sistarii programului de observatii.
5. Dosarul deplasarilor constructiilor
In baza rezultatelor masuratorilor tasarilor, proiectantul intocmeste, in
colaborare cu unitatea care a intreprins masurarile pentru fiecare obiect de constructie
aflat sub urmarire, in raport tehnic asupra tasarii constructiilor.
Pe masura desfasurarii masuratorilor, beneficiarul va atasa la dosar fisele de
masuratori ale tasarilor, diagramele cu variatia in timp a incarcarii si miscarii
constructiei, fisele sintetice etc.
In cazul aparitiei unor fisuri sau crapaturi ce pot fi atribuite deformatiei
terenului de fundare, beneficiarul va atasa la dosar procese verbale de constatare a
degradarilor, data aparitiei fisurilor si crapaturilor, forma si deschiderea lor, schite si
eventual fotografii, cat si evolutia lor in timp (datele masuratorilor privind deschiderea
si lungimea lor etc.).
Dosarul deplasarilor constructiei se va pastra de catre beneficiar pe toata
durata existentei constructiei, pentru a fi folosit atunci cand este cazul la expertizarea
starii constructiei.
55
INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND IMBINAREA ELEMENTELOR DE

CONSTRUCTII METALICE CU SURUBURI DE INALTA REZISTENTA
PRETENSIONATE
Imbinari cu suruburi
Control vizual
Prin examinarea vizuala se verifica daca suruburile au saibele, piulitele,
contrapiulitele (sau eventual alte piesu care au scopul de a impiedica desurubarea
piulitelor), prevazute in proiect, daca capetele suruburilor sau piulitelor de sprijin cu
toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si daca partea filetata a surubului
depaseste piulitele in afara ax 5... 10 mm.
Controlul trebuie efectuat la toate suruburile imbinarilor.
Suruburile care prezinta defecte vor fi inlocuite.
Controlul dimensional prin care se verifica:

- corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de
axebe imbinarii, a distantei intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele
elementului;
- grosimea totala a saibelor sa nu depasesca 70% din diametrul surubului
respectiv, iar capul surubului sa depasesca piulita cu doua pasuri de filet;
- daca exista suruburi oblice, nu se admit suruburi a caror oblicitate
depaseste 4% din grosimea pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu
oblicitate sub limita admisa nu trebuie sa depaseasca 15% din numarul total de
suruburi al imbinarii respective.
Controlul se face la toate suruburile imbinarilor. Masurarea se face cu sublerul
sau cu rigla gradata, in mm.
Abaterile limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt:
- la maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5mm;
- la maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 ... 1 mm;
- in total, abateri de cel mult 35% din numarul total al suruburilor din
element.
Controlul prin desfacerea suruburilor:
La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea
a 5% din numarul suruburilor fiecarei imbinari, dar cel putin a unui surub la fiecare
imbinare. Dupa desfacere se verifica diametrul surubului si al gaurii. Daca unul sau
mai mute din suruburile desfacute ale unei imbinari, diametrele nu corespund
prevederii proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de asezare nu este zencuita
pe o latime de 1-2 mm, iar marginea gaurii dintre piulita nu este debavurata. La toate
suruburile imbinarii se vor remedia deficientele constatate.
La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei, daca
capatul interior al portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul
grosimii saibei. Numarul incercarilor, tehnica controlului, precum si masurile ce
trebuie luate in cazul cand nu sunt respectate conditiile de calitate, vor fi identice ca la
56
punctul b) de mai sus.

Controlul prin strangerea cu chei obisnuite:
Controlul prin strangerea cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul
suruburilor fiecarei imbinari si cel putin la unul singur din fiecare imbinare. Controlul
se va efectua pentru efectuarea strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul
de strangere. Daca la cel putin unul din suruburile controlate se constata strangerea
nesuficienta, se vor controla toate suruburile imbinarii si se vor efectua strangerile
corecte. Nu se admit suruburi cu piulita sudata la tije.
Imbinari cu suruburi pretensionate.

Conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca imbinarile cu suruburi
pretensionate, precum si metodele de strangerea suruburilor si de verificare a calitatii
acestora, in toate fazele de montare, cat si dupa strangerea suruburilor pretensionate
sunt cele prevazute in instructiunile tehnice C 133-82, care trebuie respectate integral.
In conformitate cu acestea:
abaterile limita in zona imbinarii vor fi conform tabelului 1 figura 1.
Executia imbinarilor cu suruburi de inalta rezistenta se face de o echipa

speciala numita prin decizie de intreprinderea de constructii-montaj, conform
ordinului numarul 4 al Inspectoratului General de Stat pentru Investitii-Constructii, din
23 mai 1981; muncitorii atestati, seful de echipa si maistrul trebuie sa fie califlcati.
Conducatorul echipei poate fi inginer sau cel putin maistru.
Atestarea personalului echipei si a conducatorului, se face de unitatea de
constructiii-montaj in conformitate cu instructiunile speciflce elaborate de M.C. ind. in
colaborare cu MIM.
Receptiile furniturilor si lucrarilor de montaj se vor face in conformitate

