GRADINITA 205 - Manual de Urmarire A Constructiei

MANUAL DE EXPLOATARE SI
URMARIRE IN TIMP A
COMPORTARII CONSTRUCTIEI
EXTINDERE GRADINITA NR. 205 –CONTRACT

Denumire proiect: R33353 din 13.10.2019Calea Ferentari nr. 2, sector 5,
Bucuresti
Calea Ferentari, nr. 2, nr. cad. 232406,Sector 5,
Adresa:
Bucuresti
PRIMARIA SECTOR 5 cu dreptul de administrare

Beneficiar:
delegat catre GRADINITA NR. 205
Proiectant General: SC IMPROVE ARCHITECTURE SRL
Numar proiect: 689/ 2020
Faza proiectului: PT+DE

EXTINDERE GRADINITA NR. 205 - CONTRACT R33353 din 13.10.2019
Calea Ferentari nr. 2, sector 5, Bucuresti
CAPITOLUL 1 - CUPRINS
A. URMARIREA IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI
B. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE INSTALATII SI ECHIPAMENTE
C. EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE
D. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE SI CLIMATIZARE
1
© SC IMPROVE ARCHITECTURE SRL / 2022
A. URMARIREA IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI
Generalitati
Prezenta documentatie stabileste cadrul legislativ, organizatoric, informational si normele
tehnice in vigoare care stau la baza desfasurarii activitatii de urmarire a comportarii constructiei,
instalatiilor si echipamentelor pentru investitia EXTINDERE GRADINITA NR. 205 - Calea
Ferentari nr. 2, sector 5, Bucuresti.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este o actiune sistematica de observare,
examinare, investigare a modului in care raspund sau reactioneaza constructiile in decursul utilizarii
lor, sub influenta agentilor de mediu, a conditiilor de exploatare si a interactiunii constructiilor cu
mediul inconjurator si cu actiunile utilizatorului.
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de viata a

constructiei incepand cu executia ei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare a
informatiilor rezultate din observare si masuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza
proprietatile constructiilor in procesul de interactiune cu mediul ambiant si tehnologic.
Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiilor este de a detine informatii in vederea
asigurarii aptitudinilor acestora pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru prevenirea
incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti si
de degradare a mediului, cat si detinerea de informatii necesare perfectionarii activitatii in constructii.
Efectuarea actiunilor de urmarire a comportarii in timp a constructiilor se executa in vederea
satisfacerii prevederilor privindurmatoarele cerinte esentiale prevazute in legea nr. 10/1995.
a. rezistenta si stabilitate;
b. siguranta in exploatare;
c. siguranta la foc;
d. igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e. izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
f. protectie impotriva zgomotului;
g. cerinte de durabilitate;
h. cerinte privind capacitatea de exploatare.
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este instituita de:

- HG 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora - Norme de intocmire a cartii tehnice a constructiei
- HG 766/1997 - Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in
timp si postutilizarea constructiilor.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei (urmarirea curenta) se va realiza prin

examinare vizuala, cu mijloace simple de masurare de uz curent, in conformitate cu prevederile din
cartea tehnica, a obiectivului si reglementarile tehnice de urmarire a comportarii in exploatare.
Constatarile facute in cadrul actiunii de urmarire curenta se vor inregistra in cartea tehnica a
constructiei. In cazul constatarii unor degradari se stabilesc masurile de interventie sau dupa caz se va
solicita o consultanta de specialitate.
Prin urmarirea curenta se culeg sistematic date privind starea tehnica a constructiei, in scopul
depistarii si semnalarii din faza incipienta a situatiilor ce pericliteaza aptitudinea de expboatare a
constructiei, sub aspectul durabilitatii sigurantei, confortului si economicitatii in vederea luarii din
timp a masurilor de interventie necesare pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora.
Aceasta obligatie revine proprietarului conform prevederilor Legii nr. l 0/1995, art.25, aliniatul
"c" si al „Regulamentului privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor", art. 15 si a normativului P 13.
2
CAPITOLUL 2 CADRU LEGISLATIV

Prezenta documentatie a fost elaborata in conformitate cu prevederile din:
PREVEDERI GENERALE COMUNE +ARHITECTURA:
- Legea 10/1995, privind calitatea in constructii, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare;
- Legea 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare;
- Legea 350/2001, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- Legea 372/2005, privind performanta energetica a cladirilor, republicata;
- Legea 287/2009, privind Codul Civil, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea 220/2008, pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse
regenereabile de energie, republicata;
- Legea 265/2006, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind
protectia mediului;
- Legea 319/2006, privind securitatea si sanatatea in munca;
- O.G. nr.20/2010, privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea unitara a legislatiei Uniunii
Europene care armonizeaza conditiile de comercializare a produselor, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- H.G. 668/2017, privind stabilirea conditiilor pentru comercializarea produselor pentru
constructii;
- H.G. 766/1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii, cu
- H.G. 272/1994, Regulanient privind controlul de stat al calitatii constructiilor;
- H.G. 273/1994, pentru aprobarea unor regulamentului privind receptia constructiilor, cu
- Ordin M.D.R.L 839/2009, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarie si completarile ulterioare;
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii;
- Norme generale de protectie a muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in
colaborare cu Ministerul Sanatatii cu ordinul comun nr.508/933/2002;
- Ordin 119/2014, pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de
viata al populatiei;
- Decizia nr.177/1999, a Primului Ministru privind Normele tehnice privind proiectarea si
executarea adaposturilor de protectie civila in cadrul constructiilor noi;
- O.G. 195/2005, privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordin M.D.R.T. 2513/2010, pentru modificarea Reglementarii tehnice ”Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor”, indicativ C107-2005;
- Ordin M.D.R.T. 1590/2012, pentru modificarea Reglementarii tehnice ”Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor”, indicativ C107-2005;
- H.G. 925/1995, Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si a constructiilor;
- H.G. 266/1994, Aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe;
- Ordin MLPAT nr. 31N din 02.10.1995 -Instructiuni privind autorizarea responsabililor cu
urmarirea speciala a comportarii in exploatare a constructiilor;
- Ordin MLPAT nr. 31N din 02.10.1995 -Procedura privind emiterea acordului I.S.C.L.P.U.A.T.,
pentru inerventii in timp asupra constructiilor;
- C 56-85, Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente;
- P 118-99, Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea
focului.
- Legea 90/1996 privind protectia muncii
- Norme generale de protectia muncii
3
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii in

constructii – ed.1995
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime
- Ord. MMPS 255/1995 – normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala
- Normele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MAI nr.
163/28.02.2007
- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 – Normativ C300-1994
- Hotarâre nr. 675/2002 privind modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr.
766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii Publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din 11/07/2002;
- Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor.
REZISTENTA
- SR EN 1990-1 — Actiuni in constructii;
- Indicativ CR 0-2012 — Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii;
- P100-1/2013 — Cod de proiectare seismica. PARTEA I - Prevederi de proiectare pentru clădiri;
- SR EN 1998-1:2004 — Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur;
- SR EN 1992-1-1:2004 — Calculul structurilor din beton armat;
- CR 2 CR 2 – 1 – 1.1:2011 — COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI
STRUCTURALI DE BETON ARMAT
- CR-1-1-3/2012 — ” Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”
- Indicativ NE012-1:2007 — COD DE PRACTICĂ PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR
DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT. PARTEA 1: PRODUCEREA
BETONULUI;
- NP112/2014 — „Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa”;
- CR 6/2013 — ”Cod de proiectare a structurilor din zidarie”;
- NE 036:2014 — COD DE PRACTICĂ PRIVIND EXECUTAREA ŞI URMĂRIREA
EXECUŢIEI LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE;
- NP 005/2003 — „Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn”;
- SR EN 1995-1-1 – “Proiectarea structurilor din lemn” ;
- SR EN 1990:2004/NA:2006 - Bazele proiectării structurilor;
- SR EN 1991-1- Acţiuni asupra structurilor;
- SR EN 1992-1 - Proiectarea structurilor de beton;
- SR EN 1997-1:2004/ Proiectarea geotehnica;
- SR EN 1998-1:2004 - Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur;
- SR EN 1993-1-8:2006. "Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel, Partea 1-8: Proiectarea
îmbinarilor;
- CR 1-1-4-2012 Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea
vântului;
- CR 0-2013 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii;
- CR 1-1-3-2012 Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor;
- P 100-1/2013 Cod de proiectare seismică prevederi de proiectare pentru clădiri;
- CR 6-2013 Cod de proiectare pentru structuri din zidărie.
INSTALATII ELECTRICE
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii-MLPAT 1993;
- Legea protectiei muncii nr.90/1996 modificata prin Legea nr.177/2000 pentru modificarea si completarea
Legii protectiei muncii nr. 90/1996;
- Norme generale de protectie a muncii 2003 aprobate de MMSS cu nr. 508/20.11.2002 si MSF cu nr.
933/25.11.2002;
4
- Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice - NSPM 65/2002;
- Norme specifice de protectie a muncii la utilizarea energiei electrice in medii normale – NSPM
111/2002;
- Normativ I7/2011;
- P118/3-2015 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor. Partea a III-a – Instalatii de
detectare, semnalizare si avertizare incendiu;
- STAS 12604-4/89 -5/90 - Protectia impotriva electrocutarii;
- STAS 2612/87 - Protectia impotriva electrocutarii. Limite admise;
- STAS 4102/85 - Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau la nul;
- Norme tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor la executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente – C300/94;
- Instructiuni PSI - PE-009/93;
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor din domeniul lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei. Prevederi generale indicativ NP073/2002;
- ORDIN Nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor, cu completarile ulterioare.
Standarde:
SR-EN 60947- - Aparataj industrial de joasă tensiune. Marcarea bornelor şi număr caracteristic.
1-:2008 Reguli generale
SR EN 60034-6 - Masini electrice rotative. Partea 6: Moduri de racire

:2002
STAS 2612-87 - Protecţia împotriva electrocutărilor – Limite admise
SR EN 60947-4- - Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare si demaroare de motoare.

1:2010 Contactoare si demaroare electromecanice
SR EN 60529 - Grade de protecţie asigurate prin carcase. (Cod IP)

:1995/A1:2003
SR HD 21.1 - Conductoare si cabluri izolate cu materiale termoplastice de tensiune nominala

S4:2004 pana la 450/750V inclusiv. Partea 1: prescriptii generale
SR HD 516 Gid de utilizare a cablurilor de joasa tensiune armonizate

S2:2002
SR HD 384.4.46 - Instalatii electrice in constructii. Partea 4:Masuri pentru asigurarea secu ritatii.
S12/2004 Capitolul 46 sectionare si comanda
SR HD 384.5.537 - Instalatii electrice in constructii. Partea 5:Alegerea si instalarea echipamentelor

S2:2003 electrice, Capitolul 53: Aparataj. Sectiunea 537 Dispozitive de sectionare si
comanda
SR EN 50164 - Componente de protectie impotriva trasnetului (CTP)

(standard pe parti)
SR CEI 60050- - Vocabular electrotehnic international. Partea 195:Legare la pamant si protectie

195:2003 + impotriva socurilor electrice.
A1:2006+
A11:2009
SR EN 60598 - Corpuri de iluminat.

(Standard pe parti)
5
SR EN 60898- Aparate electrice mici. Intreruptoare automate pentru protectia la supracurenti

2:2007 pentru instalatii casnice si similare. Partea 2: Intreruptoare automate pentru
functionare in curent alternativ si in curent continuu
SR CEI 61200- - Ghid pentru instalatii electrice. Partea 53: Alegerea si instalarea echipamentelor
53:2005 electrice. Aparataj
SR EN 54- - Sisteme de detectare si de alarma la incendiu. Partea 2: Echipament de control

2+AC:2000 si semnalizare
SR CEI 60884-1: Fişe şi prize pentru uz casnic şi similar. Partea 1: Prescripţii generale
2003
SR EN 60269-1: - Sigurante fuzibile de joasa tensiune. Partea 1: Prescriptii generale

2001
SR EN 60947-4-1: -Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-1: Contactoare şi demaroare de motoare.

2010 Contactoare si demaroare electromecanice
SR EN 60081: Lămpi fluorescente cu două socluri. Prescripţii de performanţă.

2003
SR EN 61386 - Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice.

(standard pe parti)
SR EN 50086-1: - Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice. Partea 1: Reguli

generale
2001
SR EN 60598-2-2+ Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii speciale. Secţiunea 2: Corpuri de iluminat

A1:1998 încastrate.
STAS R 9321 - Prefabricate electrice de joasă tensiune
Normative. Prescripţii. Instrucţiuni
I7-2011 - Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice

aferente cladirilor
NTE 007/08/00 -Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice
NTE 002/03/00 - Normativ de incercari si masuratori pt sistemele de protectii , comanda –

control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor.
PE 136/88 - Normativ republican privind folosirea raţională a energiei electrice
C56-02 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor

aferente
PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile.
P118/3/2015 - Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor. Partea a III-a –

Instalatii de detectare, semnalizare si avertizare incendiu
- Normativ PSI pe durata lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora – indicativ C 300/1994;
- Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor I7-11;
6
- Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, partea a III-a- Instalatii de detectare, semnalizare
si avertizare P188/3-2015;
- Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din domeniul lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei. Prevederi generale. Indicativ NP 073/2002;
- SR ISO 3864-1:2009 CT 55 Simboluri grafice. Culori si semne de securitate;
- Legea307/2006 – privind apararea impotriva incendiilor;
- Norme generale de aparare impotriva incendiilor - aprobate cu ordinul MAI 163/ 28.02.2007;
- Legea 481/2004 privind protectia civila modificata si completata cu Legea 212/2006.
Măsuri de tehnica securităţii muncii şi de igiena muncii

- Legea 319/2006- Legea securitatii si sanatatii in munca;
- HG 1425/2006 – pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006;
- HG 1876/2005 – privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de vibratii;
- HG 300/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile;
- HG 493/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de zgomot;
- HG 971/2006 - privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de
munca;
- HG 1048/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
- HG 1091/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;
- HG 1146/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre
lucratori a echipementelor de munca;
- Ordin 753/2006 – privind protectia tinerilor in munca;
- Normativ I7/2011;
- Normativ P118/3-2015.
INSTALATII SANITARE
- I-9-2015 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;
- NTPA 001 si 002 Normativ pentru conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a
centrelor populate;
- P118/99 normativ de siguranta la foc a constructiilor;
- INDICATIV C 56-02 normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor;
- N.R.P.M. Norme republicane de protectia muncii;
- Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii (cu modificarile si republicarile ulterioare).
INSTALATII TERMICE
- Norme generale de protectia muncii, 2002;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de MLPAT 9/N/15.03.93;
- HOTARARE Nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, actualizata 2013;
- Legea 319/2006- Legea privind securitatea si sanatatea in munca actualizata prin Legea 198 din 2018;
- Legea protectiei muncii nr. 90/1996;
- Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, actualizata prin Legea 28 din 2018;
- Norme generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin ordinul MI nr. 163/28.02.2007;
- Ordin M.I.nr. 775/1998 – Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor;
- P 118/1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
- I 13/2015 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire;
7
- I5 – 10 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare-climatizare;

- I 42-85 Instructiuni tehnice pentru executarea si exploatarea instalatiilor de utilizare a energiei solare pentru
prepararea apei calde de consum;
- Ordin ANRDE nr. 89-2018 (Norme tehnice GN 2018);
- C 56-2002 – Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii;
- HG nr. 343/2017 - modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora;
- P 130 – 99 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor;
- Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente,
emise de IGSIC cu ord. nr. 28/07.02.76 cu modificarile din ord. nr. 20/04.04.77;
- C 107/2-2010– Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri cu alta destinatie
decat cele de locuit;
- C107/3-2016 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor;
- C 107/5-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul;
- C 142-85 – Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de instalatii;
- C 139-87 – Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice;
- C 16-84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
- NP 029-98 – Normativ de proiectare si executie pentru retele termice cu conducte preizolate montate in
sol utilizate la transportul agentului termic de incalzire si a apei calde de consum;
- STAS 1647-85 – Caldura. Terminologie;
- STAS 4639-81 – Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie;
- SR 1907/1,2,3-2014 – Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul,
temperaturi interioare conventionale de calcul;
- STAS 9143/1986 – Conditii tehnice de calitate la armaturi;
- Legea 177 - 2015 privind calitatea in constructii;
- L-10/1995 – Legea privind calitatea in constructii cu modificarile OUG 6/2018;
- Ghid de performanta pentru instalatii – Volum 1 – Instalatii de incalzire;
- L-137/1995 – Legea privind protectia mediului;
- I.P.C.T. – Cataloage de detalii pentru elemente si subansambluri pentru instalatii.
Standarde si norme ce trebuie respectate de principalele materiale puse in manopera la instalatii

termice:
Denumire produs
Nr. Standard
Caracteristici
SR 10216-2003, STAS
Conducta din oţel fara sudura, trasa sau laminata la cald / rece
1. 530:1-87; SR 404-
pentru transportul ag. termic;
1:2001
SR EN 10253, SR EN
2. Fitinguri (mufe, reductii, coturi, teuri) din teava din oţel
10242;
SR EN 1057/2006; SR
3. Teava din cupru pentru instalatii de climatizare
EN 13349;
SR EN 1254, SR EN
Fitinguri (mufe, reductii, coturi, teuri) din teava din cupru pentru
4. 15875; SR EN 1254
instalatii de climatizare
89/106/CE, 199/44/CE;
STAS 2378-79;
5. Robinete cu sfera, de otel, PN 10
Directiva 97/23/CE;
Izolatii - Tuburi, placi de izolatie si benzi adezive pentru
6. SR EN 14304:2010
instalatii de incalzire si climatizare
8
7. Garnituri STAS 1733
STAS 8013-84; EN

8. Flanse pentru sudare, flanse pentru infiletare
ISO 7005
Directiva 97/23/CEE,
9. Filtre apa, cartuse filtrante, filtre anticalcar Directiva 02/98/CEE,
02/96/CEE, 97/23
10. Supape de siguranta fixe si reglabile Directiva 97/23/CEE
11. Sisteme, coliere si bride de prindere si fixare STAS 3932-1988
Tuburi si racorduri flexibile, racorduri antivibrante, racorduri Directiva 97/23/CE;

12.
metalice flexibile; EN 12165, 12164
Elemente automatizare (senzori, teci), prize, intrerupatoare Directiva 89/336/CEE,
13.
achizitionate independent 73/23/CEE
14. Presostate, flusostate, manometre, termometre SR EN 837
Directiva 93/68/CEE,
15. Termostate de ambient, de conducta, de imersie
2006/95; 2006/108
16. Grund miniu anticoroziv STAS 3097-80
17. Lacuri si vopsele. Grunduri pe baza de ulei STAS 3097-80
18. Materiale textile refolosibile STAS 2091/3-83
19. Diluant pentru lacuri pe baza de rasini alchidice STAS 3123-85
20. Grund de miniu de Pb 6351-4 NI 3907-80
21. Grund rosu oxid anticoroziv GT31-3 NI 3907-80
22. Grund rosu oxid G735/4(180C) NI 3907-80
23. Vopsea si email pe baza de ulei NI 90-73
24. Produse petroliere STAS 44-84
25. Apa pentru betoane si mortar STAS 790-84
26. Sarma rotunda de uz general STAS 889-80
2006/42/CE,
Scule diverse, accesorii si genti pentru scule, lampa/trusa/butelii 2006/95/CE; Directiva
27.
sudura, silicon, adezivi 2006/42/CE,
2004/108/CE; STB1-54
Standarde si norme ce trebuie respectate de principalele materiale puse in manopera la instalatii

termice:
Denumire produs
Nr. Standard
Caracteristici
28. Tabla zincata avand grosimea 0,3-1mm SR EN 10143-2000
Canale de aer rectangulare si circulare din

29. SR EN 1520-2011
tabla zincata avand grosimea 0,3 mm-1,5 mm
9
30. Canale de aer flexibile SR EN 13180-2001
Teava din cupru pentru instalatii de

31. SR EN 1057, SR EN 13349;
climatizare
89/106/CE, 199/44/CE, SR
EN1254, AT 018-05/113-
Fitinguri (mufe, reductii, coturi, teuri) din
32. 2009, AT 018-05/115-2009;
teava din cupru pentru instalatii de climatizare
SRENISO15875; SR
EN1254
Izolatii - Tuburi, placi de izolatie si benzi

33. adezive pentru instalatii de ventilare - SR EN 14304:2010
climatizare
34. Garnituri STAS 1733
STAS 8013-84; EN ISO

35. Flanse pentru sudare, flanse pentru infiletare
7005
36. Sisteme, coliere si bride de prindere si fixare STAS 3932-88
Tuburi si racorduri flexibile, racorduri Directiva 97/23/CE; EN

37. antivibrante, racorduri metalice flexibile; 12165, 12164
Elemente automatizare (senzori, teci), prize, Directiva 89/336/CEE,

38. intrerupatoare achizitionate independent 73/23/CEE
39. Presostate, flusostate, manometre, termometre SR EN 837
Termostate de ambient, de conducta, de Directiva 93/68/CEE,

40. imersie 2006/95; 2006/108
41. Grund miniu anticoroziv STAS 3097-80

42.
43.44. Lacuri si vopsele. Grunduri pe baza de ulei STAS 3097-80
45.46. Materiale textile refolosibile STAS 2091/3-83
47. Diluant pentru lacuri pe baza de rasini STAS 3123-85

48.
alchidice
49.50. Grund de miniu de Pb 6351-4 NI 3907-80
51.52. Grund rosu oxid anticoroziv GT31-3 NI 3907-80
53.54. Grund rosu oxid G735/4(180C) NI 3907-80
55.56. Vopsea si email pe baza de ulei NI 90-73
57.58. Produse petroliere STAS 44-84
59.60. Apa pentru betoane si mortar STAS 790-84
61.62. Sarma rotunda de uz general STAS 889-80
Directiva 2006/42/CE,
Scule diverse, accesorii si genti pentru scule,
63. 2006/95/CE; 2006/42/CE,
lampa/trusa/butelii sudura, silicon, adezivi
2004/108/CE; STB1-54
Norme de protecţia muncii şi P.S.I.

10
- P 118 – 99, Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.

- C 300 – 94, Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora.
- Legea nr. 319/2006 cu privire la securitatea şi sănatatea în muncă.
- Norme generale de protecţie a muncii, ediţie 2002.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, ediţia 1995.
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
- H.G. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi / sau de sănătate la locul
de muncă.
- H.G. nr. 678/1998, modificat prin H.G. 786/2002, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele de prevenire şi stingere a incendiilor.
- Ordinul nr. 775/1998 al M.I. pentru aprobarea normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor.
- Ordinul 1023/1999 al M.I. privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor DGPSI – 001.
- Ordinul 1080/2000 al M.I. privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară privind
instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor DGPSI – 002.
Conditii pentru prevenirea si stingerea incendiilor

- Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor - OG nr. 60/1997;
- Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora - C 300/1994;
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor P 118-99;
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
- H.G. nr. 678/1998, modificat prin H.G. 786/2002, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele de prevenire şi stingere a incendiilor;
- Ordinul nr. 775/1998 al M.I. pentru aprobarea normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
- Ordinul 1023/1999 al M.I. privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor DGPSI – 001;
- Ordinul 1080/2000 al M.I. privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară privind
instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor DGPSI – 002.
NOTA: Reglementarile tehnice susmentionate li se asocieaza, pentru fiecare cerinta in parte,

standardele corespunzatoare, incluse ca referinte in corpul reglementarilor, precum si completarile
si modificarile ulterioare.
DEFINIŢII
ACCIDENT TEHNIC: eveniment întâmplator, care survine în timpul execuţiei sau exploatarii
(utilizarii) unei construcţii, cauzat de fenomene sau calamitaţi naturale extraordinare ( cutremure de
pamânt, inundaţii, alunecari de teren, avalanse, uragane etc.) sau provocat prin acţiuni ale omului,
defecte sau deficienţe de concepţie si / sau execuţie, incendii, explozii, bombardamente, socuri etc.),
având repercursiuni puternic defavorabile asupra starii si siguranţei construcţiei respective.
AVARIE: Orice degradare, deteriorare sau consecinţa daunatoare (nefavorabila) pentru starea
fizica a unui produs, a unei construcţii, parţi sau element component al acesteia cauzata de un
accident tehnic.
11
CARTEA TEHNICA A CONSTRUCŢIEI: ansamblul docurnntelor tehnice referitoare la

proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea si urmarirea comportarii în exploatare a construcţiei,
cuprinzând toate datele, doumentele si evidenţele necesare pentru identificarea si determinarea starii
tehnice (fizice) a construcţiei respctive si a evoluţiei acesteia în timp.
CATEGORIE DE IMPORTANŢA A CONSTRUCŢIILOR: categorie stabilita pe baza unei
grupari de factori si criterii asociate care permite considerarea diferenţiata a construcţiilor de catre
participanţi la procesul de realizare si la întregul ciclu de existenţa al acestora, în funcţie de
caracteristicile si relaţiile lor cu mediul uman, socio-economic si natural.
Note explicative :
1. Stabilirea categoriei de importanţa a construcţiilor este necesara pentru aplicarea
diferenţiata, în funcţie de aceasta, a sistemului calitaţii si al tuturor componentelor sale si în
special a sistemului de conducere si asigurare a calitaţii precum si a altor prevederi legale.
2. Categoriile de importanţa a construcţiilor sunt
a) categorii de importanţa globala, denumite curent „categorii de importanţa" care
privesc construcţiile sub toate aspectele;
b) categorii de importanţa specifica, denumite „clase de importanţa" care privesc
construcţiile sau numai parţi ale acestora, dar numai sub anumite aspecte.
CLASA DE IMPORTANŢA: categorie specifica de importanţa care priveste construcţia sau

numai parţi ale acesteia sub anumite aspecte definite.
CLASA DE PRECIZIE: clasa echipamentelor de masurare, care satisfac anumite cerinţe
metrologice, estinate sa menţina erorile în limitele prevazute.
COMPORTAREA IN EXPLOATARE: manifestare a modului în care un produs (lucrare,
construcţie) reacţioneaza prin calitatea sa (totalitatea proprietaţilor si caracteristicilor sale) la cerinţele
stabilite, privind aptitudinea sa la utilizare, în cursul duratei sale de serviciu.
Note explicative:
1. In cazul abordarii de performanţa, comportarea în exploatare a unui produs, se
apreciaza prin masura în care performanţele acestuia, raspund exigenţelor specificate.
2. Comportarea în exploatare a unui produs reflecta durabilitatea acestuia, respectiv
menţinerea în timp a performanţelor sale.
CONTROL: activitatea de evaluare (a conformitaţii) prin masurare, examinare, observare,
încercare sau trecere (verificare) prin calibrare, a unei sau mai multor caracteristici ale unei entitaţi si
compararea rezultatelor cu cerinţele (exigenţele) specificate, pentru a determina ca este realizata
conformitatea pentru fiecare din acele caracteristici, cu cerinţele ( exigenţele) specificate.
DEFECT: nesatisfacerea unei exigenţe sau a unei condiţii legate de o utilizare prevazuta,
inclusiv cele privind abaterea sau inexistenţa uneia sau a mai multor caracteristici de calitate.
Note explicative:
1. Condiţiile de utilizare prevazute trebuie sa fie luate în acord cu circumstanţele
momentului.
2. Trebuie facuta distincţie între „defect" si „neconformitate" deoarece aceste noţiuni au
ca baza de comparaţie elemente diferite (condiţiile de utilizare prevazute, în cazul defectului si
cerinţele specificate în cazul neconformitaţii).
Având în vedere conotaţiile juridice privind responsabilitatea producatorului, termenul „defect"
trebuie folosit cu prudenţa.
DURABILITATE: caracteristici de calitate (capacitate) a unui produs (lucrare, contrucţie)
aflat în condiţii normale de mediu si utilizare de a-si menţine, în timp, aptitudinea de a satisface
funcţiunea si cerinţele pentru care este destinat, fara a necesita cheltuieli neasteptate pentru întreţinere
si reparaţii.
DURATA DE SERVICIU A UNEI CONSTRUCŢII: durata de timp rezonabila din punct de
vedere economic în care o construcţie (lucrare) îsi îndeplineste efectiv toate funcţiunile atribuite, prin
12
menţinerea performanţelor la un nivel compatibil sau sau satisfacerea cerinţelor (exigenţelor)

esenţiale).
Note explicative :
In perioada de timp dintre durata de serviciu si cea de viaţa, proprietarul are o serie de obligaţii
legate de construcţia respectiva, cel puţin în ceea ce priveste unele cerinţe (exigenţe) esenţiale.
DURATA DE VIAŢA A UNEI CONSTRUCŢII: durata de timp dupa care o construcţie
(lucrare) a încetat sa-si îndeplineasca funcţiile atribuite si a intrat în faza de post utilizare (demolare).
ECHIPAMENT (APARAT) DE MASURARE: dispozitiv (instrument, mijloc) destinat
(utilizat), singur sau împreuna cu alte mijloace, pentru efectuarea de masuratori ale unei marimi date.
Note explicative: un echipament (instrument, aparat) de masurare poate fi utilizat separat sau
asamblat în sisteme complexe ca:
a) sisteme de masurare, constituind ansambluri complete de instrumente de masura si alte
dispozitive, pentru a executa operaţii de masurare specificate.
b) Echipamente de masurare si încercare, destinate sa efectueze operaţii de încercare si
masurare, în vederea obţinerii unor date privind caracteristicile unui produs.
EXAMINARE: studierea si analizarea directa a unei entitaţi, pentru a obţine convingerea ca
aceasta este conforma cu cerinţele (exigenţele) specificate.
EXIGENŢA DE PERFORMANŢA: cerinţa (exigenţa) pentru calitate, exprimata în termeni
de performanţa (exigenţiali).
Nota explicativa : exigenţele de performanţa corespund cerinţelor de baza ale utilizatorului (ST
AS 12400/2-88). EXPERT : persoana atestata de un organ de stat pentru a face o expertiza într-un
anumit domeniu.
EXPERTIZA TEHNICA: cercetare facuta de un expert tehnic atestat, asupra unei situaţii sau
probleme privind calitatea unui produs, serviciu, proiect sau lucrare de construcţii, precum si asupra
starii tehnice a unor construcţii existente.
INSPECŢIE: activitatea de verificare, control sau supraveghere, care se exercita în cadrul unei
misiuni date. efectuata.
INTERVENŢII IN TIMP ASUPRA CONSTRUCŢIILOR: acţiuni si lucrari întreprinse
asupra construcţiilor de-a lungul duratei lor de existenţa, în scopul prevenirii degradarilor si a
realizarii remedierii deteriorarilor produse, pentru menţinerea sau readucerea performanţelor
construcţiilor respective la nivelul exigenţelor stabilite (corespunzator asigurarii aptitudinii de
exploatare prevazute) sau pentru ridicarea nivelului acestor performanţe, potrivit unor cerinţe sporite
ale utilizatorilor sau ale unor reglementari nou aparute.
Nota explicativa : intervenţiile în timp asupra construcţiilor pot fi grupate, în funcţie de cauzele
care le determina si obiectivele urmarite, în trei categorii :
A. Intervenţii determinate de exploatarea (utilizarea obisnuita, previzibila a construcţiilor,
care produc o uzura normala a acestora, avand ca obiectiv menţinerea nivelului stabilit al
performanţelor prin :
a) întreţinere normala;
b) reparaţii curente;
c) reparaţii capitale.
B. Intervenţii determinate de accidente tehnice, care afecteaza integritatea fizica a
construcţiilor (prin distrugeri, degradari, avarii, etc.) cu repercursiuni defavorabile asupra unor
caracteristici de calitate (performanţa) ale construcţiilor respective, pentru a caror înlaturare
sunt necesare lucrari de
a) demolare a parţilor si elementelor de construcţie distruse sau avariate;
b) remedieri (reparaţii, consolidari) ale elementelor de construcţii sau subansamblelor
structurale distruse, avariate si / sau demolate;
c) refacere sau reconstrucţie completa a unor elemente si parţi de construcţie sau
chiar a unor construcţii în ansamblu, distruse, prabusite si / sau demolate sau
îndepartate.
13
C. Intervenţii determinate de acţiuni intenţionate ale omului, având ca scop: schimbari de