cu prescriptiile in vigoare: STAS 767/0-77, STAS 8796/1, 2, 3-80, C 150-84 si C
133-82 si prevederile prezentului normativ.
In acest sens, rezultatele verificarilor si incercarilor mecanice ale furniturilor si
lucrarilor de montaj, in diversele faze de realizare a imbinarilor cu suruburi de inalta
rezistenta pretensionate, vor fi consemnate in documente de certificare a calitatii dupa
cum urmeaza:
- nota de constatare asupra preasamblarii uzinale, consemnandu-se
abaterile dimensionale de la limitele admisibile, remedierile efectuate si metodele
prescrise fobosite conform punctului 3.12, C 133-82; o copie dupa nota de constatare
se constituie in piesa la dosarul de receptie;
- nota de constatare asupra preasamblarii la santier, executata in conditiile
prezentate la punctul 3.19 C. 133-82 care se constituie, de asemenea, in fisa la dosarul
de receptie;
- documentele de certificare a calitatii organelor de asamblare: suruburi,
piulite, saibe, precum si buletinul de incercari mecanice efectuate la santier sau la
laboratoarele de specialitate, in cazurile de litigiu conform punctului 3.2 (C. 133-82);
- procesele verbale de veriflcare pe faze a calitatii executiei imbinarilor
57
prin suruburi de inalta rezistenta, in care se comsemneaza rezultatele verificarilor

efectuate in diferite faze de executie a montajulul, inclusiv pregatirea suprafetelor de
contact (punctul 3. 23, 3. 24, 3. 28, 3. 29, 3. 30 din normativul C 133-82)
Procesele verbale se vor intocmi conform modelului din anexa 4, din
normativul C 133-82.
Toate docuntentele de verificare a calitatli, emise pe baza verificarilor si

incercarilor mecanice executate pe santiere de intreprinderea de montaj, vor fi
certificate de beneficiar in momentul executarii lor.
Verificarile periodice in timpul exploatarii se efectueaza la intervale de
timp, in functie de destinatia constructiilor, precum si de conditiile de exploatare.
In afara acestor verificari la termenele normale, se vor executa verificari
suplimentare ori de cate ori vor surveni solicitari mecanice, fizice si chimice, depasind
limitele normale considerate in proiectare si in prezentele instructiuni, sau apar
defectiuni vizibile.
Veriflcarile se fac de catre beneficiar.
Solutiile de remdiere, in cazul unor situatii necorespunzatoare rezultate
din aceste verificari, vor fi stabilite pe baza de expertize tehnice si efectuate de
unitati de specialitate.
Imbinari nituite.
Principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca imbinarile
nituite, precuin si metoda de verificare a calitatii acestora, sunt cele indicate in STAS
767/2-78.
Verificarea calitatli la primirea pe santier

La primirea pe santier a elementelor din otel, livrate de uzina, sau a
materialelor metalice pentru montare, primite direct de la unitati producatoare, se va
efectua receptia de catre beneficiarul acestora in conformitate cu prevederile
“Regulamentului privind receptia, expedierea si primirea marfurilor, precum si
stabilirea raspunderii expeditorului, carausului sau destinatarului cu circulatia
marfurilor intre organizatii socialiste” aprobat prin HCM numarul 941/1959.
Subansamble ale elmentelor din otel livrate de uzina.

In cadrul receptiei pe santier a subansamblelor elementelor din otel livrate de
uzina, verificarea calitatii acestora consta din:
a) verificarea existentei si examinarea atat a continutului documentatiei de
atestare a calitatii elementelor din otel, (conform anexei XIX 1) care trebuie sa fie
transmisa de uzina la santier odata cu livrarea subansamblelor cat si corespondentei
calitatii otelului piesebor si a clasei de calitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile
proiectului de executie si ale presciptiilor tehnice. Documentatia de atestare a calitatii
trebuie sa cuprinda certificate de calitate a tuturor elementelor din otel livrate, acte
trebuie anexate:
- confirmarea scrisa a uzinei bazata pe certificate ale furnizorilor sai, sau pe
58
incercari proprii, la toate materialele utilizate corespund proiectului si prescriptiilor

tehnice. Documentele doveditoare se pastreaza si la uzina, cel putin pana la receptia
finala a obiectului;
- buletine de verificare nedistructiva pentru toate cordoanele de sudura cap
la cap executate in uzina si pentru care proiectul prevede astfel de incercari; din
buletine trebuie sa rezulte in mod clar clasa de calitate rezultata prin incercare;
- procese verbabe de receptie a montajului de proba preababil, daca acesta
este prevazut in proiectul de executie, cu specificarea realizarii contrasagetii prescrise;
- documente privitoare la incercarea prin incarcare a constructiei (care sa
includa rezultatele si concluziile incercarii), daca necesitatea acestei incercari a fost
prevazuta in proiectul de executie, in actele de control, sau a fost ceruta prin expertiza
tehnica;
- schite cu marcarea si pozitionarea elementelor din otel;
- piese scrise si desenate ale proiectului de executie care au suferit
modificari si completari pe parcursul executiei (in care am fost introduse modiflcarile
si completarile efectuate), insotite de aprobarea in scris a proiectantului si
beneficiarului, pentru fiecare din modificari.
Verificarea prin incercari directe a calitatii confectionarii elementelor din
otel (verificarea vizuala si prin masurare a formei si dimensiunilor, atat a pieselor care
alcatuiesc elementelor cat si a elementului in ansambbu, inclusiv imbinarile), a
pregatirile suprafetelor in vederea aplicarii protectiei anticorozive, precum si a
realizarii stratului de protectie temporara.
Incercari directe asupra calitatii materialebor si imbinarilor pentru toate
elementele furnizate fara certificat de calitate, pentru cele ce au fost deteriorate
inaintea montarii sau care provin din demontarea unei constructii existente.
Verificarea pregatirii suprafetelor si a realizarii stratului de protectie
temporara se va efectua in conformitate cu prevederile din caiet XX si in prezentul
normativ.
Verificarea subansamblelor se face bucata cu bucata. In cazul cand la unul sau
la mai multe subansamble se vor constata deficiente de calitate, acestea vor fi
consemnate in acte de constatare insotite de schite si detalii suficiente pentru ca
ulterior la verificarea cu delegatii uzinei, sa poata fi mai usor identificate.
Elementele pentru care nu a fost primita pe santier, partial sau total,
documentatia de la punctul “a” de mai sus, la care se constata neconcondanta intre
calitatea ce rezulta din documentatia primita de la uzina si aceea prevazuta in proiectul
de executie sau in prescriptiile tehnice, precum si cele la care, cu ocazia verificarii
calitatii prin incercari directe, s-au constatat deficiente, vor fi respinse la receptie,
luandu-se masurile prevazute in regulamentul de receptie, mentionat aprobat HCM
941/1959.
In cazul a la receptia uzinala a elementelor din otel au participat si delegati ai
unitatii de montare, verificarile de mai sus nu mai sunt obligatorii la primirea
matenialelor pe santier; in aceste cazuri se va controla daca nu s-au produs deformari
in timpul manipularii si transportului.
59
Materiabe de asamblare.
In cadrul receptiei la primirea pe santier a materialelor metalice (nituri,
suruburi, piulite, saibe, electrozi, fondanti, saibe pentru sudare, etc.) pentru montarea
elementelor metalice, verificarea calitatii acestora se va constata din:
a) verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a
calitatii materialelor si a corespondentei cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor
tehnice;
b) verificarea prin incercari directe a calitatii materialelor in conformitate cu
prevederile prescriptiilor tehnice corespunzatoare.
In cazul cand lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea producatoare,
cand centificatele nu contin toate elementele cerute prin comanda sau prin conditiile
proiectului de executie, precum si cand exista dubii asupra exactitatii datelor din
certificate, se vor face sau comanda de unitatea de montare, incercarile necesare
determinarii calitatii matenialelor respective.
Materialele care nu corespund la verificarea calitatii, vor fi respinse la
receptie, procedand in conformitate cu prevederile regulamentului de receptie
mentionat mai sus, aprobat prin HCM nr.941/1959.
Pentru suruburile de inalta rezistenta pretensionate se vor respecta prevederile
instructiunilor C 133-82.
Verificarea calitatii lucrarilor de montare
I. Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare.
a) Montarea elementelor oricarei constructii din otel va putea incepe numai
dupa efectuarea urmatoarelor verificari care sa ateste:
- intocmirea de catre intreprinderea care efectueaza lucrarile de montare, a
documetelor (proiectului) pentru tehnologia de montare, care trebuie sa aiba continutul
minim prevazut in anexa XIX-1.
- executarea integrala si de buna calitate de catre uzina a completarilor sau
remedierii deficientelor de calitate (in eventualitatea stabilirii necesitatii acestora cu
ocazia verificarilor din cadrul receptiei la primirea pe santier a elementelor din otel),
in conformitate cu avizul scris al proiectantului si prevederile prescriptiilor tehnice.
b) Verificarea existentei si a continutului documentatiei de atestare a calitatii
pieselor si a materialelor metalice folosite la consolidarea sau refacerea elementelor la
care s-au constatat deficiente:
- exactitatea axelor principale ale constructiei, precum si a elementelor in
raport cu axele constructiei;
- existenta si continutul documentedor de verificare si receptionare a
elementelor de constructii care constituie suporturi sau reazeme pentru constructia
metalica si care sa ateste ca sunt corespunzatoare proiectului, prescriptiilor tehnice si
capitolele respective ale prezentului normativ;
- pozitia in plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de aconare. Daca
buloanele nu sunt betonate sau sunt lasate in fundatii, gauri, care se vor betona la
montare, se va verifica exactiatea pozitionarii lor, daca au fost bine protejate si daca au
adancime suficienta;
- indreptarea de catre constructor a pieselor sau barelor elementelor din
60
otel, deformate in timpul manipularilor, depozitarii, transportului pe santier.