destinaţie a construcţiilor, prelungirea duratei lor de serviciu sau ridicarea nivelului
performanţelor iniţiale, inclusiv datorita unor modificari funcţionale, retehnologizari ale
procesului de producţie desfasurat în construcţie, etc., care conduc la lucrari de
a) transformari, completari sau înlocuiri ale unor parţi de construcţie;
b) extinderi ale construcţiilor;
c) modernizari, în special privind lucrari de instalaţii, echipamente si
d) finisaje.
INCARCARE: denumire data schematizarii pentru calcul a oricarei acţiuni care se ia în
consideraţie la determinarea eforturilor si deplasarilor unui element de rezistenţa al unei structuri de
construcţie.
INCERCARE: operaţie tehnica de determinare a unei sau mai multor caracteristici ale unui
produs (lucrare, proces sau serviciu, în conformitate cu o procedura (mod de operare) specificata.
INREGISTRARE : document care furnizeaza probe tangibile asupra activitaţilor efectuate sau
a rezultatelor obţinute.
JURNALUL EVENIMENTELOR: document al Carţii tehnice a construcţiei, în care se
consemneaza, în ordine cronologica, toate evenimentele (fapte, acţiuni, activitaţi,intervenţii,
controale, expertize, inspecţii, etc.) care se produc de-a lungul perioadei de existenţa a construcţiei
respective, precum si rezultatele si efectele aestor evenimente asupra acelei constructii.
METODA DE MASURARE : ansamblul de operaţii teoretice si practice, în termenigenerali,
aplicate pentru executarea masuratorilor, dupa un principiu dat.
PROIECT : documentaţie tehnica de concepţie, compusa din piese scrise si desenate.
PREVEDEREA DEFECTELOR : activitaţi sau acţiuni având ca obiect investigarea, evitarea
sau reducerea aparitiei si / sau repetarii unui defect sau a unei anomalii.
PROGRAM DE ÎNCERCARI : document tehnic elaborat în vederea definirii obiectului si
ansamblului de condiţii si activitaţi ce trebuie îndeplinite pentru a satisface cerinţele specificate ale
unei încercari.
Nota explicativa : în general un program de încercari trebuie sa cuprinda indicaţii privind :
a) caracteristicile ce trebuie determinate prin încercari ;
b) numarul sau cantitatea produselor asupra carora trebuie efectuate încercarile;
c) metode de încercare standardizate, care trebuie folosite sau, în lipsa acestora, o
descriere succinta a încercarii;
d) ordinea în care trebuie sa se desfasoare operaţiunile;
e) modul de prezentare a rezultatelor obţinute.
PROPRIETAR : persoana fizica sau juridica care are dreptul de proprietate asupra unui bun
care poseda o constructie, imobil.
RAPORT ASUPRA CALITAŢII : document scris, reprezentând o dare de seama periodica,
care da informaţii conducerii si compartimentelor interesate dintr-o unitate, asupra stadiului realizarii
calitaţii produselor (lucrarilor, serviciilor) cuprinzând : abateri de la calitate, reclamaţii, probleme
principale de rezolvat).
RAPORT DE ÎNCERCARE : document care prezinta rezultatele unei încercari si alte
informaţii relevante pentru încercare.
Nota explicativa : pentru desemnarea acestui document pot fi utilizaţi si alţi termeni ca: dare de
seama asupra încercarii sau proces verbal de încercare.
REGLEMENTARE TEHNICA: reglementare (document tehnic) care conţine cerinţe
(exigenţe) tehnice fie direct prin referire la un document tehnic normativ (standard, normativ,
specificatie tehnica, cod de buna practica) sau chiar prin preluarea integrala a continutului acestuia.
REZULTAT AL UNEI MASURARI : valoarea unei marimi masurate obţinuta printr-o
operaţie de masurare.
SIGURANŢA : stare în care riscul de apariţie a unor avarii cu pierderi materiale sau a
integritaţii corporale,
14
este limitat la un nivel acceptabil.

Note explicative :
a) Siguranţa este unul din aspectele calitaţii.
b) Siguranţa poate fi definita prin absenţa riscului inacceptabil de avarie sau vatamare.
c) În construcţii siguranţa unui element sau a structurii de rezistenţa poate fi caracterizata
printr-o probabilitate suficient de mare de a satisface, pe toata durata de serviciu
specificata, o condiţie de menţinere a unei stari limita.
SISTEM DE MASURARE : ansamblu complet de instrumente de masurare si alte dispozitive
asamblate pentru a executa o lucrare (munca) de masurare specificata.
SPECIFICAŢIE TEHNICA: document (tehnic) care enunţa (prescrie) cerinţele (exigentele)
tehnice care trebuie sa fie satisfacute de un produs, un serviciu, un proces sau o lucrare.
STANDARD (NORMA) : document normativ stabilit prin consens si aprobat de un organism
recunoscut, care furnizeaza pentru utilizari comune si repetate reguli, linii directoare sau caracteristici
pentru activitaţi sau rezultate ale acestora.
STARE LIMITA: stare (tehnica) a unei construcţii a carei atingere implica pierderea
capacitaţii acelei construcţii, de a satisface exigenţele de performanţa structurala sau de alta natura,
stabilite.
URMARIREA COMPORTARII (ÎN EXPLOATARE) A CONSTRUCŢIILOR: acţiune
sistematica de observare, examinare, investigare a modului în care raspund (reacţioneaza)
construcţiile în decursul utilizarii lor, sub influenţa acţiuniilor agenţilor de mediu, a condiţiilor de
exploatare si a interacţiunii construcţiilor cu mediul înconjurator si cu activitaţile utilizatorilor.
VERIFICARE : activitate de verificare si prin probe tangibile ca cerinţele (exigenţele)
specificate sa fie satisfacute.
VERIFICARE A CALITAŢII EXECUŢIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCŢII :
activitate de verificare care atesta calitatea de conformitate a lucrarilor de construcţii executate cu
documentaţiile tehnice de proiectare sub aspectul reproducerii cu fidelitate, de catre obiectele de
construcţii realizate, a modelelor proiectate, precum si a satisfacerii cerinţelor de calitate din
reglementarile tehnice aplicabile si ale beneficiarului, specificate prin contract.
RESPONSABILITATI
Activitatea de urmarire a comportarii în timp a construcţiei EXTINDERE GRADINITA NR.
205 – Calea Ferentari, nr. 2, sector 5, Bucuresti este obligatorie pentru toţi factorii implicaţi
(investitori, proiectanţi, executanţi, proprietari, administratori, utilizatori, experţi, specialisti,
responsabili cu urmarirea comportarii în exploatare a construcţiilor )
Obligaţii si raspunderi ale investitorilor

a) stabilesc împreuna cu proiectantul acele construcţii a caror comportare urmeaza a fi
supusa urmaririi speciale, menţionând aceasta în nota de comanda si în proiectul de
execuţie, asigura fondurile necesare desfasurarii acestei urmariri. Organizeaza
activitatea de urmarire curenta prin contract cu o firma specializata în aceasta
activitate, pe baza proiectului de execuţie si a instrucţiunilor date de proiectant;
b) asigura întocmirea proiectului de urmarire speciala (atunci când este cazul) si
comunica întocmirea lui la Inspecţia de Stat în Construcţii Lucrari Publice, Urbanism
si Amenajarea Teritoriului;
c) comunica proprietarilor si / sau utilizatorilor, care preiau construcţiile, obligaţiile ce le
revin în cadrul urmaririi curente si daca este cazul obligaţiile ce le revin în cadrul
urmaririi speciale;
d) asigura întocmirea si predarea catre proprietari a Carţii tehnice a construcţiei;
e) asigura procurarea aparaturii de masura si control prevazuta prin proiectul de urmarire,
montarea si citirea de zero.
15
Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor

a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării construcţiilor sub toate formele;
b) organizează activitatea de urmărire curentă prin contract cu o firmă specializată în
această activitate, pe baza proiectului de execuţie şi a instrucţiunilor date de proiectant;
c) comandă proiectul de urmărire specială (atunci când este cazul), asigură fondurile
necesare activităţii de urmărire specială şi comandă efectuarea urmăririi speciale prin
firme competente;
d) comandă inspectarea extinsă sau expertize tehnice la construcţii în cazul apariţiei unor
deteriorări ce se consideră că pot afecta durabilitatea, rezistenţa şi stabilitatea
construcţiei respective sau după evenimente excepţionale (cutremure, foc, explozii,
inundaţii, alunecări de teren etc.);
e) comandă expertize tehnice la construcţiile la care s-a depăşit durata de serviciu cărora
li se schimbă destinaţia sau condiţiile de exploatare, precum şi la cele la care se
constată deficienţe semnificative în cadrul urmăririi curente sau speciale;
f) comunică, atunci când este cazul, urmărirea instituirii speciale la Inspecţia de Stat în
Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;
g) asigură păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei şi ţine la zi jurnalul evenimentelor;
h) iau măsurile necesare menţinerii aptitudinii pentru exploatare a construcţiilor aflate în
proprietate (exploatare raţională, întreţinere şi reparaţii la timp) şi prevenirea
producerii unor accidente pe baza datelor furnizate de urmărirea curentă şi/sau
specială.
i) la înstrăinarea sau închirierea construcţiilor, stipulează în contract îndatoririle ce decurg
cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora;
j) participă pe baza datelor ce le deţin, la anchetele organizate de diverse organe pentru
cunoaşterea unor aspecte privind comportarea constructiilor;
k) rapoartele privind expertizele tehnice, inspecţiile extinse cît şi cele privind urmărirea
specială a construcţiei „EXTINDERE GRADINITA NR. 205 – Calea Ferentari, nr.
2, sector 5, Bucuresti”, se vor trimite proiectantului general SC IMPROVE
ARCHITECTURE SRL pentru cunoaşterea aspectelor semnificative privind
comportarea structurilor de beton armat ale constructiilor şi centralizarea în bănci de
date în vederea confecţionării conceptelor de proiectare şi a activităţii de urmărire a
acestui tip de structură de rezistenţă;
1) nominalizează persoanele care efectuează urmărirea curentă şi specială, atunci când
este cazul, denumiţi responsabili cu urmărirea comportării construcţiilor. În cazul celor
ce se ocupă cu urmărirea specială, aceştia trebuie să fie autorizaţi de către Inspecţia de
Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, conform
Instrucţiunilor privind autorizarea responsabililor cu urmărirea specială a comportării
în exploatare a construcţiilor;
m) asigură luarea măsurilor de intervenţii provizorii, stabilite de proiectant în cazul unor
situaţii de avertizare sau alarmare şi comandă expertiza tehnică a construcţiei.
Obligaţii şi răspunderi ale proiectantului

a) elaborează programul de urmărire în timp a construcţiei şi instrucţiunile de urmărire
curentă;
b) stabilesc împreună cu investitorii şi / sau proprietarii acele construcţii care sunt supuse
urmăririi speciale;
c) elaborează proiectele de urmărire specială pentru construcţiile noi cât şi în cazul
construcţiilor aflate în exploatare, pe baza unor comenzi si a unui tarif;
d) urmăresc aplicarea proiectului de urmărire specială şi introduc în acest proiect toate
modificările ce survin datorită situaţiilor de pe teren;
16
e) predau la recepţia de la terminarea lucrărilor investitorului şi / sau proprietarului

proiectul de urmărire specială a construcţiei cu toate modificările survenite, pentru
includerea în Cartea tehnică a construcţiei;
f) stabilirea în baza măsurătorilor efectuate pe o durată mai lungă de timp, intervalele
valorilor caracterizând starea „normală" precum şi valorile limită de
„atenţie", ,,avertizare" sau de alarmare pentru construcţie;
g) participă împreună cu investitorul şi / sau proprietarul la luarea unor măsuri de
intervenţii în cazul în care sistemul de urmărire a comportării construcţiei
semnalizează situaţii anormale;
Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor
a) efectuează urmărirea curentă a construcţiilor pe care le execută, pe durata execuţiei;
b) montează mijloacele de observare şi măsurare în conformitate cu prevederile
proiectului de urmărire specială atunci când este cazul, asigurând protecţia şi
observarea lor pe timpul execuţiei construcţiei, până la admiterea recepţiei de la
terminarea lucrărilor, când le predă investitorului şi/sau proprietarului, cu proces
verbal;
c) atenţionează pe proiectant asupra neconcordanţelor cu prevederile proiectului de
execuţie rezultate pe timpul;
de execuţie, spre a efectua corecturile necesare în documentaţia pentru Cartea tehnică a
construcţiei;
d) întocmesc şi predau investitorului şi / sau proprietarului documentaţia necesară pentru
Cartea tehnică a construcţiei;
e) asigură păstrarea şi predarea către utilizator şi / sau proprietar a datelor măsurătorilor
efectuate în perioada de execuţie a construcţiei;
f) în cazul în care execută reparaţii sau consolidări întocmesc şi predau investitorului şi /
sau proprietarului documentaţia tehnică necesară pentru Cartea tehnică a construcţiei.
Obligaţii şi răspunderi ale utilizatorilor şi administratorilor

a) Asigura protectia anticoroziva, antifoc si a hidroizolatiilor conform cu toate
normativele aflate in vigoare, cu un interval minim de refacere completa a protectiei
anticorozive si a hidroizolatiilor de 4 ani. Pe toata durata de viata a constructiei se vor
intocmi procese verbale de constatare a conditiei materialelor de protectie
anticoroziva,protectia antifoc la un interval de 6luni. In cazul semnalarii de distrugeri
protectiei anticorozive mai mari decat cele acceptate in normele aflate in vigoare la
momentul constatarii se va trece obligatoriu la remedierea tuturor zonelor ce prezinta
defectiuni, sau chiar la refacerea completa daca este cazul;
b) răspunde de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind
activitatea de urmărire a comportării construcţiilor sub toate formele;
c) asigură întreţinerea curentă a construcţiei;
d) menţin în stare de exploatare normală mijloacele de observare şi măsurare montate pe
construcţiile aflate în utilizare sau administrare;
e) semnalează proprietarului degradările survenite în timpul exploatării construcţiei
pentru luarea de către acesta a măsurilor de intervenţii necesare pentru reparaţii sau
consolidări;
Obligaţii şi răspunderi ale responsabililor cu urmărirea comportării construcţiilor

a) cunoaşterea în detaliu a conţinutului instrucţiunilor sau a proiectului de urmărire
specială a comportării în exploatare a obiectivului pentru care au fost autorizaţi;
b) cunoaşterea în detaliu a Cărţii tehnice a construcţiei; întocmesc, păstrează şi
completează la zi jurnalul evenimentelor;
17
c) controlează respectarea condiţiilor cuprinse în instrucţiunile sau proiectul de urmărire

curentă şi când este cazul a prevederilor din proiectul de urmărire specială a
comportării în exploatare şi a celor prevăzute în cartea tehnică a construcţiei;
d) controlează la intervalele prevăzute şi imediat după orice eveniment deosebit
(cutremur, inundaţie, ploaie torenţială, cădere masivă de zăpadă, supraîncărcare
accidentală cu materiale, alunecare de teren, incendiu, explozie etc.) starea tehnică a
construcţiei, în scopul punerii în evidenţă a acelor elemente de construcţii care prin
starea de degradare sau prin condiţiile de exploatare reprezintă un pericol pentru
siguranţa şi stabilitatea construcţiei;
e) solicită efectuarea unei expertize a unei inspecţii extinse sau a altor măsuri prin firme
sau specialişti specializaţi în cazul constatării unor degradări;
f) întocmesc rapoartele privind urmărirea curentă a construcţiei şi participă la întocmirea
rapoartelor privind urmărirea specială a construcţiei;
g) cunoaşterea programului măsurătorilor corelat cu fazele de execuţie sau exploatare;
h) asigură sesizarea celor în drept la apariţia unor evenimente;
Urmărirea comportării în timp a structurii:

EXTINDERE GRADINITA NR. 205 amplasat in Calea Ferentari, nr. 2, sector 5, Bucuresti
va fi realizat în funcţie de situaţiile obiective înregistrate în timpul exploatării structurii din beton
armat prin cele două categorii de urmărire impuse de legislaţia tehnică în vigoare privind urmărirea
comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor şi
anume:
1. urmărirea curentă;
2. urmărirea special;
Urmarirea comportarii in exploatare

Prezentul "Ghid al urmaririi comportarii in exploatare "va face parte integranta din Cartea
Tehnica a Constructiei, reprezentand Capitolul "D" respectiv "Documentatia privind exploatarea,
intretinerea repararea si urmarirea comportarii in timp a constructiei „Datele privind urmarirea
comportarii in exploatare se vor materializa prin:
 JURNALUL EVENIMENTELOR, care va cuprinde rezultatele verificariior efectuate in
cadrul urmaririi curente si alte activitati.
 FISELE DE OBSERVARE contin date referitoare la elementele asupra carora se
efectueaza urmarirea, locul, sau zona, modul de masurare si valorile masuratorilor.
 RAPOARTELE PERIODICE sunt forma de raportare si de informare a executiei
urmaririi.
Prezenta documentatie stabileste cadrul legislativ, organizatoric, informational si normele
tehnice in vigoare care stau la baza desfasurarii activitatii de urmarire a comportarii constructiei ,
instalatiilor si echipamentelor, pentru investitia EXTINDERE GRADINITA NR. 205 amplasat in
Calea Ferentari, nr. 2, sector 5, Bucuresti Urmarirea curenta a comportari constructiilor
Prevederiie referitoare la urmarirea comportarii constructiilor instructiunile de exploatare si
intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul expoatarii constructiilor,
documentatia de interpretare a urmaririi constructiilor in timpul executiei si al exploatarii sunt
stipulate de catre proiectant in cadrul documentatiei scrise a proiectului tehnic.
• Prevederi legale:
Legea nr. 10 privind Calitatea in Constructii

Prevedereile acestei legi se aplica constructiilor de orice categonie si instalatiilor aferente
acestora, precum si lucrarile de modernizare, modificare, transformare, consolidare si reparatii.
Prin aceasta lege se instituie Sistemul Calitatii în Constructii.
Sistemul calitatii se compune din:
18
 Reglementari tehnice in constructii;

 Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
 Agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;
 Venificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expentizarea proiectelor si
constructiilor;
 Conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
 Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de
constructii;
 Activitatea metrologica in constructii;
 Receptia constructiilor;
 Compontarea in exploatare si intenventiile in timp;
 Postutilizarea constructiilor;
 Controlul de stat al calitatii in constructii.
Conform legii, sunt obligatorii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a

constructiilor urmatoarele cerinte esentiale:
 Rezistenta si stabilitate;
 Siguranta in exploatare;
 Siguranta la foc;
 Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
 Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie;
 Protectia împotriva zgomotului.
Obligatiile prevazute mai sus revin urmatorilor factori:

- investitori,
- cercetatori,
- proiectanti,
- verificatori de proiecte,
- fabricanti si furnizori de produse pentru constructii,
- executanti,
- proprietar,
- utilizatori
- responsabili tehnici cu executia,
- experti tehnici,
- autoritati publice si asociatii profesionale de profil (consultanti).
CAPITOLUL 3
3.1 IDENTIFICAREA CERINTELOR
Cerinte esentiale
Aptitudinea in exploatare este data de indeplinirea acelor cerinte esentiale pentru existenta unei
constructii precum si a cerintelor impuse de functionarea obiectivului respectiv.
Aceste cerinte sunt cele stipulate de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si corespund
"exigentelor esentiale" prevazute in directiva CEE nr. 89/106. Sunt reglementate prin acte
normative cu caracter republican si departamental.
3.1.1.Cerinta A. Rezistenta si stabilitate

Cerinta „Rezistenta si stabilitate" presupune ca actiunile susceptibile de a se exercita asupra
constructiei in timpul exploatarii sa nu aiba ca efect producerea vreunuia din urmatoarele
evenimente:
19
- prabusirea totala sau partiala a cladirii;

- deformatii de marime
- avarierea unei parti a cladirii, instalatiilor etc., ca urmare a deformatiei mari a
elementelor portante
Cerinta "rezistenta si stabilitate" se refera la toate partile componente ale cladirii precum:
- infrastructura (fundatii, ziduri de sprijin etc.);
- suprastructura (elemente si subansambluri structurale si verticale orizontale);
- elemente nestructurale de inchidere;
- elemente nestructurale de compartimentare;
- instalatii diverse aferente cladirii;
- echipamente electro-mecanice afemente cladirii;
- terenul de fundare.
Respectarea prevederilor reglementarilor privind proiectarea si executia face obiectul
raspunderii
proiectantului si executantului.
Urmarirea comportarii în exploatare, a starii tehnice, este atributia beneficiarului.
In cazul cerintei A, ,,Rezistenta si stabilitate", urmarirea comportarii constructiilor are ca obiect
asigurarea conditiior de siguranta structurala. Conditiile de calitate corespunzatoare cerintei de
rezistenta si stabilitate sunt:
- Stabilitate
- Rezistenta
- Ductilitate
- Rigiditate
- Durabilitate
Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oricaror avarii provenite din:
- deplasarea de ansamblu ( de corp solid);
- efectele datorate deformabilitatii de ansamblu a structurii;
- flambajul unor elemnte individuale.
Rezistenta presupune excluderea oricaror avarii provenite din eforturile interioare într-o
sectiune sau într-un element, asa cum rezulta acestea din proprietatile geometrice si mecanice
respective.
Ductilitatea implica aptitudinea de deformare postelastica a elementelor si a subansamblurilor

structurale, fara reducerea semnificativa a capacitatii de rezistenta.
Rigiditatea implica:
- limitarea deplasarilor si deformatiilor structurii si elementelor nestructurale;
- limitarea valorilor raspunsurilor dinamice;
- limitarea fisurarii.
Durabilitatea se refera la:

- satisfacerea exigentelor de performanta pe toata durata de viata a cladirii;
- limitarea deteriorarii premature a materialelor si partilor de constructie datorita
proceselor fizice, chimice, biologice.
3.1.2.Cerinta B. Siguranta in exploatare

Proiectantul raspunde de aplicarea prevederilor reglementarilor tehnice privind eliminarea
cauzelor care pot duce la accidentarea utilizatorilor prin: lovire, cadere, punere accidentala sub
tensiune, ardere etc.
20
Umarirea curenta, sub aspectul cerintei B, conduce la exploatarea normala, inclusiv a unor
lucrari de intretinere sau curatenie.
Cerinte de sigunanta în exploatare (exemple):
 organizarea spatiilor;
 protectia contra agresiunilor;
 starea de defectuozitate sau degradare.

3.1.3.Cerinta C. Siguranta la foc
Din conditiile de proiectare, constructia trebuie proiectata sa asigure în caz de incendiu
urmatoarele deziderate:
 stabilitatea elementelor portante ale cladirilor pe o perioada determinanta;
 evitarea pierderilor de vieti omenesti;
 limitarea izbucnirii si propagarii focului in interiorul cladirii si evacuarea fumului si a
gazelor fierbinti prin compartimente de incendiu separate printr-un zid cu rezistenta la
foc de 3 ore si goluri protejate cu usi rezistente la foc.
 pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti s-au prevazut ferestre cu trape
 protectia ocupantior cladirii;
 protectia echipelor de interventii.
Cerinte de exploatare privind siguranta la foc (exemple):

 reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului;
 verificarea comportarii la foc a constructiei si caracterele specifice ale elementelor si
materialelor utilizate;
 posibilitatea de interventie si reducerea efectelor incendiului.
 s-a prevazut un sistem de supraveghere - semnalizare in caz de incendiu format din
detectoare automate de fum si butoane automate de alarmare.
3.1.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea mediului

Aceasta cerinta se refera la asigurarea calitatii aerului, apei, solului, la evacuarea apelor uzate si
a deseurilor. Este satisfacuta in general prin proiectare, urmarindu-se ca prin solutia adoptata
constructia sa nu constituie o amenintare pentru sanatatea si igiena ocupantilor, vecinatatilor sau a
mediului.
3.1.5.Cerinta E. Protectia termica, hidrofuga si economia de energie

Prin aceasta cerinta se urmareste satisfacerea unor deziderate care conduc la exploatarea
investitiei in conditii de normalitate.
Cerinte de protectie termica, hidrofuga si economia de energie (exemple):
- limitarea pierderilor de caldura;
- eliminarea/limitarea pericolului de infiltrare, condens, umiditate in elementele de
constructii.
De regula, solutiile de izolatii termo, hidro, fono etc. sunt stabilite la faza de proiectare.
3.1.6.Cerinta F. Protectia la zgomot

In cadrul acestei cerinte se examineaza modul in care sunt respectate limitele efectelor
zgomotului provenit din exteriorul constructiei sau din interior, datorat activitatii ce se desfasoara
precum si functionarii instalatiilor si echipamentelor asupra utilizatorilor.
21
Un exemplu al cerintei de protectie la zgomot este acela ca zgomotul produs sa nu constituie

surse de disconfort pentru vecinatati.
3.1.7.Cerinte impuse de beneficiar

Cerintele impuse de beneficiar se refera la capacitatea, randamentul si calitatea in exploatare a
constructiei si echipamentelor. Acestea au facut obiectul temei de proiectare. Cerintele impuse
de beneficiar se bazeaza pe:
A.Criterii structurale :
- Capabilitate: capacitatea elementelor de constructii si instalatii de a-si mentine
performantele elementelor in timp;
- Mentenabilitatea: totalitatea cheltuielior pentru mentinerea in stare buna de functionare
a de constructii si instalatii pe toata durata de serviciu;
- Disponibilitate: valoarea raportului dintre timpul efectiv de utilizare si durata de
serviciu.
B. Criterii functionale:
- Fiabilitate: probabilitatea ca elementele de Constructii si instalatii sa functioneze într-un
- anumit interval de timp, in conditii determinate;
CAPITOLUL 4
Analizarea cerintelor din punct de vedere al fenomenelor Cerinta A.
4.1. Rezistenta si stabilitate

Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor sa creeze premisele producerii vreunuia din
urmatoarele evenimente: prabusirea totala sau partiala a cladirilor, deformatii de marime inadmisibila
sau avarierea unei parti a cladirilor sunt enumerate mai jos.
- In cazul fundatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisurare; macinare;
fisurare evolutiva; segregare; tasari neuniforme; inclinari; sparturi; armaturi aparente;
armaturi corodate; existenta cailor de conducere a apei la talpa fundatiei; stagnarea apei
in gropi adiacente fundatiei; infiltratii.
- In cazul terasamantelor zonei adiacente fundatiilor fenomenele care s-ar putea produce
sunt: surpari, alunecari de teren, lucrari de sapaturi neumplute, gropi de stagnare a apei,
fenomene evolutive - eroziuni, alunecari de teren, excavatii accidentale.
- In cazul elementelor structurale - fenomenele care s-ar putea produce sunt: schimbari in
forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri, flambari etc.;
îndoirea barelor sau a altor elemente constructive; aparitia unor defecte ale imbinarilor
cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor; fisurarea sudurilor; lipsa
organelor de asamblare; deteriorari mecanice ale organelor de asamblare.
- In cazul postamentelor de ancorare - rigidizare a confectiilor si constructiilor metalice –
fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisuri, dislocari, armaturi aparente.
- In cazul elementelor structurale ale confectiilor metalice fenomenele care s-ar putea
produce sunt: schimbari in forma obiectebor prin deformatii vizibile verticale,
orizontale, rotiri etc.; îndoirea barelor sau a altor elemente constructive; aparitia unor
defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor;
fisurarea sudurilor; lipsa organelor de asamblare; deteriorari mecanice ale organelor de
asamblare.
4.2. Cerinta B. Siguranta in exploatare