Indreptarea deformatiilor mai mari decat abateride STAS 767/0-77 trebuie sa, fie
executata in conformitate cu solutia aprobata in scris de proiectant;
- instruirea suficienta si insusirea conecta a tehnologiei de executie de catre
echipele care executa imbinarile cu suruburi pretensionate;
- existenta si pozitionarea corecta a elemntelor provizorii de sustinere,
ancorare, etc.
Toate verificarile de la acest punct vor fi efectuate de conducatorul tehnic al
lucrarii, impreuna cu delegatul beneficiarului sau al CTC, conform reglementarilor in
vigoare.
Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare.
In perioada executarii lucrarilor de montare se vor efectua verificari referitoare
la:
a) indeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare
a elementelor din otel;
b) realizarea de buna calitate (in conformitate cu prevederile proiectului de
executie ale prescriptiilor tehnice si ale prezentului normativ), a lucrarilor de montare,
precum si pozitionarea corecta a elemnetelor din otel. Verificarea dimensionala si
calitativa se face prin incercari directe, in mod permanent pe parcusul fazelor de
montare. Abaterile limita admise la lucrarile de montare sunt cele cuprinse in STAS
767/0-77.
c) receptia lucrarilor sau partilor de constructie care devin ascunse
(cordoane de sudura care nu mai sunt accesibile la sfarsitul fazei de lucrari,
prelucrarea marginilor piesedor care se imbina prin sudura la montare, executarea
diferitelor straturi ale protectiei anticorozive, verificarea calitatii curatirii elementelor
care se imbina prin suruburi pretensionate, etc.). Rezultatele verificarilor cu privine la
calitatea lucrarilor executate prin aceste operatii se consemneaza in procese verbale de
lucrari ascunse si conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare:
d) verificarea prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor cap la cap
realizate la montare, a caror verificare este indicata in proiectul de executie;
e) verificarea strangerii suruburilor de inalta rezistenta precum si realizarea
chituirii, grunduirii si vopsirii imbinarilor controlate (conform prevederilor
instructiunilor C. 133-82).
Receptia lucrarilor ce devin ascunse se va putea efectua in conformitate cu
“Instructiunile pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si
instalatii afenente” aprobat prin ordinul IGSC nr. 28 din 7 februarie 1976.
Urmariea respectarii conditiilor de calitate in perioada executiei diferitelor
etape ale lucrarilor de montare, se efectueaza conform caiet I, pct. 13, al prezentului
normativ, precum si personalul atestat pentru controlul imbinarilor cu suruburi
pretensionate, prevazut la pct. 3.31 din instructiunile tehnice C. 133-82. Conditiile de
calitate si metodele de verificare vor fi acelea indicate in proiectul pentru tehnologia
de montare, in proiectul de executie, in prescriptiile tehnice si in prezentud normativ.
In cazul constatarii unor deficiente de calitate sau depasirii abaterilor admise
la lucrarile de montare, acestea vor fi consemnate in mod detaliat in procesede verbale
61
de constatare, insotite de releveele necesare usoarei identificari a locurilor unde cu

respectarea stricta a prevederilor de la caiet I. Pct. 1.2 al prezentului normativ.
La terminarea lucrarilor de montare.
La terminarea fiecarei faze a lucrarilor de montare (prin care in specificul
constructiilor metalice, se intelege lucrarile de montaj a fiecarei categorii de elemente
din otel, pe un sector dat), se va efectua verificarea calitatii lucrarilor de montare
executate, care va cuprinde:
- examinarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii,
care trebuie sa cuprinda:
a) certificate de calitate sau buletine de incercari pentru toate piesele si
materialele metalice folosite atat la montare cat si la eventuale refaceri, consolidari sau
remedieri executate;
b) procesele verbale de lucrari ascunse, buletine de incencare nedistructiva a
sudurilor cap la cap, a caror executare la montare este prevazuta in proiectul de
executie, buletinele unorn eventuale incercari dispuse prin dispozitiile de santier ale
proiectantului, prin actele de control, etc.;
c) tabele cu pansonul sudorilor autorizati care au executat sudurile de
montare;
d) fisele in care au fost consemnate rezultatele controludul efectuat de
echipe speciale atestate, insarcinate cu executia si cu controlul imbinarilor de inalta
rezistenta, conform prevederilor C 133-82;
e) dispozitii de santier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul
montarii, referatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa structura
metalica, procesele verbale incheiate de organele de control in constructii;
f) procesede verbale de receptie a refacerii, consolidarii sau remedierii
tuturor deficientelor de confectionare si montare constatate eventual cu ocazia
receptiei elementelor si materialelor metalice la primirea pe santier, veriflcarea calitatii
in timpul montarii elementelor metalice, controalele efectuate de proiectant, beneficiar
sau organele de control in constructii;
g) piesele scrise si desenate ale proiectului de executie cu toate modificarile
si completarile intervenite pe parcursul montarii, insotite de aprobarea in scris a
proiectantului si beneficiarului pentnu fiecare in parte;
h) pentru suruburile de inalta rezistenta pretensionate, documentatia
intocmita este cea prevazuta la pct. 2.5.
Verificari directe se refera la:
a) terminarea integrala a lucrarilor de montare din cadrul fazei;
b) verificarea dimensionala si calitativa, bucata cu bucata, a imbinarilor si
celorlalte lucrari de montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul
fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolidari sau remedieri care au fost
dispuse prin actele de la pct. “d”. Abaterile limita admise la lucrarile de montare sunt
cele cuprinse in STAS 767/0-77. Verificare calitatii la terminarea fazelor de lucrari de
montare va fi efectuata de conducatorul tehnic al lucrarii si de delegatul
compartimentului CTC. In canal in care aceste lucrari sunt destinate sa fie ascunse,
verificarea si inregistrarea rezultatelor se va face conform instructiunilor respective.
62
Fazele lucrarilor de montare si ordinea cronologica a acestora, vor fi cele

mentionate in proiectul pentru tehnologia de monatare. Eventual, in cazul
nementionarii acestora in documentatia pentru tehnologie si montare, fazede se
stabilesc in scris la inceputul lucrarii, de conducatorul tehnic.
Specificarea verificarilor efectuate, rezultatele obtinute in cadrul verificarii
calitatii la terminarea fiecarei faze de lucnari de montare, precum si concluziile cu
privire la posibilitatea inceperii lucrarilor in cadrul fazei urmatoare, masurile pentru
remedierea deficientelor eventuale constatate in cursul verificarii, etc. vor fi
consemnate in procesele verbale.
Verificari in cadrul receptiei preliminare a obiectului.
Receptia preliminara a obiectelor care contin constructii alcatuite integral din
otel san mixte, se va efectua in conformitate cu ‘Regulamentul de efectuare a receptiei
obiectivelor de investitii (nr. 108030/1970).
In cadrul receptiei preliminare a obiectului, verificarea calitatii elementelor
din otel se efectueaza prin verificarea existentei si continutului documentatiei care
atesta calitatea precum si prin veriflcari directe.
Pentru constructia metalica care intra in componenta obiectului de
receptionat, intreprinderea de montare, in colaborare cu beneficiarul, este obligata a
pregatii si preda comisiei de receptie (indosariate si insotie de borderou);
a) documentatiile de atestare a calitatii elementelor din otel (mentionata la
pa. 3.1.), a materialelor de montare (mentionata la pct. 3.2. si a lucrarilor de montare
pa. 4.3.);
b) procesele verbale si actele de constatare incheiate cu ocazia verificarii
prin incercari directe a calitatii elementelor din otel (mentionate la pa. 3.1.) si a
materialelor metalice de montare (mentionate la pa 3.2.), la inceperea lucrarilor de
montare (mentionate la pct 4.1.), pe parcursul efectuarii lucrarilor (mentionate la pa.
4.2.) si in incercarile directe la terminarea fazelor de lucrari (mentionate la pa. 4.3.).
Comisia de receptie preliminara, prin membrii sai de specialitate si prin
specialistii din afara ei (conf. pa. 20 al regulamentului de efectuare a receptiei
obiectivelor de investitii) in cadrul verificarilor pe intregul obiect, va efectua pe
constructia metalica:
a) verificarea existentei si a continutului documetatiilor prevaznte la pa.
5.1., precum si a realizarii frecventei incercarilor directe in conformitate cu
prevederile proiectului, prescriptiilor tehnice si a prezentului normativ. In cadrul lipsei
totale sau partiale a documentatiilor mentionate, sau cand se va constata o frecventa
mai redusa a verificarilor, comisia de receptie va stabili daca este necesar sa fie facute
noi incercari, verificari sau daca este necesara expertizarea tehnica in scopul de a se
confirma calitatea elementelor sau lucrarilor atestate prin documentele lipsa.
b) verificarr directe prin sondaje, in numar suficient pentru a-si putea forma
convingerea asupra indeplinirii calitatii lucrarilor, in confonnltate cu prevederile
documentatiei prezentate. In cazul ca o parte din aceste verificari dau rezultate
nesatisfacatoare, se va proceda conform caiet I. pa. 2.5.din prezentul normativ.
In toate cazurile in care documentele necesare lispesc, sunt insuficiente sau
consemneaza rezultate necorespunzatoare, comisia va proceda conform prezentului
63
normativ, caiet I, pa. 2.8.
64
Formular 1
OBSERVATII VIZUALE
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
STAREA
FUNDATIILOR
Fenomenele urmarite:
DA NU
 Fisurare  
 Macinare  
 Fisurare evolutiva  
 Segregare  
 Inclinari  
 Sparturi  
 Armaturi aparente  
 Tasari neuniforme  
 Armaturi corodate  
 Tasari neuniforme  
 Infiltratii  
 Cai de conducere a apei in fundatii  
65
Formular 2
OBSERVATII VIZUALE
ABATEREA IN CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