22
Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor sa creeze disfunctiuni in ceea ce priveste

organizarea spatiilor, protectia contra agresiunilor sau starea de functionare sunt enumerate mai jos:
- In cazul protectiei anticorozive - fenomenele care s-ar putea produce sunt: schimbarea
culorii, pierderea luciului, basicarea, fisurarea, exfolierea desprinderea stratului de
protectie anticoroziva, degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe
suprafata elementelor din metal.
- In cazul hidroizotatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisurari, faiantari,
san degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor (sapa); dezlipiri, crapaturi sau
deteriorari ale hidroizolatiei.
- In cazul platformelor de odihna si balustradelor - fenomenele care s-ar putea produce
sunt: pierderea rigiditatii, ruperea sau desprinderea unor elemente; lipsa sau deteriorarea
organelor de prindere; pierderea protectiei anticorozive.
- In cazul împrejmuirilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt: deteriorarea
imprejmuirilor din cauze naturale; deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de
vandalism; deteriorarea cailor de acces (porti, usi); • deteriorarea elementelor de
inchidere (lacate, zavoare, balamale); • deteriorare fundatii; m• deteriorarea plasei de
sarma; • alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.).
- In cazul drumurilor de acces fenomenele care s-ar putea produce sunt: inundari, baltiri;
surpari; inierbari; desprinderea trotuarelor; aparatia de fisuri in zonele de continuitate
ale drumului; deteriorarea stratului de macadam indopat, daca este cazul (aparitia unor
bolovani cu diametrul mai mare de 8 cm); alte fenomene ce determina ca drumul
respectiv sa devina impracticabil.
- In cazul elementetor de protectie Împotriva trasnetului - fenomenele care s-ar putea
produce: deprecierea sau lipsa elementelor de continuitate la protectia impotriva
trasnetului; deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor.
4.3. Cerinta C. Siguranta în foc
In cadrul acestei cerinte fenomenele studiate sunt:
- evitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale
- stabilirea elementelor portante ale cladirii pe o perioada determinata
- limitarea izbucnirii si propagarii foculuini si a fumului in interiorul cladirii si limitarea
extinderii incendiului la cladirile vecine
- protectia ocupantilor cladirii tinand seama de varsta, starea de sanatate si posibilitatea
evacuarii in conditii de siguranta
- posibilitatea de interventie pentru stingerea incendiului si reducerea efectelor acestuia
asupra
- constructiilor si a vecinatatilor.
4.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea mediului
In cadrul acestei cerinte fenomenele studiate sunt urmatoarele:
Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului.
Prin specificul activitatii desfasurate nu exista pericolul poluarii aerului cu gaze toxice sau cu
particule decat in cazul unor incendii .In perioada de exploatare este necesar personal de intretinere
pentru instalatia de sprinklere cu care a fost proiectata cladirea si mentinerea consumului de apa
printr-un rezervor tampon pentru incendii cu care de asemenea a fost proiectata cladirea.
- Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului. In regim normal de exploatare nu
se inregistreaza fenomene care sa afecteze calitatea aerului.
- Emisii de radiatii si protectia împotriva radiatiilor. Specificul activitatii desfasurate nu
comporta pericolul radiatiilor.
4.5. Cerinta E. Protectia termica, hidrofuga si economia de energie
23
Din punct de vedere al acestei cerinte, fenomenele care ar putea afecta comportamentul
constructiei in timp sunt cele referitoare la protectia hidrofiga. Aceste fenomene sunt:
- Fisurari, faiantari sau degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiei;
- Dezlipiri, crapaturi sau alte vicii ascunse ale hidroizolatiei.
4.6. Cerinta F. Protectia la zgomot
Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiior.
Protectia împotriva surselor de zgomot din interiorul cladirii precum si a echipamentelor si
instalatiilor este asigurata in conformitate cu prevederile normelor in vigoare.
CAPITOLUL 5 - FENOMENE URMARITE PRIN OBSERVATII VIZUALE
5.1. Starea fundatiilor - fenomene urmarite:

- fisurare;
- macinare;
- fisura evolutiva;
- segregare;
- tasari neuniforme;
- inclinari;
- sparturi;
- armaturi aparente;
- armaturi corodate;
- existenta cailor de conducere a apei la talpa fundatiei;
- stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei;
- infiltratii.
5.2.Starea terasamentetor zonei adiacente fundatiitor - fenomene urmarite:

surpari;
- alunecari de teren;
- lucrari de sapaturi neumplute san necompactate;
- gropi de stagnare a apei;
- fenomene evolutive - eroziuni;
- alunecari de teren;
- excavatii accidentale.
5.3. Starea rigidizarii constructiilor metalice - fenomene urmarite:

- fisurari;
- dislocari
- deformari locale
- portiuni taiate san lipsa
- corodarea elementelor metalice sau a elementelor de prindere
- aparitia unor deplasari relative ale reazemelor
5.4. Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu ale suprastructurii -

fenomene urmarite:
- schimbari in forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri etc;
- indoirea barelor sau a altor elemente constructive;
- aparitia unor defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si
suruburilor;
- fisurarea sudurilor.
- aprecierea modificarii suprafetei betonului
- existenta petelor de rugina ale armaturilor fara acoperire de beton
24
- existenta decolorarilor, eflorescentelor, cristalizarilor de saruri,

- compactitatea betonului si aderenta tencuielii aplicata pe suprafetele din beton
5.5. Starea protectie aoticorozive - fenomene urmarite:

- schimbarea culorii;
- pierderea luciului
- basicarea stratului de protectie anticoroziva;
- fisurarea stratului de protectie anticoroziva;
- exfolierea stratului de protectie anticoroziva;
- desprinderea stratului de protectie anticorofiva
- degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe suprafata elementelor din
metal.
5.6. Starea iotegritatii organelor de asamblare - fenomene urmarite:
- lipsa organelor de asamblare;
- forfecari ale suruburilor;
- deteriorari mecanice ale organelor de asamblare.
5.7. Starea integritatii si continuitatii hidroizolatiilor - fenomene urmarite:

- fisurari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
- faiantari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
- degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor (sapa);
- dezlipiri ale hidroizolatiei;
- crapaturi ale hidroizolatiei;
- alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.).
5.8. Starea rigiditatii peretilor mulati - fenomene urmarite:
- pierderea rigiditatii;
- deplasarea unor parti dinntre acestia:
- desprinderea unor elemente:
5.9. Starea conservarii împrejmuirilor - fenomene observate:

- deteriorarea împrejmuirilor din cauze naturale;
- deteriorarea împrejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism
- deteriorarea punctelor de acces (porti, usi);
- deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale);
- deteriorarea fundatiilor de stalpi:
- deteriorarea plasei de sarma:
- deteriorarea protectie anticorozive;.
5.10. Starea conservaril drumurilor de acces

- inundari baltiri;
- surpari;
- inierbari;
- deteriorarea stratului de macadam indopat, diametrul mai mare de 8 cm);
- alte fenomene ce determina ca drumul respectiv sa devina impracticabil.
5.11. Starea capacitatii de asigurare a dulapurilor ce contin aparataj fenomene urmarite :

- deteriorarea incuietorilor si a zavoarelor;
- deteriorarea modului de închidere a usilor;
- deteriorarea balamalelor.
25
5.12. Verificarea gradului de corodare a instatatiitor de legare la pamant se realizeaza pe

dezgroparea in portiunea de intrare in sol a legaturii la priza pe o adancime de 0,3 -0, 7 m la priza de
pamant (artificiala san naturala).
Nota: dupa 5 ani de la ingropare.
5.13 Starea instatatiilor sanitare interioare si exterioare
- Aparitia unor zone umede pe pereti si plansee
- Conducte de alimentare cu apa defecte
- Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala
- Distrugerea hidroizolatiei dintre perete si cazile de baie
- Scurgeri de apa pe langa preaplin
- Condensarea umiditatii din aer pe suprafata rece la conducte neizolate
- Condensarea umiditatii aerului pe tencuiala care acopera conducte neizolate sau izolate
necorespunzator canalizare
- Tasarea locala a terenului pe traseul retelelor sau in jurul caminelor
- Conducte de alimentare cu apa defecte
- Existenta unui robinet deschis care debiteaza o cantitate mai mare decat poate prelua
conducta de
- Presiunea scazuta in retea
- Blocarea partiala sau totala a unor armaturi
- Neechilibrarea retelelor de distributie
- Controlul vizual al etanseitatii instalatiei
5.14. Starea instatatiilor de canalizare

- Tasari ale terenului san pavajelor injurul carninelor sau pe traseul conductelor
- Depistarea unor anomalii in functionarea retelei de canalizare (refulari periodice,
reducerea debitului evacuat,)
- Urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia de pete de umezeala sau baltiri
- Existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a gurilor de carnin
- Peretii si treptele carninelor sau fisurilor (alte degradari)
- Asigurarea în permanenta a instalatiei de alimentare a hidrantilor exteriori, a
sprinklerelor, a instalatiei de hidranti interiori si a drencerelor
- Curatirea de praf, scame,
CAPITOLUL 6 - FENOMENE URMARITE CU METODE DE MASURARE. MASURARI

REALIZATE IN TIMPUL FUNCTIONARII.
6.1. Controlul tasarii fundatiilor

- urmarirea abaterii relative în inaltime a suprafetei superioare a placii de sprijin pe blocul
de fundatie
- urmarirea diferentei lungimilor distantei dintr-o sectiune
- urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara
6.2. Controlul verticalitatii

- urmarirea inclinarii axului in plan fata de axul teoretic
- urmarirea inclinarii axului tronsonului fata de axul proiectat
6.3. Determinarea calitatii prinderilor organelor de asamblare in dinamometre.

Prezentele instructiuni se refora la verificarea imbinarilor cu eclise la constructiile metalice cu
suruburi de înalta rezistenta pretensionate.
Transmiterea solicitarilor intre elementele imbinarii (eclise si componente elemetelor de
constructii metalice care se imbina) se face prin fortele de frecare dezvoltate sub sarcini intre
26
suprafetele de contact ale acestor elemente, in limitele fortelor de frecare capabile, determinate de
pretensionarea suruburilor la montare.
Organele de asamblare sunt executate din otel aliat, cu rezistente superioare, obtinute prin
tratament tehnic adecvat.
Suruburile de înalta rezistenta fac parte din grupa de caracteristici mecanice 8.8 san I 0.9. Ele
se vor executa conform STAS 8796/0-77 si 8796/1-80 "Organe de asamblare de înalta rezistenta,
folosite prin pretensionare la îmbinarea structurilor din otel. Conditii tehnice generale de calitate" si
respectiv "Suruburi I.P. Dimensiuni".
Piulitele sunt aferente suruburilor de înalta rezistenta, grupa 8.8 sau respectiv I 0.9, dupa caz.
Ele se vor executa conform STAS 8796/0-77 si 8796/2-80 "Organe de asamblare de înalta rezistenta,
folosite prin pretensionare la îmbinarea structurilor din otel. Conditii tehnice generale de calitate” si
respectiv "Piulite I.P. Dimensiuni”.
Saibele sunt aferente suruburilor de înalta rezistenta grupa 8.8 sau respectiv I 0.9, dupa caz. Ele
se vor executa confonn ST AS 8796/0-77 si 8796/340 "Organe de asamblare de înalta rezistenta,
folosite prin pretensionare la inbinarea structurilor din otel. Conditile tehnice generale de calitate" si
respectiv "Saibe I.P. Dimensiuni".
Suprafetele de contact ale elementelor imbinarii se prelucreaza pentru a se realiza coeficientul
de frecare adoptat in calculul imbinarii.
Livrarea Organelor de asamblare se face numai insotita de certificat de calitate întocmit
conform
STAS 8796/0-77. La unitatea de constructii-montaj calitatea organelor se verifica:
- La primirea organelor de asamblare;
- Inainte de montaj.
Verificarea la primirea organelor de asamblare de catre unitatea de constructii-montaj se
constituie frecare adoptat in calculul imbinarii.
Livrarea Organelor de asamblare se face numai insotita de certificat de calitate intocmit
conform STAS 8796/0-77. La unitatea de constructii-monatj calitatea organelor se verifica:
- La primirea organelor de asamblare;
- Inainte de montaj.
Verificarea la primirea organelor de asamblare de catre unitatea de constructii-montaj se
constituie din verificari de confruntare.
Verificarile periodice se efectueaza la intervale de timp in functie de destinatia constructiilor,
precum si de conditiile de exploatare. In afara acestor verificari, la termenele normale, se vor executa
verificari suplimentare de cate ori vor surveni solicitari mecanice, fizice si chimice, depasind limitele
normale considerate in proiect care si in prezentele instructiuni sau chiar defectiuni vizibile.
Verificarile se fac de catre beneficiar si vor consta in verificarea starii suprafetelor in contact
din imbinari si verificarea strangerilor pretensionata
Calitatea contactului dintre elementele imbinate se controleaza cu spionul de 0,1 mm, care nu
trebuie sa patrunda in intervalele dintre suruburile marginale pe o adancime mai mare de 15 mm de la
marginea elementelor imbinarilor in jurul suruburilor marginale nu mai aproape de 1,5dg (dg =
diametrul gaurii) de axul fiecarui surub.
Calitatea pretensionarii suruburilor de înalta rezistenta se controleaza prin masurarea
momentelor de strangere cu cheia dinamometrica.
Valorile acestora sunt denumite "valori normale minime si maxime ale momentului de
strangere (MN c mba : MN c max) si sunt trecute la colonele 7 si 8 ale Tabelului 2 pentru suruburile
din grupa 8.8 si in Tabelul 3 pentru suruburile din grupa HA 9.
Verificarea prin masurarea momentului de strangere se face pe cel putin un surub din fiecare
zona caracteristica a imbinarii.
Masurarea momentelor de strangere pentru controlul calitatii pretensionarii se face cu o cheie
dinamometrica adecvata ca marime. In cazul in care valorile momentelor de strangere efectiv
realizata la controlul pretensionarii suruburilor se abat de la valorile normale (Tabelele 2 si 3), se va
27
verifica in continuare un numar egal de suruburi de înalta rezistenta, alese in acelasi mod ca la prima
verificare. In functie de rezultatul acestor verificari, se va trece la remedierea strangerii finale a
suruburilor de inalta rezistenta, atat prin inlaturarea cauzelor care împiedica contactul dintre piese, cat
si prin remedierea defectiunilor de strangere a suruburilor, prin completarea strangerii sau indoirea
suruburilor. Suruburile verificate vor fi marcate vizibil, pentru a putea fi identificate in vederea
receptiei.
Remedierea strangerii suruburilor de înalta rezistenta se face în functie de sensul si frecventa
abaterilor constatate la verificarea momentului de strangere cu cheia dinamometrica. Remedierile se
fac dupa
care prin completarea strangerii (respectiv a momentului efectiv realizat) pana la valoarea
normala minima a momentului de Strangere (M-c mm);
- prin inlocnirea suruburilor la cele la care momentul de strangere realizat este mai mare
decat valoarea normala maxima (M-c max).
Valorile normale minime (M-c mm) si maxime (M-c max) sunt trecute in coloanele 7 si 8 din
Tabelele 2 si 3.
Remedierile se limiteaza numai la suruburile verificate:
- daca se constata abateri la maximum 10% din suruburile verificate si/sau
- daca abaterile nu sunt sistematice ca sens (maximum 60% in unul dintre sensuri).
Remedierile se
- extind asupra tuturor suruburilor imbinarii:
- daca se constata abateri la maximum 10% din suruburile verificate si/sau daca abaterile
nu sunt sistematice ca sens (maximum 60% in unul dintre sensuri).
Imbinari cu suruburi
a) Control vizual
In examinarea vizuala se verifica daca niturile sau saibele, piulitele, contrapiulitele (sau
eventual alte piese care au scopul de a impiedica desurubarea piulitelor), prevazute in proiect, daca
capetele suruburilor sau piulitelor se spnJma cu toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si daca
partea filetata a surubului depaseste piulitele in afara cu 5 ... 10mm.
Controlul trebuie efectnat la toate suruburile imbinarilor.
Suruburile care prezinta defecte vor fl inlocuite.
b) Controlul dimensional prin care se verifica:

- corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de axele imbinarii,
a distantei intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele elementului;
- grosimea totala a saibelor sa nu depasesca 70% din diametrul surubului respectiv, iar
capul surubului sa depasesca piulita cu doua pasuri de filet;
- daca exista suruburi oblice, nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din
grosimea pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu oblicitate sub limita
admisa nu trebuie sa depaseasca 15% din numarul total de suruburi al imbinarii
respective.
Controlul se face Ia toate suruburile imbinarilor. Masurarea se face cu sublerul sau cu rigla
gradata, in mm.
Abaterile limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt:
- la maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5mm;
- la maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 ... 1 mm;
- in total, abateri de cel mult 35% din numarul total al suruburilor din element
c) Controlul prin desfacerea suruburilor:

La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectna controlul prin desfacerea a 5% din
numarul suruburilor fiecarei imbinari, dar cel putin a unui surub la fiecare imbinare. Dupa desfacere
28
se verifica diametrul surubului si al gaurii. Daca unul sau mai multe din suruburile desfacute ale unei
imbinari, diametrele nu corespund prevederii proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de
asezare nu este zencuita pe o latime de 1-2 mm, iar marginea gaurii dintre piulita nu este debavurata.
La toate suruburile imbinarii se vor remedia deficientele constatate.
La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei, daca capatul interior
al portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul grosimii saibei. Numarul
incercarilor, tehnica controlului, precum si masurile ce trebuie luate in cazul cand nu sunt respectate
conditiile de calitate, vor fi identice ca la punctul b) de mai sus.
d) Controlul prin strangerea cu chei obisnuite:

Controlul prin strangerea cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul suruburilor fiecarei
imbinari si cel putin la unul singur din fiecare imbinare. Controlul se va efectua pentru efectuarea
strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de strangere. Daca la cel putin unul din
suruburile controlate se constata strangerea nesuficienta, se vor controla toate suruburile imbinarii si
se vor efectua strangerile corecte.
Nu se admit suruburi cu piulita sudata la tije.
Zonele de observatie in cazul fenomenelor urmarite vizual sunt situate in apropierea
zonei observate.
1. In cazul urmaririi starii fundatiior, zona de observatie se afla in perimetrul microteritoriului
de protectie.
2. In cazul urmaririi starii terasamentebor zonei adiacente fundatiilor , zona de observare se afla
pe o raza de pana la 30 de metri de Ia fundatia respectiva.
3. In cazul urmaririi starii de rigidizare a constructiilor metalice, zona de observare se afla in
orice punct al structurii metalice,
4. In canal urmariri vizuale a:
- starii de deformatie a elementelor structurale;
- starii protectiei anticorozive;
- starii integritatii organelor de asamblare;
- starii integritatii si continuitatii hidroizolatiilor;
- starii rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor;
- starii conservarii imprejmnirilor;
- starii conservarii drumurilor de acces, zona de observare se afla in apropierea
elementelor respective
Amenajari necesare pentru dispozitivele de masurare sau observare (unde este canal) in cazul
masurarilor prin metode topografice, necesitatea amenajarilor entru dispozitivele de masurare se va
determina in functie de conditiile fiecarui amplasament.
Beneficiarul va decide, acolo unde este cazul, cu privire la amenajarile care se impun.
Programul de masurari si observatii din cadrul urmaririi curente a constructiilor se va realiza

utilizand tehnici automatizate de prelevare a datelor
Programul de masurari si observatu din cadrul urmaririi curente a constructiilor se va realiza in
felul urmator:
- sub forma controalelor periodice; conform graficului de esalonarea executarii acestei
activitatl;
- sub forma controlului operativ, dupa producerea unor evenimente deosebite;
- sub forma inspectarii de catre responsabilul cu coordonarea activitatii de urmarire;
- atunci cand se sesizeaza orice neregula, degradare sau avarie de catre o alta persoana
din cadrul
- companiei sau din partea proprietarilor, administratorilor etc., cu care compania a
încheiat contracte de incheiere etc.
29
Activitatea de urmarire in cadrul controlului periodic se va realiza conform nomenclaturii de

activitati.
Datele vor fi verificate si analizate dupa cum urmeaza
- sub forma controalelor periodice; conform graficului de esalonarea executarii acestei
activitati;
- sub forma controlului operativ, dupa producerea unor evenimente deosebite;
- sub forma inspectarii de catre responsabilul cu coordonarea activitatii de urmarire;
- atunci cand se sesizeaza orice neregula, degradare sau avarie de catre o alta persoana
din cadrul companiei sau din partea proprietarilor, administratorilor etc., cu care
compania a încheiat contracte de încheiere etc.
Activitatea de urmarire in cadrul controlului periodic se va realiza conform nomenclaturii de
activitati.
Nomenclator de activitati
1. Identificare amplasament
2. Observatii vizuale -
3. Starea terasamentelor zonei adiacente fundatiilor;
4. Starea fundatiilor;
5. Controlul tasarilor
6. Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu;
7. Starea protectiei anticorozive;
8. Starea integritatii organelor de asamblare
9. Starea rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor.
10. Starea protectiei anticorozive
11. Urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara si urmarirea abaterii
inclinarii axelor stalpilor.
12. Controlul verticalitatii
13 .Determinanea valorilor pierderilor organelor de asamblare cu cheia dinamometrica.
14. Observatii vizuale imprejmuirilor.
15. Starea conservarii împrejmuirilor.
16. Observatii vizuale drumuri de acces.
17. Starea conservarii drumurilor de acces.
18 . Masurari simple.
CAPITOLUL 7 - MASURAREA FENOMENELOR
1. Controlul tasarii fundatiilor:

- urmarirea abaterii relative in inaltime a suprafetei superioare a placii de srijin de pe
blocul de fundatie
- urmarirea abaterii diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectiune
- urmarirea notatiei relative in sectiunea superioara si intermediara
2. Controlul verticalitatii;
- urmarirea abaterii inclinarii ax.ului in plan fata de axial teoretic
- urmarirea abaterii inclinarii tronsonului in sectiunea intermediara
3. Controlul deformatiilor elementelor geometrice ale constructiilor
- deformatii vizibile venticale la stalpi
- deformatii vizibile orizontale la grinzi
- indoirea elementelor de rigidizare
- forfecarea sau smulgerea
- fisurarea sudurilor
4. Controlul protectiei anticorozive
- schimbarea culorii stratului de protectie
30
- pierderea luciului
- exfolierea
- desprinderea
- aparitia produsilor de coroziune
5. Controlul consenvarii drumurilor
- inundari
- baltiri
- surpari
- deteriorarea stratului de beton
6. Controlul integritatii hidroizolatiilor
- fisunari ale stratului de protectie
- faiantari , dezlipiri
7. Controlul instalatiilor sanitare interioare si exterioare
- aparatia de zone umede pe pereti si plansee
- conducte de alimentare defecte
- scurgeri de apa pe langa preaplin
- neechilibrarea retelelor de distributie
- controlul vizual al etanseitatii instalatiei
8. Controlul instalatiilor de canalizare
- tasari ale terenului sau pavajelor injurul caminelor sau pe traseul conductelor
- refulari, reducerea debitului evacuat
- peretii tuburilor de canalizare au suferit fisuri, deformatii , eroziuni
- depunerea de gunoaie pe capacele de scurgere
9. Masuri simple
10. Raport - la efectuarea inspectiilor
CAPITOLUL 8 - MARIMI CARACTERISTICE ALE FENOMENELOR
In cazul observarii vizuale:

 fenomenele se vor aprecia individual ( din punct de vedere al existentei/non existentei),
iar calificativele se vor acorda starii respective;
 calificativul "corespunzator" se acorda unei stari in cazul in care nu se observa
existenta nici unuia dintre fenomenele defavorabile descrise;
 in cazul in care calificativul unei stari este "necorespunzator" persoana desemnata cu
urmarirea in teren va descrie la rubrica "Observatii" din "Raport" fenomenele care au
determinat aprecierea respectiva.
In cazul masuratorilor simple prin metode topografice:
 Controlul tasarii fundatiior
- abaterea relativa in inaltime a suprafetei superioare a placii de sprijin pe blocul
de fundatie se considera corespunzatoare sub valoarea de 1,5mm
- abaterea diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectiune se considera
corespunzatoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 2mm
- rotatia relativa in sectiunea superioara si intermediara se considera
corespunzatoare sub vatoareade 1/1500
 Controlul verticalitatii
- abaterea inclinarii axului unui element de constructie in plan fata de axul
teoretic se considera corespunzatoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 15mm
- abaterea inclinarii axului unui tronson al constructiei in sectiunea intermediara
se considera corespunzatoare sub valoarea de 1/1500
In canal masuratorilor simple prin incercarea la cuplu strangere;
31
 Calitatea prinderilor organelor de asamblare prin masurarea cu chei dinamometrice se

considera corespunzatoare peste valoarea înscrisa corespunzatoare calitatii si
diametrului suruburilor si piulitelor.
CAPITOLUL 9 - PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA FENOMENELOR
Dupa constatarea aparitiei unui fenomen defavorabil se analizeaza ponderea pe care acesta o
are asupra starii respective.
Intrucat aprecierea de "necorespunzator", nu poate definii ponderea pe care o reprezinta un
anume fenomen, activitatea de urmarire curenta trebuie executata de persoane cu experienta in
domeniul respectiv.
Anumite fenomene defavorabile se pot afla in stari incipiente; din acest motiv persoana care
efectueaza constatarile in teren trebuie sa aiba capacitatea de a aprecia:
- viteza de producere a acelui fenomen
- cum poate acesta sa declanseze si alte fenomene defavorabile.
Rubrica de "Observatii" din "Fisele de observare" va fi completata pe scurt, explicit,

facandu-se referiri la cele de mai sus.
CAPITOLUL 10 - INSTRUCTIUNI PENTRU MODUL DE PASTRARE SI

INREGISTRARE A DATELOR
Organizarea activitatii de ormarire in timp a constroctiior poate fi asigurata de catre

beneficiar print-un serviciu propriu sau printr-un contract cu o firma de consultanta.
Parametrii monitorizati sunt:
- Acceleratiile in plan vertical si orizontal la diferite niv-ele ale structurii
- Inclinare în diferite puncte ale structurii
- Deplasarea relativa
- Redistributia incarcarii
- Tasarea structurii
In conformitate cu repartizarea teritoriala comunicata de beneficiar si in ideea optimizarii
activitatii de urmanire a comportari constructiilor au rezultat urmatoarele:
Responsabilul cu urmanirea va fi numit prin decizie interna de catre conducerea scolii si va fi
subordonat "Responsabilului cu calitatea tehnica a constructiilor".
Responsabilul se recomanda a fi atestat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii conform
instructiunilor de autorizare.
ATRIBUTULE EXECUTANTILOR URMARII 1N EXPLOATARE

1. Cunoasterea in detaliu a instructiunilor si prevederilor prezentului Ghid
2. Efectuarea verificarilor inscrise in fisede de observare in confonnitate cu graficul de urmarire
si transmiterea raportului responsabilului de zona
3. Controlul starii tehnice a constructiilor dupa evenimente deosebite ( incendiu, cutremur,
inundatie, ploaie torentiala, cadere masiva de zapada, alunecari de teren )in scopul punerii in evidenta
a acelor elemente care prezinta pericol de mare risc pentru rezistenta si stabilitatea constructiei
4. In cazul depistarii unor avarii sau degradari vor atentiona personalul de expdoatare ca este
interzisa ascunderea, acoperirea sau mascarea efectedor unor avarii aparute si vor raporta in
conformitate cu procedura de transmitere a datelor pentru luarea de decizii.
5. Intocmesc rapoante lunare privind realizarea urmaririi curente si propun masuri pentru
mentinerea gradului de functionalitate si siguranta.
ATRIBUTULE RESPONSABILILOR CU URMARIREA PE ZONE

32
1. Sa cunoasca in detaliu prevederile Ghidului si instructiunilor de urmarire curenta si sa poata

citi informatiile adunate in PCM;
2. Sa cunoasca caracteristicile general ale constructiei, structura de rezistenta, conditiile de
fundare, materialele folosite;
3. Sa cunoasca obiectivele urmaririi curente si urmaririi speciale;
4. Sa cunoasca aparatura de masurare si control, metodele de masurare , detaliile de montaj
pentru fiecare aparat si punct de masurare;
5. Sa cunoasca modul de înregistrare si arhivare a datelor;
6. Sa cunoasca modul de masurare si prelucrare primara si compararea cu valorile de control
folosite;
7. Sa cunoasca obiectivele urmaririi curente si urmaririi speciale;
8. Sa cunoasca aparatura de masurare si control, metodele de masurare , detaliile de montaj
pentru fiecare aparat si punct de masurare;
9. Sa cunoasca modul de înregistrare si arhivare a datelor;
10. Sa cunoasca modul de masurare si prelucrare primara si compararea cu valorile de control
11. Primesc lunar fisele de observare si întocmesc raportul lunar;
12. Completeaza si transmit "Jurnalul evenimentelor" responsabiului cu Cartea Tehnica a
Constructiei;
13. Primesc rapoartele lunare ale executantior si întocmesc Raportul trimestrial privind
realizarea urmaririi comportamentului constructiilor;
14.Transmit rapoartele trimestriale responsabiului cu Cartea tehnica a constructiei;
15. Organizeaza si coordoneaza activitatea executantilor urmaririi;
16. Instiinteaza compartimentul de asistenta tehnica în cazul aparitiei unor fenomene care
afecteaza cerintele A si B si iau act de informarile transmise de asistenta tehnica;
ATRIBUTULE RESPONSABILULUI CU CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI

1. Raspunde de activitatea de urrnarire a comportarii in timp sub toate aspectele
2. Are in pastrare cartile tehnice ale constructiilor pe care trebuie sa le completeze la zi si pe
care trebuie sa le prezinte organelor de control din partea statului sau interne
3. Comanda expertize tehnice la constructiile cu durata de seviciu depasita, carora li se schimba
destinatia sau la care s-au constatat deficiente majore in timpul exploatarii
4. Cunoaste in detaliu continutul prezentului "Ghid"
5. Primeste de la responsabilii de ansambluri "Jurnalurile Evenimentelor'' si le arhiveaza in
Cartea Tehnica a Constructiei
6. Nominalizeaza persoanele care vor fi autorizate de catre ISC pentru urmarirea speciala
7. Intocmeste raportul anual privind activitatea de urmarire in timp a constructiior
8. Asigura împreuna cu compartimentul de Asistenta Tehnica luarea de masuri de interventii
provizorii stabilite de proiectant
Modul de înregistrare si pastrare a datelor

Inregistrarea datelor privind urmarirea curenta va fi efectuata in "Juranalul
evenimentelor" si "Fisele de observare" precum si in format electronic pe serverul amplasat in
camera de monitorizare. Persoana desemnata cu executia urmaririi va completa fisele de observare
tinand cont de prevederile prezentului "Ghid". Constatarile înscrise in activitatea de urmarire vor fi
analizate cu coordonatorul activitatii, care isi insuseste raportarea si procedeaza conform atributiilor
sale.
Documentele amintite mai sus, intocmite, semnate si verificate, devin acte oficiale ale
institutiei, care se arhiveaza la Cartea Tehnica a Constructiei. Pastrarea, completarea si gestionarea
fiselor de observare si a jurnalelor intra in atributiile responsabiului cu Cartea Tehnica, care sunt
obligati sa prezinte situatia arhivei si a oricarui alt document persoanelor mandatate precum si
reprezentantior institutiilor statului care solicita verificarea respectivelor documente.
33
Prelevarea datelor se va face in felul urmator:

 Masurarea zero este prima masurare semnificativa realizata. Aceasta masurare este
referinta pentru toate masurarile ce vor urma. Astfel evolutia parametrilor monitorizati
dupa acest moment va fi înregistrata si prezentata relativ la masurarea zero. Din acest
motiv este important sa fie definit exact momentul acestei masuratori. Masurarea zero
va avea loc cat mai devreme posibil (dupa turnarea betonului, in cazul senzorilor
incastrati si dupa instalare in cazul senzorilor montati pe suprafata) Masurarea zero
poate fi redefinita la o data ulterioara
 Monitorizarea continua 24 - 48 ore: este recomandata pentru a inregistra
comportamentul structurii in timpul variatiilor de temperatura zilnice. Sesiunea de
masurari trebuie efectuata odata pe ora in timpul celor 24-48 de ore. Se va realiza o
masuratoare dupa fiecare etapa de incarcare
 Perioada dinainte de reabilitare, reparere sau largire: Aceste masuratori vor servi ca
experienta referitoare la comportarea structurii inainte de reabilitare. Acestea se vor face
de cateva ori pe zi (de exemplu: dimineata, la pranz, seara si noaptea) pe o perioada de
timp prestabjlita si reprezentativa. De asemenea sunt recomandate secvente de
masuratori pe 24 si 48 de ore ( din ora in ora) pentru a determina influenta temperaturii
pe perioada unei zile.
 In timpul lucrarilor de reabilitare, reparere sau largire: in general o sesiuni de
masratori dupa fiecare etapa de lucru care adauga sau muta incarcarea, in plus fata de
sesiunea de masuratoarea continua care se face in secventa de 4 ori pe zi.
 Monitorizarea de lunga durata : Sunt recomandate cel putin 1 - 4 sesiuni de
masuratori pe zi pentru monitonzarea permanenta, si de la 1 la 4 sesiuni de masuratori
pe luna pentru masuratori periodice. De asemenea se recomanda o sesiune anuala de
masuratori continue de 24-48 ore (din ora in ora).
 Evenimente speciale: Se recomanda sesiuni de masuraton dupa vanturi puternice, ploi
si ninsori abundente sau cutremure.
Modul de prelucrare primara

A. Calificativul "necorespunzator" generat de alarme oferite de sistem, referitor la starile
ce caracterizeaza Cerinta A, "Rezistenta si stabilitate", vor avea ca efect una din urmatoarele
decizii:
I. Ordonarea unei noi activitati de constatare cu privire la constructia repectiva (ce va fi, de
asemenea, consemnata in Jurnatul evenimentelor) poate avea ca efect:
- confirmarea primelor concluzii;
- neconfirmarea primelor concluzii, ca rezultat al unor erori de interpretare, neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete minutioase asupra tuturor acelor elemente ce ar putea fi influentate
de starea calificata in speta. La ancheta respectiva se recomanda sa participe si un reprezentant din
cadrul compartimentului de asistenta tehnica. 1n urma acestei anchete se va întocmi un raport care va
contine cel putin:
- cauzele care au produs fenomenul;
- efectele pe care le-a produs fenomenul;
- modul de solutionare a problemei aparute;
- termenul de remediere;
- dupa caz, angajarea proiectantului care a realizat constructia pentru adoptarea unei
solutii autorizate;
- modul in care se va avea in vedere eliminarea repetarii fenomenului;
- dupa caz, extinderea urmaririi in mod special a fenomenulu respectiv si alte constructii
identice sau asemanatoare
- declansarea unnaririi speciale la recomandarea proiectantului expertului, care va
întocmi de asemenea si documentatia acestei activitati conform legii;
34
- modul de receptionare a activitatii de remediere, reparatie, modificare;

- desemnarea comisiei de receptionare din care va face parte obligatoriu responsabiul cu
urmarirea curenta, precum si responsabiul cu reparatiile, remediile asupra constructiei.
III. In cazul in care evenimentele impun, se procedeaza Ia dezafectarea de urgenta a zonei,
astfel:
- punerea in siguranta a persoanelor expuse;
- punerea in siguranta a personalului;
- punerea in siguranta a aparatelor;
- anuntarea imediata a conducerii scolii.
B. Calificativul "necorespunzator" referitor la starile ce caracterizeaza cerinta B,

"Siguranta in exploatare", va avea ca efect una din urmatoarele decizii:
I. Ordonarea de catre responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a unei noi activitati de
constatare cu privire la constructia respectiva, ce va fi, de asemenea, consemnata in caiet.
Rezultatul acesteia poate avea ca efect:
- confirmarea primelor concluzii;
- neconfirmarea primelor concluzii ca rezultat al unor erori de interpretare, neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete ce va stabili:
- cauzele care au produs fenomenul;
- modul de solutionare a problemei aparute;
- termenul de remediere, reparare etc.;
- modul de receptionare al lucrarilor de remediere, reparatii etc.
Calificativul "corespunzator" se acorda unei stari in cazul in care nu se observa existenta

nici unuia dintre fenomenele ce pot influenta starea respectiva.
CAPITOLUL 11 - TRANSMITEREA DATELOR PENTRU INTERPRET ARE SI

LUAREA DE MASURI
1. Modalitatea de transmitere a datelor pentru interpretarea si luarea de decizii

Amplasamentele sunt controlate de catre executantii urrnaririi conform graficului de urmarire.
Materializarea activitatii de urmarire a comportarii constructiior este reprezentata de cele doua
anexe aferente "Ghidul urmarii comportarii constructiilor".
S-au identificat urmatoarele cazuri:
 In cadrul controlului periodic:
- Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
- Sunt afectate stari din cadrul cerintei B
 In cadrul controlului operativ:
 In cadrul inspectarii de catre responsabilul cu urmarirea:
 In urma sesizarilor:
35
2. In cazul in care nu sunt semnalate fenomene semnificative care sa afecteze starile

elementelor componente ale constructiilor:
- Executantul urmaririi transmite pe cale ierarhica, lunar, fisele de observare aferente
constructiei, impreuna cu raportul lunar asupra activitatii;
- Confirma in scris primirea borderoului cu documentatia transmisa;
- Responsabiul cu Cartea Tehnica intocmeste si transmite trimestrial Anexa I, "Jurnalul
evenimentelor" împreuna cu raportul trimestrial;
- Responsabilul cu Cartea Tehnica confirma in scris priminea borderoului cu
documentatia transmisa;
- Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza in scris Directorul tehnic , de doua ori pe
an, cu privire la activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, urmand a primi
confirmarea de primire.
3. In cazul in care sunt semnalate fenomene semnificative care afecteaza starile

elementelor componente ale constructiilor din punct de vedere al Cerintei A, "Rezistenta si
stabilitate":
- Executantul urmarinii raporteaza pe cale ierahica Responsabilul cu cartea tehnica a)
telefonic, in termenul cel mai scurt si b) in scris, in termen de 12 ore de la constatarea
fenomenului, urmand a primii confirmarea de primire;
- Responsabilul informeaza Compantimentul de Asistenta Tehnica: a) telefonic, în
termenul cel mai scurt si b) in scris, in termen de 12 ore de la primirea raportului
urrnand a primi confirmare de primire;
- Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza directiunea scolii: a) verbal, in termenul
cel mai scurt si b) în scris, in termen de 12 ore de la primirea raportului urmand a primi
confirmare de primire;
4. In cazul in care sunt semnalate fenomene semnificative care afecteaza starile

elementelor componente ale constructiilor din punct de vedere al Cerintei B, "Siguranta In
exploatare":
- Executantul urmaririi raporteaza pe cale ierahica Responsabilului: a) telefonic, In
termen de 24 de ore si b) in scris, in termen de 48 ore de la primirea raportului urrnand a
primi confirmare de primire;
- In urma acestei raportari, Responsabilul poate decide reluarea activitatii de constatare în
conditiile panticiparii si a unui reprezentant din cadrul Compatimentului de Asistenta
Tehnica;
- In cazul confirmarii primelor. rezultate, Responsabilul raporteaza Responsabilului cu
Cartea Tehnica: a) telefonic, in termen de 24 de ore si b) in scris, in termen de 48 ore de
la primirea raportului urmand a primi confirmare de primire;
- Responsabiul informeaza Compartimentul de Asistenta Tehnica: a) telefonic, in termen
de 24 de ore si b) in scris, in termen de 48 ore de la primirea raportului urrnand a primi
confirmare de primire;
- Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza Directorul de Exploatare: a) telefonic, în
termen de 24 de ore si b) in scris, in termen de 48 ore de la primirea raportului urmand a
primi confirmane de primire;
NOTA: Intrucat urmarirea curenta a comportarii constructiilor este o activitate
permanenta, se impun urmatoarele masuri:
A. Desemnarea executantilor si responsabililor se va face prin ordin scris;
B. Desemnarea înlocuitorilor persoanelor desemnate mai sus, in vederea continuitatii
activitatii, se va face, de asemnea, prin ordin scris;
C. Se vor realiza in scris urmatoarele:
 Raportarile facute de:
36
- executantul urmaririi catre responsabilul cu Cartea Tehnica;

- responsabilul cu Cartea Tehnica
 Adresele catre proiectant si raspunsurile acestuia
 Orice fel de corespondenta referitoare la decizii (raspunsuri, ordine etc.). Aceasta
corespondenta reprezinta acte oficiale ale companiei si se arhiveaza.
5. Inspectia extinsa a comportarii constructiilor

Inspectia extinsa are ca obiect o examinare detaliata, din punct de vedere al rezistentei,
stabilitatii si durabilitatii tuturor elementelor structurale si nestructurale, a imbinarilor constructiei, a
zonelor reparate si consolidate anterior, precum si (in cazuri speciale) a terenului si zonelor
adiacente.
Inspectia extinsa se efectueaza in cazuri deosebite privind siguranta si durabiltatea
constructiilor, cum ar fi:
- deteriorari semnificative semnalate in cadrul activitatii de urrnarire curenta;
- dupa evenimente exceptionale asupra constructiilor si care afecteaza utilizarea
constructiilor in conditii de siguranta;
- schimbarea destinatiei sau conditiilor de exploatare a constructiei respective.
In cadrul inspectiei extinse se utilizeaza dispozitive, aparatura, instrumente, echipamente si

metode de incencare nedistructive si/sau partial distructive. In vederea asigurarii posibilitatii practice
de efectuare a acestei inspectii extinse se vor prevedea conditii de acces la elementele structurale si
nestructurale etc.
Inspectia extinsa se încheie cu un raport scris in care se cuprind, separat, observatiile privind
degradarile constante, masurile necesare pentru inlaturaea efectelor acestor degradari, precum si, daca
este cazul, extinderea masurilor curente (anterioare) de urmarire a comportarii in timp.
6. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor

Urmarirea speciala este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor care consta in
masurarea, inregistrarea, prelucrarea si interpretarea sistematica a valorilor parametrilor ce definesc
masura in care constructiile isi mentin cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin
proiecte. Urmarirea speciala a comportarii consructiilor se instituie la:
- constructii noi, de importanta deosebita sau exceptionala stabilita prin proiect;
- constructii in exploatare cu evolutii periculoase, fiind recomandata de rezultatele unei
expertize tehnice sau a unei inspectari extinse;
- cererea proiectantului la I. S.C. sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii de
specialitate.
Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se efectueaza cu mijloace de observare si
masurare complexe si specializate, adaptate obiectivelor specifice fiecarui caz in parte si tinand
seama de prevederile reglementarilor in vigoare.
Activitatea de urmarire speciala are un caracter permanent sau temporar, durata ei stabilindu-se
de la caz la caz, in conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost instituita urmarirea
speciala. Instituirea urmaririi speciale asupra unei constructii se comunica de catre investitor,
proprietar sau utilizator catre Inspectoratul Judetean Ilfov.
CAPITOLUL 12 – JURNALUL EVENIMENTELOR
37
Nr. Prezentarea evenimentului si a Numele, prenumele Semnatura
Evenimentului
Evenimentului
Crt efectelor sale asupra constructiei, cu si unitatea responsa-
trimiteri la actele din documentatia de persoanei care bilului cu
Categoria
baza inscrie evenimentul cartea
Data
si semnatura sa tehnica a
constructiei
0 1 2 3 4 5
CAPITOLUL 13 – INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE
Evenimentele care se înscriu in jurnal se codifica cu urmatoarele litere in coloana 2 " Categoria
evenimentului":
UC: rezultatele verificarilor periodice din cadrul urrnaririi curente.
US: rezultatele verificarilor si masuratorilor din cadrul urmaririi speciale, in cazul in care
implica luarea unor masuri.
M: masuri de interventie in cazul constataii unor deficiente ( reparatii, consolidari, demolari,
etc.)
E: evenimente exceptionale ( cutremtire, inundatii, incendii, ploi torentiale, caderi masive de
zapada, prabusiri sau alunecari de teren etc.)
D: procese verbale intocrnite de organele de verificare, pe fazele de executie a lucrarilor.
C: rezultatele controlului privind modul de intocmire si de pastrare a cartii tehnice a
constructiei.
Evenimentele consemnate in jurnal si care au corespondent in acte cuprinse in documentatia de
baza se prevad cu trimiteri la dosarul respectiv, mentionandu-se natura actelor.
CAPITOLUL 14 - INTERVENTII IN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIEI
Interventiile in timp asupra constructiilor:

Au ca scop:
 mentinerea constructiior la nivelul necesar cerintelor;
 asigurarea functiunior constructiior, inclusiv prin extinderea sau modificarea functiunior
initiate a urmare a modernizarii.
Controlul starii constructiilor are ca obiect identificarea degradarilor sau avariior produse in
exploatare, verificandu-se modul cum este intretinuta si cum se comporta constructia. Controlul starii
constructiilor, in vederea planificarii lncrarilor de intretinere si reparatii curente, se va încadra in
programul urmaririi comportarii in timp a constructiilor, executandu-se cel putin anual.
38
Controlul starii constructiilor se executa de regula fara intreruperea exploatarii. In cazul in care
acest control nu se poate efectua decat prin intreruperea functionarii constructiilor, el se va efectua
numai in perioadele planifcate de întrerupere (repantii curente, reparatii capitale) sau ocazionale
(<lupa fenomene naturale sau evenimente locale) si numai pe baza aprob arii forului indreptatit sa ia
deciziile respective.
Lucrari de intretinere
Lucrarile de intretinere sunt deterninate de uzura sau degradarea normala si au ca scop
mentinerea starii tehnice a constructiilor. Lucrarile de intretinere constau in efectuare, periodic, a
unor remedieri sau reparari ale partilor vizibile ale elemnetelor de constructie - finisaje, straturi de
uzura, straturi si învelitori de protectie - sau ale intaslatiilor si echipamentelor, inclusiv inlocuirea
unor piese uzate.
Lucrari de reparatii
Lucrarile de reparatii sunt determinate de producerea unor degradari importante si au ca scop
mentinerea sau imbunatatirea staii tehnice a constructiilor. Principiile ce stau la baza acestor
tipuri de lncrari sunt:
 solutiile se stabilesc numai dupa cunoasterea starii tehnice a constructiilor, inclusiv a
cauzelor care au produs degradari, daca este cazul, ca rezultat al expertizarii tehnice;
 conditiile de lncru impun o atentie sporita privind asigurarea calitatii lucrarilor.
Lucrari de modernizare
Lucrari de modernizare, inclusiv extinderile, sunt determinate de schimbarea cerintelor fata de
constructie sau a functiunilor acesteia si care se pot realiza cu mentinerea sau imbunatatirea starii
tehnice a constructiilor.
Solutiile vor avea in vedere interdependenta dintre constructie - partea existenta - si lucrarile
noi ce se vor executa, atat pe ansamblu cat si local.
Postutilizarea constructiilor
Declansarea activitatii din etapa de postutilizare a unei constructii începe odata cu initierea
actiunii pentru desfiintarea acelei constructii care se realizeaza:
 la cererea proprietarului;
 la cererea administratorului constructiei, cu acordul proprietarului;
 la cererea autoritatior administratiei publice locale, in cazurile in care:
- constructia a fost realizata fara autorizatie de construire;
- constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi reabilitata din acest
punct de vedere;
- constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi reabilitata
pentru a se elimina acest pericol; cerintele de sistematizare pentru utilitate publica
impun necesitatea desfiintarii constructiei.
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiei se efectueaza pe
baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile
competente, conform legii.
Continutul documentatiei privind urmarirea, corespunzatoare fiecarui amplasament, se afla
stocat pe suport magnetic, urmand ca situatia actualizata sa se poata apela de la orice terminal din
baza de date respectiva.
Decizia de declansare a activitatilor din etapa de postutilizare va fi luata în baza unui studiu de
fezabilitate, tinându-se seama de cazurile prevazute la art. 26, din care sa rezulte necesitatea,
oportunitatea si eficienta economica a actiunii. Studiul respectiv va trebui sa fie aprobat potrivit legii.
39
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor se va realiza in

baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile
competente, conform legii.
Documentatia tehnica aferenta lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor va cuprinde:
- planul de amplasare a constructiilor - pozitie, dimensiuni, orientare, vecinatati -, cu
indicarea constructiei sau a partilor de constructie ce urmeaza a fi demolate;
- planuri sau relevee, din care sa rezulte destinatia, alcatuirea constructiei si functiunile
acesteia: planuri ale tuturor nivelurilor, sectiuni, fatade, planurile instalatiilor interioare,
întocmite la o scara convenabila;
- planurile racordurilor la utilitatile exterioare - apa, canal, energie electrica, energie
termica, gaze, telefon;
- planurile de asigurare si refacere a continuitatii utilitatilor exterioare pentru vecinatati,
care ar trebui, eventual, sa fie întrerupte la demolarea constructiilor;
- conditii tehnice de calitate;
- detalierea si precizarea fazelor activitatilor si lucrarilor;
- proceduri tehnice pentru executarea lucrarilor de demontare si demolare, cuprinzând
descrierea detaliata a solutiilor tehnice adoptate, a tuturor operatiunilor necesare si
masuri de protectie a muncii;
- recomandari - la constructiile proprietate publica - privind modul de reconditionare a
produselor si a elementelor de constructie, recuperate cu ocazia demontarii si demolarii;
- recomandari pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile în
zonele de reintegrare în natura;
- masuri pentru protectia mediului înconjurator, în zona de demolare a constructiilor si în
zonele de evacuare a deseurilor;
- devizul lucrarilor de demolare, de reciclare si de utilizare a materialelor rezultate.
Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:

- încetarea activitatilor din interiorul constructiei;
- suspendarea utilitatilor;
- asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare pentru vecinatati;
- evacuarea din constructie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier,
echipamente.
Demontarea si demolarea constructiei cuprind urmatoarele faze:
- dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor de instalatii
functionale, de finisaj si izolatii;
- demontarea partilor si a elementelor de constructie;
- demolarea partilor de constructie nedemontabile - zidarii, structuri de rezistenta -,
inclusiv a fundatiei constructiei;
- dezmembrarea partilor si elementelor de constructie si a instalatiilor demontate,
recuperarea componentelor si a produselor refolosibile si sortarea lor pe categorii;
- transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea
ca materii brute sau pentru reintegrarea în natura.
Reconditionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de constructie, rezultate din
- demontarea si demolarea constructiilor proprietate publica, cuprind urmatoarele faze:
- reconditionarea produselor de constructie recuperate din demontare, în vederea
refolosirii, prin operatiuni simple, executate în ateliere;
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, în sectii de productie specializate, prin
folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de
constructii;
40
- pregatirea refolosirii produselor si materialelor de constructii, rezultate din recuperare,

reconditionare si reciclare, prin verificarea calitatii acestora si prin organizarea
desfacerii lor în depozite de materiale de constructii.
Reintegrarea în natura a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde urmatoarele faze:
- utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi;
- refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deseurilor, prin taluzari adecvate si
lucrari de protectie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal si a plantatiilor.
VERIFICARI REALIZATE DE CATRE DIRIGINTII DE SPECIALITATE
Sistemul de asigurare a calitatii.

Dirigintele de specialitate verifica existenta uuni sistem propriu de asigurare a calitatii la
executant.
Datele privind sistemul de asigurare a calitatii la unitatea executanta trebuie sa asigure existenta
a trei componente:
 Factorii implicati in asiguraea calitatii
 Programul de asigurare a calitatii
 Documente si inregistrari privind atestarea calitatii
Certificarea de conformitate a calitatii prodtxselor si agrementul tonic
Agrementul tehnic de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite constituie o
componenta a sistemului calitatii in constructii, instituit prin Legea 10/1995. Agrementul tehnic
atesta aptitudinea de utilizare a noilor produse , procedee si ecbipamente in constructii, pentru care nu
sunt elaborate reglementari tehnice nationale. Pentru acestea, agrementnl tehnic stabileste conditii de
fabricatie, transport, depozitare si de punere in opera. Certificarea de conformitate a calitatii
constituie o obligatie a producatorilor sau a furnizorilor pentru produsele folosite in constructii.
In cazul in care solicitarea se refera la produse, procedee sau echipamente utilizate in
strainatate, grupa de specialitate va analiza compatibilitatea caracteristicilor produselor, procedeelor
sau echipamentelor in cauza cu cele corespunzatoare conditiilor de de utilizare din Romania si va
decide cu privire la elaborarea siacordarea agrementulni tehnic, recunoasterea reglementarilor sau
agrementelor tehnice obtinnte in tara de origine sau, dupa caz, necesitatea efectuarii unor incercari
sau probe specifice.
Investitorii, proiectantii, executantii lucrarilor de constructii au urmatoaele obligatii si
raspunderi:
 sa ceara si sa utilizeze la executarea lucrarilor de constructii specificate numai produsele
pentru care exista certificate de conformitate;
 sa prevada, in contractele încheiate cu producatorii sau furnizorii de produse folosite in
constructii sau cu alti agenti economici implicati, clauze referitoare la obligativitatea
efectuarii certificarii de conformitate a calitatii produselor (conform HG nr.
278/19.10.1994 - Regulament de certificare a calitatii produselor).
Verificarea tehnica a documetelor:

Dirigintele de santier are urmatoarele responsabiitati in ceea ce priveste verificarea tehnica a
documetelor:
 Asista la prelevarea probelor si verifica inscrierea rezultatelor acestora in documente.
Urmareste existenta si tinerea la zi a:
- Condicilor de betoane;
- Probelor de suduri;
- Certificatelor de calitate ale materialelor,
- Agrementele tehnice ale materialelor, dupa caz.
 Verifica lucrarile si dispune masuri pentru asigurarea efectuarii de catre constructor a
tuturor verificarilor de calitate stabilite de norme:
41
- Dispozitii de santier;
- Proces-verbal lucrari ascunse;
- Proces-verbal faze determinante;
- Proces-verbal receptie calitativa pe categorii de lucrari.
 Daca este cazul, cere constructorului sistarea executarii necorespunzatoare a lncrarilor;
 Actioneaza in vederea solutionarii neconformitatilor si urmareste modul de solutionare
a acestora dupa solutiile date de proiectant;
 Urmareste si admite la plata numai lucrarile corespunzatoare.
Receptia la terminarea lucrarilor

Comisiile de receptie pentru constructiile si instalatiile aferente acestora se vor numi de
investitor si vor fi constituite din cel putin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un
reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale pe teritorinl careia
este situata constructia, iar ceilalti vor fi specialisti in domeniu.
La receptie este necesar sa participe toate unitatile ce asigura utilitatile investitiei.
Investitorul va organiza începerea receptiei in maximum 15 zile calenderistice de la notificarea
terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita:
- membrilor comisiei de receptie;
- executantului;
- proiectantului.
Reprezentantu executantului si proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia
avand calitatea de invitati.
Proiectantul va întocmi si va prezenta în fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind
executia constructiei.
Comisia poate functiona cu cel putin 2/3 din membrii numiti.
Comisia de receptie examineaza:
- respectarea prevederilor din Autorizatia de Construire si avize;
- cercetarea vizuala a constructiilor;
- analiza documentelor continute in Cartea Tehnica a Constructiei;
- executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de
executie;
- referatul întocmit de proiectant cu privire la modul cum a fost executata lncrarea;
- terminarea tuturor lucrarilor.
Receptia finala la expirarea perioadei de garantie

Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de
garantie.
Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:
- investitorul;
- comisia de receptie numita de investitor
- proiectantul lucrarii
- executantul lucrarii.
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixat si examineaza urmatoarele:
- procesele-verbale de receptie la terminarea lncrarilor;
- finailzarea lucrarilor cerute la„ Receptia de la terminarea lucrarilor".
Investitorul hotaraste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de receptie finala si
notifica executantului hotararea sa in termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din
procesul-verbal de receptie finala.
Verificarea lucrarilor de fundatii

42
Pe parcursul executiei lucrarilor de fundatii directe se vor verifica urmatoarele:

 aplicarea masurilor de protectie din proiect pentru cazul agresivitatii apelor subterane;
 realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect;
 betonarea continua a fundatiei, fara întreruperi cu durata mai mare decat cea prevazuta
in normativul NE012-99.
 la betonarile sub nivelul apei subterane:
- eficacitatea epuismentelor, afanarea terenului, spalarea cimentului;
- respectarea prevederilor normativulni NEO 12-99 refritor la betonarea sub apa,
 la fundatiile pentru stalpi metalici:
- calitatea pieselor metalice de prindere;
- pozitia pieselor;
- mortarul sau betonul pentru încastrare.
La receptiile pe faze de lucrari, comisia va efectua in afara de examinarea actelor încheiate pe
parcurs si o serie de sondaje pentru a verifica probele anterioare.
Verificarea lucrarilor de beton

La executia lucrarilor de beton si beton armat se va tine seama de urmatoarele ( conform
normativului C56-85 - caietul V si a codului de practica NEOI2-99):
verificarea calitatii lucrailor trebuie consemnata in procesele-verbale de receptie calitativa;
nu se va trece la o noua faza de executie înainte de închiderea procesului-verbal de receptie a
fazei precedente, daca acestea urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.
La terminarea executarii cofrajelor se vor verifica si consemna in procesul-verbal constatarile
cu privire la:
 alcatuirea elemetelor de sustinere si sprijinire;
 încheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;
 dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale;
 pozitia cofrajelor;
 pozitia golurilor.
La terminarea montarii armaturilor se vor verifica s1 consemna m procesul-verbal constatarile
referitoare la:
 numarul, diametrul si pozitia armaturilor;
 distanta dintre etrieri, diametrul si modul de fixare;
 lungimea de ancoraj a armaturilor ce se betoneaza într-o etapa ulterioara,
 pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
 calitatea sudurilor;
 numarul si calitatea legaturilor de bare;
 dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturii;
 modul de asigurare a grosiinii stratului de acoperire cu beton;
 pozitia, fixarea si dimensiunile pieselor inglobate.
Inaintea începerii betonarii se va verifica la betonul turnat anterior si care va veni in contact cu
betonul nou:
 indepartarea stratului de lapte de ciment;
 indepartarea zonelor de beton necompactat;
 rugozitatea necesara conlucrarii cu betonul nou. In cursul betonarii elemntelor se va
verifica:
 corespondenta dintre datele înscrise pe bonurile de transport ale betonului si cele
prevazute in proiect
 durata admisa de transport;
 conditiile de betonare si de compactare;
 frecventa de efectuare a probelor;
43
 protectia suprafetelor libere ale betonului proaspat.

La decofrarea betonului se va verifica si se va consemna in procesul-verbal:
 aspectul elementelor (zone de beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare);
 dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
 distanta dintre elemente;
 pozitia elementelor verticale in raport cu cele de la nivelul inferior;
 pozitia armaturilor care urmeaza a fi înglobate in elemente ce se toarna ulterior;
 pozitia golurilor de trecere.
La terminarea montarii elementelor prefabricate se vor consemna in procesul-verbal
constatarile verificarilor efectuate cu privire la:
 pozitia in plan a axelor elementelor;
 respectarea cotelor de nivel;
 verticalitatea sau orizontalitatea elementelor;
 respectarea lungimilor de rezemare;
 respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare.
La receptia structurii de rezistenta efectuata pe întreaga constructie sau parti de constructie se
va verifica:
 existenta si continutul proceselor-verbale de receptie calitativa referitoare la: cofraje,
armare,
 aspectul elementelor dupa decofrare;
 existenta si continutul certificatelor de calitate a betonului;
 consemnarile din condica de betonare;
 dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
 pozitia golurilor etc.
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza
in procesul-verbal încheiat intre investitor, proiectant si executant, precizandu-se in concluzie daca
structura in cauza se atesta sau se respinge.
La verificarea lucrarilor de deviz ascunse se va urmarii:
 existenta si examinarea documentelor de atestare a calitatii materialelor;
 examinarea elementelor componente ale lucrarii ce devin ascunse;
 verificarea rezultatelor probelor de control.
Verificarea lucrarilor de izolatii.

Toate verificarile ce se efectueaza la lucrarile de izolatii care se acopera ulterior se înscriu in
procese verbale de lucrari ascunse (conform normativulni C56-85 - caietul XIV).
Se va verifica daca toate materialele care intra in componenta lor au certificate de calitate si, de
asemenea, se vor verifica dimensiunile geometrice si umiditatea lor.
Se va verifica calitatea suportului pe care se aplica izolatiile.
La lucrarile de izolatii termice se vor verifica:
 blocurile sau placile izolate sa fie din elemente întregi sau de forma regulata;
 densitatea si grosimea materialelor sa fie conform proiectului;
 deschiderea rosturilor;
 barierele contra vaporilor sa fie continue;
 respectarea pozitiei si dimensiunilor puntilor termice din proiect.
La lucrarile de hidroizolatii termice se vor verifica:
 stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2cm;
 existenta rosturilor de dilatare de 2cm latime pe conturul si in campul sapelor peste
termoizolatiile noi;
 protejarea preababila a termoizolatiilor de poliestiren cu foi bitumate;
44
 respectarea tehnologiei de executie a hidroizolatiilor

 starea de umiditate a stratului suport;
 lipirea corecta a foilor;
 latimea de petrecere a foilor (7-1 O cm longitudinal si minim I O cm frontal);
 respectarea directiei de montare a foilor,
 in cazul izolatiilor subterane, mentinerea nivelului apelor freatice la minimum 30 cm
sub nivelub sapaturii;
 realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie.
Verificarea lucrarilor de constructii din otel.
Verificarea calitatii lucrarilor se face la primirea pe santier a elementelor din otel si a
materialelor de asamblare livrate de uzina cat si la montarea pe santier a elementelor de otel (conform
normativului C 56-85 - caietul XIX).
Verificarea calitatii la primirea pe santier a subansamblelor din otel consta in:
 verificarea existentei si a continutului documentatiei de atestare a calitatii cat si
corespondenta lor cu proiectul;
 verificarea prin incercari directe a calitatii confectionarii edementelor din otel (vizual si
prin masuratori);
 verificarea prin incercari directe pe materialele care nu au certificat de calitate.
Verificarea calitatii la primirea pe santier a materialelor de asamblare consta din:
 verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii si
corespondenta cu proiectul;
 verificarea prin incercari directe a materialelor care nu au certificat de calitate.
Verificarea calitatii lucrarilor la montare se face înaintea monatarii propriu-zise, astfel:
 se verifica proiectul pentru tehnologia de montare;
 efectuarea tuturor remedierilor necesare pentru defectele aparute pe parcursul
transportului.
Pe parcursul lucrarilor de montare se vor verifica:
 respectarea proiectului pentru tehnologia de montaj;
 realizarea de buna calitate a lucrarilor de montare si pozitionarea corecta a elementelor
din otel;
 receptia lucrarilor care devin ascunse (cordoane de sudura, suruburi pretensionate) prin
consemnarea lor in procese-verbale de lucrari ascunse;
 verificarea sudurilor cap la cap ( daca este indicat in proiect) prin incercari
nedistructive;
 verificarea suruburilor de înalta rezistenta.
La terminarea lucrarilor de montare a fiecarei faze se verifica existenta si continutul
documentatiei de atestare a calitatii, care trebuie sa contina:
 certificate de calitate sau buletine de incercari pentru piesele folosite;
 procese-verbale de lucrai ascunse, buletine de încercare nedistructiva a sudurilor cap la
cap;
 tabele cu personalul sudorilor autorizati;
 fisele in care au fost consemnate rezultatele controlului imbinarilor;
 dispozitiile de santier ale proiectantului si beneficiarului;
 procesele-verbale de remediere a deficientelor constatate.
La receptia lucraribor se vor verifica:
 existenta si continutul documetatiilor de atestare a calitatii elementelor din otel, ale
proceselor verbale si notelor de constatare;
 prin sondaje se vor face verificari directe asupra elementelor folosite.
Verificarea lucrarilor de protectie contra agentior agresivi pentru constructiile metalice.

45
Verificarea costructiilor metalice se va face la:

 pregatirea suprafetei ce urmeaza a fi protejata, conform ST AS 10166-76;
 aplicarea stratului de protectie temporara (verificare vizuala);
 grosimea stratului de protectie la tablele zincate (masurarea cu elcometru a stratului de
Zn);
In timpul executiei protectiei se vor verifica:
 procesele-verbale referitoare la pregatirea suprafetei si la stratul de protectie temporara;
 verificarea fiecarui strat (verificarea se face vizual);
 respectarea tehnologiei de aplicare a stratului.
Verificarea si receptia pe faze de lucrari se face astfel:
 se verifica vizual aspectul stratului de protectie;
 se verifica aderenta sistemului de protectie pe suportul retelei conform ST AS 366 1-65;
 se verifica grosimea sistemului de protectie, conform normativului C 139-83;
 se verifica numarul de straturi aplicate.
Verificarea lucrarilor de instalatii electrice.

Verificari ce se efectueaza in timpul executarii lucrarilor (conform normativului C 56-85 -
XXIII):
 aparatele, echipamentele, utilajele si materialele ce urmeaza a fi folosite se vor verifica
scriptic si vizual (prin compararea cu ceea ce este prevazut in proiect);
 la conductele cu izolatii si manta si la cabluri se verifica continuitatea pe fiecare colac;
 înainte de a începe montarea elementelor instalatiei se va verifica:
- lungimea traseului;
- distantele minime admise fata de alte instalatii sau fata de alte repere (pardoseli,
teren natural)
- pozitionarea traversarilor in diferite elemente de constructii
- elementele de sustinere a instalatiei si pozitionarea lor;
- pozitia dozelor aparatelor, consolelor, ramelor etc.
Verificari ce se efectueaza pe faze de lucrari:
 sistemul de macare a conductelor in vederea identificarii usoare a lor;
 legaturile ebectrice ale conductoaelor electrice se vor verifica vizual, prin sondaje;
 la circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si pamant;
 la instalatia de protectie prin legarea la pamant sau la nul se vor face verificari in
ordinea urmatoare:
- dupa montarea prizei de pamant se verifica rezistenta de dispersie;
- se instaleaza conductorul principal si se verifica continuitatea lui;
- se leaga elementele metalici la conductorul principal si se verifica continuitatea
legaturilor;
 la nodul de instabare al tablourilor electrice, masinilor si echipamentelor se va controla:
- modul si calitatea fixarii pe pereti;
- inaltirnile si distantele de montare;
- existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc.
CRITERII SI METODE PENTRU DETERMINAREA PRIN MASURATORI A

TASARII CONSTRUCTIILOR
1. Generalitati
Prezentele instructiuni tehnice stabilesc metodologia de determinare a deformatiilor terenului
de fundare a constructiilor in timpul executiei acestora prin metode topogeodezice.
Deformatiile terenului de fundare sunt generate de starea de tensiuni provocata de incarcarile
transmise de constructie.
46
Deformatiile terenului de fundare produc asupra constructiilor:

- deplasari verticale - tasari si ridicari;
- deplasari orizontale (lunecari);
- rotiri
- încovoiere relativa exprimata prin raportul intre sageata si lungimea partii de constructie
care seincovoaie.
Masurarea deformatiilor terenului de fundare a constructiilor trebuie efectuata pe întreaga
durata a perioadei de executie si continuand pe pacursul exploatarii, pana la atingerea conditiei de
stabilizare a deformatiilor, prevazuta in proiectul de executie sau de catre beneficiar.
Pentru constructiile aflate in exploatare dupa perioada de stabilizare a deformatiior, se impun
masuratori:
- in cazul aparitiei unor fisuri, crapaturi etc.;
- in cazul aparitiei unor deplasari, denivelari, inclinari etc.;
- dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundatii, alunecari de teren);
- la modificari importante ale conditiior de exploatare.
Deplasarile pe verticala ale terenului de fundare (tasari), cat si tasarile fundatiilor pot sa
produca in elemntele de rezistenta suprastructurii, cand acestea sunt sisteme static-nedeterminate,
modificari esentiale in stare de solicitare. Totodata deformatiile pot fi insotite de solicitari de
compresiune, intindere, incovoiere, torsiune si forfecare. Principalele obiective ale urmaririi
deformatiilor sunt:
 determinarea deplasarilor sau deformatiilor constructiilor, generate de tasari ale
terenului de fundare ca de exemplu: tasarea absoluta a fundatiilor izolate, tasarea medie,
tasarea relativa, inclinari ale fundatiilor sau ale cosntructiilor in ansamblu si compararea
acestora cu deplasarile sau deformatiile calculate;
 determinarea prin calcul a eforturilor si deformatiilor suplimentare ale elementelor
constructiilor si obtienerea de date necesare in vederea clarificarii cauzelor unor
degradari ale constructiilor;
 stabilirea unor elemente pentru definitivarea programului de executie si a regimului de
exploatare a constructiilor.
Constructiile la care trebuie determinate deplasarile si deformatiile datorate deformatiilor
terenului de fundare se stabilesc de proiectant pentru constructii noi, sau de catre un organ de
specialitate pentru constructiile existente, tinand seama de importanta constructiei, de natura terenului
de fundare si de conditiile de exploatare.
Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din activitatea
de urmarire a comportarii constructiilor desfasurata in baza prevederilor privind asigurarea
durablitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor.
2. Executia masuratorilor
Instrumentarea constructiei si terenului de fundare se va stabili functie de tipul si alcatuirea
structurii de rezistenta, natura si distributia incarcarilor, de conditiile geotehnice ale
amplasamentului.
Pentru determinarea deplasarilor verticale se utilizeaza senzori amplasati sub talpa fundatiei.
3. Efectuarea masuratorilor
Masurarea deformatiior.
Urmarirea deformatiilor unei constructii, datorate deformatiilor terenului de fundare, prin
metode propuse consta preluarea datelor de la cei opt senzori amplasati sub talpa fundatiei si
transmiterea acestora catre unitatea centrala.
Pentru Punctul Central de Achizitie date va fi amplasat la parter, si va fi mentinuta curata,
protejata la efractie si dotata cu aer conditonat. Celelalte component ( cabluri de extensie, etc) se vor
instala conform procedurilor standard de instalare furnizate de producator.
Precizia masurarii deplasarilor verticale si orizontale este consemnata in tabelul 1.

47
Avantajul sistemului consta in acuratetea si inalta rezolutie a prezentarii influentelor mediului

inconjurator asupra imobilului ( temperatura, umiditate, coroziune si rezistenta si durabilitate in timp.
Fata de sistemul clasic de urmarire unde coeficietul de eroare este apreciabil sistemul propus are erori
insesizabile.
Sistemul va prezenta urmatoarele informatii
Structura globala
Parametri masurati Da Nu
Senzori de temperatura: Masurarea temperaturii(variatii). X __
Senzori de tempetratura: Eforturi (tensiuni) generate termic.* X __
Incovoiere X __
Frecvente modale X __
Factori de amortizare X __
Onclinare globala X __
Inclinare indusa de stabilizarea fundatiei X __
Stabilizarea fundatiei X __
Acoperis
Parametri masurati Da Nu
Efortul provocat de incarcarea cu zapada. __ X_
Efort termic __ X_
Incovoieri __ X_
Deplasari relative __ X_
4. Inregistrarea, prelucrarea si interpretarea observatiilor.

Valorile masurate se stocheaza in unitatea centrala.
Prelucrarea analitica a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii cuprinde: verificarea
cametelor de teren, verificarea stabilitatii reperelor de referinta, calculul deplasarilor marcior de
tasare, stabilirea preciziei masuratorilor intreprinse, inclusiv compararea erorilor inregistrate cu cele
admisibile, pentru clasa conventionala de precizie impusa.
Datele privind tasarile marcior se trec intr-un formular "Fisa de masurare a tasarilor".
Prelucrarea grafica a rezultatelor masuratorilor surprinde construirea pentru fiecare marca de
tasare si reper de referinta a unei diagrame de evolutie in timp a tasarii, in corelare cu evolutia in timp
a incarcarii transmise terenului de catre constructie.
Se consemneaza totodata de catre executant si alte date necesare pentru prelucrarea si
interpretarea ulterioara a rezultatelor, ca de exemplu: dispozitia in plan a costructiei cu amplasarea
reperelor de referinta si a marcilor de tasare, date asupra stadiului fizic atins de lucrare (numarul de
nivele, cota cofrajului glisant etc.).
Fisa se completeaza dupa fiecare masuratoare pentru determinarea valorilor tasarilor, in baza
datelor din cametele de observatii de teren. Fisa cuprinde si schita reperelor si marcilor. Pe baza
tasarilor marcilor individuale se calculeaza tasarea medie a constructiei, a carei evolutie in timp se
poate reprezenta in acelasi tip de formular.
In cazul in care s-au efectuat citiri asupra unor marei de tasare plasate atat pe conturul
constructiei cat si in interior, se pot construii curbe de egala tasare din fiecare ciclu de observatii.
Fisa se completeaza dupe fiecare masuratoare pentru determinarea valorilor tasarilor, în baza
datelor din carnetele de observatii de teren. Fisa cuprinde si schita reperelor si marcilor. Pe baza
tasarilor marcilor individuale se calculeaza tasarea medie a constructiei, a carei evolutie in timp se
poate reprezenta in acelasi tip de formular.
48
In cazul în care s-au efectuat citiri asupra unor marei de tasare plasate atat pe conturul
constructiei cat si în interior, se pot construii curbe de egala tasare din fiecare ciclu de observatii.
Rezultatele masuratorilor de tasare se transmit, dupa fiecare ciclu de observatii, proiectantului
care pe baza interpretarii lor avizeaza asupra mentinerii, modificarii sau sistarii programului de
observatii.
5. Dosarul deplasarilor constructiilor

In baza rezultatelor masuratorilor tasarilor, proiectantul intocmeste, in colaborare cu unitatea
care a intreprins masurarile pentru fiecare obiect de constructie aflat sub urmarire, in raport tehnic
asupra tasarii constructiilor.
Pe masura desfasurarii masuratorilor, beneficiarul va atasa la dosar fisele de masuratori ale
tasarilor, diagramele cu variatia in timp a incarcarii si miscarii constructiei, fisele sintetice etc.
In cazul aparitiei unor fisuri sau crapaturi ce pot fi atribuite deformatiei terenului de fundare,
beneficiarul va atasa la dosar procese verbale de constatare a degradarilor, data aparitiei fisurilor si
crapaturilor, forma si deschiderea lor, schite si eventual fotografii, cat si evolutia lor în timp ( datele
masuratorilor privind deschiderea si lungimea lor etc.).
Dosarul deplasarilor constructiei se va pastra de catre beneficiar pe toata durata existentei
constructiei, pentru a fi folosit atunci cand este cazul la expertizarea starii constructiei.
INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND IMBINAREA ELEMENTELOR DE

CONSTRUCTII METALICE CU SURUBURI
Imbinari cu suruburi
Control vizual
Prin examinarea vizuala se verifica daca suruburile au saibele, piulitele, contrapiulitele (sau
eventual alte piese care au scopul de a împiedica desurubarea piulitelor), prevazute în proiect, daca
capetele suruburilor sau piulitelor de sprijin cu toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si claca
partea filetata a surubului depaseste piulitele în afara ax 5 ... 10 mm.
Controlul trebuie efectuat la toate suruburile imbinarilor.
Suruburile care prezinta defecte vor fi înlocuite.
Controlul dimensional prin care se verifica:

corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de axele imbinarii, a
distantei dintre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele elementului;
- grosimea totala a saibelor sa nu depasesca 70% din diametrul surubului respectiv, iar
capul surubului sa depasesca piulita cu doua pasuri de filet;
- daca exista suruburi oblice, nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din
grosimea
- pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu oblicitate sub limita admisa nu
trebuie sa depaseasca 15% din numarul total de suruburi al imbinarii respective.
Controlul se face la toate suruburile imbinarilor. Masurarea se face cu sublerul sau cu rigla
gradata, in mm.
Abaterile limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt:
- la maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5mm;
- la maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 ... 1 mm;
- în total, abateri de cel mult 35% din numarul total al suruburilor din element.
Controlul prin desfacerea suruburilor:

La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea a 5% din
numarul suruburilor fiecarei imbinari, dar cel putin a unui surub la fiecare imbinare. Dupa desfacere
se verifica diametrul surubului si al gaurii. Daca unul sau mai mute din suruburile desfacute ale unei
49
imbinari, diametrele nu corespund prevederii proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de
asezare nu este zencuita pe o latime de 1-2 mm, iar marginea gaurii dintre piulita nu este debavurata.
La toate suruburile imbinarii se vor remedia deficientele constatate.
La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei, daca capatul interior
al portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul grosimii saibei. Numarul
incercarilor, tehnica controlului, precum si masurile ce trebuie luate in cazul cand nu sunt respectate
conditiile de calitate, vor fi identice ca la punctul b) de mai sus.
Controlul prin strangerea cu chei obisnuite:

Controlul prin strangerea cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul suruburilor fiecarei
imbinari si cel putin la unul singur din fiecare imbinare. Controlul se va efectua pentru efectuarea
strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de strangere. Daca la cel putin unul din
suruburile controlate seconstata strangerea nesuficienta, se vor controla toate suruburile imbinarii si
se vor efectua strangerile corecte. Nu se admit suruburi cu piulita sudata la tije.
Subansamble ale elementelor din otel livrate de uzina.

In cadrul receptiei pe santier a subansamblelor elementelor din otel livrate de uzina, verificarea
calitatii acestora consta din:
verificarea existentei si examinarea atat a continutului documentatiei de atestare a calitatii
elementelor din otel, (conform anexei XIX 1) care trebuie sa fie transmisa de uzina la santier odata cu
livrarea subansamblelor cat si corespondentei calitatii otelului piesebor si a clasei de calitate a
sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de executie si ale presciptiilor tehnice. Documentatia
de atestare a calitatii trebuie sa cuprinda certificate de calitate a tuturor elementelor din otel livrate,
acte trebuie anexate:
- confirmarea scrisa a uzinei bazata pe certificate ale furnizorilor sai, sau pe incercari
proprii, la toate materialele utilizate corespund proiectului si prescriptiilor tehnice.
Documentele doveditoare se pastreaza si la uzina, cel putin pana la receptia finala a
obiectului;
- buletine de verificare nedistructiva pentru toate cordoanele de sudura cap la cap
executate in uzina si pentru care proiectul prevede astfel de incercari; din buletine
trebuie sa rezulte in mod clar clasa de calitate rezultata prin incercare;
- procese verbabe de receptie a montajului de proba preababil, daca acesta este prevazut
in proiectul de executie, cu specificarea realizarii contrasagetii prescrise;
- documente privitoare la incercarea prin incarcare a constructiei ( care sa includa
rezultatele si concluziile incercarii), daca necesitatea acestei incercari a fost prevazuta in
proiectul de executie, in actele de control, sau a fost ceruta prin expertiza tehnica;
- schite cu marcarea si pozitionarea elementelor din otel;
- piese scrise si desenate ale proiectului de executie care au suferit modificari si
completari pe parcursul executiei (in care am fost introduse modiflcarile si completarile
efectuate), insotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului, pentru fiecare
din modificari.
Verificarea prin incercari directe a calitatii confectionarii elementelor din otel (verificarea
vizuala si prin masurare a formei si dimensiunilor, atat a pieselor care alcatuiesc elementelor cat si a
elementului in ansamblu, inclusiv imbinarile), a pregatirile suprafetelor in vederea aplicarii protectiei
anticorozive, precum si a realizarii stratului de protectie temporara.
Incercari directe asupra calitatii materialebor si imbinarilor pentru toate elementele furnizate
fara certificat de calitate, pentru cele ce au fost deteriorate înaintea montarii sau care provin din
demontarea unei constructii existente.
Verificarea pregatirii suprafetelor si a realizarii stratului de protectie temporara se va
efectua in conformitate cu prevederile din caiet XX si in prezentul normativ.
50
Verificarea subansamblelor se face bucata cu bucata. 1n cazul cand la unul sau la mai multe
subansamble se vor constata deficiente de calitate, acestea vor fi consemnate in acte de constatare
insotite de schite si detalii suficiente pentru ca ulterior la verificarea cu delegatii uzinei, sa poata fi
mai usor identificate.
Elementele pentru care nu a fost primita pe santier, partial sau total, documentatia de la punctul
de mai sus, la care se constata neconcondanta intre calitatea ce rezulta din documentatia primita de la
uzina si aceea prevazuta în proiectul de executie sau in prescriptiile tehnice, precum si cele la care, cu
ocazia verificarii calitatii prin incercari directe, s-au constatat deficiente, vor fi respinse la receptie,
luandu-se masurile prevazute in regulamentul de receptie, mentionat aprobat HCM 941/1959.
In cazul in care la receptia uzinala a elementelor din otel au participat si delegati ai unitatii de
montare, verificarile de mai sus nu mai sunt obligatorii la primirea matenialelor pe santier; in aceste
cazuri se va controla daca nu s-au produs deformari in timpul manipularii si transportului.
Materiale de asamblare.
In cadrul receptiei la primirea pe santier a materialelor metalice (nituri, suruburi, piulite, saibe,
electrozi, fondanti, saibe pentru sudare, etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea
calitatii acestora se va constata din:
- verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii
materialelor si a corespondentei cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice;
- verificarea prin incercari directe a calitatii materialelor in conformitate cu prevederile
prescriptiilor tehnice corespunzatoare.
In cazul cand lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea producatoare, cand centificatele
nu contin toate elementele cerute prin comanda sau prin conditiile proiectului de executie, precum si
cand exista dubii asupra exactitatii datelor din certificate, se vor face sau comanda de unitatea de
montare, incercarile necesare determinarii calitatii matenialelor respective.
Materialele care nu corespund la verificarea calitatii, vor fi respinse la receptie, procedand in
conformitate cu prevederile regulamentului de receptie mentionat mai sus, aprobat prin HCM
nr.941/1959.
Pentru suruburile de inalta rezistenta pretensionate se vor respecta prevederile instructiunilor C
133-82.
Verificarea calitatii lucrarilor de montare

Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare.
 Montarea elementelor oricarei constructii din otel va putea începe numai dupa
efectuarea urmatoarelor verificari care sa ateste:
- întocmirea de catre intreprinderea care efectueaza lucrarile de montare, a
documetelor (proiectului) pentru tehnologia de montare, care trebuie sa aiba
continutul minim prevazut în anexa XIX-1.
- executarea integrala si de buna calitate de catre uzina a completarilor sau
remedierii deficientelor de calitate (în eventualitatea stabilirii necesitatii acestora
cu ocazia verificarilor din cadrul receptiei la primirea pe santier a elementelor din
otel), in conformitate cu avizul scris al proiectantului si prevederile prescriptiilor
tehnice.
 Verificarea existentei si a continutului documentatiei de atestare a calitatii pieselor si a
materialelor metalice folosite la consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au
constatat deficiente:
- exactitatea axelor principale ale constructiei, precum si a elementelor în raport cu
axele constructiei;
- existenta si continutul documentedor de verificare si receptionare a elementelor de
constructii care constltme suporturi sau reazeme pentru constructia metalica si care
51
sa ateste ca sunt corespunzatoare proiectului, prescriptiilor tehnice si capitolele

respective ale prezentului normativ;
- pozitia in plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de aconare. Daca buloanele nu
sunt betonate sau sunt lasate în fundatii, gauri, care se vor betona la montare, se va
verifica exactiatea pozitionarii lor, daca au fost bine protejate si daca au adancime
suficienta;
- îndreptarea de catre constructor a pieselor sau barelor elementelor din otel,
deformate în timpul manipularilor, depozitarii, transportului pe santier. Indreptarea
deformatiilor mai mari decat abateride STAS 767/0-77 trebuie sa, fie executata in
conformitate cu solutia aprobata in scris de proiectant;
- instruirea suficienta si insusirea conecta a tehnologiei de executie de catre echipele
care executa imbinarile cu suruburi pretensionate;
- existenta si pozitionarea corecta a elernntelor provizorii de sustinere, ancorare, etc.
Toate verificarile de la acest punct vor fi efectuate de conducatorul tehnic al lucrarii, împreuna
cu delegatul beneficiarului sau al CTC, conform reglementarilor in vigoare.
Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare

In perioada executarii lucrarilor de montare se vor efectua verificari referitoare la:
a) îndeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor
din otel;
b) realizarea de buna calitate (in conformitate cu prevederile proiectului de executie ale
prescriptiilor tehnice si ale prezentului normativ), a lucrarilor de montare, precum si
pozitionarea corecta a elementelor din otel. Verificarea dimensionala si calitativa se
face prin incercari directe, in mod permanent pe parcusul fazelor de montare. Abaterile
limita admise la lucrarile de montare sunt cele cuprinse in ST AS 767 /0- 77.
c) receptia lucrarilor sau partilor de constructie care devin ascunse ( cordoane de sudura
care nu mai sunt accesibile la sfarsitul fazei de lucrari, prelucrarea marginilor pieselor
care se imbina prin sudura la montare, executarea diferitelor straturi ale protectiei
anticorozive, verificarea calitatii curatirii elementelor care se imbina prin suruburi
pretensionate, etc.). Rezultatele verificarilor cu privine la calitatea lucrarilor executate
prin aceste operatii se consernneaza in procese verbale de lucrari ascunse si
conditioneaza începerea operatiilor urmatoare:
d) verificarea prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor cap la cap realizate la
montare, a caror verificare este indicata in proiectul de executie;
e) verificarea strangerii suruburilor de înalta rezistenta precum si realizarea chituirii,
grunduirii si vopsirii imbinarilor controlate (conform prevederilor instructiunilor C.
133-82).
Receptia lucrarilor ce devin ascunse se va putea efectua in conformitate cu "Instructiunile
pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii afenente" aprobat prin
ordinul IGSC nr. 28 din 7 februarie 1976.
Urmarirea respectarii conditiilor de calitate in perioada executiei diferitelor etape ale lucrarilor
de montare, se efectueaza conform caiet I, pct. 13, al prezentului normativ, precum si personalul
atestat pentru controlul imbinarilor cu suruburi pretensionate, prevazut la pct. 3.31 din instructiunile
tehnice C. 133-82.
Conditiile de calitate si metodele de verificare vor fi acelea indicate in proiectul pentru
tehnologia de montare, in proiectul de executie, in prescriptiile tehnice si in prezentud normativ.
In cazul constatarii unor deficiente de calitate sau depasirii abaterilor admise la lucrarile de
montare, acestea vor fi consemnate in mod detaliat in procesede verbale de constatare, insotite de
releveele necesare usoarei identificari a locurilor unde cu respectarea stricta a prevederilor de la caiet
I. Pct. 1.2 al prezentului normativ.
52
La terminarea lucrarilor de montare.

La terminarea fiecarei faze a lucrarilor de montare (prin care in specificul constructiilor
metalice, se intelege lucrarile de montaj a fiecarei categorii de elemente din otel, pe un sector dat), se
va efectua verificarea calitatii lucrarilor de montare executate, care va cuprinde:
examinarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii, care trebuie sa
cuprinda:
- certificate de calitate sau buletine de incercari pentru toate piesele si materialele
metalice folosite atat la montare cat si la eventuale refaceri, consolidari sau remedieri
executate;
- procesele verbale de lucrari ascunse, buletine de incencare nedistructiva a sudurilor cap
la cap, a caror executare la montare este prevazuta in proiectul de executie, buletinele
unor eventuale incercari dispuse prin dispozitiile de santier ale proiectantului, prin
actele de control, etc.;
- tabele cu pansonul sudorilor autorizati care au executat sudurile de montare;
- fisele in care au fost consemnate rezultatele controludul efectuat de echipe speciale
atestate, insarcinate cu executia si cu controlul irnbinarilor de inalta rezistenta, conform
prevederilor C 133-82;
- dispozitii de santier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montarii,
referatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa structura metalica,
procesele verbale încheiate de organele de control in constructii;
- procesede verbale de receptie a refacerii, consolidarii sau remedierii tuturor
deficientelor de confectionare si montare constatate eventual cu ocazia receptiei
elementelor si materialelor metalice la primirea pe santier, verificarea calitatii in timpul
montarii elementelor metalice, controalele efectuate de proiectant, beneficiar sau
organele de control in constructii;
- piesele scrise si desenate ale proiectului de executie cu toate modificarile si completarile
intervenite pe parcursul montarii, insotite de aprobarea in scris a proiectantului si
beneficiarului pentnu fiecare in parte;
- pentru suruburile de inalta rezistenta pretensionate, documentatia intocmita este cea
prevazuta la pct. 2.5.
Verificari directe se refera la:

- terminarea integrala a lucrarilor de montare din cadrul fazei;
- verificarea dimensionala si calitativa, bucata cu bucata, a irnbinarilor si celorlalte lucrari
de montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective,
inclusiv eventualele refaceri, consolidari sau remedieri care au fost dispuse prin actele
de la pct. "d". Abaterile limita admise la lucrarile de montare sunt cele cuprinse in
STAS 767/0-77. Verificare calitatii la terminarea fazelor de lucrari de montare va fi
efectuata de conducatorul tehnic al lucrarii si de delegatul compartimentului CTC. In
cazul în care aceste lucrari sunt destinate sa fie ascunse, verificarea si inregistrarea
rezultatelor se va face conform instructiunilor respective.
Fazele lucrarilor de montare si ordinea cronologica a acestora, vor fi cele mentionate in
proiectul pentru tehnologia de monatare. Eventual, in cazul nementionarii acestora în documentatia
pentru tehnologie si montare, fazede se stabilesc în scris la inceputul lucrarii, de conducatorul tehnic.
Specificarea verificarilor efectuate, rezultatele obtinute in cadrul verificarii calitatii la
terminarea fiecarei faze de lucnari de montare, precum si concluziile cu privire la posibilitatea
începerii lucrarilor in cadrul fazei urmatoare, masurile pentru remedierea deficientelor eventuale
constatate in cursul verificarii, etc. vor fi consemnate in procesele verbale.
Verificari in cadrul receptiei preliminare a obiectului.
53
Receptia preliminara a obiectelor care contin constructii alcatuite integral din otel san mixte, se
va efectua in conformitate cu 'Regulamentul de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii (nr.
108030/1970).
In cadrul receptiei preliminare a obiectului, verificarea calitatii elementelor din otel se
efectueaza prin verificarea existentei si continutului documentatiei care atesta calitatea precum si prin
veriflcari directe.
Pentru constructia metalica care intra in componenta obiectului de receptionat, intreprinderea
de montare, in colaborare cu beneficiarul, este obligata a pregatii si preda comisiei de receptie
(indosariate si insotie de borderou);
- documentatiile de atestare a calitatii elementelor din otel (mentionata la 3.1.), a
materialelor de montare (mentionata la pct. 3.2. si a lucrarilor de montare pa. 4.3.);
- procesele verbale si actele de constatare încheiate cu ocazia verificarii prin incercari
directe a calitatii elementelor din otel (mentionate la 3.1.) si a materialelor metalice de
montare (mentionate la 3.2.), la începerea lucrarilor de montare (mentionate la pct 4.1.),
pe parcursul efectuarii lucrarilor (mentionate la 4.2.) si în incercarile directe la
terminarea fazelor de lucrari (mentionate la 4.3.).
Comisia de receptie preliminara, prin membrii sai de specialitate si prin specialistii din
afara ei (conf. pct. 20 al regulamentului de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii) in cadrul
verificarilor pe întregul obiect, va efectua pe constructia metalica:
- verificarea existentei si a continutului documetatiilor prevaznte la pct. 5.1., precum si a
realizarii frecventei incercarilor directe in conformitate cu prevederile proiectului,
prescriptiilor tehnice si a prezentului normativ. In cadrul lipsei totale sau partiale a
documentatiilor mentionate, sau cand se va constata o frecventa mai redusa a
verificarilor, comisia de receptie va stabili daca este necesar sa fie facute noi incercari,
verificari sau daca este necesara expertizarea tehnica in scopul de a se confirma
calitatea elementelor sau lucrarilor atestate prin documentele lipsa.
- verificari directe prin sondaje, in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea
asupra indeplinirii calitatii lucrarilor, in confonnitate cu prevederile documentatiei
prezentate.
B. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE INSTALATU

SI ECHIPAMENTE
Intretinerea si verificarea preventiva a intregului sistem electric, ofera garantia unei bune
functionari a instalatiei si preintampinarea eventualelor neconcordante in functionare.
Intretinerea preventiva este mai simpla si mai ieftina decat o interventie cauzata de un defect de
natura electrica.
Tratarea cu superficialitate a mentenantei sistemului electric, datorita complexitatii lui, poate
duce la aparitia unor fenomene si pagube importante.
Verificarea liniilor de transmitere a semnalului se realizeaza cu dispozitive adecvate prin
incercari la tensiuni marite sau curenti de supra sarcina.
TABLOU GENERAL
Bare (interne si externe tablou)
Prima verificare fara tensiune dupa 3 luni de la punerea in functiune.
Verificare periodica fara tensiune a strangerilor cu cheie dinamometrica o data la sase luni.
Cuplul de strangere este : M8=28n/m si MI 0=50n/m
Toate strangerile recalibrate trebuie sa fie lacuite.
Inversor normal/siguranta
54
Se raporteaza la documentatia automatului IAS.

Verificare periodica a automatului la fiecare 3 luni. Utilizarea butonului test.
Incercarea grupului electrogen sub sarcina.
Disjunctoare si contactoare
Prima verificare dupa 3 luni de la punerea in functiune.
Verificare periodica a strangerilor cu surubelnita izolata (sau cu cheia dinamometrica fara
tensiune daca este necesar) o data la 6 luni. Cuplul de strangere este: M8=28n/m si M10=50n/m
CORPURI DE ILUMINAT
Verificarea permanenta a functionarii in conditii optime a tuburilor .
DETECTOR DE PREZENTA
Prima verificare dupa 3 luni de la punerea in functiune.
Verificarea periodica a reglajului si a comenzilor pentru detectorii de o data la 3 luni.
Verificarea periodica a starii exterioare ( aspect fizic, eventuale lovituri) pentru senzorii din
localurile cu risc ridicat de atingere cu alte materiale o data la 6 luni.
ILUMINAT DE SIGURANTA
Se raporteaza la documentatia kitului de acumulatori al corpului de iluminat
Semnarea unui contract de mentenanta pentru intretinerea periodica a redresorului si a
bateriilor.
Verificare permanenta incarcare si tensiune baterii.
Intretinerea periodica la fiecare 6 luni. Inlocuirea bateriilor la fiecare 3 ani.
Dupa ce bateriile se vor inlocuite, se va verifica starea noilor baterii, incarcatura si tensiunea
acestora.
TABLOURI ELECTRICE
Verificarea periodica a curateniei tablourilor electrice, echipamentelor electrice si localurilor
tehnice împotriva depunerilor de praf o data la 6 luni.
INSTALATIE DE DETECTIE SI ALARMARE LA INCENDIU

Centrala semnalizeaza starea de defect. Verificarea se face vizual la locul unde s-a constatat
defectul sau la bancul de lucru in atelier, unde se fac verificari punctuale prin masuratori ai
parametrilor conform fisei tehnice a produsului. Se curata de praf si depuneri la 3 luni.
Dupa ce bateriile se vor înlocui, se va verifica starea noilor baterii, incarcatura si tensiunea
acestora.
INSTALATIE VOCE-DATE
Se verifica vizual echipamentele lunar. Se curata de praf si depuneri la 3 luni.
Se verifica respectarea conditiilor mediului ambiant pentru echipamentele active
(temperatura, umiditate, ventilatie,etc.). Se verifica prezenta semnal la prize anual.
INSTALATIE TVCI
Se verifica functionarea camerelor prin vizualizarea pe monitor, lunar. Camerele se curata de
praf si depuneri la 3 luni.
acestora.
55
INSTALATIE DE DETECTIE SI ALARMARE LA EFRACTIE

Se verifica vizual echipamentele lunar. Se curata de praf si depuneri la 3 luni.
acestora.
Verficarea functionare sirena anual.
INSTALATIE CONTROL ACCES

Se verifica vizual echipamentele lunar. Se testeaza functionarea echipamentelor. Se curata de
praf si depuneri la 3 luni.
C. EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE
PREVEDERI GENERALE
Organizarea, personalul de exploatare şi modul de desfăşurare a activităţii de exploatare.
Organizarea exploatării instalaţiilor sanitare.
Exploatarea instalaţiilor sanitare începe după recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora, când investitorul certifică realizarea de către constructor a lucrărilor în
conformitate cu prevederile contractuale şi cu cerinţele documentelor oficiale care certifică că
instalaţia poate fi dată în folosinţă.
Exploatarea instalaţiilor sanitare trebuie să se facă astfel încât acestea să menţină peîntreaga
durată de folosinţă următoarele cerinţe de calitate, care au caracter de obligativitate:
- rezistenţă şi stabilitate;
- siguranţă în exploatare;
- siguranţă la foc;
- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
- izolaţia termică, hidrofugă şi economie de energie;
- protecţie împotriva zgomotului.
Exploatarea instalaţiilor trebuie făcută pe întreaga perioadă de utilizare a acestora, dar o atenţie
deosebită trebuie acordată în primii 2- 3 ani, după darea în folosinţă - perioada de rodare - în care
apar multe defecte, determinate de defecţiuni de fabricaţie şi execuţie, nedepistate la probele şi
recepţiile finale.
La exploatarea instalaţiilor sanitare se vor respecta pe lângă indicaţiile din instrucţiunile de
exploatare şi prevederile incluse în:
- prescripţiile si normativele privind exploatarea instalatiilor sanitare;
- fişele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor şi materi-alelor date de fabricant.
Prin "exploatarea" unei instalaţii sanitare se înţeleg următoarele operaţii:
- controlul şi verificarea instalaţiei pentru asigurarea funcţionării în regim normal;
- revizia instalaţiei;
- reparaţii curente;
- reparaţii capitale;
- reparaţii accidentale
Controlul şi verificarea instalaţiei au caracter permanent, făcând parte din urmărirea curentă
privind starea tehnică a construcţiei, care corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii au ca
obiectiv menţinerea instalaţiei la parametrii proiectaţi.
Controlul şi verificarea instalaţiei se fac pe baza unui program, de către personalul de
exploatare.
Programul se întocmeşte de beneficiar (administratorul) instalaţiei, ţinând cont de prevederile
proiectului şi de instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor.
56
Programul va cuprinde prevederi referitoare la întreaga instalaţie, pe categorii de elemente ale

instalaţiei şi pe operaţiuni funcţionale, consemnate în instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei.
Revizia instalaţiei se face periodic, conform indicaţiilor menţionate la fiecare element de
instalaţie, şi are ca scop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit moment în vederea luării unor
eventuale măsuri pentru ca instalaţia să funcţioneze la parametrii proiectaţi.
Reparaţiile curente se fac la unele elemente ale instalaţiilor sau la o parte din acestea, care pot
afecta buna funcţionare a întregii instalaţii sau a unei părţi de instalaţie. Reparaţiile curente se fac pe
baza constatărilor făcute la revizii sau preventiv, pentru elementele susceptibile unor defecţiuni într-o
perioadă apropiată de timp.
Reparaţiile capitale se fac cu scopul ca, prin înlocuirea unor elemente de instalaţie, să se
asigure funcţionarea instalaţiei la parametrii prevăzuţi în proiect sau la parametrii superiori acestora
(lucrări de modernizare). Perioada şi data reparaţiei se stabilesc în funcţie de constatările făcute cu
ocazia verificărilor şi reviziilor în decursul exploatării, şi de durata de viaţă normată, avându-se în
vedere gradul de uzură al elementelor instalaţiei şi influenţa în exploatare (pierderi de apă şi energie,
reparaţii repetate etc.), frecvenţa apariţiei defecţiunilor, cheltuielile necesare remedierilor etc.
Reparaţiile accidentale sunt determinate de apariţia neaşteptată a unor defecţiuni sau avarii a
căror înlăturare imediată se impune pentru menţinerea instalaţiei în stare normală de funcţionare şi
de siguranţă.
Se recomandă cuplarea activităţii de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor sanitare cualte tipuri
de instalaţii existente în clădire, cu care în multe cazuri se condiţionează.
Responsabilii cu exploatarea şi obligaţiile acestora Responsabilitatea exploatării revine
proprietarului, utilizatorului sau administratorului clădirii, care asigură exploatarea tuturor
instalaţiilor.
Printr-o reglementare interioară se stabilesc atribuţiile ce revin diferiţilor locatari şi cele care
revin responsabilului cu întreaga instalaţie, acesta răspunzând şi de exploatarea părţilor comune de
instalaţie.
În construcţiile multifuncţionale (locuinţe şi alte destinaţii) se va prevedea o organizare unitară
a exploatării, care să ţină seama de specificul fiecăreia dintre destinaţii, precum şi de modul de
gestionare a cheltuielilor.
Proprietarii construcţiilor precum şi administratorii şi utilizatorii construcţiilor au obligaţia,
prin lege, să efectueze la timp lucrările de întreţinere şi reparaţii, respectiv să folosească instalaţiile
din construcţii în confomtitate cu instrucţiunile de exploatare.
Exploatarea instalaţiilor sanitare se poate face cu personal de exploatare propriu, având sarcini
permanente în acest scop, sau cu personal aparţinând unor unităţi tip "SERVICE", cu care s-au
încheiat contracte sau înţelegeri.
Personalul de exploatare propriu şi cel al unităţilor tip "SERVICE" trebuie să fie autorizat
pentru activitatea pe care o desfăşoară.
Personalul de exploatare are obligaţia de a cunoaşte în detaliu configuraţia instalaţiei, modul de
funcţionare al acesteia, poziţia şi rolul fiecărui element. parametrii funcţionali, urmările nerespectării
parametrilor proiectaţi, cauzele posibile şi modul de înlăturare a cauzelor care perturbă buna
funcţionare. În acest scop se va folosi schema funcţională a instalaţiei şi instrucţiunile de exploatare
ale instalaţiei, iar când acestea nu există, se recomandă întocmirea unei scheme pe baza planurilor
existente şi a unui releveu, precum şi instrucţiunile de exploatare.
La instalaţiile de stingere cu apă a incendiilor se vor avea în vedere şi instrucţiunile
defuncţionare şi verificare periodică a instalaţiilor, care trebuie să cuprindă schema de principiu,
descrierea, modul de utilizare şi întreţinere a instalaţiilor în situaţie normală şi în caz de incendiu.
Pentru menţinera instalaţiei la valoarea parametrilor de proiectare, persoanele care se ocupă cu
întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor au obligaţia să remedieze orice defecţiune, îndată ce aceasta a
fost sesizată, limitând astfel pierderile de apă, de energie, scăderea gradului de confort, de siguranţă
etc.
57
Până la înlăturarea defecţiunii se impune, după caz, scoaterea din funcţiune apunctelor de
consum, a echipamentelor sau a părţilor de instalaţie, defecte.
Responsabilul, care se ocupă cu exploatarea instalaţiilor sanitare, are datoria de a îndruma
beneficiarii direcţi ai instalaţiilor în vederea utilizării directe a diferitelor elementeale instalaţiei.
În acest scop se vor afişa la loc vizibil îndrumări privind utilizarea instalaţiilor sanitare din
grupuri sanitare etc.
Lucrările de reparaţii ale instalaţiilor sanitare se vor executa de către organizaţii de specialitate
sau de personalul de întreţinere a clădirii pespective, atunci când acesta estecalificat şi autorizat
pentru astfel de lucrări şi dispune de utilajele necesare.
Recepţionarea lucrărilor efectuate în timpul exploatării (reparaţii capitale, modificări,
modernizări, extinderi etc.) se va face în confomtitate cu prevederile "Normativului pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" - I.9, I. 9-1 şi a "Regulamentului de recepţie a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" aprobate prin H.G. nr. 273/1994.
După recepţie, lucrările de reparaţii vor fi consemnate - conform reglementărilor în vigoare în
cartea tehnică a construcţiei.
Echipamente si materiale
La efectuarea reparaţiilor, echipamentele, accesoriile şi materialele folosite pentru înlocuirea
celor necorespunzătoare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie însoţite de certificatul de calitate şi de garanţie al producătorului;
- echipamentele standardizate să respecte toate caracteristicile dimensionale, de calitate şi
fiabilitate prevăzute în standardele de produs respective;
- echipamentele care funcţionează sub presiune să corespundă reglementărilortehnice
ISCIR;
- echipamentele sau materialele produse în ţară sau provenite din import, care nu au la
bază un standard privind calitatea produsului, să fie însoţite de agrementul tehnic sau de
certificatele de omologare eliberate de organele abilitate în acest scop.
Certificatele de calitate şi de garanţie, agrementul tehnic sau certificatele de omologare precum
şi instrucţiunile de exploatare ale fabricilor constructoare de echipamente şi instalaţii se vor păstra, în
mod obligatoriu, la cartea tehnică a construcţiei, împreună cu instrucţiunile de exploatare ale
instalaţiei.
Se va urmări cu ocazia reparaţiilor curente sau capitale, precum şi cu ocazia unor modificări
aduse clădirii, să se îmbunătăţească situaţia instalaţiilor sanitare prin adoptarea unor soluţii eficiente
şi prin folosirea unor echipamente şi materiale cu performanţe superioare în locul celor scoase din uz,
astfel încât să fie satisfăcute cerinţele de calitate menţionate în legea calităţii, reducându-se costul
exploatării şi asigurăndu-se creşterea gradului de confort.
La toate echipamentele şi accesoriile instalaţiei care necesită un control şi o întreţinere
permanentă (de ex. apometrele, robinetele de întreţinere, filtrele etc.) sau care sunt prevăzute pentru
control şi întreţinere (de ex. armăturile de închidere) trebuie asigurat înpermanenţă accesul şi
posibilitatea de control şi manevră uşoară.
Alte precizari
Lucrările de modificări, modernizări, extinderi şi reparaţii capitale ale instalaţiilor sanitare din
clădiri trebuiesc făcute pe baza unui proiect cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare şi a
avizelor organelor în drept, când este cazul.
Tehnologiile aplicate pentru remedierea defecţiunilor vor fi cele curente specifice fiecărui caz
sau cele indicate în instrucţiuni speciale.
NOTĂ: Principalele defecte, precum şi cauzele producerii şi modul de remediere,
suntmenţionate în anexele Al- A6 ale normativului 1.9-1/96.
Conditii generale de furnizare a apei
58
Pentru ca societatea (regia) de distribuţie a apei să fumizeze apa în instalaţia interioară este
necesar să existe un contract între societate (regie) şi beneficiarul instalaţiei,iar, din punct de vedere
tehnic, branşamentul să fie executat şi recepţionat pe baza reglementărilor societăţii (regiei) de
distribuţie a apei.
În contractele de fumizare a apei, încheiate între societăţi (regii) şi abonaţi se recomandă să se
includă şi obligativitatea asigurării prin persoane fizice, juridice sau unităţi "SERVICE" a activităţii
de întreţinere a instalaţiilor sanitare.
Echipamentul de măsurare (apometrul) cu ajutorul căruia se înregistrează consumul de apă al
obiectivului, va fi exploatat (întreţinut, verificat, reparat sau înlocuit) de către societatea (regia) de
apă.
Beneficiarul instalaţiilor interioare are următoarele obligaţii:
- să respecte reglementările tehnice privind buna funcţionare a aparatelor de măsură şi
control şi să evite degradarea lor;
- să menţină curăţenia în căminele de apometru sau la locul de amplasare al acestuia;
- să permită personalului împuternicit de conducerea societăţii (regiei) de distribuţie
a ,apei accesul la căminul apometrului sau la locul de montaj al acestuia în vederea
efectuării controlului, înregistrării consumurilor şi executării lucrării de întreţinere şi
reparaţii;
- să nu desigileze robinetele sigilate de delegaţii societăţii (regiei);
- să nu racordeze la instalaţia interioară vase sau recipiente prin intermediul cărora se pot
introduce în circuitul apei potabile substanţe toxice sau microorganisme (bacterii,
microbi etc.);
- să nu facă modificări ale instalaţiilor în urma cărora se pot produce accidente,
deteriorări, contaminări, ca de exemplu: racordări ale instalaţiei interioare cu vase sau
recipiente, racordarea directă între conductele de apă şi alte reţele;
- să nu facă legături directe între conducte de apă şi alte reţele ( ex. reţele de apă
nepotabilă, reţele de canalizare etc.).
Conditii generale de evacuare a apelor uzate în retele exterioare

Pentru evacuarea apelor uzate şi a celor meteorice în reţeaua publică de canalizare este necesar
să existe un contract între societatea (regia) de colectare a apelor uzate şi beneficiarul instalaţiei
interioare de canalizare, iar, din punct de vedere tehnic, racordul să fieexecutat şi întreţinut în
conformitate cu reglementările societăţii (regiei).
Beneficiarul instalaţiei interioare de canalizare are următoarele obligaţii:
- apele evacuate la canalizare vor respecta, din punct de vedere al calităţii, prevederile
"Normativului pentru condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare a
centrelor populate" - C.90;
- să nu evacueze în reţeaua interioară de canalizare substanţe, deşeuri, reziduuri etc., care
ar putea duce la înfundarea sau deteriorarea racordului de canalizare sau a reţelei
publice de canalizare;
- să asigure curăţenia şi integritatea căminului de racord.
Proprietarii construcţiilor precum şi administratorii construcţiilor în care se desfăşoară activităţi
de la care rezultă substanţe care pot fi dăunătoare pentru reţeaua de canalizare, au obligaţia ca, în
timpul exploatării instalaţiilor, să facă periodic şi controlul calităţii apelor uzate evacuate în reţeaua
de canalizare publică în vederea prevenirii unor efecte dăunătoare locale, precum şi asupra reţelei
publice de canalizare.
Controlul calităţi apei uzate se va face în laboratoare de specialitate.
PRINCIPALII PARAMETRII CARE CARACTERIZEAZA STAREA TEHNICA SI

MODUL DE INTRETINERE SI UTILIZARE A INST ALATIEI
59
Generalitati
Principalii parametri care pot fi influenţaţi de existenţa unor defecţiuni sau/şi deficienţe în
exploatarea instalaţiilor sanitare, având drept urmare creşterea cheltuielilor de exploatare şi scăderea
gradului de confort şi siguranţă şi care trebuiesc urmăriţi permanent pentru asigurarea funcţionării
instalaţiei la parametrii proiectaţi, sunt:
- nivelul consumurilor de apă;
- nivelul consumurilor de energie electrică;
- nivelul zgomotului în instalaţie;
- starea construcţiei în zona conductelor şi echipamentelor;
- calitatea apei furnizate de reţeaua exterioară (publică);
- apariţia unor anomalii în alimentarea cu apă a unor puncte de consum.
Nivelul consumului de apa

Creşterea consumului de apă, peste valoarea normală, poate avea următoarele cauze:
- creşterea numărului consumatorilor;
- defecţiuni în instalaţie;
- exploatarea neraţională;
- calitatea necorespunzătoare a apei.
NOTĂ: Dacă în urma verificării instalaţiei se constată că nu există motive care să justifice
creşterea consumului de apă se va cere societăţii de distribuţie a apei să verifice sau să
înlocuiască apometrul.
Defecţiunile în instalaţie, care pot produce pierderi importante de apă pot fi:
- pe reţelele de distribuţie;
- la armăturile de serviciu;
- la pompe;
- la rezervorul tampon;
Exploatarea neraţională constă, în principal, în:
- menţinerea robinetelor deschise pe tot timpul unei utilizări, când nu este necesar să se
utilizeze apa;
- presiunea prea mare la punctele de consum, datorită nereglării presiunii în instalaţie;
- prepararea apei calde la o temperatură prea mare sau prea mică în comparaţie cu cea de
utilizare;
- furnizarea cu intermitenţă a apei (caldă şi rece);
- înlăturarea cu întârziere a defecţiunilor;
- racordarea directă a instalaţiei de apă cu cea de încălzire (pierderi de apă prin vasul de
expansiune când se încarcă instalaţia sau în cazul defectării robinetului de trecere de pe
racordul de umplere);
Pentru realizarea unei exploatări raţionale se impune:
- educarea consumatorilor în spiritul folosirii raţionale a armăturilor de serviciu;
- reglarea presiunii în instalaţie în vederea obţinerii presiunii minime de utilizare la toate
punctele de consum;
Nivelul consumului de energie electrica

- defecţiuni la pompe;
- folosirea unor agregate de pompe supradimensionate pentru alimentarea cu apă;
- folosirea neraţională a staţiei de hidrofor;
- folosirea unor pompe cu uzură avansată.
Pentru menţinerea consumului de energie electrică la nivelul minim este necesar:
60
- înlocuirea cu ocazia reparaţiilor capitale sau a defectării pompelor supradimensionate cu

pompe corespunzătoare necesităţilor reale;
- folosirea staţiei de hidrofor numai în orele când presiunea din reţeaua publică este
insuficientă şi utilizarea în măsură cât mai mare a presiunii disponibile în reţeaua
publică.
Cresterea nivelului de zgomot

Creşterea nivelului de zgomot în instalaţie poate avea următoarele cauze:
- defecţiuni la agregatul de pompare;
- curgerea apei în rezervorul tampon de la înălţime;
- lipsa sau distrugerea garniturilor dintre rezervoare şi elementele constructive de
susţinere;
- defectarea garniturii Ia armăturile de reţinere;
- deteriorarea legăturilor elastice dintre pompe şi conducte;
- defecţiuni la armăturile de serviciu;
- deteriorarea fonoizolaţiei dintre obiectele sanitare şi suporţi, pereţi etc.;
- presiunea mare la armăturile de serviciu;
- viteza mare de scurgere a apei în conducte;
- folosirea unor armături de serviciu cu un nivel acustic specific care depăşeşte pe cel
admis.
Pentru menţinerea nivelului de zgomot în limitele admisibile se vor lua, după caz, următoarele
măsuri:
- se vor prelungi conductele de alimentare cu apă a rezervorului până în apropierea
fundului rezervorului (aproximativ la nivelul sorbului);
- se vor introduce bucăţi de material elastic între rezervorul tampon şi elementele
constructive de susţinere;
- se vor înlocui garniturile defecte;
- se vor înlocui racordurile elastice defecte cu unele noi, iar dacă acestea lipsesc (la
instalaţiile vechi), se vor introduce cu ocazia unor reparaţii;
- se vor reface instalaţiile defecte;
- se va reduce presiunea la armăturile de serviciu la valoarea minimă de utilizare;
- se vor folosi armăturile de serviciu silenţioase şi se vor dota cu perlator.
Apariţia unor zone umede pe pereţi şi planşee şi/sau tasarea locală a terenului poateavea
următoarele cauze:
- conductele de alimentare cu apă defecte;
- conductele de canalizare defecte;
- distrugerea hidroizolaţiei la sifoanele de pardoseală, sau la cele de terasă;
- distrugerea hidroizolaţiei dintre perete şi căzile de baie sau de duş;
- condensarea umidităţii din aer pe suprafaţa rece a conductelor neizolate sau izolate
necorespunzător;
- idem, pe tencuiala care acoperă conducte neizolate sau izolate necorespunzător;
- influenţa reţelelor de canalizare şi refulare la nivelul superior;
- existenţa unui robinet deschis, care debitează o cantitate de apă mai mare decât poate
prelua conducta de canalizare a obiectului racordat.
După depistarea cauzelor, se vor remedia defecţiunile după caz, prin:
- refacerea hidroizolaţiei;
- înlocuirea garniturilor defecte;
- lipirea sau înlocuirea conductelor fisurate;
- izolarea corespunzătoare a conductelor;
61
- desfundarea reţelei de canalizare şi înlăturarea cauzelor ( curăţirea periodică dedepuneri

a reţelelor de canalizare);
- în cazul tasării terenului, se va remedia defecţiunea la conductă sau îmbinare şi se va
compacta terenul.
Calitatea apei
Calitatea apei furnizate de reţeaua exterioară (retea publica si put forat) se va stabili prin
analize periodice efectuate în laboratoare de specialitate şi prin constatări directe.
Se recomandă ca beneficiarul instalaţiei interioare să facă analiza calităţii apei, la un laborator
de specialitate, ori de câte ori constată deprecierea calităţii apei primite.
De calitatea apei furnizată în sistemul centralizat răspunde furnizorul, care are obligaţia
efectuării periodice a analizelor de calitate a apei, iar în situaţia alimentării cu apă din surse proprii,
se recomandă efectuarea de analize de calitate a apei în laboratoare de specialitate, cel puţin o dată pe
lună.
Furnizarea apei de către reţeaua exterioară la alţi parametri decât menţionaţi în STAS 1342
poate fi accidentală sau pe o durată mai lungă de timp, datorită fie stării generale necorespunzătoare a
reţelei, fie apariţiei unor situaţii deosebite cu efecte pe o durată mai lungă în timp.
Efectele asupra instalaţiilor interioare pot fi:
- eroziunea conductelor, a garniturilor, a armăturilor şi a scaunelor ventilelor, a
interpunerii de suspensii între garnitură şi scaun etc., având ca urmări pierderi de apă şi
energie şi mărirea cheltuielilor de exploatare;
- depuneri pe conducte, rezervoare, în schimbătoare de căldură, pe obiecte sanitare etc.
având ca urmări scăderea presiunii disponibile, creşterea consumurilor de energie,
reducerea gradului de confort;
- schimbarea gustului apei.
Pentru asigurarea calităţii apei la nivelul prevederilor legale se recomandă:
- echiparea instalaţiei interioare cu filtre pentru reţinerea suspensiilor mecanice (nisip,
rugină, alte impurităţi) sau cu sisteme electronice pentru eliminarea depunerilor de pe
conducte şi pentru prevenirea formării unor noi depuneri;
- datarea instalaţiei cu echipamente locale de purificare a apei pentru reducerea
bacteriilor, substanţelor organice, clorului etc.;
- la instalaţiile echipate cu rezervoare de apă (rezervoare tampon sau de înmagazinare) se
recomandă ca - periodic - acestea să fie golite, curăţate, spălate şi dezinfectate pentru a
elimina depunerile şi a evita pătrunderea lor în instalaţie;
- curăţirea şi spălarea periodică a recipienţilor de hidrofor.
In cazul în care sursa impurificării apei o constituie starea reţelei exterioare proprii, se vor
remedia defectele după care reţeaua se va curăţa, spăla şi dezinfecta.
Prevenirea si stingerea incendiilor pe durata exploatarii instalatiilor sanitare

Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi echiparea şi
dotarea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor la construcţii este obligatorie
pe întreaga durată de exploatare a instalaţiilor sanitare aferente construcţiilor.
I n exploatarea instalaţiilor sanitare se vor respecta prevederile din ,"Normele generale de
prevenire şi stingere a incendiilor" (Ord. MLPAT 1219/MC/1994 şi M.I. 38/4.03.94), şi "Normativul
de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora" - C 300. Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor vor fi precizate şi în instrucţiunile
de exploatare.
62
Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât proprietarilor şi

administratorilor instalaţiilor în funcţiune, cât şi unităţilor şi personalului care efectuează exploatarea
acestor instalaţii.
Pe durata reviziilor, reparaţiilor, înlocuirilor şi dezafectărilor instalaţiilor vor fi respectate toate
măsurile specifice de prevenire şi stingerea incendiilor; răspunderile privind prevenirea şi stingerea
incendiilor revin unităţilor şi persoanelor care efectuează aceste operaţii.
Personalul care exploatează instalaţiile va fi instruit pentru prevenirea şi stingerea incendiilor,
înaintea dării în exploatare a instalaţiilor şi periodic, în timpul exploatării instalaţiilor, verificându-se
însuşirea cunoştinţelor.
înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără, topire de materiale
hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care efectuează aceste lucrări.
Lucrările cu foc deschis vor fi executate numai după obţinerea permisului de lucru cu foc, astfel
încât să se evite riscul producerii de incendiu sau explozii.
Înainte de începerea lucrărilor cu foc deschis, semnatarii permisului de lucru cu foc vor
controla îndelinirea condiţiilor şi realizarea măsurilor menţionate în permis.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare
conform prevederilor STAS 297/1.2.
În vederea intervenţiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de intervenţie cu atribuţii
concrete şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari.
Scoaterea din functiune a instalatiilor de alimentare cu apa

Instalaţiile de alimentare cu apă, care, după recepţie, nu sunt puse în funcţiune până la patru
săptămâni sau care sunt în conservare, se vor închide şi se vor goli complet prin obiectele sanitare şi
robinetele de golire.
Dacă recepţia se face în sezonul rece, iar instalaţia de încălzire nu funcţionează în perioada
respectivă, instalaţiile de alimentare cu apă se vor goli imediat după recepţie indiferent de mărimea
perioadei de întrerupere.
Instalaţiile aferente clădirilor cu program sezonier se vor verifica, făcându-se remedierile şi
reparaţiile necesare după care se vor închide şi goli, în vederea conservării.
Înainte de închiderea instalaţiei de alimentare cu apă de la robinetul general, de după apometru
sau cel de pe coloană sau ramificaţii, se va controla dacă robinetele şi bateriile de la punctele de
consum sunt închise.
EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENT ARE CU APĂ RECE

Generalitati
Exploatarea instalaţiilor de alimentare cu apă rece se efectuează asupra instalaţiilor delimitate
de apometrul general şi robinetele (bateriile) de la punctele de consum şi care cuprind:
- instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece;
- reţelele exterioare de alimentare cu apă rece;
- staţii de pompare (hidrofor), inclusiv rezervoare de apă.
La exploatarea de alimentare cu apă rece, se vor menţine instalaţiile racordate numai la reţelele
de alimentare cu apă potabilă, conform prevederilor din "Normativul pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor sanitare:, 19/1-96.
Alimentarea cu apă de la reţeaua publică se face conform avizului societăţii de distribuţie a
apei.
Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă rece

Exploatarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă rece se efectuează asupra instalaţiei din
interiorul clădirii - de la limita clădirii până la punctele de consum.
Controlul şi verificarea
63
Controlul şi verificarea instalaţiilor interioare se face zilnic şi constă în:

- controlul vizual al etanşeităţii instalaţiei ( conducte, îmbinări, armături de închidere şi
de serviciu);
- controlul modului de alimentare cu apă a punctelor de consum (presiune, debit);
- controlul direct al calităţii apei; (culoare, miros, conţinut de suspensii etc.)
- verificarea integrităţii termoizolaţiei.
Eventualele defecţiuni sesizate cu ocazia controlului se vor remedia imediat.
Până la remedierea defecţiunilor, datorate neetanşeităţii instalaţiei, porţiunile de instalaţie
defecte vor fi scoase din folosinţă, izolându-se.
Revizia
Revizia instalaţiei se face periodic, de regulă o dată pe an, şi constă în:
- controlul etanşeităţii instalaţiei (conducte, îmbinări, armături de închidere şi de
serviciu);
- verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armături de pe
traseu şi controlarea capetelor conductelor;
- verificarea modului de fixare a suporţilor conductelor şi armăturilor şi a gradului de
uzură a garniturilor aferente;
- verificarea manşoanelor de trecere prin pereţi şi planşee şi a izolaţiei dintre manşon şi
conductă. Golurile din pereţi şi planşee cu rol de protecţie la foc, vor fi etanşate
obligatoriu cu materiale rezistente la foc;
- verificarea modului de funcţionare a armăturilor de închidere (uşurinţă în manevrare,
gradul de închidere şi deschidere, starea garniturilor). In cazul blocării sau reducerii
secţiunii de trecere din cauza depunerilor, armăturile se vor demonta şi se vor curăţa, iar
pentru etanşare se vor folosi garnituri noi;
- verificarea etanşeităţii robinetelor de reţinere, verificarea reductoarelor de presiune prin
demontarea şi verificarea pieselor componente şi, la nevoie, înlocuirea celor defecte;
- verificarea reglajului instalaţiei.
După fiecare revizie sau după fiecare intervenţie la care s-au folosit robinetele de închidere
pentru reglajul hidraulic al instalaţiei, se va efectua reglarea din nou a instalaţiei.
Defectele întâlnite frecvent la conducte şi armături şi mediul de remediere a acestora sunt
menţionate în anexele Al şi A2 a normativului 1.9-1/96.
Rezultatele constatărilor făcute cu ocazia verificărilor şi reviziilor vor fi trecute într-un proces
verbal pentru a fi avute în vedere cu ocazia reparaţiilor curente şi capitale.
Reparaţii curente
Reparaţiile curente se fac pentru remedierea defecţiunilor constatate cu ocazia verificărilor şi
reviziilor şi au drept scop menţinerea siguranţei în funcţionare a instalaţiilor.
Reparaţii capitale
Reparaţiile capitale constau în înlocuirea parţială sau totală a unor părţi din reţea sau a întregii
reţele interioare de alimentare cu apă rece.
Reparaţiile capitale sunt, de regulă, planificate şi ţin seama de durata de folosinţă a elementelor
instalaţiei şi de rezultatele verificărilor anterioare.
În cazul înlocuirii obiectelor sanitare sau a accesoriilor acestora se recomandă ca înlocuirea să
se facă cu obiecte sanitare, respectiv armături de serviciu, care conduc la un consum mai mic de apă
şi de energie şi au o mare fiabilitate.
Pentru a înlătura principala cauză a defectării armăturilor - impurităţile din apă - se recomandă
montarea pe reţeaua de alimentare, la apometru, a unui filtru (sau a unei baterii de filtre) pentru
reţinerea impurităţilor.
64
Reparaţiile accidentale
Reparaţiile accidentale sunt reparaţiile care trebuie efectuate îndată ce a apărut o defecţiune
care periclitează siguranţa în funcţionare a instalaţiei scoasă din funcţiune.
Prescriptii specifice
Pentru menţinerea potabilităţii apei, în instalaţia interioară de alimentare cu apă, este interzisă
racordarea directă a conductelor de apă potabilă cu cele nepotabile sau cele de ape uzate precum şi
racordarea la reţea a unor aparate care pot contamina apa din instalaţie.
În cazul în care este necesară spălarea unor conducte sau armături de scurgere, aceasta se va
face folosind jetul unui furtun, pe o perioadă cât mai scurtă de timp. Nu se va lăsa furtunul în contact
cu tubul de scurgere, sifonul de pardoseală sau căminul folosit pentru spălare.
Pentru evitarea îngheţării apei în conductele expuse îngheţului, este necesar ca, în funcţie de
condiţiile locale, să se asigure periodic o circulaţie a apei în conductele respective, dacă nu pot fi
golite pe o perioadă de îngheţ.
În cazul instalaţiilor interioare de alimentare cu apă comune pentru consum menajer şi incendiu
se vor avea în vedere, în timpul exploatării, prevederile din instrucţiunile de fucţionare şi verificare
periodică ale instalaţiilor prevăzute pentru stingerea incendiilor.
Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă rece.

Generalităţi
Exploatarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă rece montate subteran sau suprateran se
efectuează asupra reţelelor exterioare a căror exploatare nu intră în obligaţia societăţii de distribuţie a
apei şi care sunt delimitate de apometru (căminul apometru) şi clădirea servita de aceste reţele.
Controlul si verificarea
Controlul şi verificarea reţelelor exterioare montate în sol se fac lunar prin parcurgerea
traseului şi observarea:
- stării umpluturilor pe traseu;
- stării umpluturilor în jurul căminilor şi hidranţilor;
- băltirii sau depozitării de materiale pe traseul reţelei sau pe cămine;
- stării căminilor (starea generală a construcţiei, starea capacului, a treptelor de acces şi a
vanelor, precum şi existenţa apei în cămin).
Pentru depistarea defecţiunilor în stare incipientă, se recomandă ca în timpul verificării să se
folosească aparatură electronică de detectare, iar operaţia să se desfăşoare în timpul nopţii, pentru a
evita influenţa zgomotelor produse de vehicole şi de consumul mărit al apei din timpul zilei.
Rezultatul controlului şi verificării, precum şi propunerile de remediere, se trec într- un proces-
verbal de constatare.
Revizia
Revizia reţelei se face parcurgând traseul acesteia pentru a constata starea reţelei şi a
construcţiilor aferente (ca la verificare) precum şi uşurinţa de manevrare (închidere şi deschidere) a
vanelor, funcţionarea hidranţilor şi armăturilor de golire.
Revizia reţelei se face de două ori pe un an ( de regulă înaintea perioadei de îngheţ şi după
perioada de îngheţ).
Reparaţii curente
Reparaţiile curente constau în remedierea defecţiunilor constatate cu ocazia operaţiunilor de
verificare şi revizie. Defecţiunile frecvent întâlnite la reţelele de alimentare cu apă sunt menţionate în
anexele Al şi A2 (conducte şi armături) din I.9-1/96 şi trebuie remediate îndată ce au fost sesizate.
65
Se va da o atenţie deosebită modului de umplere cu pământ a tranşeii, după efectuarea

reparaţiei, pentru a evita spargerea tubului sau distrugerea izolaţiei prin lovire cu corpuri tari sau
scoase din umpluturi sau aduse din alte locuri.
După efectuarea reparaţiei şi umplerea cu pământ a tranşeii, este obligatoriu aducerea terenului
la starea iniţială ( anterioară ivirii defecţiunii).
Reparaţii capitale
Reparaţiile capitale se planifică în funcţie de starea generală a reţelei şi constau în înlocuirea
unor porţiuni de reţea sau/şi a unor accesorii (vane, hidranţi etc.) care au suferit deteriorări avansate.
Reparaţii accidentale
Reparaţiile accidentale se fac ori de câte ori apare o defecţiune sau o avarie pe reţea.
Curăţirea, spălarea şi dezinfectarea reţelelor

Reţelele de alimentare cu apă montate direct în sol sunt expuse impurificării apei.
Cauzele care pot conduce la degradarea calităţii apei sunt:
- intervenţiile efectuate pentru remedierea defecţiunilor la conducte, îmbinări, armături şi
accesorii, fără să se ia măsuri corespunzătoare pentru evitarea impurificării apei;
- materialul de construcţii sau de îmbinare;
- infiltraţiile de apă din terenul învecinat prin neetanşeităţile conductelor şi ale
îmbinărilor;
- infiltraţii prin hidranţii de stropit;
- stagnarea timp îndelungat a apei în unele ramificaţii;
- calitatea apei furnizată de reţeaua publică.
Pentru menţinerea calităţii apei la parametrii normali şi pentru eliminarea depunerilor din
conducte, care reduc secţiunea utilă a acestora, este necesar ca, periodic, reţelele să fie curăţate,
spălate şi dezinfectate.
Curăţirea, spălarea şi dezinfectarea reţelei se efectuează la intervale de 3- 5 ani sau atunci când
se constată alterarea calităţii apei sau când s-au produs depuneri în conducte, şi întotdeauna după
efectuarea unor lucrări de reparaţii sau extinderi.
Verificarea calităţii apei se face prin analize de laborator şi constatări directe, iar existenţa
depunerilor se constată prin măsurători şi, direct, prin reducerea capacităţii de transport şi necesitatea
măririi presiunii de pompare.
Curăţirea conductelor se face cu ajutorul unor dispozitive adecvate (răzuitoare, perii, buşoane
din burete de material plastic armat, cabluri etc.) pentru depuneri aderente sau prin spălare pentru
îndepărtarea depunerilor neaderente sau a celor desprinse de pe pereţi cu ajutorul răzuitoarelor etc.
Dezinfecţia conductelor trebuie efectuată periodic şi după fiecare reparaţie sau curăţire,
folosind cloramină, clorură de var în soluţie sau clor gazos.
Repunerea în funcţiune se face numai după ce rezultatele analizelor confirmă o calitate
corespunzătoare a apei.
Operaţia de dezinfecţie se va efectua numai de personal special instruit.
Primenirea apei din ramificaţiile care alimentează hidranţii se va face prin punerea în funcţiune
a acestora o dată pe lună.
EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE
Generalitati
Evacuarea apelor uzate din clădiri în reţelele exterioare (publice) de canalizare se va face cu
respectarea prevederilor din art. 2.29- 2.31 din 1.9-1/96.
66
Staţiile de pompare a apelor uzate, aferente instalaţiilor de canalizare, se vor exploata conform
prevederilor din cap. 6.
Proprietarii şi administratorii clădirilor care asigură exploatarea instalaţiilor de canalizare, ce
fac obiectul prezentului normativ, răspund de calitatea apelor evacuate în reţeaua publică de
canalizare.
Exploatarea instalaţiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere şi a celor

meteorice
Controlul şi verificarea
Controlul şi verificarea instalaţiilor de canalizare constă în:
- verificarea aspectului general al instalaţiei;
- depistarea unor anomalii în funcţionarea reţelei de canalizare (refulări periodice,
reducerea debitului evacuat, emanaţii de mirosuri provenite din reţeaua de canalizare,
inghetearea apei in conducte etc.);
- urmărirea gradului de etanşeitate al instalaţiei şi depistarea eventualelor pete de
umezeală pe pereţi, planşee,conducte, tasarea pardoselii etc.;
- integritatea izolaţiei fonice specifice (garnituri de cauciuc la prinderi, garnituri sau
frânghie gudronată şi mastic bituminos la traversarea pereţilor şi planşeelor);
- integritatea dispozitivelor de susţinere a conductelor;
- controlul subsolurilor şi canalelor tehnice în vederea depistării eventualelor scurgeri
şi/sau infiltraţii;
- controlul depunerilor de frunze, gunoaie, zăpadă etc. pe receptorii de terasă sau pe
capacele gurilor de scurgere a apelor meteorice;
- existenţa căciulilor de protecţie la coloanele de ventilare.
Revizia
Revizia instalaţiei se face anual şi se referă la calitatea apelor uzate şi la funcţionarea
în ansamblu, astfel:
- controlul calitativ al apei uzate se face pe baza analizelor de laborator;
- controlul calitativ se realizează folosind metode şi mijloace specifice;
- verificarea aspectului general al instalaţiei;
- verificarea gradului de etanşeitate al instalaţiei (îmbinări, starea tuburilor, sifoane şi
recipienţi de pardoseală, coloane de ventilare etc.);
- verificarea legăturii directe a reţelei de canalizare cu atmosfera pentru a evita
suprapresiunile şi depresiunile în reţea;
- verificarea sistemului de prindere şi susţinere a coloanelor şi colectoarelor şi modul de
conservare a pantelor colectoarelor;
- verificarea dispozitivelor de susţinere şi fixare a obiectelor sanitare.
Reparaţii curente
Reparaţiile curente constau în remedierea defecţiunilor constatate cu ocazia controalelor şi
verificărilor.
Deficienţele curente, care se semnalează la tuburile de scurgere şi la obiectele sanitare, precum
şi modul de remedieree a acestora, sunt menţionate în anexele Al , A2 şi A3 din 1.9-1/96.
Reparaţii capitale
Reparaţiile capitale constau în înlocuirea unor elemente din instalaţie uzate sau deteriorate, în
vederea asigurării funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi.
Reparaţiile accidentale constau în remedierea operativă a defecţiunilor şi avariilor apărute,
pentru a menţine în permanentă siguranţă în funcţionare a instalaţiei şi evitarea unor w-mări grave.
Curăţirea şi spălarea instalaţiei interioare
67
Pentru a evita formarea de depozite întărite în instalaţia interioară de canalizare se recomandă

să se efectueze periodic curăţirea şi spălarea reţelei.
Curăţirea şi spălarea instalaţiilor interioare de ape uzate se face anual sau de câte ori se impune.
Spălarea şi curăţirea instalaţiei se începe din amonte de la obiectele sanitare - folosind unelte şi
dispozitive adecvate.
După colectarea şi evacuarea depunerilor scoase din instalaţie, se curăţă locul de muncă şi se
procedează la etanşarea dispozitivelor de curăţire.
Reţeaua de canalizare a apelor meteorice se recomandă să fie revizuită şi curăţată anual,
precum şi după furtuni violente.
Exploatarea reţelelor exterioare de canalizare

Controlul, verificarea şi revizia
Controlul, verificarea şi revizia reţelelor exterioare de canalizare constau într-un control de
suprafaţă ( control exterior) şi un control de adâncime ( control interior).
Controlul exterior se face lunar şi constă în parcur gerea la suprafaţă a traseelor canalelor de
către echipele de control.
În cadrul controlului exterior se verifică:
- dacă pe traseul canalelor sau/şi în jurul căminelor s-au ivit tasări ale solului sau ale
pavajelor;
- dacă capacele sau grătarul căminilor şi gurilor de scurgere sunt crăpate sau lipsă, creând
pericol pentru circulaţie şi posibilităţi de introducere a gunoaielor în canal;
- dacă pe cămine şi guri de scurgere s-au depozitat diverse materiale, care împiedică
vizitarea şi intervenţia rapidă în caz de necesitate, respectiv dacă împiedică scurgerea
apelor meteorice în reţeaua de canalizare;
- dacă capacele şi grătarele sunt aşezate corect în lăcaşul lor.
Controlul interior al canalelor se face o dată pe an cu ajutorul oglinzilor (canalele fiind de
regulă nevizitabile) sau cu ajutorul unor "roboţi" speciali.
În cazul controlului interior se mai verifică:
- dacă pereţii şi treptele căminelor au suferit degradări;
- dacă pereţii tuburilor au suferit fisuri, deformaţii, eroziuni şi orice alte degradări, care
favorizează uzura anormală a reţelei;
- dacă scurgerea prin canale şi prin rigolele căminelor se face normal şi nu se produc
depuneri.
Observaţiile echipei de control se trec într- un proces-verbal pentru remedierea defecţiunilor
constatate.
Reparaţii curente
Reparaţiile curente constau în:
- înlocuirea capacelor uzate şi defecte la căminele de vizitare;
- înlocuirea grătarelor uzate şi defecte la gurile de scurgere;
- fixarea treptelor dislocate şi înlocuirea celor uzate la căminele de vizitare;
- repararea reţelei defecte (tuburi, îmbinări, rigole);
- repararea zidăriilor, tencuieli şi a altor elemente de construcţie care compun canaleleşi
lucrările accesorii acestora;
- repararea pavajelor deteriorate de exfiltraţii anormale şi/sau de defecţiuni ale
canalizării.
Reparaţii capitale
Reparaţiile capitale constau în înlocuirea unor tronsoane sau refacerea unor cămine sau guri de
scurgere în vederea asigurării unei normale funcţionări a reţelei de canalizare.
Reparaţiile accidentale se fac ori de câte ori se constată deteriorări, defecţiuni sau avarii, pentru
menţinerea instalaţiei în stare normală de funcţionare şi siguranţă.
68
După efectuarea reparaţiilor (curente, capitale sau accidentale) şi umplerea cu pământ a

tranşeei, este obligatorie aducerea terenului la starea iniţială (anterioară ivirii defecţiunii).
Curăţirea şi spălarea reţelelor
În cazul reţelelor de canalizare la care nu se asigură viteza de autocurăţire şi au loc depuneri,
este necesară curăţirea şi spălarea reţelei.
Spălarea reţelei exterioare de canalizare are drept scop prevenirea înfundării canalelor prin
depuneri care se întăresc.
Spălarea se face cu apă curată sau uzată colectată în căminele de spălare.
Curăţirea canalelor nevizitabile se face prin mijloace mecanice sau prin spălare.
Se recomandă curăţirea cel puţin o dată pe an.
Gurile de scurgere se curăţă cel puţin de patru ori pe an.
Pentru curăţirea canalelor se folosesc sfere metalice, perii, răngi, sârmă groasă etc.
În cazul în care canalul nu poate fi desfundat prin folosirea mijloacelor clasice, înseamnă că
tubul este spart şi pământul a obturat trecerea. În acest caz, se execută săpătura şi se înlocuieşte tubul
defect.
Curăţirea canalelor se va face din amonte spre aval.
Gurile de scurgere cu sifon şi depozit se curăţă cu autovidanja.
Protecţia, siguranţa şi igiena muncii
Instrucţiunile de protecţie, siguranţă şi igiena muncii pentru exploatarea reţelelor exterioare de
canalizare şi a construcţiilor aferente (cămine, separatoare de hidrocarburi etc.), vor cuprinde, în afara
indicaţiilor menţionate şi indicaţii privind:
- măsuri de igienă personală a celor care lucrează la exploatare pentru evitarea pericolului
de îmbolnăvire sau contaminare a persoanelor cu care vin în contact;
- măsuri de curăţire şi, după caz, de dezinfecţie a echipamentului de protecţie şi
interdicţia utilizării acestuia în afara serviciului;
- măsuri de protecţie în timpul lucrului.
Înainte de intrarea în căminul de vizitare se va face aerisirea după caz - timp de 1/2 – 3 ore.
Totodată se vor lua şi măsuri de siguranţă menţionate la cap. 6, pentru staţiile de pompare a apelor
uzate.
În cazul curăţirii separatoarelor de hidrocarburi, în vederea executării unor reparaţii, se va
folosi masca de gaze, iar lucrătorul va fi supravegheat de alţi doi oameni care, la nevoie, să-l poată
trage în exterior cu ajutorul unor frânghii.
INDICAŢII FINALE
Exploatarea în bune condiţiuni a instalaţiilor sanitare se va face printr-o activitate permanentă,
competentă şi disciplinată.
Funcţionarea instalaţiilor sanitare va fi urmărită permanent, conform indicaţiilor din prezenta
documentatie, de către un personal calificat, verificat şi autorizat pentru anumite operaţii (activităţi).
Rezultatele controalelor, verificărilor şi reviziilor instalaţiei vor fi consemnate într- un registru
anume întocmit, după modelul din anexa 7 a normativului 1.9-1/96.
Evidenţa lucrărilor de reparaţii curente se va ţine într- un registru special, întocmit după
modelul din anexa 8 a normativului 1.9-1/96.
Lucrările de reparaţii capitale, modernizări, extinderi, modificări etc., se vor face conform legii
- după proiect - având în vedere prevederile "Normativului pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor sanitare" - ind. 19, şi se vor recepţiona având în vedere "Regulamentul de recepţie a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" - nr. 273/1 iunie 1994.
La toate instalaţiile sanitare se va ţine evidenţa consumului de apă astfel:
- la instalaţiile mici, cu consum redus de apă şi un personal de exploatare cu activitate
zilnică într- un singur schimb sau numai de câteva ore, se va ţine numai evidenţa
consumului zilnic de apă.
69
În cazul schimbării - temporar sau definitiv - a personalului de exploatare sau în cazul unor
intervenţii speciale, se va întocmi un proces verbal de predare- primire, după modelul celui din anexa
10 a normativului 1.9-1/96.
Toate documentele menţionate mai sus constituie anexe la cartea tehnică a construcţiei.
D. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE

VERIFICARI, INCERCARI, PROBE
Verificările, încercările şi probele prealabile punerii în funcţiune se fac în următoarele situaţii:

- la recepţia la terminarea lucrărilor şi finala precum şi după reparaţii capitale, în
conformitate cu "Legea privind calitatea în construcţii (Legea nr. 10/95), Regulamentul
de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" şi Normativul 1.5;
- după reparaţii şi revizii;
- în timpul exploatării curente a instalaţiilor.
Înaintea efecturării probelor se verifică:
- concordanţa instalaţiilor şi a dimensiunilor acestora corespunzător proiectului de
execuţie;
- caracteristicile echipamentelor şi aparatelor şi concordanţa acestora cu proiectul şi
cărţile tehnice ale echipamentelor;
- poziţiile şi amplasamentele echipamentelor şi aparatelor;
- poziţia şi caracteristicile elementelor de automatizare (comandă şi acţionare);
- protecţia anticorozivă şi termoizolaţia canalelor;
- poziţia suporţilor inclusiv conformarea şi măsurile antiseismice ale aparatelor,
echipamentelor, tubulaturii etc.;
- verificarea protecţiei contra electrocutării.
Verificările caracteristicilor elementelor componente ale instalaţiilor se fac pe baza
certificatelor de calitate sau agrementelor puse la dispoziţie de furnizori.
VERIFICĂRI ŞI ÎNCERCĂRI ALE ELEMENTELOR COMPONENTE ALE

INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE
Asupra elementelor componente ale instalaţiilor se efectuează înainte de punerea în funcţiune,
unnătoarele tipuri de verificări:
- verificări mecanice;
- verificări electrice;
- verificări aeraulice;
- verificări hidraulice;
- verificări termice.
VERIFICĂRILE VENTILATOARELOR
Se verifică următoarele:
- fixarea pe postament şi pe sistemul de amortizare a vibraţiilor;
- orizontalitatea sau după caz verticalitatea arborilor motorului şi ventilatorului precum şi
a glisierelor motorului;
- echilibrarea statică a rotorului;
- sensul corect de rotaţie al rotorului ventilatorului;
- modul de rotire al rotorului (rară frecări, jocuri, zgomote sau trepidaţii anormale);
- întinderea corectă a curelelor de transmisie (toate curele de transmisie montate pe
aceeaşi roată trebuie să fie întinse egal iar săgeata pe care o face cureaua să nu
depăşească valorile prescrise);
- gradul de încălzire al lagărelor şi rulmenţilor după o funcţionare normală a instalaţiei;
70
- aliniamentul roţilor şi de curea sau a cuplurilor elastice;

- protecţia anticorozivă;
- turaţia motorului şi ventilatorului;
- verificarea intensităţii curentului absorbit şi tensiunii motorului de antrenare.
Se verifică totodată şi accesoriile ventilatoarelor: elementele de reglare a debitului de aer,
calitatea burdufurilor, geometria pieselor de racord la instalaţie, din punct de vedere aerodinamic.
Se verifică dispozitivele de protecţie ale subansamblelor în mişcare ale ventilatoarelor
(apărători sau grile de protecţie)
Verificarea nivelului de zgomot se face la ventilatorul montat în instalaţie conform metodelor
indicate în STAS 10834. Nivelul vibraţiilor nu trebuie să depăşească valorile indicate în STAS
10822.
Verificările aeraulice constau în determinarea debitului de aer şi a presiunii totale.
Determinarea debitelor de aer se face măsurând vitezele aerului utilizând metode directe sau
indirecte.
Pentru măsurarea directă a vitezelor aerului se folosesc ca aparate de măsură: anemometre cu
palete sau cupe, velometre, termoanemometre etc.
Măsurătorile se efectuează pentru o anumită poziţie (stabilită în unna reglării a dispozitivelor
de reglare, cu bateriile de încălzire şi răcire oprite).
Punctele de măsură vor fi amplasate cu respectarea condiţiilor aerodinamice.
Se admit abateri de la debitul nominal de ± 5%.
VERIFICAREA FILTRELOR
Se verifică:
- integritatea şi calitatea materialului filtrant conform fişei tehnice a produsului;
- realizarea etanşărilor pe traseul de aer;
- posibilitatea de schimbare a celulelor filtrante cu respectarea distanţelor de manevră;
- funcţionarea dispozitivului de autocurăţire şi a motoarelor de acţionare;
- existenţa aparaturii de măsurare a gradului de colmatare a filtrului;
- nivelul lichidului de baia de curăţire a filtrului de tip umed;
- calitatea lichidului de curăţire - conform indicaţiilor producătorului.
VERIFICAREA DISPOZITIVELOR DE REGLARE A AERULUI

La ramele de jaluzele, clapetele de reglare sau alte dispozitive de reglare se verifică:
- etanşeitatea montării;
- mişcarea uşoară şi fără joc a clapetelor, paletelor, jaluzelelor şi a elementelor de
acţionare;
- posibilitatea blocării în poziţia de reglaj şi existenţa elementelor de indicare a poziţiei;
accesibilitatea.
La gurile de refulare, absorbţie, rame cu jaluzele de suprapresiune se verifică starea generală,
sudurile, protecţia anticorozivă, funcţionarea organelor în mişcare şi a dispozitivelor dereglare.
La prizele de aer se verifică rigiditatea jaluzelelor sau plasei de sârmă în vederea împiedicării
vibratiilor sub actiunea curentului de aer.
VERIFICĂRILE INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE

Înainte de repunerea în funcţiune se verifică întreg ansamblul instalaţiilor de automatizare
privind:
- corectitudinea conexiunilor electrice elementelor traductoare, de comandă şi execuţie
inclusiv legarea la sursa electrică sau la elementele de protecţie şi semnalizare;
- corectitudinea poziţionării elementelor traductoare şi de execuţie;
- sensul corect de mişcare al elementelor de execuţie;
71
- mişcarea f'ară frecări, jocuri sau trepidaţii anormale a elementelor mobile, avându-se în
vedere ungerea acestora.
VERIFICĂRILE ANSAMBLULUI INSTALAŢIILOR DE VENTILARE SAU

CLIMATIZARE
Pentru o functionare corecta si economica se urmareste mentinerea parametrilor ceruti de
consumator (temperatura, umiditate, viteza) cu costuri de exploatare cat mai reduse(consumuri de
energie, agent frigorific, ulei), pentru o perioada cat mai lunga.
Instalatia functioneaza corect cand conducta de aspiratie este brumata, iar cea de refulare
fierbinte, nu se aud batai in compresor sau in pompe. Pentru economisirea energiei, temperatura de
condensare trebuie sa fie cat mai coborata, urrnarindu-se debitul si emperatura agentului de racire.
Intretinerea instalatiei implica: asigurarea ungerii corecte (presiunea uleiului trebuie sa fie cu
0,5 ... 1,5 bar superioara celei de aspiratie); curatirea filtrelor si deshidratoarelor;
curatirea suprafetelor de transfer termic si eventuala degivrare; dezaerarea; verificarea
etanseitatii circutului frigorific (se pot folosi detectoare chimice, corespunzatoare agentului, si
detectoare speciale, electronice sau prin fluorescenta-spectroline); verificarea armaturilor de
siguranta si control.
Demontarea conductelor, utilajelor si armaturilo si executarea sudurilor se pot face numai dupa
indepartarea agentului frigorific si a uleiului, de personal calificat, cu echipament de protectie
specific.
Verificările se fac asupra instalaţiilor de ventilare-climatizare la care s-au efectuat
reparaţiicapitale sau curente, înlocuiri de aparatură sau echipamente etc.
Se verifică următoarele:
- aspectul general al instalaţiei asamblate;
- protecţia anticorozivă;
- grosimea termoizolaţiei şi uniformitatea acesteia;
- etanşeitatea elementelor prin care se vehiculează aerul;
- poziţia suporţilor şi conformarea antiseismică a acestora;
- funcţionarea elementelor în mişcare;
- distanţele de montare ale dispozitivelor de măsurare, reglare, sau a gurilor de refulare
faţă de sursele perturbatoare
- debitele de aer din instalaţie
Determinarea debitelor de aer la gurile de regulare se face prin măsurarea vitezelor aerului
astfel:
- la 2,5 cm distanţă în faţa gurii de refulare, dacă este liberă sau are o secţiune liberă de
minim 80%, cu etalonare prealabilă a aparaturii de măsură în condiţii de laborator;
Debitul total de aer al instalaţiei rezultă din însumarea debitelor tuturor gurilor de ventilare ale
instalaţiei (de introducere sau de evacuare). Acesta se verifică prin măsurători ale vitezelor în
conducta magistrală de refulare sau de preferinţă în cea de aspiraţie.
VERIFICĂRI ŞI REGLARE LA REPUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR

Repunerea în funcţionare se efectuează după efectuarea verificărilor şi probelor instalaţiilor.
Se recomandă ca repunerea în funcţie a instalaţiei să se facă pe cât posibil înainte de montarea
aparaturii şi utilajelor de producţie care sunt sensibile la praf.
În vederea evitării îngheţării instalaţiei de încălzire, sau umidificare în perioada rece punerea în
funcţiune se face cu instalaţia golită.
Înainte de pornirea instalaţiei se iau o serie de măsuri:
- protejarea elementelor de măsură din tubulatură, contra prafului;
- demontarea celulelor filtrante, în vederea evitării colmatării acestora la pornirea
instalaţiei.
72
PORNIREA INSTALAŢIEI
Pornirea instalaţiei se face în trei faze:
- pornirea în sarcină redusă;
- pornirea în sarcină normală;
- funcţionarea de probă.
La ventilatoarele cu viteză variabilă pornirea se face în sarcină redusă la viteza cea mai mică,
cu închiderea partială a dispozitivului de reglare a aerului.
În timpul pornirii la sarcină redusă se fac o serie de verificări privind:
- nivelul vibraţiilor sau zgomotelor ansamblului;
- încălzirea motorului, lagărelor, palierelor;
- întinderea corectă a curelelor de transmisie
Pornirea în sarcina normală se efectuează după efectuarea observaţiilor în timpul pornirii în
sarcină redusă şi remedierea eventualelor deficienţe.
În timpul pornirii în sarcină normală se fac aceleaşi observaţii care la pornirea de probă,
extinzându-se acestea asupra întregii instalaţii, verificându-se totodată etanşeitatea instalaţiei
(aeraulică şi hidraulică).
După constatarea eliminării prafului din tubulatură se montează elementele de instalaţii care au
fost demontate înainte de punerea în funcţiune.
Funcţionarea în sarcină normală durează atât timp cât este necesar ca întreaga instalaţie să fie
examinată.
Rezultatele examinării vor fi trecute într-un proces verbal de constatare.
Funcţionarea de probă se face cu toate elementele instalaţiei asamblate în poziţii definitive.
În timpul funcţionării de probă se efectuează reglările instalaţiei de ventilare şi condiţionare,
corespunzător regimului nominal de funcţionare.
REGLAREA INSTALAŢIILOR DUP A INTERVENŢII ŞI REVIZII

Reglarea instalaţiei se face în scopul asigurării parametrilor aerului în încăperile ventilate sau
climatizate în limitele prescrise prin proiect.
Se efectuează atât reglări ale instalaţiilor propriu-zise cât şi ale instalaţiilor auxiliare, având în
vedere în final întreg ansamblul instalaţiilor.
REGLAREA LA PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE DUPĂ REPARAŢII CURENTE

Reglarea instalaţiilor la punerea în funcţiune după reparaţii curente se face în scopul obţinerii
parametrilor proiectaţi.
Reglarea va fi făcută după ce au fost efectuate verificările, încercările şi probele specifice.
Se reglează următoarele:
 debitele de aer pentru:
- gurile de aspiraţie şi refulare;
- ramurile sau ramificaţiile tubulaturii;
- întreaga instalaţie;
 alimentarea echipamentului de ventilare-condiţionare cu apă caldă la parametrii din
proiect.
Reglarea instalaţiilor se face în condiţiile nominale de exploatare şi funcţionare a încăperilor
ventilate sau climatizate, având în vedere următoarele:
- se păsterază temperatura interioară cât mai constantă (cea prevăzută în proiect);
- se creează condiţiile de funcţionare în suprapresiune sau depresiune prin reglarea
corespunzătoare a debitului de aer introdus şi evacuat prin prevederea unor grile de
transfer;
- se evită influenţele perturbatoare ale vântului sau tirajului natural al clădirii prin
închiderea geamurilor, uşilor exterioare etc.
73
REGLAREA AERAULICĂ
Reglarea aeraulică este procesul de ajustare cantitativă a curgerii aerului în elementele
componente ale instalaţiei de ventilare în vederea asigurării debitelor prescrise prin proiect.
Înainte de reglare toate organele de reglare vor fi fixate în poziţia deschis atât la dispozitivele
de absorbţie şi refulare, cât şi pe ramurile reţelei de canale. Instalaţia de automatizare va fi
deconectată.
METODE DE REGLARE
Reglarea debitelor de aer se face în general prin utilizarea a două metode:
- reglarea instalaţiei începând succesiv cu ventilatorul, ramurile principale, ramurile
secundare şi gurile de refulare.
- reglarea instalaţiei utilizând metoda proporţională, măsurându-se debitele de aer pe
gurile de refulare sau ramificaţii şi raportarea acestora la debitele de aer stabilite prin
proiect.
Reglarea ramurilor se face astfel încât raporturile debitelor măsurate faţă de debitele stabilite
prin proiect, să fie aceleaşi pe toate ramurile.
Indiferent de metoda de reglare se va face o reglare a ventilatoarelor având în vedere parametrii
nominali ai acestora.
Stabilirea finală a debitelor la valoarea de 100% (valoarea proiectată) se face prin reglaj central
la ventilator.
Reglarea proporţională cuprinde următoarele etape:
a) reglarea gurilor de ventilare şi a ramificaţiilor din sistem pentru obţinerea aceluiaşi
procent de debit (Pd) din debitul de aer proiectat;
b) reglarea dispozitivului central de la ventilator în vederea obţinerii debitului de aer
proiectat;
c) verificarea rezultatelor obţinute.
În timpul reglării se respectă următoarele reguli:
- operaţia de reglare se începe de la gura cea mai îndepărtată de ventilator;
- poziţia organului de reglare rămâne fixă după reglare;
- se va efectua reglajul între ramificaţia reglată şi ventilator şi nu se va efectua reglaj între
ramificaţia reglată şi capătul cel mai depărtat de ventilator.
- nici o ramificaţie nu va fi reglată până nu s -au reglat toate ramificaţiile dinaintea ei
(spre capătul cel mai depărtat de ventilator).
Ordinea operaţiilor de reglare este următoarea:
- reglarea se efectuează succesiv pentru fiecare ansamblu cnstituit dintr-o ramificaţie
principală, grupul de ramificaţii secundare aferente şi grupurile de guri de ventilare de
pe aceste ramificaţii;
- reglarea se începe cu ramificaţia principală care are procentul de debit de aer Pd cel mai
mare şi se continuă în ordinea descrescătoare a valorilor procentului;
- gurile de ventilare de pe o ramificaţie vor fi reglate începând cu gura având procentul de
debit Pd cel mai mic şi care este plasată pe ramificaţia cu procentul cel mai mare
REGLAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR
Reglarea debitului total de aer

Reglarea debitului total de aer se face după reglarea debitelor de aer de pe toate gurile de aer,
ramificaţiile şiramurile instalaţiei de ventilare-climatizare.
Reglarea bateriilor
Reglarea bateriilor de încălzire sau răcire se face în scopul stabilirii temperaturilor aerului la
ieşire din baterii corespunzător valorilor indicate în proiect.
74
Verificările temperaturilor se fac în condiţii nominale prevăzute în proiect.

Măsurătorile vor fi făcute având în vedere următoarele:
- să fie executate după funcţionarea timp de minim 1 oră a bateriei;
- durata va fi de 1÷1 1/2 ore;
- punctul de măsurare a temperaturii aerului încălzit va fi situat la 5-6 diametre
echivalente în aval de baterie în zone cu temperaturi uniforme;
- punctul de măsurare a temperaturii aerului de încălzit va fi situat în amonte de baterie la
distanţa în care nu apar stratificări cu diverse temperaturi ale aerului.
După reglarea debitului de aer ce trece prin baterii, se va acţiona asupra vanelor de alimentare
cu agent termic sau frigorific astfel încât să se obţină temperatura de ieşire a aerului indicată în
proiect.
Reglarea în timpul funcţionării

Reglarea instalaţiei de ventilare în timpul funcţionării se face în scopul acordării parametrilor
aerului refulat în încăpere cu cerinţele utilizatorior, sau corespunzător necesităţilor de microclimat
interior sau cerinţelor tehnologice.
Alegerea modalităţii şi a sistemului de reglare se face ţinând seama de regimurile de
funcţionare ale încăperilor ventilate sau climatizate.
În funcţie de modul în care se efectuează reglarea, aceasta poate fi:
- manuală;
- automată.
În cazul reglării automate măsurarea parametrilor aerului şi variaţia acestora precum şi a
agenţilor termici se face continuu corespunzător cerinţelor de microclimat interior.
Reglarea parametrilor aerului se va face ori de câte ori este posibil central, mai ales pentru
încăperile cu regim de funcţionare asemănător.
Reglarea centralizată poate fi completată cu reglarea locală, pentru instalaţiile dotate cu aceste
sisteme. După pornirea instalaţiei de ventilare se disting două etape de reglare:
- aducerea la regimul iniţial de funcţionare al instalaţiei care se face înainte de începerea
procesului tehnologic sau de ocuparea încăperilor climatizate;
- corectarea regimului de funcţionare corespunzător schimbărilor condiţiilor interioare de
microclimat sau variaţiei parametrilor aerului exterior.
Operaţia de reglare constă într-o succesiune de manevre efectuate asupra clapetelor de pe
canalele de aer proaspăt, evacuat sau recirculat, coordonat cu manevre asupra organelor de reglare a
agentului termic sau frigorific.
Parametrii interiori sunt măsuraţi de către senzori care transmit datele măsurate elementelor de
comandă în vederea executării corecţiilor necesare de către elementele de execuţui, în urma
comparării datelor măsurate cu datele din memoria aparaturii de comandă.
Corespunzător complexităţii instalaţiei se poate acţiona în vederea menţinerii unuia sau mai
multor parametri ai aerului interior prin reglarea debitului de aer sau a puterii termice a bateriilor de
încălzire sau răcire.
Reglarea debitului de aer poate fi făcută acţionând asupra debitului total de aer, sau asupra
amestecului între aerul proaspăt şi aerul recirculat.
Modificările proporţionale ale debitelor de aer se fac cu menţinerea constantă a debitului de aer
introdus şi evacuat din încăperea ventilată.
Reglarea instalaţiei se efectuează astfel încât debitul minim de aer proaspăt să fie păstrat
conform indicaţiilor din proiect.
Reglarea temperaturii aerului se face în general prin două metode:
- reglarea procentului din debitul total care străbate bateria sau tubulatura ocolitoare;
- reglarea puterii termice a bateriei prin acţionarea asupra agentului termic (reglaj
calitativ,cantitativ sau mixt); această metodă este recomandată având în vedere uşurinţa
realizării, fără implicaţii majore în reglarea aeraulică a sistemului.
75
Reglarea într-o instalaţie cu debit variabil se face utilizând curbe de reglare a instalaţiei
determinate în condiţii specifice.
REGIMUL DE EXPLOATARE CURENTĂ A INSTALAŢIILOR

Prin exploatarea curentă se asigură funcţionarea în condiţii nominale a instalaţiei ceea ce
permite asigurarea microclimatului interior din încăperile ventilate sau climatizate.
Exploatarea curentă se realizează prin:
 verificarea stării instalaţiilor;
 supravegherea şi urmărirea funcţionării;
 corectarea regimului de funcţionare;
 controlul calităţii aerului
 întreţinerea instalaţiilor.
Verificarea stării instalaţiilor
Verificările se efectuează permanent şi privesc atât instalaţiile de ventilare sau climatizare
propriu-zise cât şi instalaţiile auxiliare.
Instalaţiile se verifică în tot ansamblul lor, având în vedere elementele componente ale
acestora.
La centralele de ventilare se verifică integritatea construcţiei şi realizarea etaneitiigenerale a
acesteia.
Se verifică poziţiile şi funcţionarea ramelor cu jaluzele şi a altor elemente de
reglare(ventilatoare, baterii; camere de umidificare etc.).
Se verifică integ ritatea şi funcţionarea elementelor componente ale centralei de ventilare.
Probleme specifice referitoare la exploatarea sistemelor de ventilare şi climatizare
Exploatarea diverselor sisteme de ventilare şi climatizare va fi făcută ţinând seama de
alcătuirea acestora,scopul pentru care au fost proiectate, cât şi de microclimatul care trebuie realizat
în încăperile deservite.
La sistemele de ventilare naturală se verifică funcţionarea elementelor de reglare a admisiei
aerului şi a dispozitivelor de acţionare aferente.
Se verifică totodată gradul de obturare al suprafeţelor de admisie sau evacuare a arului cu
elemente străine.
Aceleaşi verificări se fac şi la sistemele de ventilare mecanică generală sau locală.
La sistemele de ventilare locală prin aspiraţie se verifică etanşările acestora; se verifică totodată
eficacitatea sistemului de evacuare a noxelor sau prafului.
La sistemele de ventilare prin refulare se verifică etanşarea instalaţiei şi funcţionarea
dispozitivelor de dirijare şi reglare a jetului.
Se recomandă atenţie deosebită sistemelor de ventilare de avarie, pentru prevenirea si
combaterea incendiilor sau intoxicaţiilor, verifincându-se în permanenţă starea de funcţionare a
acestora prin porniri periodice ale instalatiei.
În timpul acestor porniri se verifică totodată instalaţia de avertizare aferentă şi sistemele de
interblocare corespunzător schemei tehnologice a instalaţiei.
Se verifică dacă se realizează debitele de aer necesare, corespunzător indicaţiilor din proiect.
La aparatele de climatizare se verifică:
- nivelul de zgomot produs;
- nivelul condensului format în recipientul colector al agregatului mobil în vederea golirii
sau, după caz, evacuarea liberă la canalizare;
- etanşările faţă de elementele de închidere (pereţi sau ferestre);
- dacă suprafeţele de schimb de căldură sau de admisiei şi refulare a aerului sunt complet
libere;
- dacă aripioarele bateriilor de încălzire sau răcire nu sunt deformate sau colmatate;
- gradul de colmatare al filtrului;
76
- modul de funcţionare al instalaţiei de automatizare prin porniri, opriri în diverse regiuni;

- ungerea lagărelor sau rulmenţilor utilajelor în mişcare (ventilatoare, compresoare etc.).
La aparatele de climatizare tip split se verifică în plus:
- izolaţia termică a conductelor de agent frigorific;
- funcţionarea regulatorului de turaţie a compresorului (dacă este cazul);
- existenţa termostatului de protecţie contra îngheţului;
- starea elementelor de susţinere ale unităţilor exterioare sau interioare.
Supravegherea şi urmărirea funcţionării instalaţiilor

Se controlează permanent aparatele de măsură prin compararea indicaţiilor acestora cu valorile
parametrilor neceari a fi realizaţi de către instalaţie.
Se fac măsurători periodice pentru determinarea debitelor de aer, urmărindu-se totodată modul
de funcţionare al elementelor de comandă şi semnalizare aferente.
La centralele de ventilare si de climatizare se urmăreste functionarea elementelor care
realizează siguranţa instalaţiei elementele de protecţie şi de semnalizare a avariilor.
La ventilatoare se măsoară debitele de aer în aval şi în amonte de ventilator; măsurătorile se
efectuează atât pe conductele de aer proaspăt cât şi pe conductele de aer recirculat, verificându-se
funcţionarea clapetelor de reglare.
Fcunţionarea ventilatoarelor trebuie să fie silenţioasă, iar elementele în mişcare să fie unse şi
gresate periodic.
Înainte de pornire se verifică starea curelelor de transmisie şi gradul de întindere a acestora.
La filtre se fac verificările indicate. având în vedere gradul de colmatare al acestora prin citirea
presiunii înainte şi după filtru şi compararea pierderilor de sarcină cu pierderile de sarcină
recomandate de producător.
Se urmăreşte funcţionarea dispozitivului de autocurăţare avându-se în vedere şi nivelul
lichidului de curăţire din baie, şi gradul de murdărire al acestuia acolo unde este cazul.
Urmărirea funcţionării bateriilor de încălzire sau răcire constă în măsurarea temperaturilor
agenţilor termici (ducere/întoarecere) şi a temperaturii aerului în amonte sau în aval debaterii.
Supravegherea funcţionării instalaţiei de automatizare se face pentru întreg ansamblul
instalaţiei: aparatele de măsură, sau traductoarele, sistemele de transmiterea datelor, sistemul de
comandă şi execuţie, având în vedere funcţionarea cordonată a acestora la parametrii ceruţi în situaţia
dată.
Toate constatările care se fac în timpul supravegherii ş1 urmăririi funcţionării se consemnează
în procese verbale care vor fi anexate la cartea construcţiei.
Întreţinerea instalaţiilor, revizii şi reparaţii

Intreţinerea instalaţiilor de ventilare sau climatizare se face în scopul asigurării bunei
funcţionări a instalaţiei care trebuie să realizeze parametrii prevăzuţi în proiect.
Se efectueaza operatii de intretinere a elementelor componente a centralelor de ventilare si a
canalelor de distributie a aerului.
Principalele operatii de intretinere sunt:
a) la ventilatoare:
- echilibrarea rotoarelor avand in vedere rotirea fara atingerea carcasei;
- indreptarea paletelor indoite;
- ungerea lagarelor sau rulmentilor conform prescriptiilor producatorului;
- intinderea uniforma a curelelor de transmisie; sageata maxima (d) a curelei presate
nu trebuie sa depaseasca valoarea calculata cu formula d =e x 0,016 (e-distanta
dintre axele rotilor);
- alinierea saibelor, rotilor de transmisie si a motoarelor de antrenare (rotile trebuie
sa fie aliniate si paralele in ambele planuri);
77
- strangerea suruburilor si a piulitelor sistemului de ancorare sau a supof!ilor.

b) la filtrele de aer:
- inlocuirea filtrelor colmatate sau deteriorate dupa verificarea gradului de retinere al
acestora;
- curatarea periodica a filtrelor prin spalare; scuturare etc.;
- curatirea cuvei lichidului de curatire de depuneri;
- inlocuirea lichidului de curatire;
- ungerea elementelor in miscare;
- verificarea sistemului de masurare a presiunii inainte si dupa filtre;
- verificarea sistemului autocuratire si avertizare a colmatarii.
c) la bateriile de incalzire sau racire:
- realizarea etansarii racordurilor bateriilor la instalatie (pe circuitul aeraulic sau
hidraulic);
- curatirea aripioarelor de praf, impuritati sau alte corpuri straine, prin suflare cu aer
sau spalare cu jet de apa;
- spalarea interioara a bateriilor in vederea inlaturarii depunerilor de namol sau
piatra;
- dezaerisirea periodica a instalatiilor de incalzire aferente bateriilor;
- curatirea si dezaerisirea oalelor de condens.
d) la armaturi:
- inlocuirea garniturilor si elementelor de etansare defecte;
- curatirea scaunelor ventilelor;
- reetalonarea organelor de siguranta.
e) la pompele de apa:
- corectarea pozitiei pompelor si inlocuirea presgarniturilor defecte;
- ungerea rulmentilor si a organelor in miscare;
- spalarea periodica a lagarelor si a interiorului pompei;
- inlocuirea cuplajului elastic defect.
f) la organele de reglare:
- ungerea partilor imobile;
- strangerea suruburilor slabite;
- curatirea de depuneri a scaunelor ventilelor.
g) la gurile de refulare sau absorbtie:
- curatirea suprafetelor de refulare sau absorbtie;
- ungerea elementelor mobile;
- strangerea suruburilor slabite;
- refacerea etansarilor fata de tubulatura.
h) la aparatura de masura si control:
- etalonarea periodica in vederea verificarii corectitudinii masuratorilor;
- completarea cu lichid a suporturilor, tecilor, etc.;
- ungerea părţilor mobile;
- reglarea tijelor de acţionare.
Operaţiile de întreţinere se efectuează periodic sau de câte ori este nevoie.

Intervalele de timp privind operaţii de întreţinere sunt indicate de către firmele producătoare
corespunzător gradului de utilizare a aparaturii.
Ca titlu informativ sunt indicate următoarele intervale de întreţinere, pentru utilizarea zilnică de
24 ore, într-o zonă cu climă medie şi poluare minimă:
 motor ventilator:
- verificări generale - săptămânal;
- coroziunea - lunar;
78
 ventilator:
- racorduri elastice - lunar;
- gurile de protecţie - lunar;
- drenaj - lunar;
- transmisii - lunar;
- tensiunea curelei de transmisie - lunar;
- amortizoare - semestrial;
 filtre - săptămânal - ţinând seama de pierderea de sarcină admisă indicată în prospect
 baterii:
- lamelele - lunar;
- protecţie la îngheţ - anual;
- gurile de protecţie – lunar
REVIZII ŞI REPARAŢII
Modul de verificare a instalaţiilor în cadrul reviziilor se detaliază în instrucţiunile de
exploatare.
Reviziile se fac obligatoriu în perioadele de întrerupere a funcţionării instalaţiilor, în general
coordonat cu reviziile celorlalte instalaţii.
Reviziile se execută obligatoriu anual de către beneficiarul instalaţiei, utilizând personalul
propriu sau firme specializate.
Operaţiile de revizie pot fi făcute cu sau fără demontarea unor părţi ale instalaţiilor şi constau
în:
a) la ventilatoare se are în vedere în plus:
- înlocuirea amortizoarelor defecte;
- restabilirea poziţiei orizontale sau după caz, verticale;
- refacerea protecţiei anticorozive.
b) la bateriile de încălzire sau răcire:
- exterioare cu jet de apă sau aer;
- nămol sau depuneri de piatră;
- îndreptarea lamelelor deformate;
- refacerea etanşărilor hidraulice sau aeraulice;
c) la canalele de aer:
- verificarea şi repararea canalelor de aer, restabilirea etanşărilor etc.;
- verificarea şi repararea termoizolaţiei;
- verificarea, repararea şi reducerea în poziţiile iniţiale a dispozitivelor de reglare;
- controlul susţinerilor;
d) la dispozitivele de închidere şi reglare:
- controlarea modului realizării închiderii îndepărtându-se paletele sau jaluzelele
deformate;
- strângerea piuliţelor;
- refacerea etanşării.
INCIDENTE, AVARII, DEFECŢIUNI

Incidentele, avariile sau defecţiunile pot afecta întreaga instalaţie sau o parte din elementele
componente ale acesteia.
Principalele incidente sau defecţiuni ( după ce a fost tăcut reglajul corespunzător) sunt
următoarele:
1. Instalaţia primeşte prea puţin aer
Cauzele defecţiunilor:
79
- sensul incorect de rotaţie al ventilatorului;

- reducerea turaţiei ventilatorului datorită întinderii slabe a curelelor;
- blocarea motorului, ungerea insuficientă a lagărelor, palete strâmbe, nefixarea rotorului
pe ax;
- colmatarea filtrelor ( constatată prin măsurarea diferenţei de presiune în aval şi în
amonte de filtru şi compararea cu valorile normale);
- colmatarea bateriilor încălzite, răcire pe partea de aer;
- existenţa unei strangulări pe traseul canalelor;
- poziţia incorectă a dispozitivelor de reglaj şi de închidere a instalaţiei;
- micşorarea secţiunii prizelor de aer;
- instalatia nu este etansă.
Remedierile defecţiunilor se realizează astfel:
- se restabileşte sensul normal prin legarea corectă a motorului la instalaţia electrică;
- se întind curelele (sau se schimbă), se ung lagărele şi se înlocuiesc palele strâmbe;
- se schimbă sau se curăţă filtrele colmatate;
- se determină locul strangulării pe traseu prin măsurarea debitelor şi presiunilor începând
cu ventilatoarele parcurgând traseul la care a apărut defecţiunea, se verifică şi se
reglează poziţiile elementelor de sectorizare (clapete antifoc, de reglaj, sibare, etc.), se
înlătură depunerile de moloz sau de alte materiale din canale;
- se curăţă de punerile prizele de aer;
- se realizează etanşeitatea intalaţiei pe întreg traseul.
2. Instalaţia primeşte prea mult aer
- creşterea turaţiei ventilatorului datorită unei şaibe cu diametrul mai mic decât cel
prescris;
- neetanşeităţile în jurul filtrelor;
- lipsa unor celule filtrante, filtre sparte;
- lipsa altor elemente ale centralei de ventilare sau a dulapurilor de climatizare: baterii de
încălzire sau răcire, separatoare de picături etc.;
- dereglarea sistemelor de automatizare.
Remedierile defecţiunilor respective sunt:
- se măsoară diametrul şaibelor de transmisie şi se înlocuiesc cele cu diametrul mai mic
decât cel prescris;
- se completează cu celule filtrante sau se înlocuiesc filtrele defecte restabilindu-se
etanşeitatea;
- se verifică dacă toate elementele instalaţiei sunt montate şi se completează cele lipsă;
- se efectuează reglarea sistemelor de automatizare.
3. Instalaţia are un debit pulsativ sau fluctuant
- dezechilibrarea rotorului ventilatorului;
- jocul axelor clapetelor sau jaluzelelor;
- plasarea prizelor de aer pe direcţia vântului;
- alegerea greşită a ventilatorului;
- nerigidizarea pereţilor tubulaturii.
- se echilibrează rotorul ventilatorului şi se curăţă de impurităţi sau alte materiale străine;
- se înlătură jocul la axele clapetelor sau jaluzelelor;
- se protejează prizele cu aer contra efectelor vântului;
- se schimbă ventilatorul;
- se rigidizează pereţii tubulaturii.
4. Instalaţia refulează aer prea rece
80
- sistemul de reglare nu funcţionează corect;
- aparatele de măsurarea temperaturii sunt defecte sau dau indicaţii greşite;
- înfundarea bateriilor, oalelor de condens, ventilelor, etc.;
- obturarea suprafeţelor de trecere a aerului;
- agentul termic are parametrii prea scăzuţi;
- debitul de aer este mai mare decât cel prescris.
- se verifică instalaţia de reglare a agentului termic;
- se reetalonează aparatele de măsură sau se înlocuiesc aparatele defecte;
- se curăţă bateriile de nămol sau depuneri de piatră;
- se curăţă lamelele şi suprafeţele de schimb prin spălare sau suflare cu aer;
- se aduc parametrii agentului termic şi debitul de aer la valorile prescrise.
5. Instalaţia refulează aerul prea cald
- debitul de aer este mai mic decât cel prescris;
- sistemul de reglare funcţionează defectuos;
- murdărirea elementelor sensibile ale termometrelor sau traductoarelor de temperatură;
- parametrii prea ridicaţi ai agentului termic;
- indicaţii greşite date de traductoare sau termorezistenţe.
Remedierile respective:
- se reglează debitul de aer şi parametrii agenţilor termici;
- se verifică instalaţia de reglare;
- se curăţă elementele sensibile ale termometrelor sau traductoarelor de temperatură,
înlocuindu-se lichidul de teci.
6. Instalaţia produce zgomot
- viteza prea mare a aerului;
- distrugerea atenuatoarelor de zgomot şi burdufelor elastice;
- distrugerea sau dereglarea suporţilor elastici ai ventilatoarelor, pompelor,
compresoarelor;
- descentrarea, dezaxarea, desprinderea elementelor în mişcare ale ventilatoarelor,
pompelor, compresoarelor;
- desprinderea şuruburilor ramelor cu jaluzele, gurilor de refulare sau absorbţie sau altor
elemente ale instalaţiei.
Remedierile respective:
- se reduce viteza aerului în limitele indicate de normativul 15/1996;
- se refac şi se repară atenuatoarele de zgomot şi burdufele elastice;
- se înlocuiesc elementele elastice ale suproturilor ventilatoarelor, pompelor,
compresoarelor;
- se execută centrarea ventilatoarelor, pompelor, compresoarelor;
81
Intocmit, 2022
Arhitectura : arh. Rodioara-Carmen Zmeu-Olteanu
Rezistenta : ing. Ciprian Spulber
Instalatii electrice : ing. Aurelian Manea
Instalatii sanitare : ing. Laurentiu Lica-Viorel
Instalatii HVAC : ing. Laurentiu Lica-Viorel
Verificat,
Verificator MLPAT : arh. Negoescu T. Gabriel
Verificator rezistenta : ing. Octavian Manoiu
Verificator instalatii electrice : ing. Hera M.Raducu Mircea
Verificator instalatii sanitare : ing. Sandu L.Mihnea
Verificator instalatii HVAC : ing. Sandu L.Mihnea
82

GRADINITA 205 - Manual de Urmarire A Constructiei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRADINITA 205 - Manual de Urmarire A Constructiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL DE EXPLOATARE SI

EXTINDERE GRADINITA NR. 205 –CONTRACT

PRIMARIA SECTOR 5 cu dreptul de administrare

Proiectant General: SC IMPROVE ARCHITECTURE SRL

Numar proiect: 689/ 2020

Faza proiectului: PT+DE

A. URMARIREA IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI

B. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE INSTALATII SI ECHIPAMENTE

C. EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE

D. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE SI CLIMATIZARE

A. URMARIREA IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de viata a

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este instituita de:

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei (urmarirea curenta) se va realiza prin

CAPITOLUL 2 CADRU LEGISLATIV

- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii in

SR EN 60034-6 - Masini electrice rotative. Partea 6: Moduri de racire

STAS 2612-87 - Protecţia împotriva electrocutărilor – Limite admise

SR EN 60947-4- - Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare si demaroare de motoare.

SR EN 60529 - Grade de protecţie asigurate prin carcase. (Cod IP)

SR HD 21.1 - Conductoare si cabluri izolate cu materiale termoplastice de tensiune nominala

SR HD 516 Gid de utilizare a cablurilor de joasa tensiune armonizate

SR HD 384.5.537 - Instalatii electrice in constructii. Partea 5:Alegerea si instalarea echipamentelor

SR EN 50164 - Componente de protectie impotriva trasnetului (CTP)

SR CEI 60050- - Vocabular electrotehnic international. Partea 195:Legare la pamant si protectie

SR EN 60598 - Corpuri de iluminat.

SR EN 60898- Aparate electrice mici. Intreruptoare automate pentru protectia la supracurenti

SR EN 54- - Sisteme de detectare si de alarma la incendiu. Partea 2: Echipament de control

SR EN 60269-1: - Sigurante fuzibile de joasa tensiune. Partea 1: Prescriptii generale

SR EN 60947-4-1: -Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-1: Contactoare şi demaroare de motoare.

SR EN 60081: Lămpi fluorescente cu două socluri. Prescripţii de performanţă.

SR EN 61386 - Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice.

SR EN 50086-1: - Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice. Partea 1: Reguli

SR EN 60598-2-2+ Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii speciale. Secţiunea 2: Corpuri de iluminat

STAS R 9321 - Prefabricate electrice de joasă tensiune

Normative. Prescripţii. Instrucţiuni

I7-2011 - Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice

NTE 007/08/00 -Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice

NTE 002/03/00 - Normativ de incercari si masuratori pt sistemele de protectii , comanda –

PE 136/88 - Normativ republican privind folosirea raţională a energiei electrice

C56-02 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor

PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile.

P118/3/2015 - Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor. Partea a III-a –

Măsuri de tehnica securităţii muncii şi de igiena muncii

- I5 – 10 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare-climatizare;

Standarde si norme ce trebuie respectate de principalele materiale puse in manopera la instalatii

7. Garnituri STAS 1733

STAS 8013-84; EN

10. Supape de siguranta fixe si reglabile Directiva 97/23/CEE

11. Sisteme, coliere si bride de prindere si fixare STAS 3932-1988

Tuburi si racorduri flexibile, racorduri antivibrante, racorduri Directiva 97/23/CE;

Standarde si norme ce trebuie respectate de principalele materiale puse in manopera la instalatii

28. Tabla zincata avand grosimea 0,3-1mm SR EN 10143-2000

Canale de aer rectangulare si circulare din

30. Canale de aer flexibile SR EN 13180-2001

Teava din cupru pentru instalatii de

Izolatii - Tuburi, placi de izolatie si benzi

34. Garnituri STAS 1733

STAS 8013-84; EN ISO

36. Sisteme, coliere si bride de prindere si fixare STAS 3932-88

Tuburi si racorduri flexibile, racorduri Directiva 97/23/CE; EN

Elemente automatizare (senzori, teci), prize, Directiva 89/336/CEE,

39. Presostate, flusostate, manometre, termometre SR EN 837