INALTINE A
SUPRAFETEI
FUNDATIEI
(max 5 mm)
STAREA CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

TERASAMENTELOR
IN ZONA
ADIACENTA
FUNDATIEI
DA NU
 Surpari  
 Alunecari de teren  
 Eroziuni  
 Excavatii adiacente  
66
Formular 3
OBSERVATII VIZUALE
STAREA DE CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

DEFORMATIE A
ELEMENTELOR
GEOMETRICE DE
ANSAMBLU LA
CONSTRUCTII
METALICE
DA NU
 Deformatii vizibile verticale la stalpi  
 Deformatii vizibile orizontale la stalpi  
 Indoirea elementelor de rigidizare(pana, contravantuiri)  
 Forfecarea sau smulgerea niturilor sau suruburilor  
 Fisurarea sudurilor  
67
Formular 4
OBSERVATII VIZUALE
STAREA PROTECTIEI CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

ANTICOROZIVE
DA NU
 Schimbarea culorii stratului de protectie 

 Pierderea luciului stratului de protectie 

 Exfolierea stratului de protectie  
 Fisurarea stratului de protectie  
 Desprinderea stratului de protectie 

 Aparitia produsilor de coroziune ai stratului de protectie  
68
Formular 5
OBSERVATII VIZUALE

CONSERVARII
IMPREJMUIRILOR
DA NU
 Deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale 

 Deteriorarea punctelor de acces  
 Deteriorarea fundatiilor la stalpi 

 Deteriorarea plasei de sarma  
 Deteriorarea panourilor prefabricate de gard  
 Acte de vandalism  

CONSERVARII
DRUMURILOR DE
ACCES
DA NU
 Inundatii  
 Baltiri  
 Surpari 

 Deteriorarea stratului de beton  
69
Formular 6
MASURI SIMPLE CARE SE POT REALIZA IN TIMPUL FUNCTIONARII
CONTROLUL TASARILOR
URMARIREA ABATERII IN INALTIME A SUPRAFETEI SUPERIOARE A
PLACII DE SPRIJIN PE BLOCUL DE FUNDATIE
Valoarea maxima admisa ±1,5mm Valoarea obtinuta se inscrie
in limitele admise
Valoarea DA NU
determinata
URMARIREA ABATERII DIFERENTELOR LUNGIMILOR INTR-O

SECTIUNE
Valoarea maxima admisa 1/1000 Valoarea obtinuta se inscrie
max. 2mm in limitele admise
Valoarea DA NU
determinata
70
Formular 7
URMARIREA ROTATIEI RELATIVE IN SECTIUNEA SUPERIOARA SI

INTERMEDIARA
in limitele admise
Valoarea DA NU
determinata
CONTROLUL VERTICALITATII
URMARIREA ABATERII INCLINARII AXELOR STALPILOR
max. 15mm in limitele admise
Valoarea DA NU
determinata
71
Formular 8
DETERMINAREA VALORII PRINDERILOR ORGANELOR DE

ASAMBLARE CU CHEIA DINAMOMETRICA
Valoarea maxima admisa Valoarea obtinuta se inscrie
in limitele admise
Valoarea DA NU
determinata
72
Formular 9
OBSERVATII VIZUALE

INTEGRITATII SI
CONTINUITATII
HIDROIZOLATIILOR
DA NU
 Fisurari ale stratului de protectie al hidroizolatiilor  

 Faiantari ale stratului de protectie 

 Degradari ale stratului de protectie  
 Dezlipiri ale hidroizolatiei 

 Crapaturi ale stratului de protectie 

73
Formular 10
OBSERVATII VIZUALE
STAREA RIGIDITATII CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

SCARILOR METALICE
SI BALUSTRADELOR
DA NU
 Pierderea rigiditatii 

 Ruperea unor elemente  
 Desprinderea unor elemente  
 Lipsa sau deteriorarea organelor de prindere  
 Pierderea protectiei anticorozive 

74
Formular 11
OBSERVATII VIZUALE

INSTALATIILOR
SANITARE
INTERIOARE
DA NU
 Aparitia unor zone umede pe pereti si plansee 

 Conducte de alimentare cu apa defecte 

 Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala 

 Distrugerea hidroizolatiei dintre perete si cazile de baie  
 Scurgeri de apa pe lenga preaplin 

 Condensarea umiditatii din aer pe suprafata rece la conductele neizolate


 Condensarea umiditatii aerului pe tencuiala care acopera conducte neizolate sau
izolate necorespunzator  
75
 Tasarea locala a terenului pe traseul retelelor sau in jurul caminelor

 
 Existenta unui robinet deschis care debiteaza o cantitate mai mare decat poate
prelua conducta de canalizare  
 Presiunea scazuta in retea 

 Blocarea partiala sau totala a unor armaturi  
 Neechilibrarea retelelor de distributie  
 Controlul vizual al etanseitatii instalatiei 

Formular 12
OBSERVATII VIZUALE

INSTALATIILOR DE
CANALIZARE
DA NU
 Tasari ale terenurilor sau pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul conductelor
 
 Depistarea unor anomalii in functionarea retelei de canalizare (refulari
periodice, reducerea debitului evacuat) 

 Urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia petelor de umezeala sau baltiri
76


 Existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a gurilor de camin 

 Peretii tuburilor au suferit fisuri, deformatii eroziuni 

 Controlul subsolurilor si canalelor tehnice pentru depistarea scurgerilor sau
infiltratiilor  
 Controlul depunerilor de gunoaie pe capacele de scurgere a apelor 

Formular 13
OBSERVATII VIZUALE

INSTALATIILOR DE
STINGERE
INCENDIILOR
DA NU
77
 Asigurarea in permanenta a rezervei de apa  

 Curatirea de praf, scame  
 Starea tehnica a celei de a doua surse de alimentare cu energie a statiei de
pompare 

 Starea pompelor de stingere a incendiilor  
Formular 14
OBSERVATII VIZUALE
STAREA CAPACITATII CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

DE ASIGURARE A
DULAPURILOR CE
CONTIN APARATAJ
DA NU
 Deteriorarea incuietorilor si zavoarelor 


 Deteriorarea modului de inchidere a usilor  
 Deteriorarea balamalelor  
78
STAREA CAPACITATII CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

DE ETANSARE A
DULAPURILOR CE
CONTIN APARATAJ
DA NU
 Deteriorarea garniturilor  
 Deteriorarea modului de inghidere a usilor  
 Starea pompelor de stingere a incendiilor  

ANSAMBLU A
DULAPURILOR CE
CONTIN APARATAJ
DA NU
 Deteriorari in interiorul cutiei de cablaj 


 Deteriorarea protectiei anticorozive la interior 

 Deteriorarea sau lipsa cordonului de impamantare  
STAREA RIGIDITATII CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

CABLURILOR CE
CONTIN ENERGIE
ELECTRICA
79
DA NU
 Desprinderea de podurile de cabluri datorita ruperii elementelor  

 Desprinderea cablurilor din bratari in cazul pozarii aparente pe cladiri
 
 Aparitia urmelor de lovituri pe mantalele cablurilor sau ale tuburilor de
protectie 

 Prezenta cablurilor in zone neprotejate 


CONTINUITATE A
TUTUROR
LEGATURILOR LA
PRIZA DE PAMANT
DA NU
 Lipsa continuitatii legaturilor la priza de pamant  
 Lipsa cordoanelor de impamantare  
 Deteriorarea cordoanelor de impamantare  
 Desprinderea din cleme  
 Desprinderea cablului de coborare din suportii de fixare(gheata) 

CONECTARE LA
CENTURA DE
IMPAMANTARE A
CARCASELOR
METALICE
DA NU
 Deprecierea sau lipsa surubului de impamantare  
 Lipsa cordonului de impamantare 

 Lipsa cordonului de legatura la priza de impamantare 

80

CONTINUITATE A
ELEMENTELOR DE
PROTECTIE
IMPOTRIVA
TRASNETULUI
DA NU
 Deprecierea sau lipsa elementelor de continuitate la protectia inpotriva

trasnetului 

 Deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor  

CORODARE A
INSTALATIILOR DE
LEGARE LA PAMANT
PRIN DEZGROPAREA
PE O PROTIUNE DE
INTRARE IN SOL A
LEGATURILOR LA
PRIZA DE PAMANT PE
O ADANCIME DE 0.3-
0.7M
Formular 15
81
MASURAREA REZISTENTEI DE DISPERSIE

Valoarea maxima admisa Valoarea obtinuta se inscrie
in limitele admise
Valoarea DA NU
determinata
Conform buletinului de masurare a prizei de pamant nr……………………….

emis la data de………………………………………………………………………
82
83
PRECIZIA MASURARII DEPLASARILOR VERTICALE SI ORIZONTALE
Valoarea Eroarea admisibila a deplasarilor Clasa

deformatiilor Verticale Orizontale conventionala de
estimata in proiect (mm) (mm) precizie
(mm)
sub 30 ±0.5 ±1.0 I
30 - 100 ±1.0 ±2.0 II
100 - 500 ±3.0 ±6.0 III
peste 500 ±10.0 ±15.0 IV
84
85

Ghid (Constr - Metalice)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid (Constr - Metalice)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID PENTRU URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR

Prezenta documentatie stabileste cadrul legislativ, organizatoric, informational

• CENTRU DE DISTRIBUTIE SI DEPOZITARE PRODUSE

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este o actiune sistematica

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este instituita de:

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei (urmarirea curenta) se va

Constatarile facute in cadrul actiunii de urmarire curenta se vor inregistra in

Prin urmarirea curenta se culeg sistematic date privind starea tehnica a

Aceasta obligatie revine proprietarului conform prevederilor Legii nr.

Prezenta documentatie a fost elaborata in conformitate cu prevederile din:

1. Legea 10/1995, Legea privind calitatea in constructii;

22. I20-94, Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului;

Urmarirea comportarii in exploatare

Prezentul “Ghid al urmaririi comportarii in exploatare “va face parte

• JURNALUL EVENIMENTELOR, care va cuprinde rezultatele

• FISELE DE OBSERVARE contin date referitoare la elementele asupra

• RAPOARTELE PERIODICE sunt forma de raportare si de informare a

Ghidul urmaririi comportarii in exploatare impreuna cu anexele pe care le

1.Urmarirea curenta a comportaril constructiilor

Prevederiie referitoare la urmarirea comportarii constructiilor instructiunile de

Legea nr. 10 privind Calitatea in Constructii

Prevedereile acestei legi se aplica constructiilor de orice categonie si

Sistemul calitatii se compune din:

• Reglementari tehnice in constructii;

Conform legii, sunt obligatontii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de

Obligatiile prevazute mai sus revin urmatorilor factori:

Aptitudinea in exploatare este data de indeplinirea acelor cerinte esentiale

3.1.1.Cerinta A. Rezistenta si stabilitate

Cerinta „Rezistenta si stabilitate” presupune ca actiunile susceptibile de a se

Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oricaror avarii provenite din:

Rezistenta presupune excluderea oricaror avarii provenite din eforturile

Ductilitatea implica aptitudinea de deformare postelastica a elementelor si a

Durabiitatea se refera la:

• satisfacerea exigentelor de performanta pe toata durata de viata a cladirii;

3.1.2.Cerinta B. Siguranta in exploatare

3.1.3.Cerinta C. Siguranta la foc

rezistenta la foc de 3 ore si goluri protejate cu usi rezistente la foc.

3.1.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea

Aceasta cerinta se refera la asigurarea calitatii aerului, apei, solului, la

3.1.5.Cerinta E. Protectia termica, hidrofuga si economia de energie

Prin aceasta cerinta se urmareste satisfacerea unor deziderate care conduc la

3.1.6.Cerinta F. Protectia la zgomot

In cadrul acestei cerinte se examineaza modul in care sunt respectate limitele

Un exemplu al cerintei de protectie la zgomot este acela ca zgomotul produs

3.1.7.Cerinte impuse de beneficiar

Cerintele impuse de beneficiar se refera la capacitatea, randamentul si calitatea

• Capabiitate: capacitatea elementelor de constructii si instalatii de a-si

• Fiabilitate: probabilitatea ca elementele de Constructii si instalatii sa

Analizarea cerintelor din punct de vedere al fenomenelor Cerinta A.

1. In cazul fundatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisurare;

2. In cazul terasamantelor zonei adiacente fundatiilor fenomenele care s-ar putea

3. In cazul elementelor structurale - fenomenele care s-ar putea produce sunt:

4. In cazul postamentelor de ancorare - rigidizare a confectiilor si constructiilor

5. In cazul elementelor structurale ale confectiilor metalice fenomenele care s-

4.2. Cerinta B. Siguranta in exploatare

Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor sa creeze disfunctiuni in ceea

4.2.1. In cazul protectiei anticorozive - fenomenebe care s-ar putea produce

4.2.2. In cazul hidroizotatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt:

4.2.3. In cazul scaritor metalice, platformelor de odihna si balustradetor -

4.2.4. In cazul imprejmuirilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt:

4.2.6. In cazul elementetor de protectie impotriva trasnetului - fenomenele

4.3. Cerinta C. Siguranta in foc

4.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea