Sunteți pe pagina 1din 123

Page | 1

Operator economic,

PROPUNERE TEHNICA

Reabilitare, modernizare, extindere și dotare


așezământ cultural în satul Umbrărești, comuna
Umbrarești, județul Galați”
Page | 2

Propunera tehnică respecta caracteristicile tehnice prevăzute in Caietul de sarcini și în P.T.


precum si obligatiile stipulate de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, actualizata,
cu modificarile si completarile ulterioare si a normelor si normativelor tehnice din constructii in
vigoare

rezistenta mecanica si stabilitate;


a) Cerinta la calitate B -securitate la incendiu;
Cladirea existenta are gradul de rezistenta la foc IV. Prin modernizarea si extinderea
spatiilor se intervine la gradul de rezistenta la fic a cladirii, cladirea va avea gradul II de
rezistenta la foc.
Cladirea modernizata si propusa se incadreaza in gradul II de rezistenta la foc,
principalele elemente de constructie
b) Cerinta la calitate C -igiena, sanatate si mediu;
A. Igiena mediului interior
1. Mediul higrotermic
2. Igiena aerului
3. Igiena finisajelor
4. Igiena vizuala
5. Igiena auditiva
B. Igiena apei
C. Igiena evacuarii rezidurilor lichide
D. Igiena evacuarii rezidurilor solide
E. Protectia mediului
c) Cerinta de calitate D -siguranta in exploatare;
- Siguranta circulatiei pietonale impotriva riscului accidental la:
- Siguranta circulatiri pe rampe
- Siguranta cu privire la accesul in cladire impotriva riscului de accidentare
- Siguranta cu privire la incinta cladirii –masuri de prevenire orientative
Page | 3

- Siguranta cu privire la iluminarea artificala


- Siguranta privind instalatiile
- Siguranta privind lucrarile de intretinere
- Producere de panica
- Siguranta cu privire la circulatia interioara
- Siguranta cu privire la deplasarea pe scari
- Siguranta cu privire la acoperisuri
d) Cerinta de calitate E - protectie impotriva zgomotului;
Asigurare

e) economie de energie si izolare termica.

Obiectivul general al investitiei vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru


populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii
culturale si naturale din spatiul rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.
Obiectivul specific vizeaza cresterea numarului de locuitori din zonele rurale care
beneficiaza de servicii precum si imbunatatirea vietii sociale a acestora prin
asigurarea de spatii necesare activitatilor socio-culturale.

Denumirea obiectivului de investitii


“Reabilitare, modernizare, extindere și dotare așezământ cultural în satul
Umbrărești, comuna Umbrarești, județul Galați”
Amplasament
Localitatea Umbrărești, comuna Umbrărești, judetul Galați
Titularul investitiei
Unitatea administrativ teritoriala Umbrărești, judetul Galați
Beneficiarul Investititie
COMPANIA NATIONALA DE INVESTITII - PE PERIOADA REALIZARII INVESTIȚIEI
UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ Umbrărești, judetul Galați- DUPA
Elaboratorul documentatiei tehnice
S.C. BODO INVEST S.R.L.
Page | 4

STANDARDE IN VIGOARE
 Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii, cu completarile si modificarile ulterioare;
 Legea nr. 50/1991 republicata, cu completarile si modificarile ulterioare;
 Ordin nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
 HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al
documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate
din fonduri publice;
 Hotarea nr. 742/2018 privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 925/1995 pentru
aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si a constructiilor;
 Hotararea Guvernului nr. 343 din 2017 privind aprobarea Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
 Ordin nr. 691/1459/288 din 10 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind performanta energetica a cladirilor;
 Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanta energetic a a cladirilor;
 Ordinului M.L.P.T.L. nr. 777/2003 pentru aprobarea reglementării tehnice “Îndrumător
pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții”,
 Ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996 pentru aprobarea ’’Îndrumător privind aplicarea
prevederilor Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a
execuției lucrărilor și a construcțiilor, cu modificărle și completările ulterioare’’.
 H.G. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor Regulamente privind calitatea în construcții, cu
modificările și completările ulterioare,
 Reglementările tehnice specifice domeniului Af, A1, A2, B1 și C și standardele
corespunzătoare, incluse ca referințe în corpul reglementărilor tehnice în vigoare la data
efectuării Raportului tehnic,
 Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
 H.G. nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun
avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu și protecția civilă,
 Ordinul M.A.I. nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și
autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă;

 Legea nr. 350/2000 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și


completările ulterioare,
 Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect,
 Codul Deontologic din 27 noiembrie 2011 al profesiei de arhitect, publicat în M.Of. nr.
342/21mai 2012,
 Ordinul 1370/25.07.2014 pentru aprobarea Procedurii privind efectuarea controlului de
stat in faze de executie determinante pentru rezistenta mecanica si stabilitatea
constructiilor – indicativ PCF 002
 Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
Page | 5

 HG Nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor


referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr.
98/2016 privind achiziţiile public
 “Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii” aprobat prin Hotărârea
de Guvern nr. 272/14.06.1994;
 Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr.
265/2006 şi modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007;
 Ordinul Administraţiei Naţionale a Drumurilor pentru aprobarea “Regulilor privind
administrarea, folosirea, întreţinerea şi repararea drumurilor publice”, nr. indicativ A.N.D.
– 554;
 Hotărârea de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
 Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;
 Hotărârea nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
 Altele, înclusiv Directivele europene și Regulamentele Parlamentului European în
domeniul achizitiilor publice, proiectarii si construcțiilor.
 Cod de proiectare seismica – prevederi de proiectare pentru cladiri P100/2013 (inlocuieste
P100/2006), Cod de proiectare.
 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor CR 1-1-3/2012 (inlocuieste CR 1-1-3-05),
Cod de proiectare.
 Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor CR 1-1-4/2014 (inlocuieste normativul
NP 082/2004),
 Normativul privind calculul termoenergetice ale elementelor de constructie ale cladirilor
indicativ C107/3/2012 (inlocuieste normativul C107/3/2005),
 Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor. Constructii P118/1/2013
(inlocuieste P118/1999),
 Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor. Instalatii de stingere
P118/2/2013 (inlocuieste NP086/2005),
 Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor. Instalatii de detectare,
semnalizare si avertizare incendiu P118/3/2015.
 Normativul privind documentațiile geotehnice pentru construcții NP 074/2014 (inlocuieste
NP 074/2007).
 Alte acte normative, prescriptii tehnice, coduri, evaluari, etc., necesare realizarii unui
proiect tehnic corect si complet care sa indeplineasca conditiile de aprobare si care poate fi
implementat.
Lista de mai sus nu va fi considerată exhaustivă.
Page | 6

Operator economic

ORGANIZAREA LUCRARILOR
Page | 7

- Informatii privind adecvarea la constrangerile fizice impuse de amplasamentul in cauza,


prin realizarea unei descrieri privind:
 Cladirile existente pe amplasament
 Posibilele zone de depozitare
 Accesele in santier
 Amplasarea lucrarilor temporare (daca ofertantul considera ca sunt
necesare)
Adecvarea la constrangerile fizice impuse de amplasamentul in cauza:
Înaintea începerii lucrărilor de executie, antreprenorul va obţine permisiune totală şi aprobarea
tuturor companiilor de utilităţi pentru a putea porni lucrarea în concordanţă cu toate regulamentele si
normele locale.
În completare, antreprenorul va obţine informaţiile disponibile de la astfel de companii de utilităţi şi a
altora dacă va fi necesar, relativ la poziţia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseului lucrarilor
proiectate.
Antreprenorul va tine legatura cu companiile de utilitati inaintea inceperii oricarei excavatii.
Antreprenorul va verifica pozitia exacta a serviciilor existente care pot afecta sau sunt afectate de
executia lucrarilor
Antreprenorul va fi răspunzător de acurateţea localizării serviciilor, iar în timpul desfăşurării lucrărilor va
lua toate măsurile necesare pentru a evita deteriorarea acestora. Unde este necesar, serviciile vor fi
temporar sprijinite în timpul excavaţilor. Acolo unde se solicită de către proiectant, se vor prevedea
sprijiniri permanente ale serviciilor care intersectează conductele.
Antreprenorul este responsabil pentru a lua legătura cu autoritatea responsabilă şi de a aranja cu aceasta
repararea serviciilor avariate în timpul desfăşurării lucrărilor.
Pentru orice deviere necesara la serviciile existente, asa cum solicita beneficiarul, antreprenorul va
asigura accesul si cooperarea cu companiile de utilitati corespunzatoare pentru ca devierea sa poata fi
facuta.
In cazul unei deteriorari a serviciilor datorata executiei lucrarilor, antreprenorul va :
-Notifica beneficiarul si compania de utilitati corespunzatoare.
-Va lua masuri pentru remedierea deteriorarii fara intarziere, conform cerintelor companiei de utilitati
Cladiri existente pe amplasament
In vederea evitarii periclitarii cladirilor sau structurilor aflate in zona in care se desfasoara lucrarile
proiectate se are in vedere pastrarea unor distante minime de siguranta fata de acestea.
Constructorul va lua toate masuri impotriva alunecarii, caderilor sau prabusirii excavatiilor, dar daca
acestea se intampla, constructorul va trebui sa refaca conditiile zonei, inclusiv refacerea suprafetelor,
toate pe cheltuiala sa.
In cazul in care aceste alunecari sau prabusiri destabilizeaza sau slabesc fundatii sau suporturi ale
lucrarilor sau cladirilor adiacente, sau creeaza spatii libere langa lucrarile in derulare, constructorul va
desfasura lucrarile suplimentare pe care inginerul le poate cere in acest sens, cum ar fi umplerea spatiilor
libere cu beton sau alt material, conform indicatiilor acestuia.

Zone de depozitare
In vederea depozitarii materialelor necesare executiei lucrarilor, in cadrul organizarii de santier
vor fi amenajate platforme de depozitare temporare pentru materialele care nu necesita protectie
impotriva intemperiilor si magazii de materiale.
Pentru ameliorarea influentelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de executie, pe
amplasamentele proiectului se pot amenaja eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile
Beneficiarului.
Toate materialele vor fi depozitate astfel incat sa se garanteze protectia lor impotriva furturilor, avariilor,
respectându-se cu strictete instructiunile producătorului.
Antreprenorul are dreptul de a retine pe santier, până la sfârsitul perioadei de garantie, numai acele
materiale, echipamente, instalatii sau lucrări provizorii, care îi sunt necesare în scopul îndeplinirii
obligatiilor sale în perioada de garantie.
Page | 8

Accese in santier
Accesul autoutilitarelor va fi realizat prin intermediul drumurilor de acces:
o (1) cale de acces carosabila – din drumul comunal de pe latura de nord.
o (1) cale de acces pietonala– din drumul comunal de pe latura de nord.
In executie ne vom supune regulilor generale de utilizare a acestora precum si prevederilor avizelor si
altor reglementari emise de administratorii drumurilor respective.
Antreprenorul are obligatia de a suporta toate costurile si taxele pentru caile de acces cu destinatie
speciala si/sau temporara care îi pot fi necesare, inclusiv cele pentru accesul pe santier. De asemenea,
antreprenorul va obtine, cu riscul si pe cheltuiala sa, orice alte facilitati suplimentare din afara santierului,
care îi pot fi necesare la executia lucrarilor care fac obiectul contractului. Antreprenorul este responsabil
(în relatia dintre parti) de lucrarile de întretinere, care pot fi necesare ca urmare a folosirii de catre acesta
a drumurilor de acces. Antreprenorul are obligatia de a asigura toate marcajele si indicatoarele de-a
lungul drumurilor de acces si de a obtine aprobarea autoritatilor competente pentru marcaje si indicatoare
precum si pentru utilizarea acestor drumuri.
Beneficiarul nu va fi raspunzator pentru revendicarile generate de utilizarea drumurilor de acces
Antreprenorul are obligatia de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunica cu sau sunt
pe traseul santierului si de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de catre traficul propriu sau al
oricaruia dintre subcontractantii sai; executantul va selecta traseele, va alege si va folosi vehiculele, va
limita si repartiza încarcaturile, în asa fel încât traficul suplimentar ce va rezulta în mod inevitabil din
deplasarea materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea, de pe si pe santier, sa fie
limitat, în masura în care este posibil, astfel încât sa nu produca deteriorari sau distrugeri ale drumurilor si
podurilor respective.
În cazul în care se produc deteriorari sau distrugeri ale oricarui pod sau drum care comunica cu sau care
se afla pe traseul santierului, datorita transportului materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora
asemenea, antreprenorul are obligatia de a despagubi achizitorul împotriva tuturor reclamatiilor privind
avarierea respectivelor poduri sau drumuri.
Antreprenorul este responsabil si va plati consolidarea, modificarea sau îmbunatatirea, în scopul facilitarii
transportului materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea, a oricaror drumuri sau poduri
care comunica cu sau care se afla pe traseul santierului. Pentru a asigura o executie de calitate a
lucrarilor, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie, receptia la terminarea lucrarilor si receptia
finala.
Planul pentru toate Lucrarile Temporare necesare pentru pastrarea functiunilor facilitatilor existente
inainte
Lucrari temporare
Se vor notifica cu 14 zile inainte de inceperea lucrarilor toate autoritatile publice locale,
detinatorii de retele edilitare si alti proprietari despre inceperea acestora, lucrari care ar putea sa-I
afecteze. Se va lua legatura cu aceste Companii inaintea inceperii oricarei lucrari pentru a afla cu
precizie pozitia exacta a tuturor serviciilor existente ce pot fi afectate de executia lucrarii.
Se va organiza o intalnire cu toti detinatorii de utilitati pentru a se localiza toate utilitatile
existente din limitele lucrarilor de constructii propuse. In urma acestei intalniri se va stabili un program
de lucru pentru depasirea acestor intersectii cu retelele existente in timpul desfasurarii lucrarilor.
Inainte de inceperea lucrarilor, Beneficiarul va inmana cu process verbal avizele obtinute de la
proprietarii retelelor din zona lucrarilor.
In cazurile on care nu se cunosc cu exactitate pozitiile retelelor existente se vor efectua sondaje
pentru depistarea acestora. Se vor cerceta ulterior aceste structure subterane si utilitatile si se vor
reprezenta in plan si sectiuni desene detaliate. Va fi redactat un plan de situatie incluzand toate
utilitatile publice identificate pe teren. Planul va evidential diferentele intre informatiile furnizare de
proprietarii de utilitati si situatia din teren. Desenele detaliate vor trebui trimise Inginerului intr-un timp
rezonabil pentru aprobare si pentru a permite Inginerului sa foloseasca desenele detaliate ca ajutor
pentru a verifica sis au a schimba pozitia Lucrarilor Permanente. Desenele vor indica pozitia
serviciilor detinute si operate de diverse Companii utilitare care pot fi afectate de lucrare
( electricitate, transport).
Page | 9

Toate modificarile ulterioare aduse proiectului pentru lucrari provizorii, vor fi inaintate achizitorului
pentru aprobare,inaintea implementarii acestora. Daca achizitorul va solicita modificari la proiectul pentru
lucrari provizorii, antreprenorul va implementa toate modificarile solicitate.
Antreprenorul va avea in vedere urmatoarele aspecte:
Lucrarile provizorii din cadrul santierului vor fi realizate in asa fel incat achizitorul sa aiba o vedere clara
asupra functionalitatilor acestora.
Facilitatile de cazare (rulote sau cladiri temporare) nu vor fi permise in cadrul santierului.
Ţinând cont ca pe perioada execuţiei sistemele existente vor trebui să fie pe cât posibil menţinute
operaţionale, antreprenorul va realiza, pe propria cheltuială, toate lucrările de provizorat necesare pentru
construcţia sigură şi eficientă a noilor lucrări.
Curăţenia şantierului
Antreprenorul va fi responsabil pentru curăţenia şantierului şi a lucrărilor şi va îndepărta cu promptitudine
deşeurile şi molozul de pe şantier. Toate materialele, instalaţiile şi echipamentele vor fi de asemenea
depozitate şi păstrate respectând regulile legate de curăţenie. Nu se va elibera un certificat de bună
execuţie până când antreprenorul nu a îndepărtat toate materialele, utilajele, instalaţiile şi deşeurile din
şantier. Antreprenorul va fi responsabil pentru si va asigura furnizarea serviciilor de spalare a tuturor
vehiculelor existente in santier.
Monitorizarea structurilor existente
Antreprenorul va monitoriza orice structură din apropiata vecinătate a oricăror activităţi de construcţie
pentru a se asigura ca nu se cauzează nici o avariere sau deteriorare la structurile existente.
Antreprenorul îşi va prezenta propunerile pentru monitorizare achizitorului în vederea obţinerii aprobării
acestuia înainte de orice activitate de construcţie de pe şantier. Propunerile vor include o evaluare a
structurilor predispuse la afectarea de către activităţile de construcţie împreună cu detaliile activităţilor
propuse de monitorizare şi cu detaliile de sprijinirii temporare propuse daca este cazul, pentru a se
asigura că nu vor exista efecte adverse pe structurile implicate. Achizitorul va avea dreptul să suspende
lucrările dacă, în opinia acestuia, lucrările cauzează avarii sau deteriorări la orice structura afectata de
lucrări.
Se va anunta autoritatea detinatoare de retea. Lucrul in acea zona se va relua doar in prezenta
companiei detinatoare de utilitati.
Antreprenorul va suporta costul pentru reparaţii, restabilire, suporturi temporare şi altele rezultate din
acţiunile sau omisiunile acestuia.

ORGANIZARE DE SANTIER va avea in vedere :


- amplasaresa obiectivelor organizarii de santier in conformitate cu proiectul si
avizele autoritatilor;
- asigurarea cailor de acces;
- delimitarea fizica a organizarii de santier;
- realizarea racordurilor de alimentare cu energie electrica, apa, gaze, canalizare,
comunicatii de voce si date;
- asigurare unui iluminat general, in aer liber si in magazii, cu un nivel de iluminare
conform cu normele aplicabile;
- dotarea cu mijloace PSI;

Lucrarile de executie se vor desfasura numai in limitele incintei detinute de beneficiar.


Lucrarile pentru construirea si dezafectarea organizarii de santier vor consta in
urmatoarele :
Page | 10

Imprejmuirea santierului se va face pe traseul limitei de proprietate a terenului autoritatii


contractante
Panou general de santier
Panou ce indica lucrarile specifice din santierul de constructii si EIP necesar;
-afisarea de instructiuni generale cu privire la “Disciplina in santierul de constructii”
-afisarea unui Plan de circulatie in santier si in proximitatea santierului cu indicarea
acceselor;
-afisarea unui plan de actiune in situatii de urgenta;
-afisarea Graficului de executie a lucrarilor.
Materialele, echipamentele si orice elemente care, la o deplasare oarecare , pot
afecta securitatea si sanatatea lucratorilor trebuie fixate pe mi9jlocul de transport intr-un
mod adecvat si sigur.
Asezarea materialelor in stiva sau vrac se va face in asa fel incat sa nu prezinte
pericol de surpare, daramare peste lucratori.
Instalatiile de distribuire a energiei electrice trebuie sa tina seama de puterea
energiei distribuite, de conditiile de influienta externesi de competenta persoanelor care
au acces la parti ale instalatiei iar persoanele sa fie protejate corespunzator contra
riscurilor de electrocutare prin contact direct sau indirect.
Utilajele, instalatiile si dispozitivele folosite trebuie tinute in permanenta stare de
functionare, executandu-se asupra lor lucrarile de intretinere prevazute de norme,
controlul inainte de punerea in functiune si controlul periodic in vederea eliminarii
defectelor care ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea si sanatatea lucratorilor.
La terminarea programului, utilajele vor fi oprite astfel incat sa nu impiedice
circulatia .
Stocarea, eliminarea sau evacuarea deseurilor rezultate in timpul lucrului se va
facer numai in locurile special destinate pentru acestea.
Vom executa urmatoarele :
cai de acces
unelte, scule, dispozitive, utilaje si mijloace necesare
sursa de energie

Container metalic pt. santier : 2,50 m x 4,00 m;


Container vestiar ;
Container scule;
Pichet de incendiu complet echipat;
Lada de nisip 0,5 mc
Apa potabila, WC ecologic cu o cabina
Platforma depozitare materiale ,pubela deseuri.
Rezervor apa
Aceste containere sunt dotate cu toate facilitatile si instalatiile interioare aferente:
electrice, apa, canalizare, telecomunicatii, aer conditionat si vor fi racordate la retelele
exterioare de utilitati.
Existenta cel putin a unui post de prim ajutor ecipat corespunzator
Caile de circulatie, inclusiv scarile, scarile fixe, cheiurile si rampele de incarcare trebuie
sa fie calculate, amplasate, amenajate si facute accesibile astfel incat sa poata fi
utilizate usor, in deplina securitate si in conformitate cu destinatia lor.
Page | 11

Lucrari pregatitoare:
-se curata terenul
-se executa indepartarea si evacuarea stratului vegetal, orizontalizarea terenului
conform prevederilor din proiect
-se executa santuri de scurgere a apelor pluviale
-se executa trasarea si pichetarea amplasamentului provizoriu al organizarii de santier
conform planului de trasare
-se realizeaza aprovizionarea cu materiale si piese, in cantitatile de calitatea ceruta prin
proiect
-sa asigure utilajele si dispozitivele de mica mecanizare necesare
-se asigura forta de munca specializata
-se realizeaza caile de acces si platforma de depozitare a materialelor

Planul de Securitate si Sanatate

Masuri generale de organizare a santierului


Antreprenorul si subantreprenorii nu vor incepe lucrul pana nu vor executa urmatoarele
activitati:
- Intocmirea planului propriu de securitate si sanatate in munca.
- Informarea lucratorilor cu privire la activitatile desfasurate.
- Cunoasterea de catre intreg personalul din santier a factorilor de risc aferenti procesului
tehnologic in care sunt implicate masini, utilaje, scule de mana si manipulari de materiale.
- Asigurarea mijloacelor de protectie colectiva si individuala.
- Instruirea intregului personal care va lucra pe santier in conditiile specifice noului loc de
munca.
- Asigurarea pentru lucratori a conditiilor normale si figuri de lucru precum si conditiile igienico-
sanitare necesare.
- Acordarea echipamentului de protectie specific activitatilor desfasurate pe santier.
Lucrari care pot prezenta riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor
Din cauza categoriilor de lucrari care se executa pe santier rezulta ca se poate inregistra un
grad ridicat de risc la urmatoarele lucrari:
- Mersul pe trepte;
- Masuratori cu ruleta;
- Masurarea tamplariei;
- Lucrul pe langa prize/tablou electric/ utilaje si echipamente;
Masuri de securitate si sanatate in munca specifice lucrarilor care se executa pe santier
Se va merge cu atentie pe treptele cladirilor pentru a evita riscul alunecarii.
Se va folosi cu atentie ruleta pentru a evita riscul taierii.
Se vor evita golurile neprotejate si locurile greu accesibile.
Tamplaria se va masura cu atentie si nu se va depasi limita peretelui exterior in masurare,
pentru a evita riscul caderii.
Masuratorile ce vor avea loc in zona prizelor tablourilor electrice se vor realiza cu mare grija,
neatingand aceste echipamente cu risc de curentare.
Se interzice consumul de alcool sau prezenta la program sub influenta bauturilor alcoolice.
Masuri generale de organizare pentru santiere privind situatiile de urgenta
Caile de acces si iesirile de urgenta trebuie sa fie libere si sa conduca in modul cel mai
Page | 12

direct intr-o zona de securitate. Acestea sunt materializate prin culoarea rosie pe schema de
organizare de santier.
In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid in conditii de
maxima siguranta pentru lucratori.
Tot personalul aflat in santier va fi informat operativ despre schimbarea conditiilor de lucru sau
despre executarea unor activitati care pun in pericol securitatea sau sanatatea lucratorilor.
Pentru anunturi si informari se va infiinta un avizier, amplasat la loc cu maxima circulatie, care
va fi consultat zilnic de catre toti participantii.
Servituti impuse angajatorilor datorita activitatii reciproce sau de activitatile care se desfasoara
in vecinatatea santierului
Este interzisa patrunderea lucratorilor in spatii, terenuri sau alte utilitati din afara perimetrului de
lucru.
Inainte de inceperea lucrului la un nou loc de munca si in fiecare dimineata conducatorul locului
de munca se va asigura ca activitatile desfasurate nu prezinta un pericol pentru lucratorii proprii
si numai dupa aceea va incepe lucrul.
Se va evita producerea de zgomote puternice care pot deranja activitatile care se desfasoara in
cladire, vecinatate sau locuitorii din zona.
Masuri generale pentru mentinerea ordinii si curateniei pe santier
Locurile de munca se vor mentine in ordine si intr-o stare de curatenie corespunzatoare.
La terminarea programului de lucru deseurile vor fi aruncate la zona special amenajata.
Este interzisa depozitarea, chiar si temporara, a obiectelor personale pe caile de acces sau de
evacuare in caz de incendiu.
Masuri pentru asigurarea sanatatii lucratorilor si acordarea primului ajutor
Va fi folosit pe santier numai personal apt din punct de vedere medical si numai la lucrarile
pentru care au primit aviz medical.
Personalul de pe santier se va instrui in vederea acordarii primului ajutor in caz de accidentare.
• a. Electrocutare: • Se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin
deconectarea portiunii de instalatie in contact cu accidentatul, prin deconectare de la tablou sau
prin smulgerea firelor.
• • Se intinde accidentatul pe un loc uscat, se trage capul victimei si se introduce sub
ceafa un suport de haine.
• • Se desface camasa si se elibereaza caile respiratorii.
• • Se deschide gura si daca este cazul se elibereaza limba.
• • Se urmareste pulsul inimiii si daca se impune se face respiratie artificiala gura la gura
(in cazul cand gura poate fi deschisa) sau gura la nas, dupa care operatia de reanimare se
executa prin miscarea bratelor apasate de cosul pieptului.
• • Primul ajutor se executa pana la venirea personalului medical.
• b. Raniri: • Se opreste sangele in zona afectata prin aplicarea unui garou deasupra ranii
sau alt material flexibil (tub de cauciuc, cravata, curea, sfoara, etc) sau prin apasarea unui
pansament direct pe rana.
• • Se dezinfecteaza rana (cu apa oxigenata si tifon steril).
• Se aplica pe rana cateva comprese sterile incat toata suprafata sa fie acoperita.

• Imobilizarea fracturii cu ajutorul atelelor confectionate din lemn sau carton.

Transportul bolnavului la cabinetul medical sau spital.


Page | 13

• In cazul cand accidentatul are o hemoragie, se procedeaza de urgenta la oprirea acesteia prin
mijloacele cunoscute, se panseaza rana, se imobilizeaza fractura si se transporta a spital.

• In cazul fracturii coloanei vertebrale, accidentatul se va imobiliza pe un plan dur.

• Se va aseza cu fata in sus, incat sa se asigure permeabilitatea cailor respiratorii.

• Se va transporta de urgenta la spital.

• Se imobilizeaza provizoriu articulatia cu atele.

• Se panseaza rana plaga (atunci cand exista).

• Se transporta accidentatul la spital.

• Se scoate accidentatul din zona periculoasa.

• Se aplica comprese cu apa curata pentru a intrerupe activitatea caldurii asupra tesuturilor.

• Daca hainele ard, se arunca peste victima o patura sau haina.

• Daca victima cere de baut se va da apa indulcita, ceai, limonada, etc.

• In cazul arsurilor de natura chimica, daca substanta este lichida, se impune spalarea simpla,
de preferinta cu apa calduta.
Page | 14

Riscurile identificate si evaluate si masurile stabilite sunt legate de modul de lucru si


tehnologiile folosite, de materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de utilizarea
substantelor sau materialelor periculoase, deplasarea personalului, modul de organizare a
santierului, prezenta altor antreprenori pe santier, eventualele zone periculoase identificate pe
santier.

Angajarea personalului :

- angajarea se face pe baza actului de calificare pentru fiecare meserie, cu respectarea


legislatiei privind tratamentul egal, nediscriminarea si egalitatea de sanse;

- se realizează control medical pe baza fisei de solicitare şi a fişei de expunere la riscuri,


cu notificare în fişa de securitatea muncii;

- medicul de medicina muncii emite fişa de aptitudine, cu viza apt de lucru pentru
meseria prestată;

- contractul individual de muncă se încheie de către inspectorul de resurse umane pe


baza buletinului/cartii de identitate, actelor de studii si fisei de aptitudine vizata de medicul de
medicina muncii;

- se realizează Instructajul introductiv general de securitate şi sănătate în muncă de


catre reprezentantul serviciului intern/extern ssm, conform Legii nr. 319/2006 si a Instructiunii
proprii IPSSM 01, precum si Instructajul la locul de munca de catre conducatorul locului de
munca al celui angajat.
Page | 15

Operator economic,

CARACTERISTICI TEHNICE ALE OFERTEI

1. Descrierea detaliata a componentelor majore ale Lucrarilor

LUCRĂRI ÎN CADRUL OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII


Caracteristici obiectiv
 categoria de importanţă este „C”;
 clasa de importanţă seismică este III – conform Normativului P100-1/2013;
 din punct de vedere PSI, conform normativ P118/99, clădirea va avea gradul IV de rezistenţă la
foc;
 zona seismică de calcul conform Cod de Proiectare seismică P100-1/2013, ag=0,35; Tc=0,7
sec;
 presiunea de referinţă a vântului, pentru amplasamentul considerat, conform codului de
proiectare NP-082-2004, este de 0,6KPa, mediată pe 10 minute la 10 metri, pentru un interval
mediu de recurenţă de 50 de ani;
 conform codului de proiectare CR 1-1-3-2012, pentru amplasamentul considerat, încărcarea din
zăpadă este de 2,5 kN/m2, pentru un interval mediu de recurenţă de 50 de ani.

Vecinatati:
 la nord: Drum comunal DC58- distanta fata de axul drumului este de 14.60m;
 la est: Proprietate privata Tonu Saftica si Cazan Maricel- distanta fata de limita de
proprietate este de min. 7,00m; distanta fata de constructiile aflate pe latura de est este de
8.10m;
 la sud: Proprietate privata Ciobanu Doina- distanta fata de limita de proprietate este de min.
8.80m;
 la vest: distanta fata de limita de proprietate este de min.2.60m. pe latura de vest este
amplasat un bloc de locuinte colective P+E, Grf.II- distanta fata de acestea este de min.
10.15m.
STUDII ACTUALIZATE
1. EXPERTIZĂ TEHNICĂ nr.20– intocmită în 11.12.2019
Întocmită de către expertul tehnic ing.Străteanu Petru atestat MTCT nr. 06421, construcția se incadrează în clasa de
risc seismic Rs III.
Concluziile expertizei tehnice:
Prezentarea optiunilor de inverventie.
Varianta 1-Demolarea clădirii existente şi construirea unei clădiri noi:
Pentru demolarea clădirii existente va trebui întocmită o documentaţie de autorizare a demolării construppcţiei.
După demolarea construcţiei vor trebui executate lucrări de evacuare şi amenajare a terenului ca pe urmă să se
întocmească o documentaţie tehnică de autorizare a lucrărilor de construcţii pentru noua clădire.
Page | 16

Varianta 2- modernizarea clădirii existente prin reabilitare si extinderea căminului cultural


Cladirea existenta nu prezintă degradări la elementele structurale, singurul fapt notabil din punct de vedere structural
fiind datorat măcinării parţiale pe alocuri a mortarului din rosturile adiacente golurilor de usi si ferestre.
Finisajele exterioare ale cladirii prezinta degradari, sunt inlocuite pe alocuri si necesita reparatii capitale.
Invelitoarea este degradata pe alocuri permitand infiltratia apei de ploaie in interior si necesita inlocuirea acesteia.
Dotarile cladirii sunt insuficiente si necesita completarea acestora. Aleile, trotuarele si spatiile verzi sunt degradate si
necesita reamenajarea lor. Incinta necesita imprejmuire. Astfel, acolo unde este necesar, vor fi executate injectări
locale ale zidăriei cu mortar din ciment, fără var si camasuieli cu tencuiala armata.
Sensibilitatea structurală specifică a acestui obiecitv o constituie grosimea mică a pereţilor în raport cu înălţimea şi
lipsa elementelor de ductilizare.
Sunt prezente fisuri vizbile pe zidărie, iar pe alocuri se prezintă reparații locale ce maschează fisurile. Finisajele
exterioare ale cladirii prezinta degradari, sunt inlocuite pe alocuri si necesita reparatii capitale. Șarpanta este
degradata pe alocuri permitand infiltratia apei de ploaie in interior si necesita inlocuirea acesteia. Dotarile cladirii
sunt insuficiente si necesita completarea acestora. Aleile, trotuarele si spatiile verzi sunt degradate si necesita
reamenajarea lor.
Deşi streaşina este dezvoltată, având 50 cm lăţime, datorită înălţimii mari a pereţilor (5,00m) şi lipsei jgheaburilor şi
burlanelor, apa din precipitaţii a afectat pervazurile ferestrelor şi soclul.
Accesul apelor meteorice în structura edificiului, fie prin acoperiş, fie prin capilarizare din
pământ, constituie un factor deosebit de agravant al stării de depreciere.
Fracturile înregistrate de construcţie se datorează, în parte, stresului dinamic repetat, în parte,
tasărilor diferenţiate şi, nu în ultimul rậnd, deficienţelor de execuţie.
Neiniţierea imediată a măsurilor de remediere conduce la evoluţia degradărilor, cu consecinţe
asupra integrităţii edificiului şi a creşterii gradului de complexitate al unor intervenţii ulterioare,
inclusiv a costurilor. Clădirea adăposteşte un patrimoniu de carte, în bibliotecă.
Astfel, acolo unde este necesar, vor fi executate injectări locale ale zidăriei cu mortar din ciment,
fără var.
Vor fi refacute finisajele exterioare si interioare, se vor reface sarpanta și planseul metalic peste
parter, pardoseala din beton armat, se vor face dotarile necesare si agreate de catre beneficiar,
specifice asezamintelor culturale din zona rurala, se vor reamenaja trotuarele, aleile si spatiile
verzi din incinta.
Măsurile propuse pentru reabilitarea structurii se referă la:
- refacerea planseului de peste sala de festivitati executandu-se un planseu din beton armat
grosime 15 cm cu grinzi 35x70cm dispuse din maxim 4 in 4 metri (beton C20/25);
- odata cu realizarea planseului se va realiza si o centura perimetrala la partea superioara a
zidurilor (beton C20/25);
- in dreptul grinzilor din beton armat se va cobori cu lamele din beton armat pe ambele fete ale
peretilor, incastrate 10 cm in acestia;
- lamelele se vor ancora in fundatiile propuse spre consolidare;
- la partea superioara a golurilor de fereastra, la peretii din sala de festivitati se vor prevedea
lamele intermediare pe ambele parti ale peretilor, incastrate 10 cm in zidarie;
- repararea locala a zonelor degradate prin refacerea zidăriei;
- refacere șarpantă lemn;
- înlocuire tâmplărie, refacerea pardoselilor;
- refacere fațade, jgheaburi și burlane, trepte exterioare, trotuare, rampe pentru persoane cu
dizabilități;
- consolidarea fundatiilor prin camasuieli armate.
Se va realiza camasuirea exterioara a peretilor, acolo unde este cazul, prin:
Page | 17

- desfacerea tencuielilor exterioare şi examinarea zidăriei pentru identificarea avariilor;


- repararea tuturor fisurilor prin injectare cu lapte de ciment + aracet 40%;
- cămaşuirea fetelor exterioare ale pereţilor exteriori cu mortar M100, de 5 cm grosime, armat cu
plase sudate tip 106GQ126 ( 4x100/4x100mm);
- camăşuiri locale sub forma de colţare, din mortar M100, 5cm grosime la intersectiile diafragmelor pe exterior;
Extinderea se va realiza pe latura de Est a cladirii existente ce va adaposti functiunile: foyer, garderoba, grupuri
sanitare si grup sanitar pentru persoanele cu dizabilitati. Peretii vor fi din caramida cu stalpisri din beton armat.
Placa de la cota 0,00 va fi din beton armat termoizolat la partea inferioara cu polistiren extrudat de 10cm. Placa
peste paeter va fi din beton armat fiind termoizolanta la partea superioara cu vata minerala bazaltica de 20cm
grosime.
Fundatiile vor avea aceeasi adancime la fundare ca fundatiile existente.
La nivelul fundatiilor cat si al suprastructurii se va realiza un rost seismic- tasare- dilatare pentru preluarea
deplasarilr relative ale celor doua imobile.
Modificări funcționale:
 spatiile existente vor fi modernizate, pentru a corespunde normelor și exigențelor în vigoare. Se va interveni la
planseul existent prin inlocuirea lui cu planseu din beton armat si termoizolarea la partea inferioara cu polistiren
extrudat de 10 centimetri grosime, avand la partea superioara sapa si gresie. Se va interveni si la partea
superioara prin eliminarea tavanului fals casetat si a planseului din lemn existent. Se propune ridicarea planseului
de la cota 0.00 la cota 0.20, pentru a elimina diferenta de nivel existenta in dreptul usilor de evacuare, iar
planseul de la partea superioara va fi din beton armat.
 Extinderea cladirii se va face doar pe latura de Est si se va realiza doar la nivelul parter, planseul inferior fiind la
cota +0.20 (noua cota 0.00);
 La extindere planseul de la cota +0,20 va fi din beton armat termoizolat la partea inferioara cu polistiren
extrudat de 10 centimetri grosime;
 Planseul de la cota superioara a extinderii va fi realizat din beton armat termoizolat cu vata minerala bazaltica
20cm, avand dispusa la partea superioara o sapa de 5 centimetri grosime;
 Compartimentarea interioara nu se va schimba, se vor schimba functiunile spatiilor existente;
 Acoperis sarpanta cu structura din lemn,avand pante diferite de 16,50° SI20.00° cu finisaj exterior din tigla
ceramica;
 Tencuieli, gletuiri si varuieli cu var lavabil atât la pereți cât si la tavan, precum și lucrări de placare cu faianță
şi gresie.
 Circulatia pe verticala se va face prin scara existenta din beton, amplasata in partea de Vest, scara ce va
realiza accesul la etajul partial;
 Se vor mobila corespunzător toate spațiile, mobilierul actual fiind uzat și deteriorat;
 Extinderea se va realiza pe latura de Est a cladirii existente ce va adaposti functiunile: foyer, garderoba, grupuri
sanitare si grup sanitar pentru persoanele cu dizabilitati. Peretii vor fi din caramida cu stalpisri din beton armat.
Placa de la cota 0,00 va fi din beton armat termoizolat la partea inferioara cu polistiren extrudat de 10cm. Placa
peste paeter va fi din beton armat fiind termoizolanta la partea superioara cu vata minerala bazaltica de 20cm
grosime.
 Fundatiile vor avea aceeasi adancime la fundare ca fundatiile existente.
 La nivelul fundatiilor cat si al suprastructurii se va realiza un rost seismic- tasare- dilatare pentru preluarea
deplasarilr relative ale celor doua imobile.

2. AUDITUL ENERGETIC
Auditul energetic a fost elaborate de auditorul energetic grad I dr. ing. Vladimir Corobceanu, atestat MDRL pentru
cerinta AEIci (stampila nr. 01354).
Recomandarile auditului energetic:
o spatiile existente vor fi modernizate, pentru a corespunde normelor și exigențelor în
vigoare. Se va interveni la planseul existent prin inlocuirea lui cu planseu din beton armat
si termoizolarea la partea inferioara cu polistiren extrudat de 10 centimetri grosime,
avand la partea superioara sapa si gresie
Page | 18

o Extinderea cladirii se va face doar pe latura de Est si se va realiza doar la nivelul parter,
planseul inferior fiind la cota +0.20 (noua cota 0.00);
o La extindere planseul de la cota +0,00 va fi din beton armat termoizolat la partea
inferioara cu polistiren extrudat de 10 centimetri grosime;
o Planseul de peste parter din zona salii de festivitati va fi inlocuit cu un planseu cu
structura metalica iar tavanele vor fi placate cu gips carton rezistent la foc cu cel putin 30
minute.
o La partea superioara va fi termoizolant cu vata minerala de 5 cm grosime dispusa
deasupra tavanului fals, si vata minerala bazaltica de 15 cm grosime, dispusa intre
grinziile metalice secundare.
o Termoizolarea soclului cu polistiren extrudat de 5 cm grosime.
o Se va inlocui tamplaria existenta cu tamplarie din lemn stratificat cu geam termoizolant.
o Peretii vor fi termoizolati cu polistiren de 10 cm grosime, protejati cu tencuiala subtire de
5mm, armata cu tesatura deasa de fibra de sticla sau fibre organice si vopsiti cu vopsea
acrilica.

Situatie existentă si situatie propusă


Caminul cultural, construit în jurul anului 1960, se află în intravilanul satului Umbraresti,
comuna Umbraresti, județul Galati.
Comuna Umbraresti este situata in partea de vest a judetului Galati, in extremitatea nord-
estica a Campiei Romane, sectorul Campia Tecuciului, in zona de contact cu Podisul Central
Moldovenesc. Comuna Umbraresti este situata la 65 km de resedinta de judet, municipiul Galati
si la 15 km de municipiul Tecuci.

Caminul cultural al comunei Umbraresti este un punct central de referinta pentru comunitatea
locala, el fiind cel mai important loc de desfasurare a diferitelor activitati publice si culturale
specifice zonei.
Cladirea este pozitionata la intersectia drumurilor comunale 57 si 58, in centrul satului
Umbraresti, pe un teren in suprafata de 2273 mp aflat in proprietatea publica a comunei
Umbraresti conform Extrasului de Carte Funciara nr. 9306 din 09.10.2013 emis de OCPI Galati.
Clădirea existentă are o formă neregulată cu regimul de înălţime Parter + Etaj partial şi cu
o suprafaţă construită de 542.50 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 612.30 mp.
Clădirea existentă pe amplasament are regimul de înălțime P+E partial, cu înălțimea de nivel variind de la
3.85 m la 5.75m in sala de festivitati. Construcţia a fost executată în jurul anului 1956.
Clădirea existentă are o formă neregulată cu regimul de înălţime Parter + Etaj partial şi cu o suprafaţă construită de
529 mp si o suprafata desfasurata existenta de 597,10 mp.
Vecinatatile imobilului sunt:
 La Nord: drum comunal DC 58;
 La Sud: proprietate privata Ciobanu Doina
 La Vest: cladire de locuinte P+E;
 La Est: proprietate privata Tonu Saftica si Cazan Maricel.

Organizarea funcțională:
Parter:
P.01: HOL................................................................................................19.65 mp
P.02: HOL ...............................................................................................10.40 mp
Page | 19

P.03: BIROU............................................................................................20.95 mp
P.04: CENTRALA DE SEMNALIZARE..................................................5.05 mp
P.05: HOL..................................................................................................5.50 mp
P.06: SALA DE LECTURA....................................................................10.50 mp
P.07: BIBLIOTECA.................................................................................27.45 mp
P.08: SALA FESTIVITATI....................................................................175.45 mp
P.09: FOYER............................................................................................44.40 mp
P.10: GARDEROBA..................................................................................6.65 mp
P.11: HOL..................................................................................................7.60 mp
P.12: G.S.Pers. cu dizabilitati.....................................................................4.85 mp
P.13: G.S.Femei..........................................................................................7.40 mp
P.14: G.S.Barbati........................................................................................7.55 mp
P.15: CENTRALA TERMICA................................................................15.95 mp
P.16: CULISE ARTISTI..........................................................................36.25 mp
P.17: G.S.....................................................................................................9.00 mp
P.18: SALA DE SEDINTE......................................................................25.20 mp
P.19: HOL................................................................................................11.30 mp
P.20: CASA SCARII..................................................................................6.25 mp
P.21: SCENA............................................................................................48.55 mp
P.22: CABINA TEHNICA.........................................................................6.80 mp
Observatie: In cabina tehnica nu va fi utilizata pelicula de nitroceluloza, pentru
sala amenajata utilizandu-se videoproiectoare.
_____________________________________________________________________
Total Au parter..........................................................................................512.70mp

Etaj partial:
E.01: HOL..................................................................................................5.40 mp
E.02: CENTRU DE ZI2...........................................................................13.75 mp
E.03: CENTRU DE ZI 1..........................................................................31.10 mp
_________________________________________________________
Total Au etaj...............................................................................................50.25 mp
Total Au......................................................................................................562.95mp
INDICATORI URBANISTICI:
Suprafata terenului=2.273 mp
Ac existent = 529.00 mp
Acd existent = 597.10 mp
Ac propus = 630.30 mp
Acd propus = 700,64 mp
Existent Propus
H max = 8.85 H max = 8.30
Regim de inaltime = P+E partial Regim de inaltime = P+E partial
Volum existent = 3615 mc Volum propus = 4130 mc
POT existent = 23.27% POT propus = 27.72%
CUT existent = 0.26 CUT propus = 0.31
Conform HG 766/1997, privind stabilirea categoriei de importanta a constructiei, cladirea
se incadreaza in categoria C de importanta normala.
Page | 20

Din punct de vedere al siguranţei la foc clădirea se va încadra în gradul II de rezistenţă


la foc şi cu risc mic de incendiu.
REZISTENȚĂ –Situație existentă și situație propusă
Clădirea existentă pe amplasament are regimul de înălțime P+E partial, cu înălțimea de
nivel variind de la 3.85 m la 5.75m in sala de festivitati. Construcţia a fost executată în jurul
anului 1960.
Structura de rezistenta a cladirii este din zidarie din caramida plina in grosime de 50 cm,
cu mortar de ciment, pe fundații din beton ciclopian, pardoseli din beton simplu peste umplutura
de pamant, cu planșee din dulapi de lemn de rășinoase, șarpanta din lemn de rasinoase si
invelitoare din tabla zincata. Buiandrugii usilor si ferestrelor sunt din lemn.
Caracteristici:
 clasa de importanţă seismică este III – conform Normativului P100-1/2013;
 din punct de vedere PSI, conform normativ P118/99, clădirea va avea gradul IV de
rezistenţă la foc;
 zona seismică de calcul conform Cod de Proiectare seismică P100-1/2013, ag=0,35;
Tc=0,7 sec;
 presiunea de referinţă a vântului, pentru amplasamentul considerat, conform codului
de proiectare NP-082-2004, este de 0,6KPa, mediată pe 10 minute la 10 metri, pentru
un interval mediu de recurenţă de 50 de ani;
 conform codului de proiectare CR 1-1-3-2012, pentru amplasamentul considerat,
încărcarea din zăpadă este de 2,5 kN/m 2, pentru un interval mediu de recurenţă de 50
de ani.

1. Sistemul structural
Infrastructura
Având în vedere microrelieful zonei se va adopta o sistematizare verticala judicioasă
pentru a evita erodările sau băltirile, fenomene ce ar putea fi cauzate de apele meteorice. Prin
lucrările de sistematizare verticală se va asigura scurgerea dirijată și controlată a apelor
meteorice în afara perimetrului construit. Prin măsuri adecvate (pante corespunzătoare, rigole) se
va evita stagnarea apei în jurul construcţiei, atât pe perioada execuţiei cât şi pe toată durata
exploatării. O atenţie deosebită se va acorda rostului dintre trotuar şi clădire care se va etanşa cu
mastic de bitum şi se va urmări menţinerea acestei etanşeităţi pe toată durata de exploatare a
construcţiei.
Fundaţiile existente sunt tip talpă continuă sub ziduri si sunt din beton ciclopian.
Fundaţiile au lăţimea de aproximativ 50-55cm după cum s-a observat din sondaje. Nu sunt
vizibile elemente de hidroizolare a fundaţiilor faţă de structură şi nici faţă de mediul
înconjurător.

Se propune consolidarea acestora prin camasuieli de 10-15cm pe ambele fete armate cu


plase sudate.
Extinderea va avea fundatii continue cu talpa si elevatie din beton armat. Baza se va funda
la aceeasi cota cu fundatiile existente.
Se va lasa un rost de cel putin 5 cm intre fundatia propusa si cea existenta
Suprastructura
Structura de rezistenta a cladirii este din zidarie din caramida plina in grosime de 50 cm,
cu mortar de ciment, pe fundatii din beton ciclopian, pardoseli din beton simplu peste umplutura
Page | 21

de pamant, cu plansee din dulapi de lemn de rasinoase, sarpanta din lemn de rasinoase si
invelitoare din tabla zincata. Buiandrugii usilor si ferestrelor sunt din lemn.
Tencuielile exterioare sunt din praf de piatra peste mortar din ciment, iar cele interioare
din pasta de var peste mortare din ciment. Finisajele pardoselilor interioare sunt din gresie
portelanata. Treptele exterioare si trotuarele perimetrale sunt din beton simplu. Tamplaria
exterioara este din PVC iar cea interioara din PVC si lemn de rasinoase.
Incalzirea se face cu sobe din teracota cu combustibil solid. Alimentarea cu apa curenta
se face de la putul forat din incinta, iar canalizarea se face catre un bazin vidanjabil amplasat in
incinta. Apa calda este asigurata cu boilere electrice. Alimentarea cu energie electrica se face de
la reteaua publica.
Finisajele exterioare ale cladirii prezinta degradari, sunt inlocuite pe alocuri si necesita
reparatii capitale. Invelitoarea este degradata pe alocuri permitand infiltratia apei de ploaie in
interior si necesita inlocuirea acesteia. Dotarile cladirii sunt insuficiente si necesita completarea
acestora. Aleile, trotuarele si spatiile verzi sunt degradate si necesita reamenajarea lor. Incinta
necesita imprejmuire.
Structura de rezistenta a cladirii nu prezinta degradari majore dar nu mai indeplineste
cerintele de conformare structurala actuale.
Concluziile expertizei tehnice:
Structura de rezistenta a cladirii existente se afla intr-un stadiu relativ bun nefiind nevoie
de consolidari capitale.
a) Prezentarea varianta 2- opţiunea de intervenție recomanda de catre expertul tehnic in
experiza tehnica si preluata in solutia de rezistenta de catre proiectantul de specialitate in
proiectul tehnic.
Varianta 2 – Modernizarea clădirii existente prin reabilitare si extinderea caminului existent:
Cladirea existenta nu prezintă degradări la elementele structurale, singurul fapt notabil
din punct de vedere structural fiind datorat măcinării parţiale pe alocuri a mortarului din rosturile
adiacente golurilor de usi si ferestre.
Finisajele exterioare ale cladirii prezinta degradari, sunt inlocuite pe alocuri si necesita
reparatii capitale. Invelitoarea este degradata pe alocuri permitand infiltratia apei de ploaie in
interior si necesita inlocuirea acesteia. Dotarile cladirii sunt insuficiente si necesita completarea
acestora. Aleile, trotuarele si spatiile verzi sunt degradate si necesita reamenajarea lor. Incinta
necesita imprejmuire.
Astfel, acolo unde este necesar, vor fi executate injectări locale ale zidăriei cu mortar din
ciment, fără var si camasuieli cu tencuiala armata.
Sensibilitatea structurală specifică a acestui obiecitv o constituie grosimea mică a
pereţilor în raport cu înălţimea şi lipsa elementelor de ductilizare.
Sunt prezente fisuri vizbile pe zidărie, iar pe alocuri se prezintă reparații locale ce
maschează fisurile.
Finisajele exterioare ale cladirii prezinta degradari, sunt inlocuite pe alocuri si necesita
reparatii capitale. Șarpanta este degradata pe alocuri permitand infiltratia apei de ploaie in
interior si necesita inlocuirea acesteia. Dotarile cladirii sunt insuficiente si necesita completarea
acestora. Aleile, trotuarele si spatiile verzi sunt degradate si necesita reamenajarea lor.
Deşi streaşina este dezvoltată, având 50 cm lăţime, datorită înălţimii mari a pereţilor
(5,00m) şi lipsei jgheaburilor şi burlanelor, apa din precipitaţii a afectat pervazurile ferestrelor şi
soclul.
Page | 22

Accesul apelor meteorice în structura edificiului, fie prin acoperiş, fie prin capilarizare
din pământ, constituie un factor deosebit de agravant al stării de depreciere.
Fracturile înregistrate de construcţie se datorează, în parte, stresului dinamic repetat, în
parte, tasărilor diferenţiate şi, nu în ultimul rậnd, deficienţelor de execuţie.
Neiniţierea imediată a măsurilor de remediere conduce la evoluţia degradărilor, cu
consecinţe asupra integrităţii edificiului şi a creşterii gradului de complexitate al unor intervenţii
ulterioare, inclusiv a costurilor. Clădirea adăposteşte un patrimoniu de carte, în bibliotecă.
Astfel, acolo unde este necesar, vor fi executate injectări locale ale zidăriei cu mortar din
ciment, fără var.
Vor fi refacute finisajele exterioare si interioare, se vor reface sarpanta și planseul metalic
peste parter, pardoseala din beton armat, se vor face dotarile necesare si agreate de catre
beneficiar, specifice asezamintelor culturale din zona rurala, se vor reamenaja trotuarele, aleile si
spatiile verzi din incinta.
Măsurile propuse pentru reabilitarea structurii se referă la:
- refacerea planseului de peste sala de festivitati executandu-se un planseu din beton armat
grosime 15 cm cu grinzi 35x70cm dispuse din maxim 4 in 4 metri (beton C20/25);
- odata cu realizarea planseului se va realiza si o centura perimetrala la partea superioara a
zidurilor (beton C20/25);
- in dreptul grinzilor din beton armat se va cobori cu lamele din beton armat pe ambele fete ale
peretilor, incastrate 10 cm in acestia;
- lamelele se vor ancora in fundatiile propuse spre consolidare;
- la partea superioara a golurilor de fereastra, la peretii din sala de festivitati se vor prevedea
lamele intermediare pe ambele parti ale peretilor, incastrate 10 cm in zidarie;
- repararea locala a zonelor degradate prin refacerea zidăriei;
- refacere șarpantă lemn;
- înlocuire tâmplărie, refacerea pardoselilor;
- refacere fațade, jgheaburi și burlane, trepte exterioare, trotuare, rampe pentru persoane cu
dizabilități;
- consolidarea fundatiilor prin camasuieli armate.
Se va realiza camasuirea exterioara a peretilor, acolo unde este cazul, prin:
- desfacerea tencuielilor exterioare şi examinarea zidăriei pentru identificarea avariilor;
- repararea tuturor fisurilor prin injectare cu lapte de ciment + aracet 40%;
- cămaşuirea fetelor exterioare ale pereţilor exteriori cu mortar M100T, de 5 cm grosime, armat
cu plase sudate tip 106GQ126 ( 4x100/4x100mm);
- camăşuiri locale sub forma de colţare, din mortar M100T, 5cm grosime la intersectiile
diafragmelor pe exterior;
OTEL-BETON:
 OB37- in etrieri;
 PC52- in fundații si planșee suprastructura, stâlpi, pereți si grinzi;
 SPPB – in placa pardoseala.

Arhitectură:

Tencuielile exterioare sunt din praf de piatra peste mortar din ciment, iar cele interioare
din pasta de var peste mortare din ciment. Finisajele pardoselilor interioare sunt din gresie
portelanata. Treptele exterioare si trotuarele perimetrale sunt din beton simplu. Tamplaria
Page | 23

exterioara este din PVC iar cea interioara din PVC si lemn de rasinoase.
Modernizarea Caminului Cultural al comunei Umbraresti din judetul Galati se va realiza prin reorganizarea
spatiilor interioare, extinderea acesteia pe latura de Est, refacerea finisajelor exterioare, inlocuirea sarpantei si al
planseului existent, dotarea cladirii cu echipamente specifice caminelor culturale, reamenajarea trotuarelor,
dezafectarea sobelor pe combustibil solid si instalarea unor centrale termice electrice, finisaje interioare, izolarea
fonica a pereților sălii de spectacole.
La parter se va reamenaja sala de festivitati pentru 208 locuri pe scaune, astfel, in concordanta cu P118-99
pct. 1.2.48. se va incadra ca sală aglomerată S2 (categorie  distinctă a încăperilor cu aglomerări de persoane)
încăpere sau grup de  încăperi  care  comunică direct  între ele  prin goluri (protejate sau neprotejate), în
care suprafaţa cei revine unei persoane este mai mică de 4mp şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150
de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi.pentru.expoziţii, muzee, cluburi, cinematografe, comerţ,
cazinouri, discoteci, etc). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.
Spatiul destinat salii pentru festivitati, împreună cu scena, are o suprafața utilă de 175,45+48,55mp= 224,00 mp și
rezultă faptul că revin câte 1,08 mp de persoană <4 mp, iar numarul maxim de persoane din sala este de 208 ( locuri
pe scaune fixe). Astfel sala de festivitati se incadreaza in categoria salilor aglomerate.
Modificări funcționale:
 spatiile existente vor fi modernizate, pentru a corespunde normelor și exigențelor în vigoare.
Se va interveni la planseul existent prin inlocuirea lui cu planseu din beton armat si
termoizolarea la partea inferioara cu polistiren extrudat de 10 centimetri grosime, avand la
partea superioara sapa si gresie. Se va interveni si la partea superioara prin eliminarea
tavanului fals casetat si a planseului din lemn existent. Se propune ridicarea planseului de la
cota 0.00 la cota 0.20, pentru a elimina diferenta de nivel existenta in dreptul usilor de
evacuare, iar planseul de la partea superioara va fi din beton armat.
 Extinderea cladirii se va face doar pe latura de Est si se va realiza doar la nivelul parter,
planseul inferior fiind la cota +0.20 (noua cota 0.00);
 La extindere planseul de la cota +0,20 va fi din beton armat termoizolat la partea inferioara
cu polistiren extrudat de 10 centimetri grosime;
 Termoizolarea soclului cu polistiren extrudat de 5 cm grosime
 La partea superioara va fi termoizolant cu vata minerala de 5 cm grosime dispusa deasupra
tavanului fals, si vata minerala bazaltica de 15 cm grosime, dispusa intre grinziile metalice
secundare.
 Compartimentarea interioara nu se va schimba, se vor schimba functiunile spatiilor
existente;
 Se propune acoperis sarpanta cu structura din lemn,avand pante diferite de 16,50° SI20.00°
cu finisaj exterior din tigla ceramica;
 Se vor realiza tencuieli, gletuiri si varuieli cu var lavabil atât la pereți cât si la tavan, precum
și lucrări de placare cu faianță şi gresie.
 Circulatia pe verticala se va face prin scara existenta din beton, amplasata in
partea de Vest, scara ce va realiza accesul la etajul partial;
 Se vor mobila corespunzător toate spațiile, mobilierul actual fiind uzat și
deteriorat;
Modificări la nivelul finisajelor:
Finisaje interioare
 se vor înlocui planseele existente in urma lucrarilor de consolidare la peretii
existenti cu plansee din beton armat termoizolate la partea inferioara cu polistiren
extrudat de 10 cm grosime;
 se propun:
Page | 24

 pardoseli din gresie antiderapanta/ rectificata, cu dimensiunile de 400x600x9mm,


culoare bej/ brun, la spatiile existente si cele propuse la extindere;
 pardoseli din gresie antiderapanta/ rectificata, cu dimensiunile de 300x300,la grupurile
sanitare si in centrala termica;
 pardoseli din parchet din lemn stratificat in zona de scena si in sala de sedinte;
 pardoseli din gresie antiderapanta/ rectificata, cu dimensiunile de 400x600x9mm,
culoare bej, la terasele exterioare.
 se propun pardoseli din parchet din lemn masiv la scena si sala pentru sedinte;
 in spatiile existente se vor monta tavane false din gips-carton cu structura din
profile metalice;
 in spatiile propuse la partea superioara va fi dispus planseul din beton armat
tencuit si vopsit cu vopsea lavabila;
 in grupurile sanitare se vor monta tavane false din gips-carton rezistent la
umezeala. Toate instalatiile si devierile acestora vor fi placate cu gips-carton
rezistent la umezeala;
 toate ferestrele vor fi înlocuite cu ferestre din lemn stratificat si geam termoizolant
tip Low-E. La extinderea propusa se propune acelasi tip de tamplarie exterioara;
 usile interioare vor fi inlocuite cu usi din lemn stratificat;
 se vor reface tencuielile existente si se vor realiza zugraveli cu vopsea lavabila;
Finisaje sala de festivitati+ scena:
o Plafoane suspendate cu elemente de susţinere metalice CO (CA1) rezistente la foc
minimum 30 minute (conform prevederilor art. 4.1.40. din N.S.F. P118-2013).
Stratificatia tavanelor din gips-carton din sala:
 Placa din gips-carton 20mm, rezistent la foc 30’ + gips-carton
perforat ( fonoabsorbant);
 Placa din gips-carton 20mm, rezistent la foc 30’ + gips-carton lis ( reflectant).
o Pentru pereti se va utiliza un sistem de placaj acustic/ fonoabsorbant din panouri
HPL cu finisaj din furnir natural lemn, ignifugat pe o parte ( clasa B-s2,d0/ C-s2,d0).
Distanta dintre finisaj si perete va fi de 10cm ( max.15cm). Structura de montaj va fi
ignifugata. Golurile astfel realizate vor fi împărţite prin diafragme, în celule cu
dimensiuni maxime de 3,00 x 3,00 m, astfel încât să se evite formarea de curenţi
favorabil dezvoltării incendiilor (conform prevederilor art. 4.1.39. din N.S.F. P118).
o Pe laturile lungi ale salii pentru festivitati se vor monta placi traforate pentru
directionarea fumului, in caz de incendiu, spre tubulaturile de desfumare;
o Chepengul prevazut in placa de beton va fi metalic- RFmin. 30’.
Pereții cabinei tehnice, adiacenți sălii de festivitati sunt realizați din câte trei plăci de gips carton de 12,5
mm pe fiecare față cu miez din vată minerală bazaltică cu rezistența la foc de minim 180 minute.

Se vor dezafecta sobele pe combustibil solid si se vor instala centrale termice electrice, iar dupa demolarea sobelor
se vor reface zonele dezafectate prin refacerea finisajelor de la nivelul pardoselilor si peretilor.

Finisaje exterioare:

Finisajele exterioare vor fi realizate din tencuiala acrilica la peretii exteriori si tencuiala siliconica pe glet la soclu.
Se va inlocui tamplaria existenta cu tamplarie din lemn stratificat cu geam termoizolant. Se vor reface treptele din
beton si se vor placa cu gresie antiderapanta, rezistenta la trafic intens.

 clădirea se va termoizola cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime,


protejat cu tencuială acrilică, culoare alba;
Page | 25

 se propune termoizolarea planșeului din beton armat de pe sol cu un strat de polistiren


extrudat de 10 centimetri grosime;
 se propune termoizolarea placii din beton armat peste parter cu un strat de vata bazaltica de
20 cm;
 soclul se va termoizola cu un strat de polistiren extrudat de 5 cm grosime, introdus cel
puțin 50 cm în pământ, protejat cu tencuială siliconica de exterior, culoare gri deschis;
 acoperisul va fi tip sarpanta din tigla ceramica, culoare caramiziu;
 jgeaburile si burlanele vor fi din tabla vopsita multistrat in camp electrostatic -
culoare gri deschis RAL 9003;

 se va inlocui tamplaria existenta cu tamplarie din lemn stratificat cu geam


termoizolant dublu, nuanta deschisa;
 toate elementele aparente din lemn: pazii, streasina infundata, stalpi si ferme ( in
zonele de terasa) vor fi finisate si tratate antifungic si ignifug;
 se vor reface trotuarele existente si se vor realiza din piatra naturala/ dale
pietonale;
 terasele propuse, scarile si rampele pentru persoanele cu dizabilitati vor avea ca
finisaj placaj din piatra naturala antiderapanta;
 reamenajarea trotuarelor se va realiza prin refacerea trotuarelor prin montarea de
dale din piatra naturala pe un strat de 5cm de nisip cuartos si montarea unui
cordon de bitum intre soclul cladirii si trotuarele perimetrale;
Acoperis:
Invelitoarea va avea structura din lemn si tigla ceramica la partea superioara.
Dotare
Cladirea va fi dotata cu mobilier adecvat activitatilor ce se vor desfasura in interiorul
cladirii studiate. Se va dota cu echipamente necesare desfasurarii de spectacole si prezentari in
sala de spectacole.
Reamenajarea incintei:
Reamenajarea incintei se va face prin montarea de pavele pe alei si trotuare din piatra
naturala.
Caracteristici tehnice şi funcţionale ale acceselor carosabile şi ale căilor de intervenţie ale
autospecialelor, proiectate conform reglementărilor tehnice, regulamentului general de urbanism
şi reglementărilor specifice de aplicare.
a) număr de accese
- o (1) cale de acces carosabila – din drumul comunal de pe latura de nord.
- o (1) cale de acces pietonala– din drumul comunal de pe latura de nord.
c) trasee
- din drumul comunal de pe latura de nord.
AMENAJĂRI EXTERIOARE ȘI SISTEMATIZARE VERTICALĂ in sarcina UAT
Platformele pietonale se vor prevede cu pante pentru dirijarea facilă a apei pluviale.
Se propun lucrări de sistematizare verticală în vederea realizării de accese și circulaţii
pietonale și carosabile optime în incinta complexului și în vederea evacuării eficiente a apelor
meteorice. Sunt propuse rigole și guri de preluare dimensionate conform cantităţii de ape
normată.
Suprafețele rămase după rezolvarea platformelor de acces se vor amenaja cu gazon, prin
insamantare.
Se propun accese carosabile si pietonale pe amplasament:
Page | 26

- o (1) cale de acces – dinspre drumul comunal aflat pe latura de nord, lățimea aleei
carosabile amenajate pe amplasament este de 5.50m.
- o (1) cale de acces – dinspre drumul comunal aflat pe latura de nord, lățimea aleei
pietonale amenajate pe amplasament este de 5.00m- in caz de urgenta poate fi utilizat pentru
accesul echipajului de interventie.
Conform HG 766/1997, privind stabilirea categoriei de importanta a constructiei, cladirea
se incadreaza in categoria C de importanta normala.
Din punct de vedere al siguranţei la foc clădirea se va încadra în gradul II de rezistenţă
la foc şi cu risc mic de incendiu.
Dotare
Cladirea va fi dotata cu mobilier adecvat activitatilor ce se vor desfasura in interiorul
cladirii studiate. Se va dota cu echipamente necesare desfasurarii de spectacole si prezentari in
sala de spectacole.
Reamenajarea incintei:
Reamenajarea incintei se va face prin montarea de pavele pe alei si trotuare din piatra
naturala.
Caracteristici tehnice şi funcţionale ale acceselor carosabile şi ale căilor de intervenţie ale
autospecialelor, proiectate conform reglementărilor tehnice, regulamentului general de urbanism
şi reglementărilor specifice de aplicare.
a) număr de accese
- o (1) cale de acces carosabila – din drumul comunal de pe latura de nord.
- o (1) cale de acces pietonala– din drumul comunal de pe latura de nord.
b) dimensiuni / gabarite
- o (1) cale de acces – dinspre drumul comunal aflat pe latura de nord, lățimea aleei
carosabile amenajate pe amplasament este de 5.50m.
- o (1) cale de acces – dinspre drumul comunal aflat pe latura de nord, lățimea aleei
pietonale amenajate pe amplasament este de 5.00m- in caz de urgenta poate fi utilizat pentru
accesul echipajului de interventie.
c) trasee
- din drumul comunal de pe latura de nord.

Lucrări propuse:
Reabilitare cladire existenta
Măsurile propuse pentru reabilitarea structurii se referă la:
 refacerea planseului de peste sala de festivitati executandu-se un planseu din beton armat
grosime 15 cm cu grinzi 35x70cm dispuse din maxim 4 in 4 metri (beton C20/25);
 refacerea planseului din zona biroului ( axe C, D, 3, 4) executandu-se un planseu din beton armat
grosime 15 cm;
 odata cu realizarea planseului se va realiza si o centura perimetrala la partea superioara a
zidurilor (beton C20/25);
 in dreptul grinzilor din beton armat se va cobori cu lamele din beton armat pe ambele fete ale
peretilor, incastrate 10 cm in acestia;
 lamelele se vor ancora in fundatiile propuse spre consolidare;
 la partea superioara a golurilor de fereastra, la peretii din sala de festivitati se vor prevedea
lamele intermediare pe ambele parti ale peretilor, incastrate 10 cm in zidarie;
Page | 27

 ridicarea cotei salii de festivitati pentru a elimina diferentele de nivel existente in dreptul usilor
de evacuare din sala aglomerata;
 repararea locala a zonelor degradate prin refacerea zidăriei;
 refacere șarpantă lemn;
 înlocuire tâmplărie, refacerea pardoselilor;
 refacere fațade, jgheaburi și burlane, trepte exterioare, trotuare, rampe pentru persoane cu
dizabilități;
 consolidarea fundatiilor prin camasuieli armate.
Se va realiza camasuirea exterioara a peretilor, acolo unde este cazul, prin:
 desfacerea tencuielilor exterioare şi examinarea zidăriei pentru identificarea avariilor;
 repararea tuturor fisurilor prin injectare cu lapte de ciment + aracet 40%;
 cămaşuirea fetelor exterioare ale pereţilor exteriori cu mortar M100T, de 5 cm grosime, armat cu
plase sudate tip 106GQ126 ( 4x100/4x100mm);
 camăşuiri locale sub forma de colţare, din mortar M100T, 5cm grosime la intersectiile
diafragmelor pe exterior;
Modernizare
Planseul de pe sol se va desface si se va inlocui cu planseu din beton armat termoizolat la
partea inferioara cu polistiren extrudat de 10 centimetri grosime. Planșeul de peste parter din
zona salii de festivitati va fi inlocuit cu planseu din beton armat si se va ridica 20cm pana la cota
+0.20 (noua cota 0.00), fiind la acelasi nivel cu TERASA 2, si cu partea cladirii unde s-a realizat
extinderea iar tavanele vor fi placate cu gips carton lis/ rezistent la foc/ perforat/ rezistent la
umezeala, in functie de destinatia incaperilor. La partea superioara, planseul peste parter, in zona
de pod, va fi termoizolat cu vata minerala bazaltica de 20 centimetri grosime.
Extindere
Extinderea se va realiza pe latura de Est a cladirii existente, si va adaposti functiunile:
foyer, garderoba, grupuri sanitare si grup sanitar pentru persoane cu dizabilitati pentru public.
Peretii vor fi din B.C.A. de 25 centimetri cu stalpi din beton armat de 40/40 de centimetri.
Planseul se va afla la cota +0,00 propusa si va fi din beton armat termoizolat la partea inferioara
cu polistiren extrudat de 10 centimetri. Planseul de peste parter va fi din beton armat.

EXPERTIZĂ TEHNICĂ nr.20– intocmită în 11.12.2019


Întocmită de către expertul tehnic ing.Străteanu Petru atestat MTCT nr. 06421, construcția se
incadrează în clasa de risc seismic Rs III.
Concluziile expertizei tehnice:
Prezentarea optiunilor de inverventie.
Varianta 1-Demolarea clădirii existente şi construirea unei clădiri noi:
Pentru demolarea clădirii existente va trebui întocmită o documentaţie de autorizare a demolării
construcpcţiei. După demolarea construcţiei vor trebui executate lucrări de evacuare şi amenajare
a terenului ca pe urmă să se întocmească o documentaţie tehnică de autorizare a lucrărilor de
construcţii pentru noua clădire.
Varianta 2- modernizarea clădirii existente prin reabilitare si extinderea căminului cultural
Cladirea existenta nu prezintă degradări la elementele structurale, singurul fapt notabil din punct
de vedere structural fiind datorat măcinării parţiale pe alocuri a mortarului din rosturile adiacente
golurilor de usi si ferestre.
Finisajele exterioare ale cladirii prezinta degradari, sunt inlocuite pe alocuri si necesita reparatii
capitale. Invelitoarea este degradata pe alocuri permitand infiltratia apei de ploaie in interior si
Page | 28

necesita inlocuirea acesteia. Dotarile cladirii sunt insuficiente si necesita completarea acestora.
Aleile, trotuarele si spatiile verzi sunt degradate si necesita reamenajarea lor. Incinta necesita
imprejmuire. Astfel, acolo unde este necesar, vor fi executate injectări locale ale zidăriei cu
mortar din ciment, fără var si camasuieli cu tencuiala armata.
Sensibilitatea structurală specifică a acestui obiecitv o constituie grosimea mică a pereţilor în
raport cu înălţimea şi lipsa elementelor de ductilizare.
Sunt prezente fisuri vizibile pe zidărie, iar pe alocuri se prezintă reparații locale ce maschează
fisurile. Finisajele exterioare ale cladirii prezinta degradari, sunt inlocuite pe alocuri si necesita
reparatii capitale. Șarpanta este degradata pe alocuri permitand infiltratia apei de ploaie in
interior si necesita inlocuirea acesteia. Dotarile cladirii sunt insuficiente si necesita completarea
acestora. Aleile, trotuarele si spatiile verzi sunt degradate si necesita reamenajarea lor.
Deşi streaşina este dezvoltată, având 50 cm lăţime, datorită înălţimii mari a pereţilor (5,00m) şi
lipsei jgheaburilor şi burlanelor, apa din precipitaţii a afectat pervazurile ferestrelor şi soclul.
Accesul apelor meteorice în structura edificiului, fie prin acoperiş, fie prin capilarizare din
pământ, constituie un factor deosebit de agravant al stării de depreciere.
Fracturile înregistrate de construcţie se datorează, în parte, stresului dinamic repetat, în parte,
tasărilor diferenţiate şi, nu în ultimul rậnd, deficienţelor de execuţie.
Neiniţierea imediată a măsurilor de remediere conduce la evoluţia degradărilor, cu consecinţe
asupra integrităţii edificiului şi a creşterii gradului de complexitate al unor intervenţii ulterioare,
inclusiv a costurilor. Clădirea adăposteşte un patrimoniu de carte, în bibliotecă.
Astfel, acolo unde este necesar, vor fi executate injectări locale ale zidăriei cu mortar din ciment,
fără var.
Vor fi refacute finisajele exterioare si interioare, se vor reface sarpanta și planseul metalic peste
parter, pardoseala din beton armat, se vor face dotarile necesare si agreate de catre beneficiar,
specifice asezamintelor culturale din zona rurala, se vor reamenaja trotuarele, aleile si spatiile
verzi din incinta.
Măsurile propuse pentru reabilitarea structurii se referă la:
- refacerea planseului de peste sala de festivitati executandu-se un planseu din beton armat
grosime 15 cm cu grinzi 35x70cm dispuse din maxim 4 in 4 metri (beton C20/25);
- odata cu realizarea planseului se va realiza si o centura perimetrala la partea superioara a
zidurilor (beton C20/25);
- in dreptul grinzilor din beton armat se va cobori cu lamele din beton armat pe ambele fete ale
peretilor, incastrate 10 cm in acestia;
- lamelele se vor ancora in fundatiile propuse spre consolidare;
- la partea superioara a golurilor de fereastra, la peretii din sala de festivitati se vor prevedea
lamele intermediare pe ambele parti ale peretilor, incastrate 10 cm in zidarie;
- repararea locala a zonelor degradate prin refacerea zidăriei;
- refacere șarpantă lemn;
- înlocuire tâmplărie, refacerea pardoselilor;
- refacere fațade, jgheaburi și burlane, trepte exterioare, trotuare, rampe pentru persoane cu
dizabilități;
- consolidarea fundatiilor prin camasuieli armate.
Se va realiza camasuirea exterioara a peretilor, acolo unde este cazul, prin:
- desfacerea tencuielilor exterioare şi examinarea zidăriei pentru identificarea avariilor;
- repararea tuturor fisurilor prin injectare cu lapte de ciment + aracet 40%;
- cămaşuirea fetelor exterioare ale pereţilor exteriori cu mortar M100, de 5 cm grosime, armat cu
Page | 29

plase sudate tip 106GQ126 ( 4x100/4x100mm);


- camăşuiri locale sub forma de colţare, din mortar M100, 5cm grosime la intersectiile
diafragmelor pe exterior;
Extinderea se va realiza pe latura de Est a cladirii existente ce va adaposti functiunile: foyer,
garderoba, grupuri sanitare si grup sanitar pentru persoanele cu dizabilitati. Peretii vor fi din
caramida cu stalpisri din beton armat. Placa de la cota 0,00 va fi din beton armat termoizolat la
partea inferioara cu polistiren extrudat de 10cm. Placa peste paeter va fi din beton armat fiind
termoizolanta la partea superioara cu vata minerala bazaltica de 20cm grosime.
Fundatiile vor avea aceeasi adancime la fundare ca fundatiile existente.
La nivelul fundatiilor cat si al suprastructurii se va realiza un rost seismic- tasare- dilatare pentru
preluarea deplasarilor relative ale celor doua imobile.
Modificări funcționale:
 spatiile existente vor fi modernizate, pentru a corespunde normelor și exigențelor în vigoare.
Se va interveni la planseul existent prin inlocuirea lui cu planseu din beton armat si
termoizolarea la partea inferioara cu polistiren extrudat de 10 centimetri grosime, avand la
partea superioara sapa si gresie. Se va interveni si la partea superioara prin eliminarea
tavanului fals casetat si a planseului din lemn existent. Se propune ridicarea planseului de la
cota 0.00 la cota 0.20, pentru a elimina diferenta de nivel existenta in dreptul usilor de
evacuare, iar planseul de la partea superioara va fi din beton armat.
 Extinderea cladirii se va face doar pe latura de Est si se va realiza doar la nivelul parter,
planseul inferior fiind la cota +0.20 (noua cota 0.00);
 La extindere planseul de la cota +0,20 va fi din beton armat termoizolat la partea inferioara
cu polistiren extrudat de 10 centimetri grosime;
 Planseul de la cota superioara a extinderii va fi realizat din beton armat termoizolat cu vata
minerala bazaltica 20cm, avand dispusa la partea superioara o sapa de 5 centimetri grosime;
 Compartimentarea interioara nu se va schimba, se vor schimba functiunile spatiilor
existente;
 Se propune acoperis sarpanta cu structura din lemn,avand pante diferite de 16,50° SI20.00°
cu finisaj exterior din tigla ceramica;
 Se vor realiza tencuieli, gletuiri si varuieli cu var lavabil atât la pereți cât si la tavan, precum
și lucrări de placare cu faianță şi gresie.
 Circulatia pe verticala se va face prin scara existenta din beton, amplasata in partea de
Vest, scara ce va realiza accesul la etajul partial;
 Se vor mobila corespunzător toate spațiile, mobilierul actual fiind uzat și deteriorat;
 Extinderea se va realiza pe latura de Est a cladirii existente ce va adaposti functiunile: foyer,
garderoba, grupuri sanitare si grup sanitar pentru persoanele cu dizabilitati. Peretii vor fi din
caramida cu stalpisri din beton armat. Placa de la cota 0,00 va fi din beton armat termoizolat la
partea inferioara cu polistiren extrudat de 10cm. Placa peste paeter va fi din beton armat fiind
termoizolanta la partea superioara cu vata minerala bazaltica de 20cm grosime.
 Fundatiile vor avea aceeasi adancime la fundare ca fundatiile existente.
 La nivelul fundatiilor cat si al suprastructurii se va realiza un rost seismic- tasare- dilatare pentru
preluarea deplasarilor relative ale celor doua imobile.

INSTALAȚII SANITARE
Documentaţie trateaza următoarele categorii de instalatii sanitare aferente obiectivului:
- alimentarea cu apa rece;
Page | 30

- instalatii de alimentare cu apa menajera rece si calda;


- instalatii de canalizare menajera;
- instalatii interioare de stingere cu hidranti interiori;
- instalatii interioare de stingere cu hidranti exteriori;
- gospodarie apa pentru incendiu;
1.DESCRIEREA SOLUTIEI TEHNICE
SURSĂ DE APĂ
Necesarul de apa rece cuprinde urmatoarele categorii de consumatori:
- alimentare instalatie apa rece pentru consum menajer
- alimentare instalatie stingere incendiu;
Alimentarea cu apa rece a clădirii se va realiza de la reteaua publica existent
prin intermediul unui bransament realizat din teava tip PEHD Dn 50x2,4 mm SDR17 PN10,
montata ingropat in pamant pe strat de 10cm nisip, la adancimea minima de inghet specifica
zonei (min 1,10m de la CTA).
Parametrii de debit şi presiune se vor asigura direct de la reteaua de apa existenta in zona
amplasamentului astfel:
- debitul de calcul consum menajer Qc=0,85 [l/s]
- debitul de calcul pentru refacerea rezervei Qri=0,93 [l/s]
- presiunea minima necesara: 2,5 bari
Contorizarea consumului de apă se va realiza prin intermediul contorului de apa rece
prevăzut în caminul de apometru propus pe amplasament la limita de proprietate.
INSTALAȚII DE ALIMENTARE CU APĂ RECE ȘI CALDĂ
Aceste instalaţii asigură alimentarea armăturilor obiectelor sanitare din imobilul care face
obiectul acestui proiect. Alimentarea cu apă rece a grupurilor sanitare la parametrii necesari de
debit si presiune vor fi asigurati de la reteaua de apa a orasului. Contorizarea apei reci se va face
in caminul de bransament.
Prepararea apei calde menajere se va realiza prin intermediul a doua boilere electrice cu
capacitatea de 15 l (amplasat in incinta “Culise artisti” si P.17: grup sanitar), respectiv 30 litri
(amplasat in grupul sanitar – P.12: grup sanitar dizabilitaţi).
Apa calda menajera se va distribui la obiectele sanitare prin intermediul unor conducte
care se vor amplasa in paralel cu cele de apa rece.
In dreptul armaturilor mascate sau ingropate vor fi prevazute nise cu usa de vizitare,
acestea urmand a fi prevazute in proiectul de arhitectura.
Grupul sanitar se va prevedea complet echipat cu obiecte sanitare si accesorii. Obiectele
sanitare se prevad cu sisteme de sustinere pentru amplasarea pe pereti.
Sifoane de pardoseala cu capac de inox sunt amplasate cat mai aproape de coloane.
Instalaţia de alimentare cu apă rece şi caldă de consum, se va executa din ţevi de
polipropilena tip PP-R, cea de apa calda avad si insertie de aluminiu, iar pentru exterior
se vor utiliza tevi din PEHD.
. Contorizarea apei reci se va face în căminul de branşament aflat la limita
proprietăţii.
INSTALAȚII DE CANALIZARE MENAJERĂ
Din cadrul obiectivului se vor evacua în reţeaua de canalizare exterioară a
oraşului, următoarele categorii de ape uzate:
-Ape uzate menajere provenite din funcţionarea tuturor obiectelor sanitare inclusiv a WC-urilor;
-Ape pluviale de pe acoperişul clădirii şi de la parcarea exterioară;
Page | 31

Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate


gravitaţional prin curgere liberă la reţeaua de canalizare a oraşului prin intermediul unor cămine
de racord.
Se prevăd sifoane de pardoseală în grupurile sanitare şi pentru preluarea apei provenită
din scurgeri accidentale în camera centralei.
Racordurile de la obiectele sanitare s-au prevazut constructiv cu dimensiunile si pantele
normale prevazute in STAS 1795-87. Grupul sanitar a fost prevazut cu sifon de pardoseala
racordat la coloanele verticale de ape uzate menajere, coloane la care se racordeaza si wc-urile,
urmand ca lavoarele sa fie racordate la sifoanele de pardoseala.
S-au prevazut constructiv coloane verticale de scurgere din polipropilena scurgere Ø 110
mm, coloane care sunt preluate de reteaua exterioara de canalizare ape uzate menajere.
Instalatiile se executa din :
- pentru instalatiile interioare supraterane de canalizare menajera si pluviala: tuburi si
piese de legatura din polipropilena – PP ;
- pentru instalatiile interioare ingropate şi exterioare de canalizare menajera si pluviala:
tuburi si piese de legatura din PVC-KG.

INSTALAȚII DE STINGERE A INCENDIILOR


Sisteme, instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor:
Conform Normativului privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II- a,
„Instalatii de stingere incendiu”, indicativ P118/2-2013 este necesara echiparea cladirii cu
instalatii de stingere a incendiului cu hidranti interiori si hidranti exteriori.
Instalatia de hidranti interiori
In concordanta cu Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-
a, „Instalatii de stingere incendiu”, indicativ P118/2-2013 art. 4.1, lit. (b), pentru Sali aglomerate,
se prevăd instalaţii de hidranţi interiori după cum urmează:
- Instalatii de tip apa – apa pentru protejarea salii de sport aglomerate; se prevad
hidranti interiori cu urmatoarele caracteristici:
- Debitul specific minim al unui jet: qih = 2,10 l/s
- Numărul de jeturi în funcţiune simultană: 2 QC = 4,20 l/s
- Lungimea minimă a jetului compact: lc = 6,0 m
- Debitul de calcul al instalaţiei: Qih = 4,2 l/s
Pentru compartimentul de incendiu suprateran debitul de calcul este:
QHi = 4,20 l/s (conform ANEXA NR.3, normativ P118/2-2013)
Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiei de hidranti interiori este de 60 minute,
conform prevederilor normativului P118/2-2013 art.4.35 lit.(b).
Debitul si presiunea necesare stingerii unui incendiu din exterior se vor asigura de la
statia de pompare proprie formata din grup de pompare si rezerva de apa pentru incendiu,
amplasate ingropate in pamant.
Conform art. 4.13., prevăzut în normativul P118/2-2013, identificarea hidranţilor se
va realiza prin iluminat de securitate pentru marcarea hidranţilor interiori.
Conform art. 4.14., prevăzut în normativul P118/2-2013, robinetul hidrantului de
incendiu, împreună cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său şi
dispozitivele de refulare a apei, se vor monta într-o cutie specială, amplasată în nişă, la înălţimea
de 1,50m de la pardoseală.
Conform art. 4.15., prevăzut în normativul P118/2-2013, rezistenţa la foc a peretelui
Page | 32

ce include nişa, în care s-a montat hidrantul, va rămâne neschimbată.


Conform art. 4.16., prevăzut în normativul P118/2-2013, hidranţii interiori de
incendiu
se vor echipa cu furtunuri plate cu diametrul nominal de maxim 52 mm.
Conform art. 4.26., prevăzut în normativul P118/2-2013, instalatia de alimentare cu
apa rece a hidrantilor interiori de incendiu se va realiza din conducte de otel zincat.
Instalaţia de hidranţi exteriori
În conformitate cu cerinţele P118/2-2013 alin. b), pentru sali aglomerate, se vor
prevedea hidranţi pentru stingerea din exterior a incendiilor.
Pentru un volum al cladirii supraterane cuprins între 3.001 mc si 5.000 mc, conform
P118/2-2013, anexa 7, debitul de calcul pentru stingerea incendiului din exterior este de 5.0
l/s.
3
Volumul compartimentului de incendiu: 4130 m .
- tipul cladirii: cladire de cultura si cladire administrativa.
- gradul de rezistenta la foc: "II";
Astfel, conform P118/2-2013:
- debitul de apa pentru stingerea din exterior a unui incendiu:
Qie = 5,0 l/s, (conform ANEXA NR. 7, normativ P118/2-2013).
- timp teoretic de functionare a hidrantilor exteriori, conform P118/2-2013 art.6.19 lit.(b),
este: Tie = 180 min.
Debitul si presiunea necesare stingerii unui incendiu din exterior se vor asigura de la
statia de pompare proprie formata din grup de pompare si rezerva de apa pentru incendiu,
amplasate ingropate in pamant.
Hidranţii vor fi dotaţi cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, ţevi de
refulare etc.), astfel încât să se asigure parametrii de calcul, debitul de apă şi presiunea pentru
intervenţia la nivelul cel mai înalt, conform prevederilor P118/2-2013. Accesoriile de intervenţie
se vor păstra în panouri PSI (pichete) montate lângă clădire sau într-o încăpere separată din
spaţiul tehnic. Se vor prevedea cate un panou PSI la 5000 metri pătraţi de incintă.
Conform art. 6.8., prevăzut în normativul P118/2-2013, raza de acţiune a hidranţilor
în funcţiune va fi de 120 m.
Conform art. 6.9., prevăzut în normativul P118/2-2013, hidranţii de incendiu exteriori
se vor amplasa la o distanţă de minimum 5 m de pereţii exteriori ai construcţiei.
Conform art. 6.21., prevăzut în normativul P118/2-2013, numărul hidranţilor exteriori
s-a determinat astfel încât fiecare punct al construcţiei să fie atins de un jet în funcţiune
simultană.
Conform art. 6.28., prevăzut în normativul P118/2-2013, debitul specific al unui
hidrant exterior pentru incendiu s-a considerat 5 l/s.
GOSPODĂRIA DE APĂ (rezervor de incendiu 80 mc, respectiv statie de pompe)
Gospodăria de apă va fi constituită dintr-un rezervor subteran prefabricat cu capacitatea
de 80 mc şi cameră de pompe aferentă.
Conform normativ P118-2/2013 art. 12.7 rezervorul s-a prevăzut cu instalatie de
semnalizare optica si acustica a nivelului apei, iar semnalizarea va fi facuta la receptie.
Rezervorul existent este amplasat astfel încât se asigură accesul masinilor de interventie la
incendii la punctul de alimentare.
Conductele din camera pompelor se vor executa din OL Zn, iar cele montate îngropat,
aferente reţelelor exterioare, vor fi realizate din polietilena de inalta densitate.
Page | 33

Instalaţiile hidraulice ale rezervorului se compun din:


- conductă de alimentare rezervor;
- conducte de aspiraţie din rezervor;
- conductă de preaplin;
- conductă de golire din rezervor.
Toate conductele sunt prevăzute cu vane de închidere, cu excepţia conductei de preaplin
care nu are vană.
Alimentarea cu apă a rezervorului se va realiza de la căminul de apometru printr-o
conducta PEHD De 50 mm. Pe aceasta s-a prevăzut o electrovană cu servomotor Φ2”, ce este
comandată prin intermediul senzorilor de nivel din rezervor. Senzorii diferenţiază, semnalizează
şi comandă armături şi echipamente în funcţie de nivelul apei din rezervor.
Conform normativ P118-2/2013 art.12.8 se vor prevedea traductoare de nivel pentru
comanda automată a grupului de pompare.
Conducta de aspiraţie din rezervor, necesară pentru aspiraţia la grupul de pompare, se va
realiza cu record, prevazut cu sorb, la nivelul inferior al rezervorului. Conducta de aspirație
aferentă grupului de pompare va fi din otel zincat si va avea diametrul Dn 125 mm.
Pentru aspiraţia directă din rezervor de către autospeciala de pompieri s-a prevăzut un
racord de tip A, Dn 100, ce va fi montat în zona accesibilă autospecialei.
Conductele de preaplin şi de golire ale rezervorului se vor racorda la reteaua exterioara de
canalizare din incintă, din imediata vecinătate a gospodăriei de apă.
Grupul de pompare pentru instalaţia de alimentare a hidranţilor interiori, respectiv
exteriori va fi compus din:
- pompa activă cu Q = 36 mc/h şi H = 46.4 mCA;
- pompa de rezervă cu Q = 36 mc/h şi H = 46.4 mCA;
- pompa pilot cu Q = 4 mc/h şi H = 56.4 mCA;
Pompa activă şi pompa de rezervă vor fi pornite prin intermediul a câte unui presostat.
Oprirea lor se va face numai manual.
Pompa pilot va fi pornită şi oprită automat de către un ansamblu presostat-tablou de
comandă, şi va avea rolul de a compensa pierderile din sistem (de a menţine o presiune constantă
în sistem).
Conform normativ P118-2/2013 art.12.10 s-a prevăzut conductă ce face legatura intre
conducta de alimentare cu apa a rezervoarelor si cea de debitare (refulare a grupului de
pompare), prin ocolirea pompelor, printr-un racord la distribuitorul general pentru hidranti.
Aceasta legatura va fi folosita pentru alimentarea cu apa direct de la retea pe timpul cand
rezervorul este scos din functiune (pentru a fi spalat sau reparat).
Armăturile utilizate vor fi din oţel, Pn10. Pentru îmbinări, derivaţii, schimbări de direcţie
se vor utiliza fitinguri filetate şi sudate, funcţie de circuitul hidraulic.
Pentru conductele din instalaţia hidraulică se vor utiliza numai ţevi din oţel. Toate
conductele se vor termoizola cu cochilii din spumă poliuretanică. Se vor indica prin săgeţi
traseele apei în conducte.
Conductele şi îmbinările se supun probelor de etanşeitate la presiune (proba la rece – fază
determinantă). Ancorarea şi fixarea conductelor de elementele de construcţie din rezervor şi
camera pompelor se va realiza prin suporţi metalici, coliere de prindere, toate fixate prin dibluri
metalice de diametru minim 10mm.
Toate elementele metalice, inclusiv conductele, se vor grundui si vopsi (minim 2+2
straturi).
Page | 34

REȚELE HIDRAULICE
Pentru stingerea din exterior a incendiilor s-a prevăzut o reţea ramificată de alimentare a
hidrantilor exteriori. Aceasta se va realiza din conducte de PEID De=110 mm și se va monta
îngropat sub adâncimea de îngheţ din zona respectivă. Conform normativ P118/2-2013, art.6.4
conductele de legatură ale hidranților exteriori Dn=80 mm, ce se vor racorda la conducta de
distribuție exterioară, vor avea diametrul De=110 mm.
S-a propus un hidrant exterior conform planului H.0: He1. Diametrul nominal al
hidrantului este Dn 80 mm.
Toate conductele se vor monta sub adâncimea de îngheţ, pe pat de nisip de 15 cm. Peste
conductă se va prevede 15 cm de nisip peste care se va aşeza banda de semnalizare. Deasupra se
va acoperi cu material fin provenit din săpătură, în straturi bine compactate, de cca. 20–30 cm
grosime. Adâncimea de pozare a conductelor va fi de 0,95 metri. Adâncimea săpăturii va fi de
1,10 metri.
Pentru evitarea oricăror posibile accidente, săpăturile vor fi sprijinite pe toată durata
lucrului în tranşee.
PROTECŢIA LA FOC PRIN INTERMEDIUL EXTINCTOARELOR PORTABILE
Se prevad stingătoare de incendiu:
a) se prevăd stingătoare tip P6,(cu pulbere de 6 Kg.)
b) conform P118/99-5.10.2, se prevăd stingătoare portabile de minim 6 Kg la maxim
150 mp arie desfăşurată, dar minim două stingătoare pe nivel. Suplimentar se mai prevede câte
un stingător in camerele: cetrala termica, statia de pompare pentru incendiu, tablou electric
general.
c) Stingătoarele vor fi aşezate în zone uşor accesibile.
LUCRARI DE IZOLATII TERMICE, HIDROFUGE, VOPSITORII
Conductele instalatiei de apa potabila, montate aparent si mascat in nise sau pereti
din gipscarton se vor izola termic cu izolatie, cu s= 9 mm .
Izolatiile montate in spatii mascate (nise, plafoane false, ghene) nu necesita protectie, iar
cele amplasate aparent se vor proteja cu tabla din otel zincat cu S = 0,4 mm.
Elementele instalatiei de alimentare cu apa vor fi protejate anticoroziv, astfel:
- suporti, confectiile metalice: grunduire un strat grund alchidic si doua straturi email
alchidic rosu.
PROBE
Conductele de apa rece si calda menajera vor fi supuse urmatoarelor probe:
- proba de etanseitate la presiune la rece;
- proba de functionare a instalatiilor de apa rece si calda menajera;
- proba de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda menajera.
Conductele de canalizare vor fi supuse la urmatoarele probe:
- proba de etanseitate;
- proba de functionare.

INSTALAȚII ELECTRICE
A.CURENȚI TARI
Documentația trateaza următoarele categorii de instalatii electrice aferente obiectivului:
- alimentarea cu energie electrica;
- distributia energiei electrice;
- iluminat interior normal si exterior;
Page | 35

- instalatii electrice pentru iluminat de siguranta;


- instalatii electrice pentru alimentare receptoare cu rol de securitate
la incendiu
- prize 230/400V, forta;
- masuri de protectie impotriva electrocutarii
SOLUTIA TEHNICA PROIECTATA
ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ
Datele electroenergetice de consum pentru acest obiectiv sunt:
- putere electrica instalata Pi: 158,27 kW;
- putere electrica absorbita Pa: 110,79 kW;
- curentul de calcul Ic: 199.42 A;
- tensiunea de utilizare Un: 3x400/230 V; 50 Hz;
- factor de putere mediu natural cosφ: 0.92;
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se realizează prin intermediul unui bloc
de masura si protecţie trifazat montat aparent in exteriorul clădirii, conform solutiei din avizul
de racordare, ce va fi eliberat de furnizorul de energie electrica la solicitarea beneficiarului.
In conformitate cu Normativul I7-2011, intrerupatorul general din cadrul punctului de
alimentare se va echipa cu un dispozitiv de protectie cu curent diferential rezidual (DDR) de 300
mA. Consumul de energie electrica se efectuează pentru următoarele categorii de
receptori electrici: iluminat artificial, aparate de climatizare, receptoare cu rol de securitate la
incendiu. Receptorii electrici din instalaţia electrica a consumatorului nu produc influenţe
negative perturbatoare asupra instalaţiilor furnizorului.
CONTORIZAREA ENERGIEI ELECTRICE
Energia electrica consumata va fi contorizata in cadrul blocului de masura si protectie
trifazat amplasat la limita de proprietat.
LIMITELE PROIECTULUI Proiectul de instalatii electrice este limitat la bornele de
intrare corespunzator tabloului general TEG al cladirii, iar in aval satisface
toti consumatorii de energie electrica din incinta. In tabloul TEG s-a prevazut o rezerva de
aproximativ 25% pentru a putea satisface si viitorii receptori, deocamdata nespecificati.
DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE
Alimentarea cu energie electrica se va face de la BMPT-ul care va fi montat de furnizorul
de energiei electrica la limita proprietatii, in momentul avizării si punerii sub tensiune a
instalaţiilor electrice interioare.
În interiorul clădirii, la parter, se va amplasa tabloul general de alimentare, TEG, tablou
ce se va alimenta din cadrul BMPT-ului prin intermediul unui cablu din cupru, armat, tip
CYAbY. Incaperea tabloului electric general este prevazuta cu acces facil din exterior.
Din cadrul tabloului general TEG se alimenteaza urmatoarele tablouri electrice
secundare :
- tablou iluminat si prize parter TEP;
- tablou centrala termica TE-CT;
- tablou climatizare TE_CLIMA;
Pentru consumatorii cu rol de securitate la incendiu s-a prevazut un grup
electrogen de 33kVA, montat la exterior, complet echipat, carcasat, cu panou de automatizare ,
sistem de esapament si sistem de introducere aer proaspat. Autonomia grupului electrogen
trebuie sa fie de 8 h functionare continua.
Pentru alimentarea statiei de pompare pentru incendiu s-a prevazut tabloul electric
Page | 36

TE_RSI, prevazut cu alimentare din doua surse, pe doua cai, dupa cum urmeaza:
- sursa de baza este reprezentata de BMPT (din SEN);
- sursa de rezerva este reprezentata de grupul electrogen de 33KVA.
Trecerea de pe sursa de baza pe cea de rezerva se realizeaza prin intermediul unui
AAR prevazut la nivelul grupului electrogen.
Distributia circuitelor electrice se realizeaza cu cablu din cupru cu intarzierea propagarii
focului, fara halogen, tip CYY-F/ NHXH conform STAS 9436/2-1980, pozat ingropat in
tencuiala, aparent sau mascat in tavanul fals.
ILUMINAT INTERIOR - EXTERIOR , NORMAL
Nivelul de iluminat obtinut in fiecare incapere este in concordanta cu normele in vigoare
impuse in cadrul normativului NP 061-2002 ‘’NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI
EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLĂDIRI’’ .
Instalatia de iluminat interior, este realizata cu corpuri de iluminat echipate in general cu
lampi florescente, compact florescente dupa mediul ambiant al incaperii in care se instaleaza si
respectandu-se nivelele de iluminare impuse de catre normativele in vigoare, coroborate cu
cerintele caietului de sarcini.
Iluminatul artificial se va realiza astfel:
- in incintele prevazute cu tavan fals (P.18:Sala sedinte, P.19:Hol, P.16:Culise artisti,
P.15:Centrala termica, P.03:Birou, P.04:Centrala semnalizare, P.02:Hol, P.01:Hol,
P.05:Hol, P.07:Biblioteca, P06:Sala de lectura, E.03:Centru de zi 1, E.02:Centru de zi 2)
s-au propus corpuri de iluminat incastrate in tavanul fals, echipate cu tuburi fluorescente
conform planşei IE.01;
- in grupurile sanitare, P.09:Foyer, P.10:Garderoba, P.11:Hol s-au propus corpuri de
iluminat montate aparent, echipate cu tuburi fluorescente conform planşei IE.01;
- in sala de festivitati s-au propus corpuri de iluminat incastrate in tavanul fals, echipate cu
tuburi fluorescente, şi copuri de iluminat de tip spot, respectiv proiectoare la nivelul
scenei pentru spectacole, conform planşei IE.01;
- pentru iluminatul acceselor in cladire s-au propus corpuri de iluminat pentru montaj la
exterior, de tip etans, grad de protecţie IP 54.
Comanda iluminatului se va realiza manual, sectorizat cu întrerupătoare în execuţie
normala/etansa, montate îngropat/aparent în funcţie de destinaţia încăperilor. Inaltimea de montaj
a intrerupatoarelor si comutatoarelor in incaperi va fi de 1,50m, fata de pardoseala finita.
Pe traseele comune, circuitele de iluminat de vor monta deasupra celor de curenti slabi.
Executia instalatiilor electrice de iluminat se va realiza in conformitate cu prevederile din
Normativul I7/2011.
INSTALATII ELECTRICE PENTRU ILUMINAT DE SIGURANTA
Conform Normativului NP I7/2011, al SR EN1838 si SR12294 iluminatul de siguranta se
compune din urmatoarele categorii:
a) iluminat pentru continuarea lucrului;
Iluminat de securitate care se compune din:
b) iluminat pentru interventii in zonele de risc;
c) iluminat pentru evacuarea din cladire;
d) iluminat impotriva panicii;
e) iluminat pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu;
Page | 37

Alimentarea corpurilor de iluminat pentru siguranta se va realiza din tabloul electric de


distributie pentru receptoare normale. Iluminatul de siguranta se va realiza astfel:
a) Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului este prevazut in statia de pompe
pentru incendiu si in camera centralei de semnalizare incendiu (P04-Centrala semnalizare).
Corpurile de iluminat utilizate sunt prevazute cu surse locale (corp de iluminat de tip autonom)
continute in corpul de iluminat, care asigura punerea in functiune in timp de 0,5 - 5 sec si timpul
de functionare pana la terminarea activitatii cu risc, conform tabel 7.23.1 din I7/2011. Comanda
de punere in functiune se va realiza automat la disparitia iluminatului normal. Corpurile de
iluminat sunt alimentate de pe circuite comune cu corpurile de iluminat normal.
b) Iluminatul de securitate pentru interventii este prevazut in zonele in care sunt montate
dispozitive si sisteme de evacuarea fumului si gazelor fierbinti precum si in camera centralei
termice, camera in care se monteaza armaturi (vane, robinete si dispozitive de comanda si
control). Corpurile de iluminat vor fi prevazute cu surse locale (corp de iluminat de tip autonom),
care asigura punerea in functiune in timp de 0,5 – 5 sec si timpul de functionare pana la
terminarea activitatii cu risc conform tabel 7.23.1 din I7/2011 de la aparitia unei avarii in reteaua
iluminatului normal. Comanda de punere in functiune se va realiza automat la disparitia
iluminatului normal. Corpurile de iluminat sunt alimentate de pe circuite comune cu corpurile de
iluminat normal.
c) iluminat de securitate pentru evacuare - realizat cu corpuri de iluminat tip
luminobloc - 2h autonomie, echipat cu sursa fluorescenta 2x8W, tip PERMANENT, montaj
aparent/suspendat, marcat conform locului de montaj, IP 20.
Instalatii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie prevazute în :
- cladirile civile si încaperile cu mai mult de 50 de persoane;
- toaletele cu suprafata mai mare de 8 m2 si cele destinate persoanelor cu dizabilitati;
d) Iluminatul de securitate impotriva panicii este integrat in sistemul de iluminat
normal si este prevazut in toate spatiile care au o suprafata mai mare de 60 mp. Corpurile de
iluminat sunt de acelasi tip cu cele prevazute pentru iluminatul normal, dar sunt echipate cu KIT
de emergenta care asigura punerea in functiune in timp de 5 sec si timpul de functionare de cel
putin 1h, astfel incat la o avarie aparuta pe iluminatul normal, acestea sa porneasca automat.
Scoaterea din functiune a iluminatului impotriva panicii se face dintr-un singur punct
accesibil numai personalului specializat prin intermediul butonului BPO amplasat la parter in
axul A1, in incinta P.01: Hol.
e)Iluminatul de securitate pentru marcarea hidrantilor - are rolul de a realiza
identificarea pozitiilor hidrantilor in lipsa iluminatului normal. Corpurile de iluminat vor fi de tip
caseta luminoasa echipate cu lampi fluorescente 2x8W, baterie de acumulatori Ni-Cd 4,8V
0,6Ah, care asigura punerea in fuctiune in timp de 5 sec si timpul de functionare de cel putin 1h,
conform tabel 7.23.1 din I7/2011. Comanda de punere in functiune se va realiza automat la
disparitia sursei de baza. Corpurile de iluminat sunt alimentate de pe circuite comune cu
corpurile de iluminat de siguranta pentru evacuare din cladire. Acestea vor fi in functiune
permanent cat timp exista personal in cladire. Corpurile de iluminat vor fi amplasate deasupra
hidrantului la maxim 2 m şi se vor inscripţiona cu litera „H” de culoare roşie.
Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranță trebuie să fie realizate din materiale
clasa B de reacție la foc.
S-a prevazut buton (Bp), in incinta P.04 – Centrala semnalizare, pentru comanda manuala
Page | 38

de actionare a pompei de incendiu – conform art. 7.22.8/ normativ I7/2011.


INSTALATII ELECTRICE DE PRIZE 230/400V
În toate încăperile s-au prevăzut circuite de prize 230V pentru alimentarea
consumatorilor şi a echipamentelor din dotare. Circuitele de prize se realizează cu conductoare
tip Fy 2,5 mmp pozate în tuburi de protecție, montate îngropat în pardoseală / pereți (în
tencuială), conform puterii cerute pe fiecare circuit.
Vor fi montate prize simple si duble,cu contact de protectie pentru a suporta fara sa se
deterioreze un curent de 16 A cu o putere instalata de 2000 W in conformitate cu prevederile
NP I7/2011. Circuitele de prize vor fi alimentate din tabloul electric pentru receptori normali si
vor fi protejate la plecare din tabloul electric cu intrerupatoare automate prevazute cu protectie
automata la curenti de defect (PACD) de tip diferential (cu declansare la un curent de defect de
0,03 A) conform schemelor monofilare si specificatiilor de aparataj.
Executia instalatiilor electrice de de prize 230V se va realiza in conformitate cu
prevederile din Normativul I7/2011
INSTALATII ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE
Instalaţia de forţă alimentează cu energie electrică următoarele categorii de
receptori:pompe circulatie, echipamente de automatizare aferente centralei termice.
Pentru asigurarea energiei electrice de acţionare a echipamentelor acestor instalatii se
prevăd circuite electrice realizate cu cabluri cu conductori din cupru tip CYY-F/CYABY-F.
Toate pompele şi echipamentele tehnologice din centrala termica se vor racorda la tabloul
electric al centralei termice (TCT) prin circuite protejate la scurtcircuit, supraîncărcări termice
sau puneri la pământ (curenţi reziduali de defect).
Centrala termică va fi echipată cu instalaţii funcţionale ale spaţiului (iluminat, prize la
tensiune normală 230 V c.a. şi 24 V c.a.) cât şi tehnologice (la tensiunea de 220 V) ale
echipamentelor. Gradul de protecţie minim necesar IP65.
Toate echipamentele tehnologice din centrală se vor racorda la tabloul electric al centralei
termice TCT prin circuite protejate la scurtcircuit, supraîncărcări termice sau puneri la pământ
(curenţi reziduali de defect). Circuitele se vor realiza cu cabluri de cupru cu rezistenţă mărită la
foc tip CYY-F ce vor fi montate aparent sau ingropat.In zonele tehnice cat si in zonele
exterioare s-au prevazut prize cu grad de protectie sporit tip IP44 montaj aparent, cu capac de
protectie, in restul zonelor fiind de tip IP 20, monatj ingropat
INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE
Protecția utilizatorilor împotriva șocurilor electrice datorate atingerilor directe sau indirecte
s-a facut în funcţie de particularitățile rețelei de alimentare, de influențele externe, de tipul
instalației interioare și a schemei de legare la pământ, aplicăndu-se măsuri adecvate astfel încât
acestea să nu se influențeze sau să se anuleze reciproc.
Împotriva electrocutării s-au prevăzut următoarele:
- realizarea instalaţiei de priză de pământ artificială pentru instalatia interioara, staţia de
pompe incendiu, centrala termica si grupul electrogen;
- realizarea centurilor de preluare la instalaţia de legare la pământ a tablourilor electrice
proiectate şi părţilor metalice ale aparatelor şi echipamentelor electrice;
- preluarea nulurilor de protectie a tablourilor electrice şi a uşilor acestora (printr-un
Page | 39

conductor flexibil cu secţiune ≥ 16mmp) la instalaţia de legare la pământ;


- utilizarea prizelor de alimentare cu contacte de protecţie.
Toate părţile metalice ale instalaţiilor electrice interioare/exterioare, care nu fac parte din
circuitul curenţilor de lucru şi care accidental ar putea fi puse sub tensiune se preiau printr-un
conductor de cupru diferit de conductorul de nul de lucru la borna de nul de protecţie a tabloului
principal care va fi legat la instalaţia de priză de pământ artificială.
Protecția împotriva atingerilor directe se asigură suplimentar, din considerente de protecție
la incendii, prin intreruperea automata a alimentării. Introducerea în circuitele de alimentare a
unui conductor de protecție asigură realizarea buclei de defect necesară circulației curentului de
defect care acționează un dispozitiv diferențial de protecție având curentul nominal de
funcționare 30 mA.
Se vor realiza legături de echipotenţializare ce vor prelua masele metalice la bara de
egalizare a potenţialelor (BEP). De la BPPE se va asigura legătura la priza de pământ.
INSTALATIE DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR
ATMOSFERICE (PARATRASNET ) SAU DIN RETEA .
Instalatia de paratrasnet contracareaza efectele descarcarilor atmosferice asupra
constructiei, avand rolul de a capta si transmite spre pamant sarcinile termice din atmosfera, pe
masura aparitiei lor. Datorita naturii constuctiei, a formelor geometrice cat si a amplasamentului
cladirii raportata la zonele keraunice s-a stabilit prin calcul faptul ca este necesara o instalatie de
sine statatoare de captare a descarcarilor atmosferice.
Instalația de protecție împotriva trăsnetului este formată din:
1. instalație IPT exterioară, compusă din următoarele elemente legate între ele:
- dispozitiv de captare;
- conductoare de coborâre;
- piese de separație pentru fiecare coborâre;
- priză de pământ;
- piesă de legătură deconectabilă;
- legături echipotențiale;
2. instalația IPT interioară, compusă din:
- legături de echipotențializare;
- bare pentru egalizarea potențialelor (BEP).
Instalatia de paratrasnet este de tip normal IV (conform calculului atasat). Clădirea va fi
prevăzută cu o instalaţie de protecţie cu dispozitiv de amorsare (PDA) care se va monta pe un
catarg din OL-Zn având h= 3 m peste cota cea mai inalta a acoperişului tip sarpanta.
PDA-ul va avea următoarele caracteristici:
- raza de protecţie Rp=45m,
- avansul amorsarii ΔT=30µs;
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie sub valoarea de 1 Ohm, fiind o
priza comuna pentru instalatia electrica de protectie importiva atingerilor accidentale dar si
pentru protectia impotriva trasnetelor.
EXIGENTE DE CALITATE
Rezistenta la stabilitate se realizeaza prin :
- Rezistenta mecanica a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in timpul
utilizarii ;
Page | 40

- Numarul minim de manevre mecanice si electrice asupra aparatelor electrice si a


corpurilor de ilminat , care nu produc deteriorari si uzura;
Siguranta la foc se realizeaza prin :
- Adaptarea instalatiei electrice corespunzator rezistentei la foc a elementelor de
constructie;
Siguranta in exploatare se realizeaza prin :
- Protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice , prin atingere directa , sau indirecta ;
- Securitatea instalatiei electrice la functionarea in regim anormal : protectia la
suprasarcina si la scurtcircuit;
Protectia mediului se realizeaza prin evitarea riscului de producere sau favorizare a
dezvoltarii de substante nocive sau insalubre , de catre instalatiile electrice;
1. INSTRUCŢIUNI ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
Executarea lucrarilor se va face cu respectărea normelor, standardelor şi prescripţiilor în
vigoare, în special a prevederilor pentru instalaţiile electrice cuprinse în:
- Normativ P118/99;
- Normativ NTE 007/08/00;
- Normativ NP I7/2011;
B.CURENȚI SLABI
In cadrul proiectului sunt cuprinse solutiile tehnice pentru realizarea instalatiilor electrice
de curenti slabi dupa cum urmeaza:
1.Instalatie date-voce;
2.Instalaţie de detectare, semnalizare si avertizare incendiu;
1.SISTEM COMUNICATII DATE-VOCE
Integrarea comunicatiilor de date cat si a celor de voce folosind o retea cu fir poarta
denumirea de cablare structurata. Acest termen este in fapt un mod de lucru in proiectarea si
realizarea unei retele, care conduce la un sistem de comunicatii integrat si scalabil, cu avantaje
majore fata de varianta tratarii separate a celor doua retele.
Din punct de vedere tehnic, arhitectura reţelei va asigura platforma de implementare a
diverselor aplicaţii de voce sau date, ca un sistem scalabil, redundant, capabil să accepte extensii
ulterioare fără modificarea arhitecturii.
Componenta instalatiei date-voce:
- elemente pasive de realizare a suportului de comunicaţii cablat;
- echipamente active de switching pentru realizarea comutării pachetelor de date în cadrul
reţelei;
- echipamente de rutare pentru asigurarea conectivităţii reţelei cu reţelele de date externe;
- echipamente de conversie intre diferitele medii de transmitere.
Functiile instalatiei date-voce :
- transmiterea si receptionarea eficienta a pachetelor de date si voce, intr-un mediu
securizat si fara pierderi;
- management centralizat al fluxului de date;
- interconectivitatea in cadrul sistemelor de baza, de securitate in cadrul unei institutii :
detectie si semnalizare la efractie, la incendiu, sisteme de televiziune cu circuit inchis, sisteme de
control acces, sisteme audio-video, retele de calculatoare, internet, telefonie.
Arhitectura instalatiei de comunicatii date-voce
Page | 41

Soluţia propusă pentru realizarea reţelei integrate de comunicaţii presupune instalarea de


echipamente performante care oferă capabilităţi de extindere la nivel funcţional, putând fi
implementate ulterior şi numeroase alte aplicaţii, în cazul unor eventuale programe de extindere
a sistemului.
Topologia reţelei interne de date este una structurată, cu elemente active care vor permite
partajarea virtuală a reţelei, precum şi asigurarea mecanismelor de management şi securitate
informatică. Viteza de transmisie oferită de echipamentele active propuse in prezentul proiect
este de 10/100/1000 Mbps;
Elementele cablării structurate sunt următoarele:
- Rack principal
- Cablarea verticală;
- Cablarea orizontală;
- Elemente pasive ( de conexiune )
- Echipamente active.
- Alimentarea cu energie electrica
Rack-ul principal este un cabinet metalic cu dimensiunea standard de 19 inch şi înălţimea
de 18U.
Dulapul va conţine echipamentele active şi pasive ce intra in componenta instalatiei de
date – voce si care vor asigura traficul de date aferent nivelului pe care il deservesc:
- panouri de conexiune de tip patch-panel de 24 porturi pentru date, echipate cu reglete de
conexiune şi conectori tip RJ45 categorie 6;
- panouri de susţinere şi administrare a firelor de tip organizator;
- echipamente active / switch-uri cu 48 porturi RJ45 10/100/1000;
- sursa de alimentare de rezerva, aparataj electric de protecţie şi circuitele electrice interne
de alimentare a echipamentelor active de reţea.
Rack-ul va fi prevăzut cu uşi (cu geam) cu sistem de inchidere cu cheie, grile de aspiraţie
pentru aer, la partea inferioară, şi ventilatoare de extragere a aerului cald din interiorul acestora,
la partea superioară. Deasemenea pentru alimentarea echipamentelor active se vor folosi unitati
PDU.
Cablarea verticala realizeaza conexiunile necesare intre Rack-ul principal si
echipamentele secundare. Pentru traficul de date, cablarea backbone a cladirii se va realiza cu
cablu F/UTP cat.5e. si fibra optica single mod cu 4 fibre, 9/125.
Cablarea orizontală se realizează în arhitectură stea. Aceasta va fi realizată conform
planurilor de execuţie ataşate prezentului proiect iar schema de conectare este urmatoarea:
- echipament activ;
- patch-cord cu conectori RJ45 categorie 6;
- modul patch-panel categorie 6;
- cablu F/UTP categorie 6a;
- priză dubla categorie 6;
- patch-cord cu conectori RJ45 categorie 6;
- dispozitiv de lucru (calculator, telefon, etc.);
Sistemul de cablare va fi garantat, în ceea ce priveşte produsele şi performanţele, pentru o
perioadă de 20 (douăzeci) de ani.
Page | 42

In instalatia de date voce se vor utiliza prize duble, cu 2 porturi RJ45 categorie 5e cu
montaj ingropat si care sunt prevazute cu aparatori de praf. Prizele vor fi utilizate pentru a
conecta echipamentul utilizatorului la reţea prin intermediul cablului de conexiune.
Patchcord-urile din categoria 5e trebuie folosite pentru a permite conectarea la
închiderile dintre patchpanel-uri şi switch-uri.
Echipamentele active switch-urile de reţea, sunt dispozitive care realizează conexiunea
diferitelor segmente de reţea pe baza adreselor MAC. Switch-urile folosite vor fi în configuraţie
integral hardware, programabile, cu capacitate de management la nivel de port şi capacitate de
conexiune de 10/100/1000 Mbps, precum si cu capacitate de extensie.
In rack-urile principal se vor instala switch-uri de 24 de porturi RJ45 10/100/100 ce vor
asigura conexiunile de date
Echipamente de alimentare cu energie electrica – echipamentele active din Rack se
vor alimenta cu energie electrica 230VAC prin circuite separate de restul consumatorilor, din
tabloul electric pentru curenti slabi TE-CS.
Toate echipamentele active din rack vor fi protejate impotriva caderilor accidentale de tensiune
prin utilizarea unei surse neintreruptibile de tensiune de tip UPS. UPS-ul trebuie sa sustina
energetic echipamentele active cel putin 15 minute in cazul intreruperii energiei electrice.

INSTALAŢII DE DETECTARE, SEMNALIZARE ŞI AVERTIZARE INCENDIU


Sistemul de detectie si avertizare din acest proiect permite localizarea rapida si
precisa a unei situatii anormale, afisarea starii elementelor de detectie si transmiterea
alarmei in caz de incendiu.
Detectorii folositi in proiect utilizeaza diferite principii de operare ajungandu-se astfel
la un procent mare de precizie a detectiei si un procent scazut de alarme false.
Sistemul de detectie si avertizare incendiu este proiectat astfel incat sa ofere o protectie
completa, prin urmare sunt protejate plafoanele false si camerele tehnice.
Sistemul de detectie si alarmare la incendiu are in componenta următoarele
echipamente:
Centrala de semnalizare incendii respecta toate standardele in vigoare, are operatiuni
flexibile, este usor de instalat si intretinut si poate fi up-gradata. Centrala de semnalizare
incendiu ECS se va monta la parter in spatiul (P04:Centrala semnalizare).
Extensiile pot fi incorporate cu maximum de flexibilitate permitand sistemului
(“magistralei”) sa poata fi usor adaptata in cazul schimbarii destinatiilor unor incaperi ale
cladirilor, necesitand costuri minime. Volumul mic de cabluri necesare pentru realizarea
sistemului, datorat unei topologii simple face ca instalatia sa fie foarte eficienta.
DESCRIEREA SOLUTIE TEHNICE
Conform art. 3.3.1(1) din Normativul P118/3-2015 pentru cladiri cu sali aglomerate este
necesara echiparea cu instalatii de detectare, semnalizare si avertizare incendiu. Conform
art.3.3.2 din Normativ P118/3-2015 instalația de detecție, semnalizare si alarmare la incendiu
este cu acoperire totala fiind supravegheate toate spatiile din cladire cu exceptia spatiilor sociale
(dusuri, toalete) insa nu si zonele comune de acces ale acestor spatii sociale si coroborat cu
activitatea desfasurata in spatiile supravegheate, conditiile de mediu si pericolul izbucnirii si
propagarii incendiului.
Page | 43

Conform art.3.3.1(2) din acelasi normativ vor fi supravegheate suplimentar si spatiile


delimitate de tavane false.
Centrala de semnalizare folosita este de tip adresabil si indeplineste cerintele standardelor
EN 54-2 (echipamente de control si semnalizare) si EN 54-4 (echipamente de alimentare
electrica).
Conform EN54-2 centrala de semnalizare dispune de urmatoarele optiuni:
- iesire pentru dispozitiv de alarmare la incendiu;
- iesire pentru defect echipament;
- iesire pentru echipament protectie incendiu;
- intarzieri iesiri;
- contor evenimente (alarme,defecte,erori);
- afisaj alfa numeric cu posibilitatea afisarii mesajelor si in limba romana;
- stocarea a cel putin 1000 evenimente ce poate fi citita sau descarcata pe afisajul local;
- semnalizare defect/dezactivare de la dispozitivele adresabile;
- semnalizare defect (deconectare, scurt circuit) sursa de alimentare de rezerva;
- iesire pentru echipament avertizare defect echipament;
- interfata intrari/iesiri standardizata;
- conditie de test;
AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR DIN COMPONENTA INSTALAŢIEI
Modul de amplasare a componentelor instalaţiei de detectare, semnalizare si avertizare la
incendiu are o importanţă deosebită în funcţionare şi exploatare. Din acest motiv se vor respecta
cu cat mai multa acuratete pozitionarea lor de pe planurile de amplasare aferente proiectului
tehnic. Orice modificare a pozitionarii lor (motivata de situatia din teren) va fi comunicata
proiectantului instalatiei.
Alegerea si conditiile de amplasare ale echipamentului de control si
semnalizare(ECS)
Echipamentul de control şi semnalizare este de tip adresabil, echipat cu o bucla de
detecţie clasa A. Repartitia elementelor pe bucla se va realiza astfel:
- parter si etaj bucla 1;
La o cale de transmisie în bucla vor fi conectate un numar maxim de 128 detectoare,
declansatoare manuale, însa la fiecare zona de detectare vor fi alocate un numar de maxim de 32
detectoare automate sau de 10 declansatoare manuale.
Echipamentul de control şi semnalizare - ECS va fi instalat la parter in spatiul “P04-
Centrala semnalizare” – incinta cu supraveghere permanenta pe timpul programului de lucru.
Acest spatiu va fi amenajat astfel incat sa corespunda conditiilor privind amplasarea
echipamentelor de control si semnalizare, conform art. 3.9.2 din Normativul P118/3 – 2015
printre care:
- accesul permis persoanelor specializate si desemnate in conditiile legii ;
- spatiul sa fie prevazut cu iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului, iar
iluminatul normal sa asigure cel putin 200lx ;
- indicatiile si controalele panoului de comanda/repetor sa fie usor accesibile
pompierilor si personalului responsabil din unitate;
Page | 44

- sa existe un post telefonic conectat la sistemul de telefonie interioara a unitatii si


cu acces la linia exterioara;
- sa existe 1-2 prize 230V/16 A cu alimentare din tabloul de securitate la incendiu a
cladirii, pentru conectarea de lampi portabile, scule, accesorii;
- riscul de incendiu sa fie mic si spatiul sa fie prevazut cu cel putin un element de
detectare;

DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI


Centrală de semnalizare adresabilă - 1 buc este echipată cu 1 bucla de detecţie clasa
A. Pe bucla pot fi conectate un numar maxim de 128 detectoare,declansatoare manuale, iar la
fiecare zona de detectare nu pot fi alocate mai mult de 32 detectoare automate sau de 10
declansatoare manuale.
Din punct de vedere funcţional, centrala de semnalizare primeşte prin intermediul
circuitului de buclă, de la detectoarele de fum si de la declanşatoarele manuale de alarmă
(butoanele de semnalizare) informaţii referitoare la starea lor (veghe sau alarmă ).
In cazul detecţiei automate a începutului de incendiu, centrala va intra în starea de pre-
alarmare, si va semnaliza acustic evenimentul, prin intermediul unui buzzer amplasat pe panoul
frontal, precum şi optic, prin afişarea numărului, denumirii şi locaţiei detectorului aflat în alarmă
prin intermediul panoului de LED-uri şi a display-ului LCD. Dispozitivul care a intrat in alarmă
va semnaliza optic prin intermediul unui LED de culoare roşie.
Comunicator telefonic automat – 1 buc.
Asigura transmiterea semnalelor de ALARMA SI DEFECT catre un dispecerat de
interventie in caz de incendiu. Echipamentul va fi setat sa transmita in mod automat aceste
semnale in perioadele in care nu exita personal de paza in unitate.
Detector punctual optic de fum adresabil – 28 buc.
Este dispozitivul de detecţie sensibil la particulele de fum de dimensiuni mai mari, care
reflectă lumina, sau particulele fine, de culoare inchisă care o absorb (efect Tyndall ).
Echipamentul are in compunere o sursă de lumină şi un receptor (element electronic
fotosensibil). Orice modificare a sistemului de referinţă, datorită existenţei microparticulelor
specifice fumului degajat in timpul unui incendiu, determină variaţii de curent în sistemul
electronic şi, deci, emiterea unui semnal.
Aria de acoperire a detectorului punctual de fum variaza intre 60 si 110mp functie de
inaltimea si forma acoperisului sub care este montat. Detectoarele punctuale de fum sunt montate
in toate spatiile, inclusiv deasupra tavanelor false asigurand o acoperire totala.
Detector punctual multicriterial adresabil fum/temperatura – 1 buc.
Are in componenta, pe langa camera de detectie a fumului si un dispozitiv de detectie care
functioneaza pe principiul modificarii parametrilor electrici odata cu variatia temperaturii
ambientale. Detectorul este de prag de temperatura (termomaximal) din clasa A2, care va initia
o alarma la depasirea temperaturii minime de raspuns static de 55° C. Acest detector a fost
amplasat pe tavan in spatiul centralei termice.
Buton manual de semnalizare a incendiului – 10 buc.
Asigură declanşarea alarmei de incendiu de către personalul prezent in clădire. Odată
acţionate, ele rămân blocate in poziţie de alarmă, readucerea in stare normală făcându-se doar
prin utilizarea unor dispozitive speciale de resetare.. Butoanele de semnalizare a incendiului sunt
montate pe căile comune de evacuare precum şi la ieşirile spre exterior din cladire.
Dispozitive de alarmare – 3 buc. la interior + 1 buc. la exterior
Page | 45

Amplasarea şi numărul acestor dispozitive asigură recepţionarea semnalului de alarmare in


toate spaţiile obiectivului, la un nivel cu cel putin 65 dB peste nivelul zgomotului de fond.
Sunetul emis de dispozitivele de alarmare va fi continuu, cu frecventa intre 0,5 – 2 KHz.
Dispozitivele de alarmare opto-acustice de interior se vor amplasa in spatii deschise astfel incat
semnalizarea (acustica si optica) sa fie eficienta.
Dispozitivul de alarmare de exterior este prevazut si cu semnalizare optica ( flash ) si
este amplasat pe fatada cladirii in dreptul intrarii principale.
DESCRIEREA SISTEMULUI DE CONTROL SI COMANDA ACTIONARII
OCHIURILOR DE GEAM MOBILE IN SCOPUL ELIMINARII FUMULUI SI
GAZELOR FIERBINTI

Prin desfumare se urmareste extragerea fumului asigurand astfel conditiile de evacuare a


persoanelor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere si de limitare a propagarii
incendiilor. Conform art. 2.5.11, art. 2.5.12, art. 2.5.13, art. 2.5.28, art. 2.5.29, art. 4.1.36
prevazute in normativul P118/99 evacuarea fumului in caz de incendiu se va realiza natural
organizat astfel:
A.SALA DE FESTIVITATI – sală aglomerată
a) prin intermediul centralei de desfumare (CDF 2) prevazuta pe peretele din axele 3-A’, 3-
B’, ce comanda deschiderea celor doi clapeti antifoc (SM3, SM4) propuşi pe tubulatură. Aerul
de compensare va fi asigurat prin intermediul usii exterioare (UI2) prevazuta cu sistem de
autodeschidere, prin actionarea automata a servomotorului prevazut pentru aceasta.
Comanda automata de deschidere a clapeţilor antifoc (prevăzuţi pe tubulaturile din axele 2-
F, respectiv 3-D’) se va realiza prin intermediul centralei de semnalizare incendiu. Comanda
manuala a dispozitivelor de evacuare a fumului (clapeţi antifoc) se va realiza prin intermediul
butonului de urgenta amplasat langa usa cu deschidere automata in caz de incendiu (UI2) si prin
intermediul centralei de desfumare (CDF 2).
b) prin intermediul celei de-a doua centrale de desfumare (CDF 3) prevăzută pe peretele din
axele 3-C’, 3-D’, ce comanda deschiderea celor doi clapeti antifoc (SM1, SM2) propuşi pe
tubulatură. Aerul de compensare va fi asigurat prin intermediul usii exterioare (UI1)
prevazuta cu sistem de autodeschidere, prin actionarea automata a servomotorului prevazut
pentru aceasta.
Comanda automata de deschidere a clapeţilor antifoc (prevăzuţi pe tubulaturile din axele 2-
D’’, respectiv 3-B’) se va realiza prin intermediul centralei de semnalizare incendiu. Comanda
manuala a dispozitivelor de evacuare a fumului (clapeţi antifoc) se va realiza prin intermediul
butonului de urgenta amplasat langa usa cu deschidere automata in caz de incendiu (UI1) si prin
intermediul centralei de desfumare
(CDF 3).
B.CASA DE SCĂRI AX 3-D, 4-C
- prin intermediul centralei de desfumare (CDF 1), ce comanda deschiderea ochiului mobil
(OM1) montat la etaj in vecinatatea axului 3-C. Aerul de compensare va fi asigurat prin
intermediul usii exterioare (UI3-amplasata la parter in axul D) prevazuta cu sistem de
autodeschidere, prin actionarea automata a servomotorului prevazut pentru aceasta.
Comanda automata de deschidere a ochiurilor mobile se va realiza prin intermediul centralei
de semnalizare incendiu. Comanda manuala a dispozitivului de evacuare a fumului (ochi mobil)
se va realiza prin intermediul butonului de urgenta amplasat langa usa cu deschidere automata in
caz de incendiu (UI3) si prin intermediul centralei de desfumare
Page | 46

(CDF 1).
Componenta instalatiei :
- centrale de comanda si control;
- usi exterioare cu sisteme de deblocare actionate in caz de incendiu;
- ochiuri mobile echipate cu motoare cu lant pentru actionarea ochiurilor de geam mobile
amplasate pe peretele din axul 3 a salii de festivitati şi in casa scarii la etaj;
- butoane de comanda manuala;
INSTRUCTIUNI DE PUNERE IN FUNCTIUNE
Executarea lucrarilor se va face cu respectărea normelor, standardelor şi prescripţiilor
în vigoare, în special a prevederilor pentru instalaţiile electrice cuprinse în:
- Normativ P118/99;
- Normativ PE 107/1995;
- Normativ NP I 7/2011;
- Normativ P118/3-2015;

INSTALAȚII H.V.A.C.
Documentaţie trateaza următoarele categorii de instalatii H.V.A.C aferente obiectivului:
- Instalatii de incalzire cu agent termic 80/600C;
- instalatia de climatizare;
- instalatii de desfumare;
1. DESCRIEREA SOLUTIEI TEHNICE
Pentru obtinerea conditiilor de confort termic in interiorul imobilului s-a proiectat o
instalatie de incalzire cu radiatoare din otel montate la parapetul feresterelor. Ca agent
termic s-a folosit apa calda preparata centralizat, la parametrii 80/60 ºC prin intermediul a
doua centrale termice electrice cu puterea de 40kW fiecare, amplasate la parter in spatiul
P15. Centrala Termica. Apa calda menajera va fi preparata prin intermediul a trei boilere
electrice: două având capacitatea de 15 litri, iar al treilea fiind de 30 litri.
Distribuţia la corpurile de incalzire se va realiza cu teava de cupru, izolata,
protejata in tub din polietilena gofrata si montate in sapa. Fiecare corp de incalzire este
alimentat din sistemul distribuitor/colector pe circuitul sau dedicat.
Sistemul de distributie de tip ramificat, bitubulare, cu distributie verticala de la
centrala termica si distributie ramificata in plafonul fals realizandu-se coborari in peretele
de gips la fiecare sistem distribuitor-colector.
Distributia agentului termic prin plafonul fals se va realiza din teava de cupru
rigida la bara iar distributia prin sapa se va face din teava de cupru la colac.
Fiecare radiator s-a prevăzut, pe tur cu robinet cu cap termostatat iar pe retur racord
cu reglaj, de asemenea vor fi prevazuti si robineti de aerisire si robineti de golire.
Pentru incalzire, agentul termic utilizat, este apa calda cu parametrii 80/60°C,
preparata cu doua centrale termice electrice cu puterea termica de 40kW fiecare.
Climatizarea spatiilor cu destinatie sala festivitati, biblioteca si birou se va realiza cu
ajutorul unui sistem VRF functionand in detenta directa alcatuit din:
- o unitate externa cu capacitatea de 45,0 kW;
- sapte unitati interne montate pe perete pentru sala de festivitati;
- doua unitati interne montate in biblioteca;
Page | 47

- o unitate interna montata in birou;


Unitatea exterioara se va monta in exteriorul cladirii pe o platforma betonata, avand un
acces facil pentru mentenanta, iar unitatile interioare se vor monta conform cu planurile.
INSTALATIA DE INCALZIRE CU AGENT TERMIC
Sursa de agent termic 80/60ºC
Clădirea va fi alimentată cu căldură dintr-o centrală termică de apă caldă 80/60ºC
amplasată la parter într-un spaţiu propriu, ce indeplineste toate cerintele impuse de
normativele in vigoare.
Sursa de caldura proiectata este compusa din doua cazane electrice, montate pe perete,
avand o putere termica nominala de 40kW fiecare. Cazanele utilizate sunt cu automatizare
pentru funcţionare in cascada comandată de temperatura exterioară.
Circulatia agentului termic
Circulatia agentului termic se realizeaza fortat cu pompe de circulatie (in-line)
montate pe conducta. Cazanele vor avea montate pe retur cate o pompa de circulatie care vor
asigura circulatia agentului termic intre distribuitor-colector si cazan.
Sistemul distribuitor-colector va avea trei racorduri de distributie:
- Circuit incalzire cu radiatoare parter;
- Circuit incalzire in etaj;
S-a realizat o echilibrare hidraulica a instalatiei intre producerea agentului termic
(cazane) si distributia acestuia la consumatori printr-un racord intre distribuitor si colector.
Pe fiecare circuit, este prevazuta pe tur, cate o pompa de circulatie ce asigura
distributia agentului termic produs de sursa de caldura in instalatia pe care o deserveste.
Pompele utilizate in centrala termica sunt pompe simple, cu convertizor de frecventa,
si vor fi montate pe conducta.
Sistem corpuri statice
Incalzirea spatiilor indicate in planurile de instalatii termice se realizeaza si prin
intermediul corpurilor statice alimentate cu apa calda 80°C/60°C. Alimentarea radiatoarelor se
face in sistem distribuitor-colector, cu circuite in sistem bitubular cu tevi ingropate in sapa,
confectionare din cupru. La fiecare radiator s-a prevăzut, pe tur, un robinet cu cap termostatat
iar pe retur racord cu reglaj, de asemenea radiatoarele vor fi prevazute cu robineti de aerisire
si robineti de golire. Distanţele între echipamente, perete şi pardoseală vor fi în
conformitate cu STAS 1797/82.
INSTALATII DE CLIMATIZARE
Climatizarea spatiilor se va face local cu echipamente in detenta directa tip split cu
unitati interioare de perete. Zonele climatizate vor fi sala festivitati, biblioteca si birou.
Pentru spatiile interioare care necesita climatizare se va prevede un sistem de tip multisplit,
functionand cu agenti frigorifici ecologici. Unitatile interioare vor fi cu montaj aparent pe
perete.Unitatea exterioara va fi montata pe o platforma betonata langa cladire.
INSTALATIA DE DESFUMARE
Prin desfumare se urmareste extragerea fumului asigurand astfel conditiile de evacuare a
persoanelor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere si de limitare a propagarii
incendiilor. Conform art. 2.5.11, art. 2.5.12, art. 2.5.13, art. 2.5.28, art. 2.5.29, art. 4.1.36
prevazute in normativul P118/99 evacuarea fumului in caz de incendiu se va realiza natural
organizat astfel:
Page | 48

A.SALA DE FESTIVITATI – sală aglomerată


a) prin intermediul centralei de desfumare (CDF 2), ce comanda deschiderea celor doi
clapeti antifoc (SM3, SM4), prevazuta pe peretele din axele 3-A’, 3-B’. Aerul de compensare va
fi asigurat prin intermediul usii exterioare (UI2) prevazuta cu sistem de autodeschidere,
prin actionarea automata a servomotorului prevazut pentru aceasta.
b) prin intermediul celei de-a doua centrale de desfumare (CDF 3), ce comanda deschiderea
celor doi clapeti antifoc (SM1, SM2), prevăzută pe peretele din axele 3-C’, 3-D’. Aerul de
compensare va fi asigurat prin intermediul usii exterioare (UI1) prevazuta cu sistem de
autodeschidere, prin actionarea automata a servomotorului prevazut pentru aceasta.
S-au prevăzut patru goluri 90x90 cm ce vor fi traversate de cele patru tubulaturi
rectangulare pentru desfumare 80x80 cm. Acestea sunt prevăzute pe planul parter în vecinătatea
axelor: 2-F, 3-D’, 2-D’’, 3-B’. Tubulaturile se vor termoizola cu vată minerală bazaltică.
Servomotoarele pentru acţionarea clapetelor antifoc se vor monta la partea inferioara a
planseului, in spatial dintre planseu si tavanul fals. Tubulaturile vor străpunge invelitoarea si vor
fi prevazute, la min. 1 m fata de invelitoare, cu deflectoare.
Se vor propune, în cadrul tavanului fals, casete utilizate pentru mentenanţa instalaţiilor
prevăzute între acesta si planşeu.
B.CASA DE SCĂRI AX 3-D, 4-C
- prin intermediul centralei de desfumare (CDF 1), ce comanda deschiderea ochiului mobil
(OM1) montat la etaj in vecinatatea axului 3-C. Aerul de compensare va fi asigurat prin
intermediul usii exterioare (UI3-amplasata la parter in axul D) prevazuta cu sistem de
autodeschidere, prin actionarea automata a servomotorului prevazut pentru aceasta.
Page | 49
Page | 50

Operator economic

METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA LUCRARII

 Abordarea generala (metodologia) pentru realizarea lucrarilor


RESPECTAREA CERINTELOR BENEFICIARULUI
Toate lucrarile intreprinse, inclusiv proiectele pregatite, activitatile finalizate, materialele livrate
in cadrul prezentului contract trebuie sa respecte cerintele din caietul de sarcini /PT, etc.
Proprietatile materialelor vor respecta si se vor inscrie in datele descrise in cerintele tehnice.
Participarea Antreprenorului la întocmirea Cărții tehnice a construcției;
SANTIERUL
Asigurarea santierului in timpul lucrarilor
Antreprenorul este obligat sa asigure si sa mentina siguranta pe santier si in afara zonei de
constructie pe perioada lucrarilor din cadrul prezentului contract, acordand o atentie speciala:
a) Asigurarii unor conditii corespunzatoare de lucru si de siguranta pentru persoanele ce
intreprind activitati ce au legatura cu constructia si asigurarea tuturor utilajelor si
materialelor folosite pentru realizarea acestor lucrari;
b) Asigurarii zonei santierului pentru a nu avea acces persoanele neautorizate;
c) Instalarii unor indicatoare corespunzatoare cu informatii, ex. panouri cu informatii si
placi de dare in folosinta.

Protectia mediului in timpul lucrarilor


Antreprenorul, pe perioada constructiei, va asigura conditiile corespunzatoare pentru pastrarea
mediului inconjurator, pe santier, acordand o atentie speciala:
 limitarii emisiilor de zgomot;
 limitarii emisiilor de substante periculoase in atmosfera;
 prevenirii poluarii sau contaminarii apelor subterane si de suprafata;
 protejarii spatiilor verzi.

Constructiile provizorii
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va prezenta Dirigintelui de santier spre aprobare,
planul pentru amplasarea:
 magaziilor si curtilor de depozitare temporara ale Antreprenorului;
 vehiculelor si flotei de echipamente;
 altor instalatii temporare necesare pentru realizarea lucrarilor incluse in
prezentul contract;
 panourilor cu informatii in conformitate cu LNR.

Depozitarea temporara a materialelor


Toate materialele vor fi depozitate astfel incat sa se garanteze protectia lor impotriva furturilor,
avariilor, respectându-se cu strictete instructiunile producătorului. Pe parcursul executiei lucrării,
Antreprenorul are obligatia:
a) de a evita, pe cât posibil, acumularea de obstacole inutile pe santier;
b) de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de materiale;
Page | 51

c) de a aduna si îndepărta de pe santier dărâmăturile, molozul sau lucrările provizorii de


orice fel, care nu mai sunt necesare.
Antreprenorul are dreptul de a retine pe santier, până la sfârsitul perioadei de garantie, numai
acele materiale, echipamente, instalatii sau lucrări provizorii, care îi sunt necesare în scopul
îndeplinirii obligatiilor sale în perioada de garantie.

Caile de acces
Antreprenorul are obligatia de a suporta toate costurile si taxele pentru căile de acces cu
destinatie specială si/sau temporară care îi pot fi necesare, inclusiv cele pentru accesul pe santier.
De asemenea, Antreprenorul va obtine, cu riscul si pe cheltuiala sa, orice alte facilităti
suplimentare din afara santierului, care îi pot fi necesare la executia lucrărilor care fac obiectul
Contractului. Antreprenorul este responsabi (în relatia dintre părti) de lucrările de întretinere,
care pot fi necesare ca urmare a folosirii de către acesta a drumurilor de acces. Antreprenorul are
obligatia de a asigura toate marcajele si indicatoarele de-a lungul drumurilor de acces si de a
obtine aprobarea autoritătilor competente pentru marcaje si indicatoare precum si pentru
utilizarea acestor drumuri; Beneficiarul nu va fi răspunzător pentru revendicările generate de
utilizarea drumurilor de acces. Pe parcursul executiei lucrărilor si al remedierii viciilor ascunse,
Antreprenorul are obligatia, de a nu stânjeni inutil sau în mod abuziv:
a) confortul riveranilor; sau
b) căile de acces, prin folosirea si ocuparea drumurilor si căilor publice sau private care
deservesc proprietătile aflate în posesia achizitorului sau a oricărei alte persoane si
Antreprenorul va despăgubi Beneficiarul împotriva tuturor reclamatiilor, actiunilor în
justitie, daunelor-interese,costurilor, taxelor si cheltuielilor, indiferent de natura lor,
rezultând din sau în legătură cu aceste obligatii pentru care responsabilitatea revine
Antreprenorului.

Antreprenorul are obligatia de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunică cu
sau sunt pe traseul santierului si de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de către
traficul propriu sau al oricăruia dintre subcontractantii săi; executantul va selecta traseele, va
alege si va folosi vehiculele, va limita si repartiza încărcăturile, în asa fel încât traficul
suplimentar ce va rezulta în mod inevitabil din deplasarea materialelor, echipamentelor,
instalatiilor sau altora asemenea, de pe si pe santier, să fie limitat, în măsura în care este posibil,
astfel încât să nuproducă deteriorări sau distrugeri ale drumurilor si podurilor respective.

În cazul în care se produc deteriorări sau distrugeri ale oricărui pod sau drum care comunică cu
sau care se află pe traseul santierului, datorită transportului materialelor, echipamentelor,
instalatiilor sau altora asemenea, Antreprenorul are obligatia de a despăgubi achizitorul
împotriva tuturor reclamatiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri.
Antreprenorul este responsabil si va plăti consolidarea, modificarea sau îmbunătătirea, în scopul
facilitării transportului materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea, a oricăror
drumuri sau poduri care comunică cu sau care se află pe traseul santierului. Pentru a asigura o
executie de calitate a lucrarilor, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie, receptia la
terminarea lucrarilor si receptia finala .
Page | 52

Personalul cheie al Antreprenorului


Antreprenorul nu va efectua schimbări în cadrul personalului cheie stabilit, fără aprobarea
prealabilă scrisă a Beneficiarului. Antreprenorul trebuie să propună din proprie iniţiativă o
înlocuire a personalului în următoarele cazuri:
- în caz de moarte, boală sau accident al unui membru al echipei;
- dacă devine necesar să înlocuiască un membru al echipei pentru oricare alt motiv care este
dincolo de controlul Antreprenorului.
Atunci când un membru al personalului cheie trebuie înlocuit, înlocuitorul trebuie să posede cel
puţin echivalentul calificărilor şi experienţei.

PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR SI SIGURANTA MUNCII IN TIMPUL


LUCRARILOR
In timpul executiei lucrarilor se vor respecta urmatoarele acte normative referitoare la prevenirea
si stingerea incendiilor
 Decret 290/1977 – pentru incendii;
 Norme P118-99 –pentru protectii la foc;
 Norme Generale aprobate cu nr. 381/84 M.I. si nr.1219/MC/94 MLPAT;
 HGR 51/05.02.92 – pentru prevenirea incendiilor;
 Ordin 685/1977;
 Normativ C300/94, aprobat cu Ordin MLPAT 20/N/1994 pentru stingere
incendiilor.

Se vor respecta Normele de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate de M.C.Ind. cu ordinul


nr. 18/N/ din 18 iulie 1976, art. 46-55 (capitolul 3) si 1070-1092 (capitolul 20). Normativele
indicate mai sus, sunt obligatorii atat pentru proiectant, cat si pentru beneficiarul si executantul
lucrarilor, fiecare in domeniul sau de responsabilitate. Lucrarile de excavare in masa deseului se
vor executa cu o atentie deosebita avand in vedere faptul ca pot avea degajari de gaz metan de
fermentatie, astfel existand pericolul de intoxicatie sau autoaprindere.

Se precizeaza ca la executarea lucrarilor, constructorul si beneficiarul au obligatia sa respecte cu


strictete, pe tot parcursul executiei, toate prevederile continute atat in proiect, cat si cele din
normativele mentionate mai sus si care vizeaza activitatea concreta pe santierul de constructii-
montaj, in vederea inlaturarii oricarui pericol de accidentare. Pentru evitarea accidentelor in
timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securitatii muncii specifice locului de munca si
utilajelor tehnologice folosite.
Executia lucrarilor de constructii prevazute de prezenta documentatia se vor efectua in deplina
conformitate cu legile si reglementarile romanesti privind cerintele de sanatate si securitatea
muncii. In locurile unde prezenta personalului de operare este necesara, se vor lua masurile
adecvate pentru prevenirea producerii zgomotului excesiv si a altor conditii daunatoare sanatatii
umane. Daca patrunderea in locuri ce pot constitui un potential pericol pentru viata este necesara,
Antreprenorul va asigura dupa caz, posibilitatea de ventilatie fortata corespunzatoare, instalarea
de dispozitive de siguranta fixe, centuri de siguranta, platforme, balustrade, scari, capace peste
trapele de acces, dispozitive anti-cadere, haine de protectie, dusuri de securitate cu sistem de
decontaminare pentru ochi, suprafete antiderapante, aparate autonome de respirat, truse de prim
ajutor, butoane de oprire de avarie, dispozitive de inchidere etc.
Page | 53

PROTEJAREA PROPRIETATILOR PUBLICE SI PRIVATE


Antreprenorul nu isi poate extinde organizarea de santier sau activitatile in afara limitelor
amplasamentului, pe terenurile aflate in proprietate publica sau privata, fara aprobarea scrisa a
administratorilor / proprietarilor acestora.

LIMITELE DE SARCINA PE OSIA VEHICULELOR


Antreprenorul are obligatia de a utiliza in mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunica cu
sau sunt pe traseul santierului. Antreprenorul este obligat sa utilizeze numai mijloace de transport
si utilaje in conformitate cu codul rutier si sa respecte limitele de greutate maxime admise de
transport pe drumurile publice. Transportul materialelor/dotarilor pe drumurile publice se supune
reglementarilor in vigoare si asigurarea protectiilor impotriva poluarii sunt in sarcina
Antreprenorului.

DOCUMENTE REFERITOARE LA SANTIER


Proiectul de organizare a executiei si documentele de constructie aferente. Procedura de emitere,
continutul si aprobarile legale pentru acest document sunt complet prezentate in Legea 453/2001
care amendeaza Legea 50/1991-cu modificarea si completarea Normelor metodologice prin
Ordinul nr. 1867/16 iulie 2010 de aplicare a legii 50/1991 privind Autorizarea executarii
Lucrarilor de Constructii.
Autorizatia de construire
Executia lucrarilor se va face in baza unei autorizatii de construire. Autorizatia de Construire va
fi pusa la dispozitia Antreprenorului.

Pastrarea documentelor referitoare la constructie


Documentele referitoare la constructie vor fi pastrate pe santier, intr-un loc adecvat si sigur in
17vederea includerii acestora in Cartea Constructiei conform HG 343/2017 actualizata. Pierderea
oricarui document referitor la santier va impune recuperarea sa imediata, in conformitate cu
procedurile legale corespunzatoare. Toate documentele referitoare la constructie vor fi mereu
accesibile Dirigintelui de santier si prezentate spre verificare la cererea beneficiarului.

CONTROLUL CALITATII
Antreprenorul este responsabil de calitatea necesara a lucrarilor, utilajelor predate si a
echipamentelor si materialelor folosite la construirea, predarea si executia lucrarilor.
Antreprenorul este responsabil sa prezinte dirigintelui de santier certificate care sa confirme ca
toate echipamentele de testare folosite sunt verificate legal, ca au fost corect calibrate si ca
respecta standardele ce definesc procedurile de testare.

Antreprenorul va masura si testa materialele si lucrarile, cu frecventa necesara, ceea ce va


garanta ca lucrarile au fost realizate in conformitate cu cerintele standardelor nationale si cu
cerintele angajatorului. In cazurile care nu sunt incluse in standardele nationale, evaluarile si
testarile vor fi realizate in conformitate cu standardele europene sau altele similare si vor fi
aprobate de catre dirigintele de santier.
Page | 54

Beneficiarul, prin dirigintele de santier vor verifica tipul si calitatea materialelor folosite in orice
etapa sau perioada a productiei utilajului si/sau echipamentului si li se va permite accesul
nerestrictionat la laborator, cu scopul realizarii controalelor respectivelor materiale. Dirigintele
de santier va prezenta Antreprenorului informatii scrise privind neajunsurile descoperite
referitoare la utilaje, echipamente, lucrari ale personalului de laborator sau la metodele de testare.
Dirigintele de santier va interzice imediat utilizarea materialelor testate si va permite folosirea lor
ulterioara doar dupa ce au fost luate in considerare restrictiile stabilite. Toate costurile aferente
organizarii si realizarii de teste ale materialelor vor fi suportate de catre Antreprenor.

DURATA LUCRARILOR DE EXECUTIE

Executia lucrarilor se va realiza in termen de 14 luni de la emiterea ordinului de incepere.

Lucrările se vor derula conform graficului de indeplinire a contractului şi să fie terminate la data
stabilită. Datele intermediare prevăzute în grafice se consideră date contractuale.
Întârzierea Lucrărilor va fi acceptată în următoarele cazuri:
a) condiţiile climaterice extrem de nefavorabile, precum si temperaturi care, potrivit
normelor, normativelor şi agrementelor tehnice, nu permit punerea in execuţie a unor
materiale sau procedee tehnice.
b) oricare alt motiv de întârziere care nu se datorează Antreprenorului şi nu a survenit prin
încălcarea contractului de către acesta; Antreprenorul este îndreptăţit să solicite în scris
prelungirea termenului de execuţie a oricărei părţi din lucrare.
c) în cazul în care Achizitorul nu beneficiază de finanţare din motive neimputabile lui;
Achizitorul va aduce la cunostinta Antreprenorului aceasta situaţie in termen de 30 zile
lucratoare de la data la care a luat cunoştinţa despre aceasta, cu consecinta dreptului
Antreprenorului, conditionat de notificarea prealabila a Achizitorului, de a sista lucrările sau
de a diminua ritmul execuţiei.
Interventia unei situatii ce poate determina imposibilitatea temporara a Antreprenorului de
executare a obligatiilor contractuale obliga Antreprenorul la informarea prompta, in termen de 5
zile, a Achizitorului.
Lipsa informarii Achizitorului in cadrul acestui termen face inopozabila acestuia dispozitia sau
decizia dirigintelui de santier sau a Antreprenorului de sistare temporara, integrala sau partiala, a
lucrarilor, cu consecinta dreptului Achizitorului de a refuza prelungirea Duratei de Executie a
lucrarilor contractate.
Perioada garantiei de buna executie a lucrarilor este 36 luni.

INFORMAŢII CU PRIVIRE LA PROTECŢIA MEDIULUI, PROTECŢIA MUNCII


Page | 55

Protectia muncii
Pe parcursul îndeplinirii contractului se vor respecta prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii
şi sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul 508/933/2002 privind
aprobarea Normelor Generale de Protecţia Muncii, precum şi celelalte acte normative conexe sau
subsecvente.

Relaţii suplimentare privind legislaţia în domeniul protecţiei şi securităţii muncii se pot obţine de
la organismele abilitate

Protectia mediului
Pe parcursul îndeplinirii contractului se va respecta legislaţia în vigoare în domeniul protecţiei
mediului, informaţii relevante putând fi obţinute de la Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului
Propunerea tehnica elaborata de ofertant va respecta in totalitate cerintele prevazute in
documentatia de atribuire, in Caietul de sarcini, Proiectul tehnic aprobat.
.
CLAUZE DE REVIZUIRE
În cazul in care se aduc modificări Contractului, acestea trebuie sa respecte prevederile
Articolului 221 și ale Articolului 222 din Legea privind achizițiile publice nr. 98/2016.
Înlocuirea personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului se
realizează numai cu acceptul autorităţii contractante, şi nu reprezintă o modificare substanţială a
contractului, aşa cum este această definită în legislația privind achizițiile, decât în următoarele
situaţii:
a) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu
îndeplineşte cel puţin criteriile de calificare prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire (daca
este cazul aplicarii unor astfel de criterii de eligibilitate) ;
b) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu obţine cel
puţin acelaşi punctaj ca personalul propus la momentul aplicării factorilor de evaluare ( daca este
cazul aplicarii unor astfel de factori)
  În situaţiile prevăzute mai sus, Antreprenorul are obligaţia de a transmite pentru noul
personal documentele solicitate prin documentaţia de atribuire fie în vederea demonstrării
îndeplinirii criteriilor de calificare/selecţie stabilite, fie în vederea calculării punctajului aferent
factorilor de evaluare.
Orice modificare adusă, din motive obiective, Proiectului, Caietelor de Sarcini va fi
facută in condițiile contractului de execuție.
Modificarile vor fi inaintate sub forma de Dispozitie de santier.
Dispozitiile de santier vor fi insoțite de:
- memoriu/nota justificativa prin care sa fie fundamentata orice modificare, suplimentare
sau renuntare aduse Proiectului, Caietelor de Sarcini sau Listelor de cantitati, in conditiile
contractului de executie;
- note de comanda suplimentara (antemasuratori, liste de cantitati cu preturi – daca este
cazul);
- note de renuntare – (antemasuratori, liste de cantitati cu preturi – daca este cazul);
- 3 oferte de pret pentru articolele de lucrari ce nu au echivalent in oferta;
Page | 56

 Succesiunea tehnologica de realizare a lucrarilor

ETAPELE REALIZARII LUCRARII


Etapele de realizare a lucrarii se stabilesc in baza Proiectului tehnic si a tehnologiei de lucru.

In vederea indeplinirii obligatiilor contractuale si realizarii categoriilor de lucrari, in urma


semnarii contractului de antrepriza, se vor parcurge succesiv urmatoarele etape principale:
- Primire ordin de incepere a lucrarii, emiterea acestuia fiind in sarcina beneficiarului;
- Preluare amplasament lucrare de la beneficiar, cu participarea tuturor detinatorilor de utilitati
din zona lucrarilor proiectate;
- Realizare organizare de santier in conformitate cu Proiectul de organizare de santier
aprobat de beneficiar.
- Trasarea lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie pus la dispozitie de beneficiar,
prin masuratori topografice si pichetarea lucrarilor
- Executie lucrari de consolidare infrastructura conform proiectului de executie si metodelor
de lucru descrise in propunerea tehnica
- Executie lucrari de consolidare suprastructura conform proiectului de executie si metodelor
de lucru descrise in propunerea tehnica;
- Executie lucrari de arhitectura conform proiectului de executie si metodelor de lucru
descrise in propunerea tehnica
- Executie lucrari de instalatii electrice conform proiectului de executie si metodelor de lucru
descrise in propunerea tehnica
- Executie lucrari de instalatii sanitare conform proiectului de executie si metodelor de lucru
descrise in propunerea tehnica
- Executie lucrari de instalatii termice conform proiectului de executie si metodelor de lucru
descrise in propunerea tehnica
- Executie lucrari de instalatii de incendiu, conform proiectului de executie si metodelor de
lucru descrise in propunerea tehnica
- Executie lucrari de Instalatie stingere a incendiilor si Gospodaria de apa pentru incendiu,
conform proiectului de executie si metodelor de lucru descrise in propunerea tehnica
- Executie lucrari de retele de apa si canalizare, conform proiectului de executie si metodelor
de lucru descrise in propunerea tehnica
- Executie lucrari de montaj echipamente si utilaje tehnice, conform proiectului de executie si
metodelor de lucru descrise in propunerea tehnica
- Achizionarea dotarilor conform proiectului de executie si descrise in propunerea tehnica
- Dezafectarea organizarii de santier si refacerea amplasamentului la starea initial sau
conform precederilor proiectului
- Realizarea receptiei la terminarea lucrarilor in conformitate cu H.G.343/2017 –
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
- Executarea tuturor lucrărilor de modificare, reconstrucţie şi remediere a viciilor şi altor
defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale, in perioada de garantie
acordata lucrarilor
- Realizarea receptiei finale a lucrarilor conform H.G. 343/2017
Observatie:
La lucrarile de instalatii pozarea tuburilor,cablurilor,tevilor se vor face in stricta
concordanta cu executia lucrarilor de arhitectura
Page | 57

DEFINITII
 Antreprenor, executant, constructor - oferantul declarant castigator in cadrul procedurii
de atribuire;
 Achizitor, Autoritate contractanta - Compania Nationala de Investitii SA, Piata Natiunilor
Unite, nr 9, bloc 107, sector 5, Bucuresti
 Dirigintele de santier -reprezentantul Achizitorului, Autoritatii contractante

Obiectul prezentei metodologii il constituie stabilirea cadrului organizatoric necesar derularii in


conditii optime a lucrarilor de realizare a obiectivului de investitii .

1. Organizare si administrare

Antreprenorul intruneste toate mijloacele tehnice si organizatorice pentru executia


lucrarilor .
Societatea detine instalatii, echipamente si utilaje specific activitatii de constructii cea ce
permite executia lucrarilor in conditii de inalta calitate. Societatea poate disponibiliza pentru
executia lucrarii un numar mare de ingineri in specialitatea constructii civile, precum si mai multe
formatii de lucru (muncitori) specializate.

Pentru execuția lucrărilor din cadrul acestui proiect ,executantul va utiliza următoarele surse de
materii principale:
Nr.
Tip material Sursa de aprovizionare
crt.
1 Betoane Statie betoane autorizata
2 Agregate balastiere Statie exploatare agregate si sortare

3 Nisip Statie exploatare agregate si sortare

4 Armaturi otel beton Furnizori autorizati


Furnizori autorizati
5 Zidarie , materiale finisaje
Furnizori autorizati
6 Materiale de instalatii

Tamplarie int si exterioara, Furnizori autorizati


7
material invelitoare

Materialele de constructii, semifabricatele si prefabricatele vor fi transportate cu mijloace


specifice functie de tip:
- materialele de masa si in vrac se vor transporta cu autobasculante de 16 – 24 to;
- betoanele de ciment se vor transporta cu autobetoniere sau/si autopompe de beton;
- celelalte materiale se vor transporta cu autobasculante sau masini de tonaj mic functie de
greutatea sau dimensiunile lor.

Pentru executia lucrarilor societatea va folosi echipamente si utilaje specific activitatii de


constructii, utilaje executie lucrarii de modernizare si extindere conform Formular C 8 Lista
utilajelor (din oferta).
Page | 58

Vom asigura folosirea optimă a resurselor financiare, respectiv un raport optim între
costurile investitionale și cele de întreținere.

2.Asigurarea Calitatii

Societatea va intocmi si implementa un sistem de asigurare si control al calitatii care sa


acopere toate aspectele contractului , pe toata durata contractului. Sistemul va fi in conformitate
cu prevederile standardului SR EN ISO 9001
Lucrarile vor fi supravegheate si coordonate de catre Responsabilul Tehnic cu Executia
impreuna cu Managerul Calitate.
Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele introduce in lucrare vor fi obligatoriu
insotite de certificate de calitate / declaratii de conformitate si buletine de analiza.
Verificarea materialelor si in teren a lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile
Planului Control Calitate / Plan Control Calitate, Verificari si Incercari.
Pentru executia lucrarilor se vor asigura instalatii, echipamente, resurse umane si materiale
performante in concordanta cu prevederile proiectului tehnic autorizate si cu verificarile tehnice
si inspectiile ICECON efectuate la zi.
Urmarirea respectarii conditiilor de calitate se va face de catre personal tehnic atestat
( R.T.E. , M.Q, sef laborator).
Controlul calitatii executiei pe santier se va face prin verificari in urmatoarele etape :
- inainte de inceperea executarii lucrarilor;
- pe parcursul executiei lucrarilor;
- la terminarea lucrarilor.
Verificarea executiei lucrarilor se va face sub raportul incadrarii in conditiile de calitate
prevazute de proiectul tehnic de executie si de reglementarile tehnice in vigoare.
Verificarea calitatii lucrarilor executate se va face prin :
- constatarea existentei si examinarea documentelor de atestare a calitatii materialelor utilizate
si a conformitatii acestora cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice in vigoare,
precum si a agrementelor tehnice pentru produse noi ;
- examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarii din punct de
vedere a pozitiei, formelor, dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate, inclusiv incadrarea
in limitele abaterilor admisibile ;
- verificari si determinari de laborator pe materiale si semifabricate incluse in opera.

Conceptul ofertantului privind testarea lucrarilor executate


Conceptul privind secventierea, derularea in timp si durata testelor are la baza prevederile urmatoarelor
documente:
- Programe privind controlul calitatii lucrarilor

Beneficiarul va fi instiintat in scris, cu minim 2 zile in avans, in legatura cu data, zona si tipul incercarii
care se intentioneaza a se efectua, pentru a putea participa prin reprezentantul sau la prelevarea probelor/incercare.
Indiferent daca reprezentantul beneficiarului participa, rezultatul incercarii ii va fi remis pentru informare si pentru
arhivare la Cartea tehnica a constructiei. Costurile incercarilor de laborator sunt cuprinse in preturile unitare ale
articolelor de deviz si vor fi suportate de contractant, fara alte costuri suplimentare pentru beneficiar.
Toate verificarile se vor finaliza cu intocmirea de documente din care sa reiasa conformitatea lucrarilor
executate cu cerintele proiectului, documentatiei de atribuire si cu cele ale normelor tehnice.
Eventualele neconformitati rezultate in urma verificarilor se vor reface pe cheltuiala contractantului, iar
testele se vor relua in urma finalizarii remedierilor.
In cazul in care beneficiarul doreste efectuarea pe cheltuiala sa a unor contraprobe, contractantul ii va da tot
concursul si ii va asigura accesul la toate zonele in care acesta doreste sa realizeze incercarile.
Conceptul ofertantului privind testarea lucrarilor cuprinde cel putin verificarile din Programele de control al
calitatii, verificari si incercari elaborate de proiectant.

II. Metodologia privind realizarea lucrarilor contractului


Page | 59

Metodologia de lucru respecta cerintele caietelor de sarcini si va fi adaptata functie de situatia


reala din teren in vederea eficientizarii derularii lucrarilor de executie.
Pe durata executiei lucrarilor, se vor respecta toate prevederile si normele legale in vigoare
precum si specificatiile de autoritatea contractanta in documentatia de atribuire.
METODOLOGIA DE LUCRU APLICATA PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR REPREZINTA
MODUL DE STRUCTURARE, PLANIFICARE SI EXECUTIE A LUCRARILOR PRIN DESCRIEREA
ABORDARII GENERALE SI METODOLOGIEI PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR INCLUSIV
DECRIEREA METODELOR DE LUCRU APLICABILE PENTRU PRINCIPALELE CATEGORII DE
LUCRARI DIN CONTRACT .
Aplicarea unei metodologii de lucru corespunzatoare are la baza urmatoarele obligatii ale
executantului:
 Toate materialele si echipamentele folosite in cadrul proiectului vor fi insitite la livrare de
certificate de calitate de la furnizori, fise tehnice de detaliu, instructiuni de montaj si probare,
certificate de garantie, Certificat de atestare a performantelor materialelor
 Sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiect, in
vederea solutionarii acestora;
 Inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si
in conformitate cu proiectul verificat de specialisti atestati;
 Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate
conceput si realizat prin personal propriu cu responsabili tehnici;
 Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante
ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului de
continuare a lucrarilor;
 Solutionarea neconformitatilor a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie
numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
 Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect certificate
care conduc la realizarea cerintelor conform caietelor de sarcini;
 Inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile
precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
 Respectarea proiectului tehnic si a documentatiei de atribuire pentru realizarea nivelului de
calitate corespunzator cerintelor;
 Sesizarea in termen de 24 de ore a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor;
 Supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a
predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;
 Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de receptie a lucrarilor de constructii;
 Refacerea din timp a oricaror neconformitati remarcate in lucrarile executate pentru evitarea
nerespectarii duratei de executie precum si afectarea calitatii lucrarilor premergatoare;
 Remedierea pe propria cheltuiala a defectelor calitative aparute din vina sa atat in perioada de
executie cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii;
 Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor intiala la terminarea executiei lucrarilor;
 Stabilirea raspunderilor tuturor participantilor, factori de raspundere, colaboratori, in conformitate
cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.
 Implicare in contract numai a personalului specializat capabil sa duca la indeplinire cu succes
sarcinile alocate;
 Alocarea tuturor resurselor necesare desfasurarii cu success a activitatilor specific contractului;
 Recuperea oricaror intarzieri in planul de lucru prin alocarea de resurse suplimentare;
Page | 60

 Crearea tuturor conditiilor necesare desfasurarii cu success a lucrarilor de executie cuprinse in


contract;
 Realizarea de raportari periodice catre autoritatea contractanta in vederea informarii acesteia cu
privire la stadiul lucrarilor si creerea in acest fel a unei relatii transparente si eficiente;
 Introducerea in teren a gamei de utilaje adecvate tehnologiei de executie;
 Evitarea producerii de daune tertilor parti ( deteriorare de instalatii, utilitati si alte proprietati etc)
 Mobilizare de echipe care vor lucra in regim de full-time pentru indeplinirea sarcinilor direct
alocate;
 Livrarea in santier numai a materialelor si echipamentelor insotite de certificate de calitate si
conformitate provenite de la furnizori ce respecta standardele europene in vigoare.
Lucrarile se vor executa cu respectarea stricta a contractului si proiectului aprobat.
Lucrările executate se consideră finalizate și se pot supune recepției în condițiile
prevederilor H.G. nr. 343/2017 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de
construcții și instalații aferente acestora.
Pentru executarea corespunzatoare a lucrarilor cuprinse in prezentul proiect, executantul,
pe tot parcursul executiei, va respecta in procesul de productie prevederile actelor
normative pe care proiectantul le-a avut in vedere la elaborarea proiectului si pe cele
in vigoare la data executiei.
In cele ce urmeaza sunt descrise metodele de lucru pentru principalele componente ale lucrarilor.

 Succesiunea tehnologica de realizare a lucrarilor

LUCRARI DE DEMOLARE
- Dezechiparea constructiei
Dupa asigurarea conditiilor de pregatire a mijloacelor tehnice de evacuare a
materialelor si elementelor rezultate din demolari in afara zonelor periculoase dein
imediata apropiere a constructiei respective se procedeaza la dezechiparea
constructiei, astfel:
Se demonteaza elementele instalatiilor constructiilor si functionale ale constructiei
tinand seama de recomandarile din indrumatoarele pe categorii de lucrari.
Se demonteazxa cu grija toate elementele de finisaj, interior si exterior, cu luarea
masurilor necesare pentru sortare, pachetizare si de manipulare in vederea
transportului si depozitarii.
- Demolarea propriu-zisa a constructiei
Demolarea propriu-zisa a constructiilor se va face bucata cu bucata, de sus in jos, nivel
cu nivel, fiind interzisa demolarea concomitenta pe doua sau mai multe niveluri de pe
aceeasi vertical sau inceperea demolarii de la baza constructiei.
Lucrarile de demolare trebuie urmarite de dirigintele de santier, de responsabilul tehnic
cu executia, managerul MQ, in diversele faze de realizare. Este necesara intocmirea de
procese verbale de stadiu al lucrarilor de demolare la un interval maxim de doua zile si
pentru situatiile special, zilnic.
Vom asigura utilitatile de apa, energie electrica, paza contra incendiilor, etc.
Succesiunea de demolare
Page | 61

- Se vor desface mai intai piesele de lemn aferente tamplariilor si pardoselilor;


- Se demoleaza peretii de compartimentare din zidarie de caramida, buiandrugii de peste
goluri, montantii si parapetii de zidarie;
- Apoi se vor desface elementele de rezistenta de sus in jos, uniform si constant
- Se demoleaza planseele
- Se trece apoi la abordarea tramei (nivelului ) urmator
- Unele din materialele componente, cum ar fi de exemplu caramizile ce formeaza
zidaria, vor fi demontate cu grija
Vom intocmi un proiect tehnologic de demolare in care vom respecta
recomandarile si comentariile din memoriul tehnic si din caietul de sarcini.

Demontarea sau demolarea peretilor de zidarie despartitori


Peretii interior de compartimentare din zidarie se demoleaza prin fragmentarea
zidariei peretilor in portiuni vertical prin slit-uri realizate cu masini de perforat si
taiat. Fragmentele de zidarie vor avea marimi corespunzatoare utilajului de
manipulare –ridicare si vor fi demontate caramida cu caramida la sol, in locuri
prevazute la distanta de siguranta de cladirea care se demoleaza.
Demolarea structurii de rezistenta

Functie de vecinatatile amplasamentului cladirii, se aplica una din urmatoarele tehnologii de


demolare:
- Tehnologia prin demontare “bucata cu bucata”
-structura de rezistenta se fraqgmenteaza in bucati de marime convenabila, inepand de
la partea superioara, etaj cu etaj, in ordinea : planseu, pereti ( recomandata de
proiectant in acest caz).
- Tehnologia prin tragere cu cabluri
- Tehnologia prin explozie
Demolarea planseelor
Demolarea peretilor de zidarie
Demolarea peretilor din beton armat
LUCRARI DE REZISTENTA
Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare–primire a
amplasamentului, consemnata intr-un proces verbal incheiat de delegatii beneficiarului, proiectantului si
executantului.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren, atat in
ansamblu cat si pentru fiecare obiect in parte, conform STAS 9824/1 -76.

LUCRARI PREGATITOARE
AMENAJARE TEREN
Page | 62

Inainte de inceperea executiei obiectelor de constructie se vor confrunta planurile retelelor de utilitati cu
situatia existenta pe teren.
Eventualele devieri de utilitati necesare ( care ar impiedica executia constructiei ) vor fi platite de
Investitor.

Contractorul va executa următoarele lucrări pregătitoare:


îndepărtarea stratului vegetal şi a altor materii biologice;
saparea si depozitarea pamantului vegetal in afara perimetrului ce urmeaza a fi construit;
indepartarea apelor de suprafata prin santuri, pentru evitarea scurgerii acestora spre terenul pe care
se executa obiectele si indreptarea lor in afara terenului respectiv;
umpluturi si nivelari pentru amenajarea terenului si a platformei de lucru la cotele stabilite in
proiect;
Instalatiile subterane se vor executa dupa realizarea umpluturilor compactate.

IMPREJMUIRE
Se vor prefera executarea imprejmuirii definitive definitive prevazuta in proiect, inainte de atacarea
lucrarilor de constructii.
Imprejmuirea din plasa de sarma zincata va avea panouri de H= 2m, pe stalpi metalici (D= 2”) sau
din beton armat tip SI prefabricate, plantati la 2,00 m interax, in fundatii de beton (B50 ) Bc 3,5.
Portile pentru acces se compun din rame metalice cu plasa de sarma STAS 7657 -90. Latimea portii
pietonale este de 1,00 m, iar cea pentru vehicule va fi corespunzatoare
vehiculelor si conditiilor amplasamentului.

ORGANIZARE SANTIER
Organizarea santierului trebuie sa afecteze un teren redus si sa asigure conditii optime pentru
depozitarea resurselor materiale, cu respectarea conditiilor obligatorii de protectie a muncii si a
normelor de prevenire a incendiilor.
Drumurile defimitive sa se execute cu prioritate. La punctele de lucru sa se instaleze pichete de
incendiu care se vor dota cu extintoare, lazi cu nisip, tarnacoape, cangi, mlopeti, galeti cu apa.

LUCRARI DE TRASARE
Materializarea reperelor se va realize cu ajutorul bornelor, care vor constitui puncte de referinta pe
intreaga durata de executie a obiectului.
Lucrarile de trasare se vor efectua cu ajutorul instr. Si dispozitiveloe recomandate in C83/75.
Lucrarile trasarii de detaliu la obiect se vor realize pe baza proiectului de executie in raport cu
punctele si reperele materializate pentru amplasarea obiectului respective.
Determinarea acestor puncte si repere se va efectua in conformitate cu STAS 9824/ 0 – 74 si STAS
9824/ 1 – 74.
Procedura trasarii de detaliu pentru terasamente, fundatii, stalpi, elemente de planseu, etc. este
detaliata in C83-75 cap. 4-11.

TERASAMENTE
Antreprenorul va stabili solutiile posibile pentru efectuarea lucrarilor de terasamente, in functie de
caracteristicile geotehnice si hidrogeologice ale terenului, urmand stabilitatea terenului in urma
actiunii utilajelor de sapare, compactare, nivelare si stabilitatea constructiilor si instalatiilor
invecinate.

Lucrări de săpătură
La inceperea lucrarilor de sapaturi se urmaresc recomandarile din C 169 -88 pct.4.16 – 4.30
Page | 63

La începerea lucrărilor de săpături, dirigintele de şantier va verifica încheierea şi buna execuţie a


lucrărilor pregătitoare. Contractorul va începe lucrările după primirea amplasamentului şi a reperelor
de nivel, pe baza unui proces verbal semnat de investitor, proiectant şi contractor.
Antreprenorul va solicita prezenta geotehnicianului pe santier la atingerea cotei de fundare si ori de
cate ori apar neconcordante intre precizarile din studiul geotehnic si situatia de pe teren.
Pe parcursul realizarii sapaturilor se vor lua, dupa caz, masuri speciale pentru ;
- intalnirea de corpuri explozibile
- depistarea obiectelor de interes arheologic
- dezvelirea retelelor subterane.

EPUISMENTE
Se vor face direct, din sapatura sau prin puturi amenajate si amplasate la marginea fundului sapaturii.
Verificarea lucrarilor de epuismente se va efectua in conformitate cu C56 -85.
UMPLUTURI COMPACTATE
Umpluturile compactate din zona aferenta obiectelor se vor executa in conformitate cu C169 – 88
cap. 5.
Pamantul folosit la umpluturi este, de regula, excavat la lucrarile de sapaturi, fara corpuri straine
( moloz, resturi
de lemn, etc. ). Compactarea umpluturilor cu volum redus si in spatii inguste se executa manual cu
maiul in straturi de 15 cm grosime. Compactarea umpluturilor cu volume mari si in spatii intinse se
executa cu mijloace mecanice, in conformitate cu Normativul C29 -85.
Umiditatea pamantului pentru compactare se va determina conform STAS 2913/1-82.
Gradul de compactare se va stabili in conformitate cu STAS 2913/13 -84 cat si cu C56/85. Frecventa
verificarilor si tolerantelor impuse la compactarea umpluturilor vor fi in conformitate cu STAS 9850-
83.

Executarea fundatiilor
La executarea fundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele:
a) materialele folosite trebuie sa coprespunda prescritiilor tip din standardele si normele de
fabricatie in vigoare, atestate prin certificate de calitate eliberate de bazele de aprovizionare si
laborator;
b) se va efectua controlul sapaturii de fundatii in prezenta specialistului geotehnician;
c) astuparea portiunilor de sapatura ramase in afara fundatiilor se va realiza conform cu
normativul C 169/1988;
d) inaintea turnarii fundatiilor se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului
de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor, dintre bare, a verticalitatii, etc.
Se verifica si cofrajele daca au fost corect pregatite si corespund conform proiectului. Se vor
respecta acoperirile prevazute de
STAS 10107/0/1990. Dupa verificare se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse;
e) receptia calitativa a fundatiilor se va face de catre beneficiar, executant si proiectant, cu care
ocazie se
va proceda la :
-examinarea notelor incheiate pe parcurs aratate mai sus, in ce priveste incadrarea in prevederile
proiectului
si ale caietului de sarcini, in limita abaterilor admisibile;
-verificarea dimensiunilor geometrice si corectitudinea cotelor fundatiilor.

Lucrari de cofrare si sustinerea lor


Page | 64

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- să asigure obţinerea formei, a dimensiunilor si a gradului de finisare prevăzute în proiect,
respectând abaterile admisibile;
- să fie rezistente şi stabile sub încărcările ce apar în timpul execuţiei;
- să fie etanşe astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită, fără a se degrada elementele de beton cofrate
sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;
- să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează.
Cofrajul trebuie sa ramana nedeformat sub presiunea betonului prospat.
Elementele care mentin panourile in pozitia din proiect si le solidarizeaza ( rame, distantieri, chingi,
clesti,etc.)
pot fi realizate si din metale sau materiale plastice.
Elementele de sustinere a cofrajelor ( popi, traverse, etc) care nu vin in contact direct cu betonul
pot
fi confectionate din orice material.
Ungerea cofrajelor se face cu emulsii sau solutii pe baza de parafina, sapun sau alte substante
care :
- nu pateaza betonul si impiedica ruginirea otelului;
- va reduce la minimum prafuirea fetei betonului si permite scoaterea usoara a cofrajului;
- sa nu pericliteze finisajul.
Panourile de cofraj se depoziteaza pe tipuri, in stive, imperechindu-se astfel incat suprafetele lor de
contact cu betonul sa se afle fata in fata.

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje vor fi consemnate in REGISTRUL DE


PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Lucrari de armare a betonului
Lucrarile de armare fiind lucrari ascunse, se vor executa obligatoriu corect si cu deosebita
atentie.

ARMATURI
Transportul si depozitarea
Barele de armatura, plasele sudate vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari
sau sa prezinte substante ce pot afecta armatura sau/si betonul sau aderenta matura. Otelurile pentru
armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator
astfel incat sa se asigure:
-evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
-evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
-asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Otelurile pentru armaturi folosite sunt:
- Armaturi nepretensionate
PC52, OB37, amaturi constructive, STNB
- Armaturi pretensionate, ancoraje metalice
SPB I, SPB II , SBPA I, SBPA II, TBP 9, TBP 12, ancoraje metalice – conform NE 012/99.
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute cf. STAS 438/1-2/2012, si se va
reception numai pe baza de certificate de calitate.
Livrarea oţelului beton se va face conform prevederilor în vigoare si va fi însoţită de certificatul de
calitate.
Page | 65

Controlul calităţii armăturilor se face pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionate, operatia
de control va cuprinde :
- examinarea existenţei şi conţinutului documentelor de certificare a calităţii şi compararea datelor
înscrise în certificat cu cerinţele reglementate pentru produs;
- verificarea dimensiunilor secţiunii;
- examinarea aspectului;
- verificarea caracteristicilor mecanice ;
- verificarea prin îndoire la rece.
Conditii de executie
Pregatirea armaturii conf. NE 012/ 99, P 59-86 si C21-85.
Montarea armaturii in pozitiile din planuri si asigurarea impotriva deplasarilor in timpul turnarii
betonului, dincolo de limitele prevazute in tolerante. Grosimea minima a stratului de acoperire cu
beton a armaturilor va fi conforma cu STAS 10107/86.
Prevederi suplimentare pentru executarea montarii armaturilor pentru :
- Fundatii , conf. P10/86
- Stalpi, grinzi, placi, conform STAS 10107/0-90.
Tolerante admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt consemnate in NE 012/99, Anexa II.
Controlul calităţii lucrărilor
Fasonarea si montarea armaturilor se vor verifica conform prevederilor caietului de
sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.
Executarea lucrarilor de betonare
Executarea lucrarilor de betoane poate sa inceapa numai daca au fost receptionate calitativ
lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi.
Pe durata lucrarilor de betoane, antreprenorul are obligatia :
sa stabileasca compozitia betoanelor corespunzatoare claselor prescrise in proiect, in conformitate
cu NE 012/99, Anexa I4.0
sa efectueze incercari preliminare pe betonul :
- proaspat – conform NE 012/99, Anexa I5;
- intarit – conform NE 012/99, Anexa I5.
Dozajul minim de ciment kg/mc se stabileste in functie de marca de beton si de gradul de
impermeabilitate prescrise prin proiect si se recomanda sa fie cel putin cu valorile din tabelul 9,
Normativ P73 -73.
Decofrarea nu se face mai devreme de 14 zile de la turnare, conform art. 4.21. – 4.23.
Clasele betoanelor, adoptate pe criteriile precizate in STAS 10107/0-90 pc.2.1.1.3., NE 012/00
pct.7.2.1., P73-78, pc.3.32.
- C2,8/3,5 ( Bc 3,5, B50 ) – beton simplu pentru egalizare si umplutura
- C 4/5 ( Bc 5, B 75) - beton simplu pentru fundatii situatii situate deasupra nivelului maxim al
apelor freatice.
- C 6/7,5 ( Bc 7,5, B 100 ) – beton simplu pentru fundatii situate in zone cu nivel variabil al apelor
freatice.
-C 8/ 10 ( Bc 10, B 150) - beton armat pentru fundatii monolite.
-C 12/ 15 ( Bc 10, B 200) - beton armat pentru elemente monolite: stalpi, grinzi, placi,
suprabetoane, etc.
-C 16/ 20 ( Bc 20, B 250) - beton armat pentru elemente preturnate pe santier;
-C 18/ 22,5 ( Bc 25, B 300) - beton precomprimat;
-C 18/ 22,5 ( Bc 25, B 300) - beton cu agregat marunt ( 0- 16 mm ) pentru monolitizarea
elementelor prefabricate;
Page | 66

Executarea lucrarilor de betoane


Pregatirea turnarii betonului
- introducerea betonului in cofraje, astfel incat turnarea sa se realizeze fara intrerupere;
- compactarea betonului, imediat dupa turnare;
- tratarea betonului proaspat, pentru mentinerea umiditatii minim 7 zile dupa turnare, prin
metodele consemnate in NE 012/99, pct. 6.40 – 6.45.
- decofrarea betonului intarit, conform NE 012/99.
Tolerante de executie
Abaterile admisibile fata de dimensiunile din proiect, ale elementelor din beton sunt consemnate in
NE 012/99, Anexa III-1, tabelul III 1.1. Defectele admisibile sunt mentionate in Anexa III.2.
Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează:
- betonul trebuie astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus;
- cumpactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de consistenţa
betonului, tipul elementului etc.;
- în afara cazului în care se stabileşte o altă metodă, compactarea se efectuează cu un vibrator
interior;
- se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz, cu ciocănirea
cofrajelor) în următoarele cazuri: (i) introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza
dimensiunilor secţiunii sau a desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă; (ii)
întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în operă trebuie să
continue până la poziţia corespunzătoare unui rost;
- vibrarea se utilizează ca metodă de compactare şi nu ca metodă de deplasare a betonului pe distanţe
lungi, sau de prelungire a duratei de aşteptare pe şantier înainte de turnare;
- vibrare cu vibratoare de adâncime sau de suprafaţă se aplică sistematic după turnare până la
eliminarea aerului oclus. Se evită vibraţiile execesive care pot conduce la slăbirea rezistenţei
suprafeţei sau la apariţia segregării;
în mod normal, se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică decât înălţimea
tijei vibratoare, asigurându-se sistematic vibrarea şi revibrarea suprafeţei stratului anterior;
- în cazul în care structura conţine cofraje pierdute, trebuie luată în considerare absorbţia de energie a
acestora, la selectarea metodei de compactare şi la stabilirea consistenţei betonului;
- în secţiuni cu grosimi mari, reluarea compactării stratului de suprafaţă este recomandată pentru
compensarea tasării plastice a betonului situat sub primul rând de armături orizontale;
- când se utilizează numai vibratoare de suprafaţă, stratul de beton după compactare nu trebuie, în
mod normal, să depăşească 100mm, în afara cazului în care se demonstrează prin turnări de probă că
sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obţine o compactare corespunzătoare, poate fi uneori
necesară o vibrare suplimentară la margini;
- în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea armăturilor;
- betonul se compactează doar pe durata de lucrabilitate.
Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) se face respectându-se
următoarele prevederi suplimentare:
- în cazul elementelor cu înălţime maximă de 3m, dacă vibrarea betonului nu este stânjenită de
grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se adminte cofrarea tuturor feţelor pe
întreaga înălţime şi turnarea pe la partea superioară a elementului;
- în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum şi în cazul elementelor cu
înălţime mai mare de 3m, se adoptă una din următoarele soluţii: (i) cofrarea unei feţe pe maximum
1m înălţime şi completarea cofrajului pe măsura turnării; (ii) turnarea şi compactarea prin ferestre
laterale;
Page | 67

- în cazul pereţilor de recipienţi, cofrajul se montează pe una din feţe pe întreaga înălţime, iar pe
cealată faţă, pe înălţime de maximum 1m, completându-se pe măsura turnării;
- primul strat de beton trebuie să aibă o consistenţă la limita maximă admisă prin procedura de
executare a lucrărilor şi trebuie să nu depăşească grosimea de 30cm;
- nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului.
Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mică dimensiune este
cel puţin egală cu 1.5m, se face având în vedere aspectele particulare prezentate în continuare:
- adoptarea de măsuri speciale la stabilirea compoziţiei betonului şi a tehnologiei de turnare, în
vederea asigurării calităţii lucrării. În scopul reducerii eforturilor din temperatură şi contracţie, la
stabilirea compoziţiei şi preparării betonului se urmăreşte: (i) adoptarea unui tip de ciment cu căldură
de hidratare redusă (corelat cu clasa betonului) şi a unui dozaj cât mai scăzut, utilizând în acest scop
un aditiv reducător de apă şi agregate cu dimensiuni cât mai mari; (ii) asigurarea unei temperaturi cât
mai scăzute pentru betonul proaspăt, reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificială,
utilizarea de apă rece, fulgi de gheaţă;
- turnarea betonului în elemente maxive se face fie în strat continuu, fie în trepte. Aceste prevederi se
aplică şi în cazul elementelor cu grosimea de 0.8-1.5m, dacă volumul acestora depăşeste 100m 3;
- grosimea stratului sau a treptei nu poate depăşi 50cm.
În timpul finisării nu se adaugă apă, ciment, agenţi de întărire a suprafeţei sau alte materiale, decât în
cazul în care se specifică.
Tratarea şi protecţia betonului după turnare
Tratarea şi protecţia betonului, în perioada de după turnare, au scopul de a asigura atingerea
caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, în funcţie de domeniul de utilizare.
Caracteristicile avute în vedere sunt:
- rezistenţa şi deformaţiile betonului;
- evitarea efectului contracţiei betonului, a producerii fisurilor şi, după caz, impermeabilitatea;
- durabilitatea, în funcţie de clasele de expunere.
Pentru protecţia betonului se utilizează, de regulă, următoarele metode, separat sau combinat:
- păstrarea cofrajului în poziţie;
- acoperirea suprafeţei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini şi la îmbinări
pentru a preveni uscarea;
- amplasarea de învelitori umede pe suprafaţă şi protejarea acestora împotriva uscării;
- menţinerea unei suprafeţe umede de beton, prin udare cu apă;
- aplicarea unui produs de tratare corespunzător.
Betoane turnare prin pompare
Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate, amestecate
şi controlate corespunzător, condiţii esenţiale pentru realizarea unui beton optim tehnologiei de
pompare.
La punerea în operă a betoanelor pompate, se vor lua următoarele măsuri:
- pomparea va fi continuă, fără întreruperi pentru a evita blocarea betonului în conducte;
- înălţimea liberă de cădere a betonului să fie max 0.50m;
- grosimea stratului de beton să fie max. 40cm;
- betonul să fie compactat prin vibrare.
Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros
Parametrul de bază pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior,
care se măsoară la ora 8 dimineaţă, la umbră, la 2m înălţime de la sol şi la distanţa minimă de clădiri
sau orice altă construcţie. Reglementarea tehnică pentru execuţia lucrărilor de construcţii pe timp
friguros este normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfăşurării activităţii în condiţiile
respective.
Page | 68

Rosturi de lucru la turnarea betonului


Rosturile de lucru sunt suprafeţele pe care se întrerupe turnarea betonului în elementele în care, la
proiectare, secţiunea din beton este considerată continuă. Aceasta face ca stabilirea poziţiei acestora,
precum şi tratarea corespunzătoare a zonei, pentru continuarea turnării betonului, să fie deosebit de
importante.
La stabilirea poziţiei rosturilor de lucru trebuie respectate următoarele reguli:
- la stâlpi se prevăd rosturi de lucru numai la baza acestora; în cazul unor tehnologii speciale se admit
rosturi la 30-50mm sub grindă sau placă;
la grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea turnării betonului, rosturile se pot
amplasa la o distanţă de două ori mai mare ca înălţimea grinzii, măsurată de la una din extremităţile
grinzii;
- în cazul în care grinzile se betonează separat, rostul de lucru se pevede la 30-50mm sub nivelul
inferior al plăcii sau al vutei acesteia;
- la plăci, rostul de lucru trebuie amplasat la 1/5-1/3 din deschiderea plăcii;
- la planşee cu nervuri, când turnarea se face perpendicular pe direcţia nervurilor rostul se prevede în
zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea grinzii principale; trebuie ca, totodata, pe cât posibil, în
placă rostul să fie amplasat la 1/5-1/3 din deschiderea plăcii;
- la planşee cu nervuri, cand turnarea se face în direcţia nervurilor, rostul se prevede în zona cuprinsă
între ½ şi 1/3 din deschiderea nervurilor;
- în cazul pereţilor structurali sau pereţilor de lungime mare, se pot prevedea rosturi verticale pentru
evitarea fisurării din contracţie sau limitarea frontului de lucru; asemenea rosturi se dispun la
maximum 15m între ele şi se realizează cu un cofraj al suprafeţei rostului confecţionat cu şicane.
- în cazul elementelor masive având grosime mare (de regula peste 2,5m) se prevede un rost de lucru
orizontal, creându-se două lamele suprapuse; pentru asigurarea conlucrării lamelelor se adopta una
dintre următoarele soluţii: (i) crearea de praguri, de tip crenel, pe verticală; (ii) dispunerea unor
armături suplimentare de legătură, ancorate corespunzător în betonul de sub rost şi de deasupra
acestuia;
- la fundaţii de utilaje supuse la solicitări dinamice pot fi prevăzute rosturi în zone cu eforturi reduse
numai cu prevederea în proiect a unei armări corespunzătoare.
Prelevarea de probe de beton
Probele trebuie prelevate din diferite amestecuri sau şarje conform SR EN 12350-1.
Epruvetele trebuie să fie realizate şi conservate conform SR EN 12390-2. Rezistenţa la compresiune
a epruvetelor trebuie determinată conform SR EN 12390-3. Rezultatele încercărilor trebuie să
provină din media a două sau mai multe epruvete realizate pornind de la aceeaşi probă pentru a fi
încercate la aceeşi vârstă. Când două sau mai multe epruvete sunt realizate pornind de la acelaşi
eşantion şi când împrăştierea rezultatelor este mai mare de 15% din valoarea medie, rezultatele
trebuie eliminate exceptând situaţiile în care o investigaţie permite identificarea unui motiv care să
justifice eliminarea unui rezultat individual.
Decofrarea
Părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins rezistenţa de minimum 2.5
N/mm2; decofrarea se va face cu grijă astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.
Pentru elementele de structură cu deschideri de maximum 6,0 m cofrajele feţelor inferioare la grinzi
şi plăci se pot îndepărta, menţinând popi de siguranţă, când rezistenţa betonului, determinată pe
epruvete de control păstrate în condiţii similare elementelor respective, a atins 70% faţă de clasă iar
popii de siguranţă se pot îndepărta când rezistenţa betonului a atins 95% faţă de clasă.
Pentru elementele de structură cu deschideri mai mari de 6,0 m cofrajele feţelor inferioare la grinzi si
plăci se pot îndepărta, menţinând popi de siguranţă, când rezistenţa betonului, determinată pe
Page | 69

epruvete de control păstrate în condiţii similare elementelor respective, a atins 85% faţă de clasă iar
popii de siguranţă se pot îndepărta când rezistenţa betonului a atins 100% faţă de clasă.
Popii de siguranţă se vor lăsa sau remonta respectând următoarele prevederi:
- la grinzi având deschideri mai mici de 6 m se lasă un pop de siguranţă la mijlocul deschiderii; la
deschideri mai mari numărul lor va spori astfel încât distanţa dintre popi sau de la popi la reazeme să
nu depăşească 3 m;
- la plăci se va lăsa cel puţin un pop de siguranţă la mijlocul plăcii si cel puţin un pop la 12 m 2 de
placă;
- între diferitele etaje popii de siguranţă se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul;
- nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranţă ai unui planşeu aflat imediat sub altul care se
cofrează sau se betonează.
Executarea lucrarilor pe timp friguros
Masurile pentru asigurarea bunei calitati a lucrarilor pe timp friguros sunt precizate in
Normativul C.16/84.
Remedierea defectelor de executie
Denivelarile, zonele de beton segregate, zonele cu armaturi descoperite sau cu acoperire
insuficienta si cele necompletate cu beton, se remediaza in conformitate cu prevederire din “
Instructiunile tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele din beton
armat’ – C 145/87
Decofrarea se va face dupa termenul indicat in normativul NE 012/1-2007 in functie de
cimentul folosit la prepararea betonului si temperatura de turnare.

Controlul calitatii lucrarilor de betoane


Fazele de executie ale lucrarilor de betoane constituie lucrari ascunse si nu se admite
trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza
precedenta. Daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederi tehnice, atunci se stabilesc
si se consemneaza masurile necesare de remediere. Dupa remediere se verifica si se incheie un nou
proces verbal de lucrari ascunse.
Nu este admisa acoperirea elementelor structurii de rezistenta cu alte lucrari ( zidarii,
tencuieli, protectii, finisaje, etc. ) fara receptionarea calitativa.

COFRAJE SI SUSTINERI
Transportul si depozitarea
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite
deformarea
si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor
direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Conditii de executie
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului
( agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar
betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze
betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze
proprietatile neschimbate
In conditiile climatice si dinamice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face
pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor.
Cofrajele se pot confectiona din : lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse din
material plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.
Page | 70

Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Executant in cadrul proiectului tehnologic de
executie
sau de catre un institut specializat.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in
“Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor”.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni
in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor tanand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere,
astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus
inghetului rezemarea sustinerilor sa se faca astfel incat se se evite deplasarea acestora in functie de
conditiile de temperatura.
Controlul calitatii
Montarea cofrajelor se va verifica conform prevederilor din Caietul de sarcini al
proiectantului,
standardelor si normativelor in vigoare.

Decofrarea
Decofrarea se poate face atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă. Trebuie avute în vedere
condiţiile speciale ale decofrării elementelor de beton care au fost supuse îngheţului în faza întăririi .
Elementele de construcţii pot fi decofrate în momentul în care betonul are suficientă rezistenţă pentru
a putea prelua integral sau parţial, după caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordată
atenţie deosebită elementelor de construcţie care, după decofrare suportă aproape întreaga sarcină
prevăzută în calcul.
Se recomandă următoarele rezistenţe la care se poate decofra:
- părţile laterale ale cofrajului se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de minimum
2.5N/mm2, astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate ;
- cofrajele părţilor interioare la plăci şi grinzi, se vor îndepărta meţinând popii de siguranţă, atunci
când rezistenţa betonului a atins 70% din cea proiectată pentru elementele cu deschideri de max. 6m
şi 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6m.
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se face prin
încercarea epruvetelor de control, prelevate în acest scop şi păstrate în condiţii similare cu cele din
amplasament, conform prevederilor din SR EN 12390-6:2010. În cazul în care există dubii cu privire
la rezultatele încercărilor pe epruvete se recomandă încercări nedistructive.
Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +50C, se recomandă ca durata minimă
de decofrare să se prelugească cu aproximativ durata îngheţului.
În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele reguli:
- în cazul în care se constată defecte de turnare care pot afecta stabilitatea construcţiei decofrate, se
va sista demontarea elementelor de susţinere până la aplicarea măsurilor de remediere sau
consolidare;
- susţinerile cofrajelor se vor desface începând cu zona centrală a deschiderii elementelor şi
continuând simetric către reazeme;
- decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elemente,
ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor şi susţinerilor.
Page | 71

În termen de maximum 24 de ore de la decofrarea oricărei părţi de construcţie se va proceda, de către


contractor, dirigintele de şantier şi de către proiectant, la o examinare amănuţită a tuturor elementelor
de rezistenţă ale structurii, încheindu-se un proces verbal în care se vor consemna calitatea lucrărilor,
precum şi eventualele defecte constatate. Se interzice efectuarea de remedieri înainte de această
examinare. În cazul constatării unor defecte, remedierea acestora se va face numai cu înştiinţarea şi
acordul proiectantului, conform prevederior din C149-87.

PERETI DIN ZIDARIE


Pentru lucrarile din zidarie de caramizi ceramice se vor respecta prescriptiile tehnice
corespunzatoare:
- Caramizi cu goluri verticale STAS 5185/ 1,2 -86; P2 – 1985;
- BCA;
- Mortare – STAS 1030-85 si C17-82;
- Otel – beton – STAS 438 -1/80.
La executarea lucrarilor de zidarie se vor avea in vedere recomandarile din P2-1985, privind :
- Alcatuirea zidariilor – cap. 1,3.
- Ancorarea zidariei de elemente prefabricate, conform pct. 13.1.2 . si pct. 13.1.9.
- Realizarea stalpilor din beton armat, pct. 4.4.5 dupa :
- Executarea zidariei in strepi, prin prevederea penelor;
- Dispunerea barelor de legatura in rosturile orizontale;
- Realizarea centurilor din beton armat, pct. 4.4.6.2.
Pozarea in structura a blocurilor si a caramizilor se va face conf. prevederilor STAS 10109/1 -82.
Abaterile admise la grosimea rosturilor sunt reglementate de STAS 10109/1982, pct.8.1 , tabel 21.
Toate rosturile vor fi bine umplute cu mortar si vor fi de grosime 12 mm pentru cele orizontale si de
10 mm
cele verticale.
Este obligatorie teserea zidariei astfel incat rosturile verticale ( transversale si longitudinale
) sa fie decalate la colturi, ramificatii si intersectii pentru peretii portanti si de contravantuire.
Abaterile limita admise fata de prevederile proiectului, in ce priveste dimensiunile zidariei,
sunt reglementate in STAS 10109/1 -82, tabel 21.
Este obligatorie umezirea prealabila a blocurilor si a caramizilor care urmeaza sa fie puse
in opera.
Rosturile de pe fata vazuta a peretilor vor fi curatate de mortar pe adancimea de 10-15 mm
inainte de a face priza, pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii.
Intreaga fata vazuta a zidurilor va fi curatata de mortarul care s-a lipit in procesul de
executie a acestora.
Se interzice:
- folosirea blocurilor si caramizilor cu suprafete acoperite de priaf, noroi, impuritati sau
gheata.
- folosirea blocurilor si caramizilor cu mai mult de 15% sparturi, stirbituri sau colturi rupte.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de realizare a lucrarilor de zidarie se vor realiza conform prevederilor din
Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

ŞARPANTA DIN LEMN


Şarpantele reprezintă scheletul de rezistenţă al unui acoperiş având învelitoare continuă sau
discontinuă (tablă, ţiglă, draniţă, etc.). În general şarpantele sunt alcătuite din elemente verticale
(popi, scaune), pe care reazemă elemente orizontale (pane), elemente înclinate (căpriori), dispuse
Page | 72

după panta acoperişului la intervale notate in partea desenată a proiectului, asigurând îmbinarea
dintre popi, pane, căpriori şi contrafişe.
Livrare, manipulare şi depozitare
Sortimentele de cherestea se livrează la dimensiuni stabilite conform STAS 942-86 “Cherestea de
răşinoase. Dimensiuni nominale” şi conform STAS 8689-86 “Cherestea de foioase. Dimensiuni
nominale”, precum şi la dimensiuni stabilite pe bază de înţelegere între producător şi beneficiar ce
are la baza eficientizarea costurilor prin micşorarea pierderilor.
Executia lucrarilor
Sarpanta se compune dintr-o serie de elemente de sustinere, dispuse vertical, perpendicular pe poala
pe care se aseaza panele asezate in lungul acoperisului si care transmit sarcinile ce incarca
invelitoarea.
Prin forma lor, fermele permit realizarea pantelor necesare scurgerii apelor pluviale
Pe pane reazema capriorii dispusi transversal pe panta acoperisului, avand rolul de a sustine
invelitoarea.
Partile component ale sarpantei sunt:
-piesele de rezistenta ale sarpantei, care au rol de preluare a sarcinilor acoperisului (talpile, popii,
arbaletrierii, panele, capriorii );
-piesele de consolidare care leaga si consolideaza sarpanta;
-piesele care asigura stabilitatea sarpantei – contrafisele sunt cele care impiedica rasturnarea
sarpantei.
Executarea si verificarea pieselor component se face pe santier si consta in urmatoarele operatii :
- trasarea pieselor cu ajutorul sabloanelor;
- taierea la dimensiuni si forme dupa liniile trasate, apoi ajustate si verificate;
- confectionarea pieselor de acelasi fel in serie.
Daca nu exista nici o nepotrivire fata de desenele din proiectul de executie se trece la inceperea
lucrului in serie – de montare a pieselor fermei si a operatiunilor successive de asamblare a acestora.
Muncitorii care lucreaza la executarea srpantei vor fi tot timpul asigurati cu centuri de siguranta.
O atentie deosebita se va acorda manipularii materialului lemons cu macaraua, in special opririi
balansului incarcaturii din carligul macaralei.
Depozitarea materialului pentru sarpanta se va face numai pe suprafete orizontale de pe ultimul
planseu.
Elementele verticale, pe masura ce se monteaza, vor fi contravantuite provizoriu, pentru a se evita
pericolul de rasturnare.
Pana la ancorarea definitiva a intregii sarpante, diferitele parti component, dup ace au fost montate,
vor fi ancorate provizoriu.
Etapele de realizare ale sarpantelor sunt urmatoarele :
-verificarea terminarii lucrarilor anterioare si a existentei in centura de la ultimul nivel sau de la atic a
scoabelor pentru prinderea cosoroabei;
-trasarea pozitiei talpii popilor;
-fizarea cosoroabei de centura din atic;
-fixarea rigida a talpilor popilor prin intermediul unor piese metalice ancorate in placa de beton de
peste ultimul nivel;
-Montarea popilor;
-Montarea clestilor si inadirea lor cu popii prin chertare si prin scoabe, cuie, buloane;
-Montarea panelor si inadirea lor numai in dreptul popilor;
-Montarea tuturor celorlalte elemente de rigidizare ale structurii acoperisului.
-Dupa montarea asterealei trebuie realizata ignifugarea tuturor elementelor din lemn.
Page | 73

Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate, de societati certificate pentru acest tip de lucrari,
iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi incercate intr-un
laborator agrementat in vederea testarii LRF la carer a ajuns materialul respectiv.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de realizare a sarpantelor din lemn se vor realiza conform prevederilor din
Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

ÎNVELITORI ŞI TINICHIGERIE
( invelitoare tigla ceramica caramiziu)
Verificarea materialelor care urmează a fi puse în operă ce se efectuează de conducătorul tehnic al
lucrării şi se referă la:
a.existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe şantier;
b.în cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea încercărilor de calitate prevăzute în
prescripţiatehnică a produsului ;
c.punerea în operă, dacă în urma depozitării şi a manipulării, materialelor nu au fost deteriorate
sauînlocuite greşit.
Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor conform prevederilor proiectului, se face de către
conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul execuţiei.
Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor, ce se efectuează conform reglementărilor în vigoare şi se
referă la corespondenţa cu prevederile din proiect, respectarea condiţiilor de calitate şi încadrarea în
abaterile admisibile prevăzute la pct. 9.
Această verificare se referă la întreaga categorie de lucrări şi se face pentru fiecare tronson în parte,
încheindu-se procese-verbale de verificare pe faze de lucrări şi care se înscriu in registrul respectiv.
Verificarea la receptia preliminară a întregului obiect se face de către comisia de recepţie, prin:
a.examinarea existenţei şi conţinutul certificatelor de calitate a materialelor şi a proceselor-verbale de
verificare pe faze de lucrări;
b.examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj (cel puţin unul de fiecare tronson) cu referirila
toate elementele constructive ale învelitorii, urmărindu-se în special ca învelitorile să îndeplinească
funcţiile de îndepărtare a apelor pluviale precum şi condiţiile respective de etanşeitate.
Prevederi specifice burlane:
- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor;
1 cm/ml fără a depăşi 5 cm în total;
- fixarea burlanelor din tabla emailata cu ajutorul brăţărilor să fie făcută la distanţa şi intervalul în
detaliile date de proiectant;
- tronsoanele de burlane din tabla emailata să intre etanş unul în celălalt - cel superior - în îmbinarea
cu tuburile de fontă să fie de asemenea etanşeizată;
- toate îmbinările între elementele de tablă la jghiaburi şi burlane din tabla emailata să fie cositorite.
Învelitorile de tigla ceramica se vor executa în conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie,
elaborat cu respectarea prevederilor din prezentul normativ şi cataloagele de detalii tip de arhitectură
şi construcţii.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de invelitori si tinichigerie se vor realiza conform prevederilor din caietul
de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

COMPARTIMENTARE. PLACĂRI USCATE


Pereţi de compartimentare din gips carton şi placări
Etape de executie :
- Montare banda de etansare autoadeziva;
Page | 74

- Montarea profilelor de table de otel –Zn


- Montarea placilor de gips-carton;
- Finisarea peretilor;
Montare banda auto-adeziva:
Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteaza o banda de
etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor.
Acolo unde apar obiecte sanitare (lavoare, spalatoare, baterii, etc.) structura metalica trebuie
sa contina si profile orizontale la inaltimea ce corespunde obiectului ce se monteaza.
Montarea profilelor de table de OL-Zn.
Se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe structura existenta prin
intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor.
Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre ele,
prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor piese
speciale de legatura.
Montarea placilor de gips-carton;
Montarea placilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta.
Placile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pentru un strat
de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respectiv la 250 mm pentru urmatorul.
Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa instalatiile interioare,
electrice, sanitare, termice.
Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante.
Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de
rasinoase.
Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite profile
pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare.
Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu gips-
carton a celei de a doua fete.
Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe
cele doua fete sa fie decalate;
Finisarea peretilor
Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza pe toata
lungimea
Pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un strat de chit
peste
aceasta.
Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor de
imbinare.

Tavane false suspendate din gips-carton


tavan placi casetate din fibra minerala, ignifuge, cu caroiaj de 600x600mm, 9mm
Etapele lucrarii :
- Montarea structurii metalice;
- Realizarea instalatiilor;
- Montarea placilor de gips-carton;
- Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati;
- Finisarea suprafetelor
Montarea structurii metalice suspendate;
Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata.
Page | 75

Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tiranti care se
suspenda de structura existenta. Dupa aceasta se monteaza profilele secundare, si se fixeaza cu piese
speciale la fiecare intersectie.
Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru
inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare.

Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati ): Lucrari electrice: Cablare, pat de
cablu, etc
Lucrari mecanice : tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;
Conducte sanitare: alimentare cu apa, canalizare, etc.
Montarea placilor de gips-carton: La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficient de
chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la spatiul dintre tavane.
Montarea tuturor elementelor de instalatie ( de catre celelalte specialitati ):
Electrice : Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru
iesirile de urgenta etc; Mecanice: difuzor de aer, admisii de aer, etc.
Finisarea peretilor
Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire, etc.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de compartimentari/ placari cu gips carton zidarie se vor realiza conform
prevederilor din caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

LUCRARI DE TÂMPLĂRIE DIN PVC PENTRU UŞI EXTERIOARE


Producatorul tâmplăriei din PVC va respecta următoarele cerinţele de performanţă:
Certificarea sistemului de management al calităţii pentru producerea tâmplăriei conform SR EN ISO
9001: 2008.
Certificare sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru activitatea de
producere/montaj tâmplărie conform SR OHSAS 18001-2008 Se vor ataşa la Cartea tehnică a
construcţiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a materialelor puse în operă şi
atestatele de producător sau montator.
La execuţie se vor folosi doar materiale şi produse atestate conform HG 622/2004 modificata de H.G.
nr 167/2012 privind stabilireacondiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, care
aplică prevederile Directivei europene 89/106/CEE. Contractorul va înainta spre aprobare
dimensiunile tipului de gol , tabelele de calcul şi desene detaliate la scară. Producţia poate începe
numai după verificarea pe teren şi aprobare a acestora.
Tâmplăria nu trebuie să producă zgomot sau vibraţii audibile ca urmare a vântului, curenţilor de aer
sau traficului auto. Alcool;
Tamplaria din PVC exterioara va avea culoarea alb.
Tamplaria din PVC va fi cu rupere termica si fara rupere termica si va indeplini urmatoarele conditii
tehnice:
- profilele vor avea trei compartimente de izolare si rupere de punte termica continua;
- coeficientul de transfer termic va respecta normele internationale ale clasei Kw= 2,0 – 2,8
w/cmp 0 K;
- izolare fonica Rw = 40 dB;
- rezistenta mecanica ridicata; capacitatea portanta se poate spori substantial prin introducerea
in compartimentul central al profilului a unor profile de rigidizare din otel ;
- rezistenta la substante chimice : acizi, saruri alcaline, uleiuri , bemzina, detergenti,
- rezistenta la raze ultraviolete;
- rezistenta la temperaturi coborate si ridicate;
Page | 76

- stabilitate dimensionala ( longitudinala la 80 grd. C);


- sistem pentru evacuarea in exterior a apei accidentale sau vaporilor condensati de pe
tamplarie;
- chedere si garnituri de baza de elastomeri, cu perioada de garantie egala cu cea a tamplariei;
- asamblarea elementelor tamplariei se va face cu piese de fixare inoxidabile ( suruburi ,
bolturi , etc.)
- sistemele la foile mobile (usi , ochiuri mobile), accesoriile si mecanismele vor avea acelasi
nivel al
calitatii acestora si vor avea aceleasi finisaje si culori.
Geamul termopan va indeplini urmatoarele conditii :
- termopanul se va realiza cu dubla sigilare si bagheta cu silicagel la interior;
- termopanul va asigura un coeficient de transfer termic de maximum Kw = 2,6 cmp 0 K;
- geam low-e, termopan, 3-4 mm.

      Se impune etansarea perfecta a imbinarilor intre diferite elemente ale tamplariei,


subansamble si elemente constructive ale cladirii.

  In scopul realizarii conditiilor impuse in caietul de sarcini, se vor respecta urmatoarele prevederi
referitoare la verificarea si receptia lucrarilor.
- tablou de tamplarie continand elementele generale sub aspect dimensional si constructiv se va
completa de catre ofertant cu detaliile necesare realizarii efective. Detaliile propuse de catre
ofertant vor fi discutate si avizate de catre proiectant.
- Ofertantul va prezenta in mod explicit modul de trasare – masurare a tamplariei la executarea
si punerea in opera, precum si sistemele utilizate;
- In scopul eliminarii erorilor datorate abaterilor de executie, la realizarea elementelor
constructive pe santier, producatorul va lua dimensiunile si va verifica corespondenta acestora
cu datele continute in tabloul de tamplarie pentru fiecare subansablu/elemet in parte.
Detaliile de noduri, de realizare a imbinarilor, la zonele de contact cu peretii constructiei vor fi
stabilite de comun acord cu proiectantul.

Execuţie
Inainte de intrarea in fabricatie a elementelor componente se vor cunoaste datele exacte ale
elementelor de inchidere adiacente. Executia lucrarilor se va face conform planurilor tehnologice ale
montatorului.
In cazul in care, din releveele constructiei, apar diferente semnificative fata de cotele de proiect,
executantul va propune spre avizare proiectantului solutii de rezolvare.
Se va verifica daca se poate asigura un acces usor de la locul de montaj la punctele de racord
la sursa de energie electrica si daca racordarea se face in conditii de asigurare a protectiei muncii.
Lucrari pregatitoare
a. Receptii fronturi de lucru
Se vor desfasura conform graficelor de esalonare a lucrarilor si conform clauzelor de
contract.
b. Amplasare dispozitive/instalatii de montaj (nacele, schele, etc.)
Se vor asigura instalatii de acces si de ridicare a materialelor la locul de montaj, conform
normelor.
Se va exclude accesul prin zonele expuse caderii de materiale.
Se va verifica calitatea materialelor si a confectiilor furnizate, a finisajelor suprafetelor si a
caracteristicilor de performanta ale acestora.
Page | 77

Montaj
Montajul tamplariei din PVC se va executa de aceeasi firma, ce va asigura pe tot parcursul
desfasurarii ritmicitatea operatiilor, integrarea lucrarilor de etanseitate si garantarea lucrarii in
ansamblu.
Montarea elementelor de inchidere
Se va asigura fixarea sigura, dar suficient de elastica a elementelor de inchidere, astfel incat sa
fie exluse desprinderea sau deteriorarea acestora datorita actiunii vantului, a socurilor accidentale sau
a solicitarilor seimice.
Se va asigura aerarea ramelor de tamplarie si dirijarea spre exterior a apei patrunse accidental.
Sistemele de montaj trebuie sa permita dilatarea libera a acestora, fara sa produca zgomote sau
sa transmita vibratii structurii.
Pentru o fixare corecta geamul trebuie fixat cu evitarea introducerii de tensiuni.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de tamplarie PVC se vor realiza conform prevederilor din caietul de sarcini
al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

LUCRARI TAMPLARIE LEMN STRATIFICAT CU GEAM TERMOIZOLANT DUBLU LOW-E

MOD DE EXECUŢIE

Tâmplăria primită la punctul de lucru spre montare, poate fi finisată, (complet finisată, cu geamul şi
garniturile de etanşare montate) sau nefinisată (grunduită) şi cu accesoriile montate (balamale, mânere,
cremoane, zăvoare, cârlige, dispozitive de cuplare, foraibere).
Alcătuirea şi calitatea elementelor de tâmplărie trebuie să corespundă standardelor în vigoare .
Montarea tămplăriei se va face numai de echipe specializate, dotate cu mijloace necesare : scule
( ciocan, daltă, cancioc, şpaclu, metru, nivelă, şurubelniţă, maşină de găurit, pistol de aplicarea chitului),
materiale (ipsos, pene din lemn, ghermele, pervazuri, şuruburi pentru lemn, cuie, vată minerală, carton
bituminat, chit, vopsea) conform normelor de deviz şi prevederilor din proiect.

Montarea tâmplăriei
Montarea tâmplăriei în zidărie sau panouri mari se va face după terminarea executării lucrărilor cu
proces tehnologic umed şi anume:
- finisajele interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei;
- şpacluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc;
- placajele de faianţă la băi şi bucătării.
Este interzisă înglobarea tocurilor de ferestre şi uşi din lemn în panouri în timpul turnării acestora.
Golul de zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de montarea
tâmplăriei.
Ghermelele se fixează la turnarea elementelor prefabricate sau la executarea zidăriei. Pentru o fixare
corespunzătoare, poziţia ghermelelor sau diblurilor va fi aparentă sau marcată.

Montarea tâmplăriei nefinisate


Înainte de a se trece la montarea tâmplăriei se recomandă ca aceasta să fie chituită şi să se aplice primul
strat de vopsea care să protejeze lemnul în cazul contactului cu medii umede, după care la ferestre şi uşi
de balcon se vor fixa geamurile. O atenţie deosebită se va acorda protecţiei părţilor de lemn care vin în
contact cu zidăria sau se înglobează în zidărie.
Page | 78

După uscarea vopselei, tocul ferestrelor şi uşilor se va poziţiona în golul zidăriei, folosind pene din lemn.
Poziţionarea corectă, se va verifica cu ajutorul bulei de nivel.
Tocul se va fixa în ghermelele amplasate la circa 50 cm una de alta pe verticală, cu ajutorul şuruburilor.
Înainte de a se strânge şuruburile complet, se va verifica din nou cu ajutorul bulei de nivel
orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau uşilor precum şi funcţionarea cercevelelor, după care se
vor strânge complet
şuruburile. Se pot face ajustări sau retuşări ale tâmplăriei, dar nu a celor care au suferit deformări prin
absorbţia de apă din mediul înconjurător sau din contactul cu zidăria umedă.
În rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, care va fi aşezat uniform pe înălţimea şi
lăţimea tocului, se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior;
pervazurile la interior. Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat, lipit cu bitum.
Înainte de vopsirea definitivă a tâmplăriei, se va verifica umiditatea lemnului care nu trebuie să fie mai
mare de 15%. Aplicarea celui de-al doilea strat de vopsea, se va face numai când lemnul are umiditatea
mai mică de 15%.

Montarea tâmplăriei finisate


Ferestrele cuplate finisate şi uşile se vor monta în panouri prefabricate, înaintea expedierii acestora.
Înainte de montarea tâmplăriei, acestea se probează în formatul golului, se fixează cu şuruburi, rostul
dintre toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplică şipcile de acoperire a rosturilor.
Tâmplăria finisată va fi montată în panourile complet finisate sau la panourile decofrate şi uscate.
În vederea montării, fereastra sau uşa se vor poziţiona în golul panoului şi consolida cu pene din lemn.
Tocul se va fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn. Înainte de a se strânge complet şuruburile,
se va verifica orizontabilitatea, verticabilitatea şi modul de funcţionare a cercevelelor, după care se vor
strânge complet şuruburile. Nu e permisă baterea şuruburilor, ci numai fixarea lor prin înşurubare.
Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
În cazul când urmează să se execute operaţii de finisare a panoului, ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu
hărtie de ambalaj sau cu folie din material plastic, după care se vor executa operaţiile de racordare a
tencuielilor, placajelor, zugrăvelilor, montarea de glafuri, pervazuri, baghete.
Înainte de expedierea panourilor, se va verifica modul de funcţionare a ferestrelor şi uşilor de balcon sau
interioare, dacă sunt echipate cu accesoriile respective şi dacă sunt bine închise.
Rosturile dintre toc şi zidărie la interior şi exterior vor fi acoperite cu chit plastic sau elastic.
În cazul unei mici degradări a stratului de vopsea, se vor face rectificările necesare, cu vopsea de aceeaşi
calitate şi culoare.
Înainte de expedierea panourilor, geamurile vor fi bine curăţate de urme de vopsea, tencuieli,
zugrăveală.

Transportul panourilor prefabricate cu ferestrele şi uşile montate


Panourile prafabricate cu ferestrele şi uşile montate, se vor transporta cu ajutorul remorcilor joase.
Pe timpul transportului şi manipulării, se recomandă ca ferestrele şi uşile să fie acoperite cu folie din
material plasic.
Panourile prafabricate cu ferestrele şi uşile finisate înglobate în ele se transportă şi fără a fi protejate. În
acest caz panourile vor fi manipulate cu atenţie, pentru a se evita lovirea sau contactul cu diferite
materiale ce ar putea deprecia tâmplăria.
Pe timpul manipulării şi montării prefabricatelor se va evita lovirea şi degradarea ferestrelor şi uşilor.

Controlul calităţii lucrărilor de tâmplărie de lemn stratificat


Page | 79

La punerea în operă se va verifica dacă în urma depozitării sau manipulării, tâmplăria nu a fost
deteriorată, ea nu se va pune în operă până când piesa respectivă nu este reparată sau dacă e cazul
înlocuită.
Verificarea pe faze se va face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se proces -verbal de verificare
pe faze de lucrări, acestea se vor înscrie în registrul respectiv.
Verificarea lucrărilor de tâmplărie la recepţia preliminară a întregului obiect se va face de comisia de
recepţie prin:
- examinarea existenţei şi conţinutului proceselor – verbale de verificare şi recepţie pe faze de
lucrări;
- examinarea directă a lucrărilor executate, prin sondaje, câte 2 de fiecare tronson;
- se va avea în vedere în special ca prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de
tâmplărie sau dulgherie să îndeplinească perfect funcţionalitatea pentru care a fost prevăzută
lucrarea.

La tâmplăria de lemn stratificat se va verifica:


- existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;
- verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor, nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m;
- între foaia de uşa şi pardoseală un spaţiu constant (3-8 mm);
- încastrarea tocului să fie făcută în zidărie prin ghermele, pene, cuie, sau praznuri, astfel ca tocul să nu
aibă joc;
- abaterile de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1500 mm, trebuie să fie mai mici de
1 % din lungimea pieselor respective;
- potrivirea (luftul) corectă, a foilor de uşi precum şi a cercevelelor pe tocuri; pe toată lungimea falţului
respectiv, abaterea este de 2 mm.
- între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minimum 3,5 cm;
- glafurile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă de
pardoseala camerei;
- existenţa pieselor auxiliare (lăcrimare) la ferestre pentru îndepărtarea apelor de ploaie este
obligatorie;
- accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;
- balamalele, cremoanele, drucărele să fie montate la înălţime constantă de la pardoseală;
- lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri trebuie să fie protejate prin plăcuţe metalice
sau alte dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
- şnaperele (pentru ferestre duble cu deschidere interioară) sau cârligele de vânt (pentru ferestre cu
deschidere exterioară) să fie montate în poziţie corectă;
- deschiderea cercevelelor cuplate, trebuie să se facă cu uşurinţă; ele nu trebuie blocate de pe urma
vopsirii.

Măsuri de tehnica securităţii muncii


În timpul lucrărilor vor fi respectate prevederile legislaţiei sănătăţii şi securităţii muncii în vigoare şi
Instrucţiunile Proprii de Sănătate şi Securitate în Muncă.

Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de tamplarie din lemn stratificat se vor realiza conform prevederilor din
caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

LUCRARI DE TENCUIELI
Page | 80

Inaintea de inceperea lucrarilor de tencuieli se va verifica calitatea suportului pe care se aplica


tencuiala.
Este strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuiala inainte ca suportul in
intregime
sau succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fi fost verificat si receptionat.
Pentru prepararea diferitelor tipuri si marci de mortare si paste pentru tencuieli se utilizeaza
materiale prevazute in instructiunile tehnice C17-82.
Mortarele prevazute de la statiile sau centrele de montare, chiar situate in incinta santierului, vor
fi
Introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina indicarea tuturor
caracteristilor tehnice ale mortarului.
Conditiile tehnice de executie ale tencuielilor interioare si exterioare privind controlul si
pregatirea stratului suport, trasarea si amorsarea suprafetelor de tencuit, executarea drumului,
executarea stratului vizibil, sunt indicate in normativ pentru executarea tencuielilor umede C18-83.
De regulă nu se execută lucrări de tencuieli pe timp friguros (la o temperatură mai mică de
+5 C). În cazul când este totuşi necesar a se lucra şi pe timp friguros se vor lua măsuri speciale.
Suprafeţele proaspăt tencuite, până la întărirea mortarului,se vor proteja de următoarele acţiuni:
-umiditatea mare, care întârzie întărirea mortarului şi-l alterează;
-uscarea forţată, care provoacă pierderea bruscă a apei din mortarul de pe suprafaţa tencuită,
uscare care poate proveni din curent de aer, expunerea îndelungată la razele soarelui,
supraîncălzirea încăperilor;
-lovituri, vibraţii, provenite din darea în exploatare a clădirilor respective înainte de termen;
-îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor.
Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia auprafetelor proaspat tencuite,
pana la intarirea mortarului.
Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja ( invelitori, planseu, etc. ) , sau a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor , precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare.
Pentru executarea tencuielilor umede, ca strat de finisaj, se vor respecta prevederile din
Normativul NE 001-96. Calitatea , compozitia, prepararea si transportul mortarelor sunt prevazute in
normativul C 17-82.
Mortarul pentru tencuielile hidrofuge se prepara cu ciment fara adaos de var. Pentru tencuielile de
protectie hidrofuga obisnuita, care se aplica camine si bazine de mica capacitate se va folosi mortarul
M100-T, fara adaos de var, cu dozaj de 370 – 390 kg ciment/mc.
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt aratate in STAS 1667/76.
Conditiile de livrare, transport, depozitare si control al calitatr cimentului sunt in NE 012/ 99.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de tencuieli se vor realiza conform prevederilor din caietul de sarcini al
proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

PARDOSELI
Sub placa de beton – stratul suport al pardoselii se va monta o hidroizolatie din carton bitumat.
Orice lucrari de pardoseli vor fi incepute numai dupa verificarea suportului.
La pardoselile din dusumele se va respecta umiditatea stratului suport, planeitatea si
orizontalitatea.

Pardoseli din plăci de gresie rectificata antiderapanta


Transportul si depozitarea materialelor
Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate
Page | 81

Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si
produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel incat, in momentul punerii lor in
opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin
normativele in vigoare.
Alcatuirea pardoselilor
Alcatuirea structurii pardoselilor de gresie rectificata antiderapanta va fi:
-sapa din mortar de ciment, egalizare marca M100 T de 30-50 mm grosime;
- imbracaminte din gresie rectificata antiderapanta;
Stratul suport se va realiza, pe un suport rigid din beton, dintr-un strat de mortar de ciment
marca M100T
de 30-50 mm grosime, avand dozajul de cca 400 kg ciment/ 1 mc. Nu se vor utiliza cimenturi cu
intarire rapida, ci cimenturi cu intarire normala.
Inainte de montare , pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie
traffic intens se vor tine in apa timp de 2-3 ore.
Imbracamintea din gresie rectificata antiderapanta va fi montata cu adezivi speciali.
Aceste îmbrăcăminţi de pardoseli se pot folosi în încăperile unde solicitările mecanice la care sunt
supuse pardoselile să fie reduse, de exemplu la grupurile sanitare.
Înainte de utilizare, plăcile de gresie trafic intens se vor spăla cu apă pentru îndepărtarea diferitelor
impurităţi sau praf, adunate pe suprafaţa lor.
Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper, ca şi în cazul îmbrăcăminţilor din
beton.
Adezivul fixarea plăcilor se va prepara la faţa locului în cantităţi strict necesare şi va fi de consistenţă
păstoasă.
Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de maximum 0,5
mm, în cazul folosirii plăcilor pătrate cu latura de 50 şi 25 mm şi de 1 mm sau 1,5 mm, în cazul
folosirii plăcilor pătrate cu latura de 100 mm respectiv 150 mm sau de maximum 3 mm, în cazul
folosirii plăcilor de formă dreptunghiulară cu laturile de 300 x 150 mm.
După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului (circa
60 cm lăţime ), la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau se scoate local din adezivul de
poză. Apoi se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonale executate şi
ghidate după nivelul porţiunii de pardoseală executată anterior, îndesindu-se atent plăcile în mortarul
de poză, prin batere uşoară cu ciocane peste dreptar astfel încât suprafaţa de pe spatele plăcilor să
pătrundă în masa de mortar şi să asigure planeitatea suprafeţei.
Operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într-o zi de lucru.

Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de pardoseli din gresie rectificata antiderapanta se vor realiza conform
prevederilor din Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

Placaje din faianta

Placajele din faiantă se aplică pe peretii din zidărie la interior. Executia va respecta prevederile
normativului C223-86.
Lucrările de placare se fac după terminarea următoarelor lucrări:
- învelitoarea clădirii, amenajarea scurgerii apei în solutie definitivă, tencuirea tavanelor şi a
suprafetelor ce nu se plachează;
Page | 82

-montarea conductelor şi efectuarea probelor.


Executarea îmbrăcămintii pardoselilor reci se poate face înainte sau după placare.
Montarea tocurilor la ferestre şi căptuşelile la uşi se face după efectuarea placajelor astfel ca
pervazurile şi căptuşelile să acopere rostul dintre toc şi peretele placat.
Aplicarea plăcilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregătite dinainte cu abatere
de la planeitate cuprinsă între 3mm/m pe verticală şi 2mm/m pe orizontală, eventualele neregularităti
neputând depăşi 2mm/m.
Plăcile de faiantă se aplică pe suprafata pregătită numai la nivelul spritului de ciment, grudul
aplicându-se pe spatele fiecărei plăci respectând trasarea pentru placarea făcută cu dreptarul pe
orizontală şi verticală şi cu nivele cu bulă de aer.
Verticalitatea se verifică cu ajutorul unor repere verticale, alcătuite din bucăti de faiantă fixate cu
mortar de ipsos. Plăcile curătate şi tinute în apă cel putin o oră înainte de utilizare se montează în rânduri
orizontale începând de la colturi, de la sânga la dreapta şi de la plintă la scafă în sus.
După montarea a 3-4 rânduri de plăci se va verifica planeitatea peretelui. După 5-6 ore de la
montare resturile se vor curăta cu mortar prin frecarea cu o cârpă umezită.
Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la începerea aplicării placajului şi se va executa cu
ciment alb cu o pensulă cu peri mari şi cu şpaclu de plastic. După o oră de la rostuire se şterge
suprafata placajului cu cârpă umezită cu apă.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de placaje din faianta se vor realiza conform prevederilor din
Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

LUCRĂRI DE IZOLAŢII
Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unui subansamblu nu pot fi introduse in
lucrare decât daca, in prealabil:
•s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa
confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului, inlocuiri de
materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului;
•s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa asigure pastrarea calitatii siintegritatii
materialelor:
•s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in prescriptiile tehnice respective;
•s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale dimensiunilor si formelor materialelor.
.Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii, se face in cadrul
verificarii executarii acelui suport (ex. plansee, pereti, etc.).
In cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate,
forma de racorduri, umiditate, etc., precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive, etc.,
aceste conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare, inainte de inceperea lucrarilor de
izolatii.
Temperatura si suprafata interioara a elementelor de inchidere in camp si in zona puntilor termice
masurata la parametrii nominali ai aerului interior si exterior, sa corespunda valorilor indicate in
STAS 6472/3 -78, functie de destinatia cladirii.
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior se acopera
(ex.: straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordurile, piesele inglobate, etc.), se inscriu in
procese-verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective.

IZOLATII TERMICE
Page | 83

Nu se admite pozarea materialelor de izolatii decat dupa receptia suportului pe care se aplica, din
punct de vedere calitativ, in conformitate cu C56-85- Caietul XIV, sau echivalent “ Normativ pentru
verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente “ Toate aceste verificari se inscriu in
procese-verbale de lucrari ascunse. Nu se admite pozarea materialelor care au fost deteriorate din
cauza manipularilor sau depozitarii necorespunzatoare.
HIDROIZOLATII BITUMINOASE
Izolatiile hidrofuge bituminoase se vor alcatui pe baza detaliilor din proiectul de executie si C 112
-86 ( cu tehnologiile de executie din C 112-75 ) pentru :
- Hidroizolarea orizontala a peretilor exteriori si interiori ( conf. P 4.3. )
- Hidroizolarea orizontala a pardoselilor ( conf. P 4.5. )
- Hidroizolarea elementelor de constructie situate in incaperi cu umiditate mare ( conf. pct. 4.7
; 4.8 )
- Hidroizolarea acoperisurilor ( conf. cap. 3 ).
Materialele bituminoase care se vor pune in opera trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
de calitate, prevazute in STAS 2355/1-85, STAS 2355/2-79, STAS 2355/3 -75.
Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatie se va efectua in conformitate cu C 112-86, cat
si C56-85, caietul XIV, cap. 1,2,4.
Investitorul, dupa darea in functiune a obiectelor, va lua masuri de verificare si prevenire a
degradarii hidroizolatiilor prin efectuarea lucrarilor de intretinere curenta si periodica in conformitate
cu C112-86, cap. 6.

TERMOIZOLAREA CU SALTEA DIN VATĂ MINERALĂ


Ambalarea si livrarea produselor, marcarea produselor si verificarea calitatii se face in conformitate
cu procedurile promovate de fiecare furnizor in parte.
Indiferent de furnizorul produsului, la manipulare, transport si depozitare se va avea grija sa nu se
deterioreze stratul de bariera, contra vaporilor, cât si integritatea generala a materialului, prin socuri
mecanice sau actiune agresiva de orice alta natura, care ar putea duce la deformare plastica sau
pierderea oricaror alte calitati de baza.
Depozitarea si transportul vatei minerale trebuie sa se faca in conditii care sa o protejeze de umezeala
si tasare. Inaltimea de depozitare va fi de maxim 2 m.
Transportul se face cu vehicule acoperite.

SISTEME DE TERMOIZOLATII PENTRU FATADE-TERMOSISTEM


Evaluarea suprafetei existente
Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificata calitatea suprafetei existente. Trebuie sa fie
rezistenta, uscata, curata, sa nu existe substante care sa scada gradul de aderenta, cum ar fi grasimile,
bitumurile etc. Murdaria existenta si straturile cu o rezistenta scazuta trebuie indepartate. Acestea pot
constitui un loc ideal pentru formarea ciupercilor. Curatati suprafata si aplicati produsul antifungic.
Aderenta tencuielii existente se verifica prin lovirea cu ciocanul. Un sunet surd arata ca in acel loc
tencuiala trebuie indepartata.
Amorsarea suprafetelor absorbante
Suprafetele care au un grad de absorbtie ridicat, trebuie amorsate cu grund universal si apoi se
lasa sa se usuce timp de 4 ore. Astfel, se evita uscarea prea rapida a adezivului cu care sunt fixate
placile
de polistiren. Amorsa mai are urmatoarele proprietati: fixeaza praful, intarestre suprafata, nu se
dilueaza, timp de uscare 4h, consum : 0,1-0,2 l/mp.

Fixarea profilelor de soclu


Page | 84

-Trasarea cotei generale se face folosind aparate speciale de masura : nivela cu trepied, etc
- Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul minim de 8/60
- Diblurile se vor monta din 30 in 30 cm pe lungimea profilului
- Montarea profilelor asigura orizontalitatea perfecta a placajului.
- Abaterile de planeitate ale peretelui se compenseaza prin folosirea unor distantieri de plastic cu
grosimi variabile.
- Imbinarile intre profile se realizeaza cu piese speciale de imbinare
Pregatirea mortarului adeziv
- Adezivul se va prepara prin amestecare cu apa curata, in raport de 6,5 litri/25 kg. Amestecul se face
electromecanic, cu ajutorul unui agitator cu paleti.
- Daca aceasta conditie nu este respectata, adezivul i-si va piede din proprietati, iar efectul nu va fi
cel dorit.
- Aplicarea adezivului pe placi termoizolante
Metoda patului de adeziv
- Adezivul se va aplica pe placa de polistiren in strat continuu, cu ajutorul unei mistrii zimtate
- Marimea dintilor mistriei trebuie sa fie de 10 mm
- Adezivul nu se va aplica pe muchiile placilor
Metoda prin puncte
- Se foloseste cand suprafata suport prezinta denivelari mai mari de 15 mm
- Se stabileste marimea denivelarilor
- Adezivul se va aplica continuu pe marginea placii si in puncte, pe centrul acesteia
- Adezivul nu se va aplica pe muchiile placilor
Fixarea placilor termoizolante
Dupa aplicarea mortarului trebuie fixata placa pe perete si apasata cu ajutorul unei gletiere
mari.
Placile trebuie montate in asize una langa alta, pe o singura fata. La colturi trebuie mentinuta
continuitatea placilor. Asezarea placilor se face intocmai ca o zidarie de caramida. Placile de
polistiren
vor fi lipite astfel incat sa depaseasca muchia golului cu cel putin o data grosimea placii. Nu se
admite ca rosturile dintre placile din dreptul golului sa intre in prelungire cu muchia golului. Daca
apar rosturi la imbinarile dintre placi acestea trebuie astupate in mod obligatoriu cu spuma
poliuretanica.
Verificarea pozitionarii placilor
Dupa montarea placilor de polistiren se va face controlul planeitatii si verticalitatii.
Controlul planeitatii se va face prin plimbarea gletierei pe suprafata, iar al verticalitatii – cu
un boloboc.
Slefuirea suprafetei placilor termoizolante
- Daca placile de polistiren sunt lasate neprotejate de radiatiile UV mai mult de 2 saptamani,
inainte de aplicarea masei de spaclu, acestea trebuie slefuite din nou si curatate
- Daca se constata mici denivelari in zonele de imbinare dintre placi, acestea vor fi eliminate
prin slefuire
- Slefuirea se va face cu hartie abraziva sau cu peria de sarma
Fixarea placilor de termoizolatie in dibluri
- Se dau gauri pe suprafata fatadei egale cu diametrul diblului dupa min. 24 ore de la lipirea
placilor
- Diblurile se vor fixa provizoriu in gauri
- Se introduc cuiele de expandare in gaurile diblului prin lovire cu ciocanul
- Forta de smulgere a diblurilor din perete trebuie sa fie > 0,2 KN
Page | 85

- Necesarul este de 6-8 buc/ mp


- Diblurile se bat astfel incat rozeta sa fie inglobata in placa de polistiren
- Capetele diblurilor vor fi spacluite
Armarea suplimentara a usilor si ferestrelor
- La coltuturile ferestrelor si usilor se monteaza profil de colt armat cu plasa de fibra
- La muchiile superioare ale usilor si ferestrelor se monteaza profilul de fereastra cu picurator
- Colturile ferestrelor si usilor se armeaza suplimentar cu benzi din plasa de fibra dispuse la 45
grade (deoarece) in acele zone sunt concentrari de eforturi.
- Dimensiunea benzilor este de 20x35 cm
Armarea cu plasa de fibra de sticla a sistemului de termoizolatie
Plasa de fibra de sticla se aplica in fasii cu latimea de 1m de sus in jos pe inaltimea fatadei
- Fasiile de plasa se vor suprapune 10 cm una peste cealalta
- Plasa de fibra de sticla se inglobeaza prin presare dinspre centru catre marginile fasiei, de sus
in jos
- Inglobarea se face cu ajutorul mistriei zimtate
- Dupa inglobare, masa de spaclu se liseaza cu ajutorul gletierei
Formarea marginilor
- Marginile se formeaza cu ajutorul gletierei unghiulare
Masa de spaclu finala
- Dupa inglobarea completa, se va aplica masa de spaclu finala
- Masa de spaclu finala constituie suportul pentru tencuiala decorativa
- Dupa uscare ( minim 24 ore ) aceasta se slefuieste cu hartie abraziva pana se obtine o
suprafata neteda.
Amorsarea
- Masa de spaclu slefuita se lasa la uscat cel putin 24 ore inainte de aplicarea amorsei
- Amorsarea se va face cu vopsea grund ce se va aplica cu bidineaua uniform pe toata
suprafata
- In cazul tencuielilor silicate amorsarea se va face cu grund
Pregatirea tencuielii minerale
- Tencuielile produse sub forma de pulbere trebuie preparate la locul aplicarii. Continutul
sacului
se adauga la cantitate de apa masurata si se amesteca pana se obtine o pasta omogena, cu ajutorul
unui mixer electric.

Pregatirea tencuielilor acrilice, silicatice, siliconice


- Tencuielile acrilice pot fi utilizate de la furnizorii de materiale agrementati existenti pe piata
materialelor de constructii din Romania.
Aplicarea tencuielii “ straturi subtiri “
- Tencuiala se aplica pe suprafata cu gletiera metalica
- Se niveleaza stratul de tencuiala la grosimea granulei
Finisarea stratului de tencuiala “ straturi subtiri “ cu gletiera
- Dupa cca 3 min tencuiala se structureaza cu drisca de plastic
- In cazul tencuielilor, in functie de directia de structurare se pot obtine diferite modele
(circular, diagonal, vertical, orizontal )
Aplicarea tencuielilor mozaicate
- In zonele expuse murdariei si scurgerilor de apa, cel mai bine este sa aplicam o tencuiala
mozaicata.
Page | 86

- Pe suprafata grunduita cu vopsea se aplica tencuiala, pe care dupa aceea, o puteti nivela cu
gletiera.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de termoizolatii la fatade se vor realiza conform prevederilor din
Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

INSTALATII ELECTRICE
Toate materialele şi echipamentele trebuie să corespundă prescripţiilor tehnice ale producătorului.
Ele vor fi însoţite de:
- certificatul de calitate al producătorului;
- cartea sau fişa tehnică care trebuie să conţină caracteristicile tehnice, durata de viaţă în exploatare,
desenul de ansamblu cu cotele de gabarit şi de montaj, schema electrică, instrucţiuni de montare,
verificare, întreţinere şi exploatare;
- certificatul de garanţie;
- certificatul de atestare a performanţelor (agrementare tehnică) pentru materialele şi aparatele
utilizate.
Aparatele şi echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protecţie împotriva şocurilor
electrice în funcţie de mijloacele de protecţie aplicate.
Toate produsele/echipamentele/elementele componente care fac obiectul proiectului vor fi
agrementate în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Lucrări pregătitoare
- Verificarea planurilor de instalatii electrice si confruntarea lor cu situatia din teren;
- Necesarul de aparate si materiale electrice dupa planurile de instalatii electrice “E”.
-Verificarea materialelor electrice si modul cum acestea corespund cu cele prevazute in proiect.
-Verificarea tablourilor electrice.
- Executarea lucrarilor se va face numai cu electricieni autorizati.
- Se vor lua masuri de protectie a muncii impotriva electrocutarilor prin atingere directa si indirecta
respectandu-se normativele in vigoare.
Instalatia electrica se va executa respectand documentatia prezenta, eventualele modificari fiind
admise numai cu acordul proiectantului si beneficiarului.
Executarea instalatiei electrice
Se vor identifica categoriile incaperilor, spatiilor si normelor in functie de normativul I7- 2011.
Conductele instalatiilor electrice vor fi marcate prin culoarea izolatiei, pentru a fi usor identificate
in caz de verificari sau reparatii pentru evitarea unor accidente prin electrocutare, scurtcircuitari, etc.
In intreaga instalatie electrica interioara se va mentine aceeasi culoare pentru marcarea fiecarei
conducte sau faze.
Imbinarile intre caile de curent precum si intre acestea si bornele aparatelor se vor face astfel incat
sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric, rezistenta mecanica si pastrarea calitatilor
electrice.
In instalatiile electrice se vor lua masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere
indirecta I 7- 2011 respectandu-se standardele si normele in vigoare in faza de proiectare cat si la
executie si in exploatare.
Conductoarele electrice se marchează prin culori pentru identificarea funcţiunii pe care o îndeplinesc
în circuitul respectiv.
Montarea cablurilor
Cablurile electrice vor fi montate astfel ca in timpul montarii si exploatarii sa nu fie supuse la
solicitari mecanice.
Page | 87

Trebuie menţinută aceeaşi culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce aparţin


aceleiaşi faze, cel puţin pentru toate circuitele electrice ale aceluiaşi tablou de distribuţie.
Pozarea cablurilor electrice pe construcţiile metalice se va face numai după ce acestea sunt
montate şi vopsite anticoroziv şi sunt legate la instalaţia de legare la pământ. Amplasarea cablurilor
se va face astfel încât să fie posibilă intervenţia pentru întreţinere şi verificare.
Cablurile de energie se vor marca cu etichete de identificare la capetele lor si la trecerile lor si
la trecerile printr-o constructie, canaluri de cabluri, etc. Cablurile electrice pozate in pamant se vor
marca si pe traseu din 10
In 10 m.
In cazul montarii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic fara invelis de
protectie in locuri supuse la pericol de deteriorari mecanice, pe portiunea expusa cablul va fi protejat
in tuburi sau revi metalice.
In locurile accesibile persoanelor neautorizate, acest gen de protectie contra solicitarilor
mecanice se va realiza pana la inaltimea de 2,5 m de la pardoseala.
Pentru prevenirea incendiilor ce pot fi provocate de cablurile electrice, se vor respecta
prevederile I7- 2011 si NTE 007/2008, precum si solutiile prevazute in proiectul de detalii de
executie.
Alimentarea si montarea corpurilor de iluminat
Alegerea corpurilor de iluminat şi a surselor de lumină se face în funcţie de:
- influenţele externe
- destinaţiile încăperilor şi a construcţiei;
- cerinţele luminotehnice;
- măsurile de protecţie împotriva şocurilor electrice;
- regimul de funcţionare;
- criterii economice.
Corpurile de iluminat se vor lega in circuitul de alimentare prin cleme de legatura cu conditia
respectarii prevederilor normativului I7-2011.
Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat (carlige de tavan, dibluri, etc.) se vor alege
astfel ca sa suporte fara a suferi deformari, o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat.
Se interzice suspendatea corpurilor de iluminat direct prin conductele electrice de alimentare.
Verificarea instalatiei electrice
Verificarea in timpul executiei si inainte de punerea in functiune a instalatiilor electrice se va realiza
urmarind in principal prevederile normativului I7-2011.
Verificarile incercarile si probele se fac conform cu prevederile din capitolul respectiv din caietul de
sarcini.
Montarea tablourilor electrice
Tablourile electrice vor avea gradul de protectie conform STAS 5325-79 corespunzator mediului in
care se amplaseaza. Aparatele de conectare, deconectare trebuie sa fie realizate astfel incat sa
intrerupa fazele circutului pe care il actioneaza. Nu se admite intreruperea conductoarelor de
protectie.
Dispozitivele de protectie se monteaza in urmatoarele cazuri:
- la plecarile din tabloul de distributie
- la intrarea in tabloul de distributie
- la plecarile secundare pentru circuitele de comanda si semnalizare.
Dispozitivele de protectie sunt interzise in urmatoarele cazuri :
- pe conductoarele instalatiei de protectie
- pe conductoarele utilizate ca nul de lucru
Page | 88

Fac exceptie instalatiile de distributie monofazate la care se vor monta dispozitive de


protectie si pe conductoarele de nul de lucru.
La dispozitivele de actionare ale aparatelor inchise cu capac sau actionare din interiorul tabloului
electric trebuie indicate clar pozitiile “ inchis “ si deschis”. Toate circuitele din tablourilor de
distributie vor fi prevazute cu inscriptii vizibile si clare privind privind rolul fiecarui circuit.
Tablourile electrice in ansamblu si elementele curente trebuie sa corespunda conditiilor
normale de functionare la curent nominal si lacurent de scurtcircuit.
La transportul tablourilor electrice vor fi protejate contra prafului, umezelii si vor fi ferite de
zdruncinaturi.
Aparatajul local – Instalare si montare
Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice locale trebuie sa fie astfel incat intretinerea,
verificarea si eventualele reparatii sa se poata realize relative usor. Aparatele si tablourile electrice
vor fi de tip omologat si vor respecta standardele in vigoare.
Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri nepotrivite in care exista posibilitatea deteriorarii
lor in exploatare ca urmare a loviturilor mecanice sau a actiunilor agentilor corozivi.
Aparate pentru instalatia de iluminat
Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor de iluminat vor fi de tipul
capsulat avand un curent nominal maxim de 10 A.
Instalatia de paratrasnet
Instalatia de paratrasnet contracareaza efectele descarcarilor atmosferice asupra
constructiei, avand rolul de a capta si transmite spre pamant sarcinile termice din atmosfera, pe
masura aparitiei lor. Datorita naturii constuctiei, a formelor geometrice cat si a amplasamentului
cladirii raportata la zonele keraunice s-a stabilit prin calcul faptul ca este necesara o instalatie de
sine statatoare de captare a descarcarilor atmosferice.
Instalația de protecție împotriva trăsnetului este formată din:
1. instalație IPT exterioară, compusă din următoarele elemente legate între ele:
- dispozitiv de captare;
- conductoare de coborâre;
- piese de separație pentru fiecare coborâre;
- priză de pământ;
- piesă de legătură deconectabilă;
- legături echipotențiale;
2. instalația IPT interioară, compusă din:
- legături de echipotențializare;
- bare pentru egalizarea potențialelor (BEP).
Instalatia de paratrasnet este de tip normal IV (conform calculului atasat). Clădirea va fi
prevăzută cu o instalaţie de protecţie cu dispozitiv de amorsare (PDA) care se va monta pe un
catarg din OL-Zn având h= 3 m peste cota cea mai inalta a acoperişului tip sarpanta.
PDA-ul va avea următoarele caracteristici:
- raza de protecţie Rp=45m,
- avansul amorsarii ΔT=30µs;
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie sub valoarea de 1 Ohm, fiind o
priza comuna pentru instalatia electrica de protectie importiva atingerilor accidentale dar si
pentru protectia impotriva trasnetelor.
Page | 89

Instalatia de legare la pamant


- Priza de pamant va fi realizata din electrozi din teava OLZn Ф 2’’ legati intre ei cu
platbandă OLZn 40x4mm.
- Rezistenţa de dispersie a prizei de pamant trebuie sa aiba o valoare de maxim 4 ohmi.
Valoarea prizei de pamant va fi de maxim 1 ohm.
Protecţia instalaţiilor electrice
La locurile de munca si pentru diferitele lucrari electrice se vor afisa instructiuni de acordare a
primului ajutor in caz de electrocutare.
Se interzice utilizarea de instalatii electrice improvizate, necorespunzatoare si interventia la instalatie
cu scule defecte, deteriorate.
Dupa terminarea lucrarilor, inainte de predarea la beneficiar se va face verificarea montarii corecte a
aparatajului –tablouri, corpuri de iluminat, intrerupatoare, comutatoare, prize in raport cu proiectul
tehnic.
Cerintele esentiale de calitate ale instalatiilor electrice
Rezistenta mecanica si stabilitate
Circuitele electrice se realizeaza cu cabluri cu conductoare de cupru pozate in tuburi de protective
ignifuge, precum si pe confectii metalice zincate fixate de console.
Aparatele electrice si corpurile de iluminat sunt de tip omologat.
Punctele de fixare vor fi astfel alese incat podurile de cabluri sa nu sufere modificari de pozitie.
Se va verifica lipsa deteriorarilor materialelor si aparatelor de orice fel.
Se vor respecta prevederile Normativului I7 -11.
Securitate la incendiu
Instalatia electrica se va adapta la gradul de rezistenta la foc a elementelor de constructive, astfel ca
sa fie eliminate riscul de producer a unui incendiu din cauza instalatiilor electrice.
Circuitele sunt prevazute cu protectie la scurtcircuit si suprasarcina si vor fi trase prin tuburi de
protective ignifuge tup PVC, montate ingropat in perete. Circuitele de prize si iluminat se vor echipa
cu intrerupatoare automate cuplate cu dispositive de protective diferentiala de mate sensibilitate, IA =
30 mA care realizeaza
Protectia la scurtcircuit si protectia impotriva curentilor reziduali de defect.
Se respecta prevederile Normativului P118/1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor si ale
art. 4.2.2 din normativul NP –I7/2011.
Igiena, sanatate si mediu
Instalatiile au fost proiectate in asa fel incat sa permita o curatire si intretinere usoara a acestora. De
asemenea au fost prevazute la intrarea in tablouri descarcatoare pentru protectia contra
supratensiunilor atmosferice si de si de comutatie care pot dauna sanatatii oamenilor.

Siguranta in exploatare
Instalatia electrica se va realize astfel incat sa asigure protectia utilizatorului impotriva socurilor
electrice prin contact direct sau indirect.
Instalatiile electrice sunt prevazute cu protective la scurtcircuit si protective la suprasarcinas, prin
intrerupatoare automate si relee termice.
Protectie impotriva zgomotului
Cerinta se realizeaza prin alegerea unor aparate cu nivel de zgomot redus si care sa respecte
parametrii nominali prevazuti in mormele interne de fabricatie.
Economie de energie si izolare termica
Page | 90

Asigurarea unor consumuri minime de energie a fost realizata prin stabilirea unor caderi minime de
tensiune in instalatiile de forta si lumina conf Normativ I7-11 prin stabilirea sectiunilor necesare ale
cablurilor electrice.
Materialele electrice (conductoare, cabluri, aparate, echipamente, receptoare ) trebuie sa aiba
caracteristici tehnice ale ale caror performante sa conduca la indeplinirea cerintelor de calitate
conform Legii 10/1995 a calitatii si HG 766/97 si sa aiba marcajul CE sau sa fie agrementate tehnic.

INSTALAŢII DETECŢIE, SEMNALIZARE ŞI ALARMARE LA INCENDIU

Inainte de inceperea executiei, proiectul va fi studiat si insusit de catre executant si orice


neconcordanta va fi adusa la cunostinta proiectantului in vederea solutionarii.
Înainte de începerea lucrărilor executantul trebuie să parcurgă următoarele etape:
- Verificarea completitudinii documentaţiei tehnice şi dacă este verificată de către un verificator
atestat, dacă sunt îndeplinite prin proiect cerinţele esenţiale de calitate. Se verifică existenţa pieselor
scrise cuprinse în borderou. Deasemenea se verifică existenţa planşelor conform borderoului de piese
desenate.
- Verificarea calităţii materialelor si echipamentelor aprovizionate. Acestea trebuie să fie agrementate
tehnic, să fie însoţite de buletine de încercări, certificate de garanţie şi declaraţii de conformitate.
Depozitarea lor trebuie să se facă astfel încât să nu fie posibilă deteriorarea lor indiferent de
anotimpul în care se execută lucrarea.
- Efectuarea instructajului de protecţia muncii şi P.S.I. şi instruirea personalului executant cu
documentaţia tehnică şi normativele tehnice aplicabile.
La executarea lucrărilor se vor utiliza echipamente care corespund tehnic si calitativ prevederilor
proiectului, standardelor respective, respectiv agrementelor tehnice
Înaintea punerii în opera, toate echipamentele se vor supune unui control vizual pentru a constata
dacă nu au suferit degradări capabile să le reducă starea tehnică şi calitativă, se vor remedia
eventualele defecţiuni şi se vor înlocui echipamentele care prin remediere nu pot fi aduse în stare
corespunzatoare.
Se va verifica dacă recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR şi dacă au placa de
timbru şi cartea tehnică respectivă.
La aparatele de măsura şi control se va verifica existenţa sigiliului şi a buletinului de verificare emis
de organele de metrologie.
DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI
Centrală de semnalizare adresabilă - 1 buc este echipată cu 1 bucla de detecţie clasa
A. Pe bucla pot fi conectate un numar maxim de 128 detectoare,declansatoare manuale, iar la
fiecare zona de detectare nu pot fi alocate mai mult de 32 detectoare automate sau de 10
declansatoare manuale.
Din punct de vedere funcţional, centrala de semnalizare primeşte prin intermediul
circuitului de buclă, de la detectoarele de fum si de la declanşatoarele manuale de alarmă
(butoanele de semnalizare) informaţii referitoare la starea lor (veghe sau alarmă ).
In cazul detecţiei automate a începutului de incendiu, centrala va intra în starea de pre-
alarmare, si va semnaliza acustic evenimentul, prin intermediul unui buzzer amplasat pe panoul
frontal, precum şi optic, prin afişarea numărului, denumirii şi locaţiei detectorului aflat în alarmă
prin intermediul panoului de LED-uri şi a display-ului LCD. Dispozitivul care a intrat in alarmă
va semnaliza optic prin intermediul unui LED de culoare roşie.
Comunicator telefonic automat – 1 buc.
Page | 91

Asigura transmiterea semnalelor de ALARMA SI DEFECT catre un dispecerat de


interventie in caz de incendiu. Echipamentul va fi setat sa transmita in mod automat aceste
semnale in perioadele in care nu exita personal de paza in unitate.
Detector punctual optic de fum adresabil – 28 buc.
Este dispozitivul de detecţie sensibil la particulele de fum de dimensiuni mai mari, care
reflectă lumina, sau particulele fine, de culoare inchisă care o absorb (efect Tyndall ).
Echipamentul are in compunere o sursă de lumină şi un receptor (element electronic
fotosensibil). Orice modificare a sistemului de referinţă, datorită existenţei microparticulelor
specifice fumului degajat in timpul unui incendiu, determină variaţii de curent în sistemul
electronic şi, deci, emiterea unui semnal.
Aria de acoperire a detectorului punctual de fum variaza intre 60 si 110mp functie de
inaltimea si forma acoperisului sub care este montat. Detectoarele punctuale de fum sunt montate
in toate spatiile, inclusiv deasupra tavanelor false asigurand o acoperire totala.
Detector punctual multicriterial adresabil fum/temperatura – 1 buc.
Are in componenta, pe langa camera de detectie a fumului si un dispozitiv de detectie care
functioneaza pe principiul modificarii parametrilor electrici odata cu variatia temperaturii
ambientale. Detectorul este de prag de temperatura (termomaximal) din clasa A2, care va initia
o alarma la depasirea temperaturii minime de raspuns static de 55° C. Acest detector a fost
amplasat pe tavan in spatiul centralei termice.
Buton manual de semnalizare a incendiului – 10 buc.
Asigură declanşarea alarmei de incendiu de către personalul prezent in clădire. Odată
acţionate, ele rămân blocate in poziţie de alarmă, readucerea in stare normală făcându-se doar
prin utilizarea unor dispozitive speciale de resetare.. Butoanele de semnalizare a incendiului sunt
montate pe căile comune de evacuare precum şi la ieşirile spre exterior din cladire.
Dispozitive de alarmare – 3 buc. la interior + 1 buc. la exterior
Amplasarea şi numărul acestor dispozitive asigură recepţionarea semnalului de alarmare in
toate spaţiile obiectivului, la un nivel cu cel putin 65 dB peste nivelul zgomotului de fond.
Sunetul emis de dispozitivele de alarmare va fi continuu, cu frecventa intre 0,5 – 2 KHz.
Dispozitivele de alarmare opto-acustice de interior se vor amplasa in spatii deschise astfel incat
semnalizarea (acustica si optica) sa fie eficienta.
Dispozitivul de alarmare de exterior este prevazut si cu semnalizare optica ( flash ) si
este amplasat pe fatada cladirii in dreptul intrarii principale.

INSTALATII CURENTI SLABI


Dimensionarea instalaţiilor de curenti slabi şi amenajarea spaţiilor necesare instalării echipamentelor
aferente se stabileşte de proiectant pe baza destinaţiei construcţiei, caracteristicilor specifice ale
produselor utilizate şi în funcţie de pericolul prognozat.
Instalaţiile electrice de curenţi slabi aferente construcţiei se stabilesc în funcţie de tipul de clădire,
destinaţie şi de categoria de importanţă a construcţiilor.
Toate dispozitivele conectate la fiecare sistem in parte trebuie să fie evaluate şi testate pentru
compatibilitatea utilizării în instalaţie.

Instalatiile de curenti slabi se vor monta conform planselor din prezentul proiect.
Etapele pentru executia instalatiilor de curenti slabi sunt:
- marcarea traseelor de cabluri;
- executia golurilor de trecere a traseelor circuitelor in tavane si pereti;
Page | 92

- montarea tuburilor de protectie ale cablurilor;


- tragerea cablurilor prin tuburile de protectie;
- montarea echipamentelor;
- executarea legaturilor la echipamente.
Se vor evita trecerile prin spatii cu pericol de explozie, medii corozive, sau in medii in care pot avea
loc scurgeri de lichide care ar putea afecta izolatia cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu. Se
va evita amplasarea instalatiilor electrice de curenti slabi pe traseele comune cu acelea ale altor
instalatii sau utilaje care ar putea sa le perecliteze in functionarea normala sau in caz de avarie. Daca
nu se poate respecta, instalatiile electrice se pot dispune pe trasee comune, astfel:
- deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze lichefiate;
- sub conducte de gaze naturale si sub conductele calde (peste 40º C).
Distantele minime care trebuie respectate sunt prezentate in normativul I18/2 – 02.
Conditiile de montare ale echipamentelor instalatiilor electrice de curenţi slabi:
Instalatie de detectie, semnalizare si alarmare la incendiu
Conditiile de montare ale detectoarelor automate sunt descrise in I18/2-02 astfel:
- detectoarele de fum sau temperatura se monteaza pe tavan sau la distanta de tavan mai mica de 5%
din inaltimea incaperii;
- pentru detectoarele de fum sau temperatura montate sub acoperisurile in panta, spre coama, pentru o
inclinatie de 1º a pantei, distantele orizontale, se maresc cu 1%;
- daca acoperisul este in panta sau cu luminatoare, se monteaza detectoare in fiecare varf de coama;
- nu se monteaza detectoare in apropierea gurilor de ventilatie;
- daca detectorul se monteaza pe tavan fals, acesta nu trebuie sa aiba perforatii pe o raza de 600 mm
in jurul detectorului;
Nu se monteaza detectoare de fum sau temperatura în apropierea pereţilor la mai puţin de 500 mm,
pe aceeaşi distanţă de 500 mm păstrându-se spaţiul liber în jurul oricărui detector.
Declanşatoarele manuale (butoane de semnalizare) din spaţiul protejat trebuie să aibă aceeaşi metodă
de funcţionare şi să fie de acelaşi tip. Declanşatoarele manuale de la care se pot iniţia semnale de
incendiu se marchează clar, vizibil, pentru a putea fi diferenţiate de dispozitive prevăzute în alte
scopuri, astfel încât să fie identificate uşor şi trebuie să fie accesibile.
Distanţa maximă de parcurs din orice punct al clădirii la cel mai apropiat declanşator manual nu va
depăşi 30 m. În cazul clădirilor înalte, foarte înalte şi cu aglomerări de persoane şi la clădirile cu
persoane cu handicap locomotor distanţa nu va depăşi 20 m. Înălţimea de montare pentru butoane
trebuie să fie de 1,2 m de la pardoseala finita.
Declanşatoarele manuale se amplasează pe căile de evacuare la interiorul sau la exteriorul fiecărei uşi
şi la fiecare ieşire spre exterior. Ele pot fi amplasate lângă spaţiile care prezintă riscuri mari de
incendiu. Declanşatoarele se amplasează în locuri uşor accesibile.
Toate dispozitivele acustice de alarmare instalate într-o clădire trebuie să producă sunete de acelaşi
fel. Fac excepţie spaţiile cu un nivel ridicat de zgomot faţă de cel de fond în care se pot utiliza alte
tipuri de dispozitive acustice care să corespundă scopului propus.
În spatiile cu condiţii normale de zgomot, dispozitivele acustice de alarmare trebuie să producă
semnale sonore cu intensitatea de minimum 65 dB. în condiţiile în care, în aceste spaţii, pot apare
zgomote de fond cu durata mai mare de 30 secunde şi intensitatea egală sau mai mare de 65 dB este
necesar ca dispozitivele acustice de alarmare să producă semnale sonore cu cel puţin 5 dB peste
nivelul acestora.
În spaţiile cu nivel ridicat de zgomot, dispozitivele de semnalizare acustică asigură semnale sonore
care să aibă cel puţin 10 dB peste nivelul zgomotului de fond şi, în funcţie de necesităţi, se asigură
suplimentar semnalizare optică.
Page | 93

Sistemul de alarmare trebuie realizat astfel încât defecţiunile intervenite la un circuit de semnalizare
acustică să nu conducă la scoaterea din funcţiune a celorlalte circuite. Deconectarea de către
personalul autorizat sau defecţiunile (scurtcircuit, rupere) circuitelor la care se conectează
dispozitivele acustice de alarmare din obiectiv, şi în special la cele cu săli aglomerate, trebuie să fie
semnalizate optic şi/sau acustic, automat la operatorul care supraveghează echipamentul de control şi
semnalizare Ia incendiu.
Sunetul emis de dispozitivele de alarmă trebuie să fie continuu, chiar dacă are amplitudinea şi
frecvenţa variabilă.
Spatiul destinat echipamentelor de control şi semnalizare (centrala de semnalizare) aferente
instalaţiilor de semnalizare a incendiilor trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
- să aibă posibilităţi de aerisire, condiţii normale de temperatură şi umiditate, admise pentru clădiri
administrative, să fie ferite de praf şi agenţi corozivi, iar riscul de avariere mecanica a
echipamentelor să fie scăzut;
- să fie astfel realizat încât să împiedice propagarea uşoară din exterior de incendii, explozii,
trepidaţii şi zgomote;
- să nu fie traversat de conductele principale ale instalaţiilor utilitare (apă. canalizare, gaze, încălzire
etc). Sunt admise numai racorduri pentru radiatoare din încăperea respectiva;
- să nu fie amplasata sub încăperi încadrate în clasa AD4 conform normativului I7;
- riscul de incendiu să fie scăzut şi spaţiul să fie acoperit de instalaţiile de semnalizare a incendiilor.
În aceast spatiu vor avea acces doar persoane autorizate.
Pentru localizarea rapidă, uşoară şi fără ambiguitate a alarmei şi pentru a lega indicaţia centralei de
locaţia oricărui detector sau declanşator manual trebuie furnizate cel puţin: cardul de zonă, harta
zonei, diagrama de conectare, lămpi pentru indicare la distanţă.
Cablurile care trebuie să rămână în funcţiune mai mult de 1 minut după detectarea incendiului,
trebuie să reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau să fie protejate pentru această
perioadă.
Cablurile trebuie protejate corespunzător mediului locului de amplasare. Cablurile care se vor monta
vor fi conform specificatiilor din planse. Pentru protectia mecanica a cablurilor, acestea se vor monta
in tuburi din PVC. Tuburile de protectie se vor instala ingropat in tencuiala peretilor si vor avea
diametru corespunzator.
La utilizarea circuitelor în buclă trebuie evitata deteriorări simultane a celor două capete ale buclei
(ruperea cablului sau scurtcircuit). La amplasarea ambelor capete ale buclei în acelaşi spaţiu, se iau
măsuri suplimentare de protecţie mecanică sau se distanţează suficient cele două capete ale buclei,
pentru evitarea unui defect simultan.
Pentru evitarea defectelor şi alarmelor false, cablurile şi echipamentele nu se instalează în spaţii care
prezintă nivele ridicate ale câmpului electromagnetic. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie
prevăzută protecţia electromagnetică adecvată prin ecranare şi legare la pământ conform NTE 007-
2008.
Cablurile instalaţiilor de semnalizare a incendiilor se separă de cablurile altor sisteme, prin:
- instalarea în conducte, ghene etc. separate;
separarea de alte cabluri prin intermediul unor elemente despărţitoare mecanice continue şi rigide din
materiale rezistente la foc;
- instalarea la o distanţă minim 0,3 m de cablurile altor sisteme.
Se va evita instalarea cablurilor instalaţiilor de semnalizare a incendiilor în lungul conductelor calde,
interzicându-se instalarea pe suprafeţe calde. Se vor evita traseele expuse la umezeală. Acolo unde
cablurile traversează (penetrează) pereţi şi planşee cu rol de rezistenţă la foc (antifoc). golurile
trebuie asigurate împotriva incendiului astfel încât rezistenţa la foc a elementului de compartimentare
traversat să nu se reducă.
Page | 94

Conexiunile de cabluri, altele decât cele din carcasele echipamentelor, se evită. În cazul în care acest
lucru nu este posibil, conexiunea trebuie carcasată într-o cutie de conexiune, accesibilă şi
identificabilă.
Cablul de joasă tensiune pentru alimentarea echipamentului de control şi semnalizare la incendiu se
montează pe o intrare separată în carcasa echipamentului, faţă de toate celelalte cabluri ale sistemului
de detectare şi de alarmă la incendiu.
Cutiile de conexiuni se vor instala numai în locuri uscate, asigurate împotriva accesului persoanelor
neautorizate, uşor accesibile personalului de întreţinere.
Rezistenţa de izolaţie faţă de pământ a circuitelor de semnalizare, trebuie să fie de minim 10 MΩ cu
decuplarea bornei de împământare.
Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor de semnalizare a incendiilor se va realiza de la două
surse independente (bază şi rezervă). Energia electrica furnizată de echipamentul de alimentare
trebuie să fie suficientă pentru satisfacerea cerinţelor de alimentare ale sistemului. Alimentarea de
rezervă se realizează, de regulă la 24 V c.c. şi 12 V c.c. de la baterii de acumulatoare sau de la grup
electrogen.
EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE CURENŢI SLABI
Proprietarul sau o altă persoană având control în acea parte a clădirii care conţine instalaţiile de
curenţi slabi este responsabil pentru:
- asigurarea conformităţii iniţiale şi continue a instalaţiei sau sistemului cu cerinţele în vigoare;
- scrierea procedurii pentru abordarea diferitelor alarme, avertizări şi a altor evenimente apărute în
instalaţie sau sistem;
- antrenarea ocupanţilor pentru, situaţii, alarme şi pentru evacuare;
- păstrarea instalaţiei sau sistemului în cele mai bune condiţii de funcţionare;
- asigurarea că instalaţia sau sistemul este modificat corespunzător dacă apar orice schimbări
semnificative de utilizare sau configurare a clădirii;
- tinerea unui registru de evidenţă a intervenţiilor la sistem şi înregistrarea tuturor evenimentelor care
afectează sau au ca sursă instalaţia sau sistemul;
- asigurarea că instalaţia sau sistemul este întreţinut la intervale corespunzătoare după apariţia unui
defect, incendiu sau alt eveniment care poate afecta sistemul;
- numirea uneia sau mai multor persoane pentru îndeplinirea acestor funcţii. Numele lor trebuie scrise
în registrul de evidenţă a intervenţiilor Ia sistem;
Proprietarul poate delega aceste funcţii prin contract unei organizaţii (organizaţia care a instalat
sistemul sau care asigură service). Jurnalul (registrul) instalaţiei sau sistemului trebuie ţinut într-un
loc accesibil persoanelor autorizate, de regulă lângă echipamentul de control (centrala, unitate de
inregistrare video) şi trebuie efectuate înregistrări privind toate evenimentele sistemului.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor instalatii electrice se vor realiza conform prevederilor din
Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

INSTALATII ELECTRICE GOSPODARIE DE APA

Tipuri de instalatii functionale :


- Iluminat artificial normal;
- Iluminat pentru continuarea lucrului
- Instalatii de forta si automatizare din camera de pompe
- Instalatii de legare la pamant de protectie impotriva electrocutarilor
- Instalatii de legare la pamant de exploatare, destinate legarii la pamant a unor elemente
facand parte din circuitele curentilor normali de lucru
Page | 95

- Sistemul de protectie la suprasolicitari termice determinate de curenti de suprasarcina si


scurtcircuit.

Tabloul electric de distributie


Tabloul electric va fi executat in constructive inchisa cu grad minim de protective IP 201.
Echiparea tabloului electric se va face cu :
-intrerupator manual cu protectie magnetic si termica pe circuitul de alimentare
-disjunctoare automate diferentiale cu protectie magnetica si termica

Conductoare electrice
Se vor utiliza:
-cabluri de cupru cu intarziere la propagarea flacarii – toate circuitele alimentate din TE_RSI- camera
pompe;
-cabluri de cupru armate cu intarziere la propagarea flacarii tip NHXCH- pentru alimentarea
tabloului TE_RSI- camera pompe de la cele doua surse.
Culoarea izolatiei va fi in conformitate cu Normativul I7/2011.
Stabilirea sectiunilor s-a facut pe baza rabelelor Normativului I7/ 2011 privind:
-sectiuni minime admise pentru conductoare;
-curenti maximi admisibili in conductoare izolate montate in tub de protective.

Comutatoare
Se va monta aparent, pe tencuiala un comutator in constructie etansa, 240 V/10 A.

Corpuri de iluminat
Se vor monta 2 corpuri de iluminat fluorescente, protejate la umezeala si praf, tip FIPAD 04-236, IP

Sistem de ilumininat pentru continuarea lucrului


Corpurile de iluminat utilizate pentru iluminatul normal vor fi utilizate si pentru iluminatul pentru
continuarea lucrului. Ele sunt alimentate cu energie electrica din tabloul camerei de pompe, care la
randul lui este alimentat din doua surse.
Timpul de punere in functiune a sistemului de iluminat pentru continuarea lucrului va fi de 0,5s- 5s.
Timpul de functionare este pana la terminarea activitatii cu risc.

Instalatia de protective la soc electric


Se impun urmatoarele :
-toate masele instalatiei electrice trebuie legate, prin conductoare de protective la neutral alimentarii,
legat la pamant
- retea de ecipotentializare – component a sistemului de legare la pamant – va avea o bara principal
BPPE de protective si echipotentializare a unei retele de conductoare de protective pentru legarea
suplimentara la pamant a carcaselor si pentru echipotentializarea acestora dar si a elementelor
metalice sin sau care acced in ansamblul construit;
- in tabloul electric se va realize o bareta PE la care se vor lega:
-conductorul PE distribuit al sursei
-conductoarele PE pentru fiecare circuit sau coloana descendenta
-conductorul PE pentru legarea carcasei metalice, a tabloului respective la PE
- legarea la pamant, prin intermediul BPPE, se va face la prize de pamant existent.

Controlul calitatii
Page | 96

Verificarile lucrarilor instalatii electrice se vor realiza conform prevederilor din


Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

Instalatia de legare la pamant


Cladirea este prevazuta cu prize de pamant
La aceasta priza se va lega bara principala de protectie si echipotentializare BPE

INSTALATII SANITARE
Executarea instalatiilor sanitare se va face coordonat cu celelalte instalaţii. Această coordonare se va
urmări pe întreg parcursul execuţiei, începând de la trasare.
Operatii pregatitoare
- Studierea atenta a planurilor de executie;
- Confruntarea planurilor de executie cu situatia din teren, din punct de vedere al golurilor si a
dimensiunilor incaperilor.
- Identificarea traseului prevazut in planurile de executie, pentru a se constata ca nu au
intervenit modificari sau nu se vor respecta distantele minime admise intre elementele
constructive si conductele instalatiilor interioare de apa rece si de canalizare menajera, sau
intre aceste conducte si alte tipuri de instalatii interioare;
- Stabilirea traseului conductelor din teava, a pozitiilor armaturilor , a dispozitivelor de fixare
si sustinere;
- Stabilirea traseului coloanelor de scurgere, inclusiv a pieselor de legatura .
- Trasarea traseului conductelor de canalizare;
- Trasarea pozitiei obiectelor sanitare, a diblurilor pentru sustinerea obiectelor sanitare si a
pozitiei sifoanelor de pardoseala;
- Pregatirea materialelor la locul de munca in vederea prelucrarii;
- Taierea gaurilor pentru robinet si montarea ventilului de scurgere la lavoar;
- Montarea diblurilor pentru fixarea obiectelor sanitare si a accesoriilor;
- Montarea consolelor pentru fixarea lavoarului;
- Transportul materialelor la pozitie.
Conducta exterioara din PEHD, se va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la o adancime mai
mare decat adancimea de inghet specifica zonei.
Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride. Contorizarea apei
reci se va face in caminul de bransament aflat la limita proprietatii.
Operatii pentru montarea de apa rece si calda si a armaturilor
-Montarea conductelor de legatura la obiectele sanitare si a robinetelor de inchidere si golire de pe
conducte;
-Sustinerea provizorie cu sarma si cuie, a conductelor, in pozitia de montaj;
-Fixarea bratarilor de sustinere in pozitia stabilita;
-Definitivarea sistemului de fixare a conductelor;
-Busonarea capetelor conductelor la instalatia interioara, pentru efectuarea probelor;
-Efectuarea probei de etanseitate la presiune;
-Efectuarea dezinfectarii conductelor;
-Prelevarea probelor de apa-dezinfectant, din instalatia executata;
-Golirea instalatiei de solutia apa-dezinfectant;
-Spalarea instalatiei cu apa potabila;
-Montarea armaturilor obiectelor sanitare;
-Executarea racordului la retelele de apa existente;
Page | 97

-Efectuarea probei de functionare a instalatiei interioare de apa, dupa executarea instalatiei


interioare de canalizare menajera si remedierea eventualelor defectiuni.
Montarea conductelor
Conductele vor fi montate dupa ce, în prealabil, s-a făcut trasarea lor. La trasare se vor respecta cu
strictete pantele prevăzute în proiect, astfel încât sa fie asigurată aerisirea şi golirea completă a
conductelor.
Panta minimã a conductelor de alimentare cu apã este de 1‰.
Conductele de apã se monteazã în acelaşi plan orizontal sau deasupra celor de canalizare.
Conductele de apã rece se monteaza sub conductele de apa calda.
Poziţia conductelor de apã sau canalizare faţã de conductele altor instalaţii, precum şi distanţele
minime faţã de acestea, este conformã cu prescripţiile în vigoare.
La trecerea prin pereţi conductele de apã, se monteazã în tuburi de protectie (manşoane).
Îmbinarea şi montarea conductelor de alimentare cu apã şi de canalizare se face conform prevederilor
în vigoare.
Operatii pentru montarea conductelor de canalizare si a obiectelor sanitare
- Montarea tuburilor si a pieselor de legatura la pozitie, executarea imbinarilor, a derivatiilor
si a racordurilor necesare
- Pentru conductele din poliprop. canalizare -pp, la care imbinarea se face cu mufa- capatul
conductei si mufa se curata de eventualele impuritati si se aseaza in locas garnitura de
cauciuc.
- Pentru instalatiile interioare ingropate si exterioare de canalizare menajera: tuburi si piese de
legatura din PVC- KG.
Locasul garniturii este spatiul dintre bordura a doua si bordura a treia, calculat dinspre capatul
conductei.
Trebuie verificat daca garnitura s-a asezat corespunzator in lacas si daca nu este torsionata.
Se vor folosi numai capete de conducta cu nervura intacta. Suprafata interioara a mufei se unge un
material lubrifiant, iar conducta se impinge cu ajutorul unei bare pana la atingerea barei de contact.
Decalarea axiala este interzisa.
Pozitionarea garniturii de etansare in locas si realizarea imbinarii propriu-zise se vor face in
conformitate cu detaliile din cartea tehnica a produsului utilizat. Realizarea imbinarii se usureaza
daca cele doua capete de conducte se ridica cu ajutorul unei franghii.
Imbinarea conductelor se realizeaza usor, manual, fara echipamente mecanice. Conducta se impinge
in mufa pana la a cincea nervura. Decalarea axiala maxima in cazul unui nod de imbinare este de
max. 3 grade.
-Definitivarea sistemului de fixare;
-Montarea sifoanelor de pardoseala;
-Fixarea obiectelor sanitare pe pozitie;
-Montarea sifoanelor la obiectele sanitare;
-Montarea conductelor de racordare a obiectelor sanitare la sifoanele de pardoseala;
-Montarea conductelor de racordare a sifoanelor de pardoseala la coloanele de scurgere;
-Efectuarea probelor de etanseitate si de functionare a instalatiei interioare de canalizare, dupa
executarea instalatiei interioare de apa si remedierea eventualelor defectiuni.

Montarea armăturilor de închidere, siguranţă şi control


Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.
Incercari ale instalatiilor interioare de apa rece si calda
- încercarea de etanşeitate la presiune la rece;
- încercarea de funcţionare la apa rece si calda;
Page | 98

- încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la cald a conductelor de apă caldă şi a celor de circulaţie.


Încercarea de etanşeitate la presiune rece, precum şi încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la cald se
vor efectua înainte de montarea aparatelor şi armaturilor de serviciu la obiectele sanitare şi celelalte
puncte de consum, extremitaţile conductelor fiind obturate cu flanşe sau dopuri.
Presiunea de încercare la etanşeitate şi rezistenţă la cald la conductele de apă rece şi caldă va fi egală
de 2 x presiunea de regim, indicată în proiect pentru instalaţia respectivă de alimentare cu apă, dar nu
mai mică de 6 bari.
-Încercarea de funcţionare, se va efectua verificandu-se daca toate punctele de consum asiguta
debitul prevazut in proiect.
Incercari ale instalatiilor interioare de canalizare
- încercare de etanşeitate;
- încercare de funcţionare.
Încercarea de etanşeitate se va face controland traseele conductelor si puctele de imbinare, prin
umplerea
cu apă pana la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele de pardoseala; Nu se admit
defecte in privinta etanseitatii conductelor, a executiei conductelor
-Încercarea de funcţionare se face prin alimentarea cu apă o obiectelor sanitare şi a punctelor de
scurgere la un debit normal de funcţionare şi verificarea condiţiilor de scurgere. La efectuarea
probelor de funcţionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de susţinere şi de fixare,
existenţa pieselor de curăţire, conform precizărilor din proiect.
Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor instalatii sanitare se vor realiza conform prevederilor din
Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.
Instalatia de hidranti interiori
In concordanta cu Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-
a, „Instalatii de stingere incendiu”, indicativ P118/2-2013 art. 4.1, lit. (b), pentru Sali aglomerate,
se prevăd instalaţii de hidranţi interiori după cum urmează:
- Instalatii de tip apa – apa pentru protejarea salii de sport aglomerate; se prevad
hidranti interiori cu urmatoarele caracteristici:
- Debitul specific minim al unui jet: qih = 2,10 l/s
- Numărul de jeturi în funcţiune simultană: 2 QC = 4,20 l/s
- Lungimea minimă a jetului compact: lc = 6,0 m
- Debitul de calcul al instalaţiei: Qih = 4,2 l/s
Pentru compartimentul de incendiu suprateran debitul de calcul este:
QHi = 4,20 l/s (conform ANEXA NR.3, normativ P118/2-2013)
Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiei de hidranti interiori este de 60 minute,
conform prevederilor normativului P118/2-2013 art.4.35 lit.(b).
Debitul si presiunea necesare stingerii unui incendiu din exterior se vor asigura de la
statia de pompare proprie formata din grup de pompare si rezerva de apa pentru incendiu,
amplasate ingropate in pamant.
Conform art. 4.13., prevăzut în normativul P118/2-2013, identificarea hidranţilor se
va realiza prin iluminat de securitate pentru marcarea hidranţilor interiori.
Conform art. 4.14., prevăzut în normativul P118/2-2013, robinetul hidrantului de
incendiu, împreună cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său şi
dispozitivele de refulare a apei, se vor monta într-o cutie specială, amplasată în nişă, la înălţimea
de 1,50m de la pardoseală.
Conform art. 4.15., prevăzut în normativul P118/2-2013, rezistenţa la foc a peretelui
Page | 99

ce include nişa, în care s-a montat hidrantul, va rămâne neschimbată.


Conform art. 4.16., prevăzut în normativul P118/2-2013, hidranţii interiori de
incendiu
se vor echipa cu furtunuri plate cu diametrul nominal de maxim 52 mm.
Conform art. 4.26., prevăzut în normativul P118/2-2013, instalatia de alimentare cu
apa rece a hidrantilor interiori de incendiu se va realiza din conducte de otel zincat.
Instalaţia de hidranţi exteriori
În conformitate cu cerinţele P118/2-2013 alin. b), pentru sali aglomerate, se vor
prevedea hidranţi pentru stingerea din exterior a incendiilor.
Pentru un volum al cladirii supraterane cuprins între 3.001 mc si 5.000 mc, conform
P118/2-2013, anexa 7, debitul de calcul pentru stingerea incendiului din exterior este de 5.0
l/s.
3
Volumul compartimentului de incendiu: 4130 m .
- tipul cladirii: cladire de cultura si cladire administrativa.
- gradul de rezistenta la foc: "II";
Astfel, conform P118/2-2013:
- debitul de apa pentru stingerea din exterior a unui incendiu:
Qie = 5,0 l/s, (conform ANEXA NR. 7, normativ P118/2-2013).
- timp teoretic de functionare a hidrantilor exteriori, conform P118/2-2013 art.6.19 lit.(b),
este: Tie = 180 min.
Debitul si presiunea necesare stingerii unui incendiu din exterior se vor asigura de la
statia de pompare proprie formata din grup de pompare si rezerva de apa pentru incendiu,
amplasate ingropate in pamant.
Hidranţii vor fi dotaţi cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, ţevi de
refulare etc.), astfel încât să se asigure parametrii de calcul, debitul de apă şi presiunea pentru
intervenţia la nivelul cel mai înalt, conform prevederilor P118/2-2013. Accesoriile de intervenţie
se vor păstra în panouri PSI (pichete) montate lângă clădire sau într-o încăpere separată din
spaţiul tehnic. Se vor prevedea cate un panou PSI la 5000 metri pătraţi de incintă.
Conform art. 6.8., prevăzut în normativul P118/2-2013, raza de acţiune a hidranţilor în
funcţiune va fi de 120 m.
Conform art. 6.9., prevăzut în normativul P118/2-2013, hidranţii de incendiu exteriori se vor
amplasa la o distanţă de minimum 5 m de pereţii exteriori ai construcţiei.
Conform art. 6.21., prevăzut în normativul P118/2-2013, numărul hidranţilor exteriori s-a
determinat astfel încât fiecare punct al construcţiei să fie atins de un jet în funcţiune simultană.
Conform art. 6.28., prevăzut în normativul P118/2-2013, debitul specific al unui hidrant
exterior pentru incendiu s-a considerat 5 l/s.
Gospodaria de apa va fi constituita dintr-un rezervor subteran prefabricat cu capacitatea de 80 mc si
camera de pompe aferenta.
Rezervorul existent este amplasat astfel incat se asigura accesul masinilor de interventie la incendii la
punctual de alimentare.
Conductele din camera pompelor se vir executa din OL Zn, iar cele montate ingropat, aferente
retelelor exterioare, vor fi realizate din polietilena de inalta densitate.
Instalatiile hidraulice ale rezervorului se compun din:
- Conducta de alimentare rezervor
- Conducte de aspiratie din rezervor
- Conducta de preaplin
Page | 100

- Conducta de golire din rezervor


Toate conductele sunt prevazute cu vane de inchidere, cu exceptia conductei de preaplin care nu are
vana.
Alimentarea cu apa a rezervorului se va realize de la caminul de apometru printr-o conducta PEHD
De 50 mm. Pe aceasta s-a prevazut o electrovana cu servomotor O 2 toli, ce este comandata prin
intermediul senzorilor de nivel din rezervor. Senzorii diferentiaza, semnalizeaza si comanda armature
si echipamente in functie de nivelul apei din rezervor. Se vor prevedea traductoare de nivel pentru
comanda automata a grupului de pompare.
Conducta de aspiratie din rezervor, necesara pentru aspiratia la grupul de pompare, se va realize cu
record, prevazut cu sorb, la nivelul inferior al rezervorului. Conducta de aspiratie aferenta grupului
de pompare va fi din otel zincat si va avea diametrul Dn 125 mm.
Pentru aspiratia directa din rezervor de catre autospeciala de pompieri s-a prevazut un record de tip
A, Dn 100, ce va fi montat in zona accesibila autospecialei.
Conductele de preaplin si de golire ale rezervorului se vor racorda la reteaua exterioara de canalizare
din incinta, din imediata vecitatate a gospodariei de apa

Grupul de pompare pentru instalaţia de alimentare a hidranţilor interiori, respectiv


exteriori va fi compus din:
- pompa activă cu Q = 36 mc/h şi H = 46.4 mCA;
- pompa de rezervă cu Q = 36 mc/h şi H = 46.4 mCA;
- pompa pilot cu Q = 4 mc/h şi H = 56.4 mCA;
Pompa activă şi pompa de rezervă vor fi pornite prin intermediul a câte unui presostat.
Oprirea lor se va face numai manual.
Pompa pilot va fi pornită şi oprită automat de către un ansamblu presostat-tablou de
comandă, şi va avea rolul de a compensa pierderile din sistem (de a menţine o presiune constantă
în sistem).
Conform normativ P118-2/2013 art.12.10 s-a prevăzut conductă ce face legatura intre
conducta de alimentare cu apa a rezervoarelor si cea de debitare (refulare a grupului de
pompare), prin ocolirea pompelor, printr-un racord la distribuitorul general pentru hidranti.
Aceasta legatura va fi folosita pentru alimentarea cu apa direct de la retea pe timpul cand
rezervorul este scos din functiune (pentru a fi spalat sau reparat).
Armăturile utilizate vor fi din oţel, Pn10. Pentru îmbinări, derivaţii, schimbări de direcţie
se vor utiliza fitinguri filetate şi sudate, funcţie de circuitul hidraulic.
Pentru conductele din instalaţia hidraulică se vor utiliza numai ţevi din oţel. Toate
conductele se vor termoizola cu cochilii din spumă poliuretanică. Se vor indica prin săgeţi
traseele apei în conducte.
Conductele şi îmbinările se supun probelor de etanşeitate la presiune (proba la rece – fază
determinantă). Ancorarea şi fixarea conductelor de elementele de construcţie din rezervor şi
camera pompelor se va realiza prin suporţi metalici, coliere de prindere, toate fixate prin dibluri
metalice de diametru minim 10mm.
Toate elementele metalice, inclusiv conductele, se vor grundui si vopsi (minim 2+2
straturi)

LUCRARI RETELE HIDRAULICE


Cuprinde urmatoarele etape:
-Pregatirea terenului
-Marcarea traseului
Page | 101

-Transportul, manipularea si depozitarea tevilor din otel


-Montarea conductelor
-Imbinarea tevilor din OL Zn
-Proba de presiune si functionalitate
-Astuparea santului si amenajarea terenului
Pentru stingerea din exterior a incendiilor s-a prevazut o retea ramificata de alimentare a
hidrantului exterior. Aceasta se va realiza din conducte de PEID De= 110 mm si se va monta
ingropat sub adancimea de inghet din zona respectiva. Conductele de legatura ale hidrantilor exteriori
Dn =80 mm, ce se vor racorda la conducta de distributie exterioara, voar avea diametrul De = 110
mm.
Toate conductele se vor monta sub adancimea de inghet, pe pat de nisip de 15 cm. Peste conducta se
va prevede 15 cm de nisip peste care se va ase4za banda de semnalizare. Deasupra se va acoperi cu
material fin provenit din sapatura, in straturi bine compactate, de cca. 20-30 grosime. Adancimea de
pozare a conductelor va fi de 0,95 metri. Adancimea sapaturii va fo de 1,10 metri.
Pentru evitarea oricaror posibile accidente, sapaturile vor fi sprijinite pe toata durata ltcrului in
transee.
DESCRIEREA SISTEMULUI DE CONTROL SI COMANDA ACTIONARII
OCHIURILOR
DE GEAM MOBILE IN SCOPUL ELIMINARII FUMULUI SI GAZELOR FIERBINTI

Prin desfumare se urmareste extragerea fumului asigurand astfel conditiile de evacuare a


persoanelor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere si de limitare a propagarii
incendiilor. Conform art. 2.5.11, art. 2.5.12, art. 2.5.13, art. 2.5.28, art. 2.5.29, art. 4.1.36
prevazute in normativul P118/99 evacuarea fumului in caz de incendiu se va realiza natural
organizat astfel:
SALA DE FESTIVITATI – sală aglomerată
a) prin intermediul centralei de desfumare (CDF 2) prevazuta pe peretele din axele 3-A’, 3-
B’, ce comanda deschiderea celor doi clapeti antifoc (SM3, SM4) propuşi pe tubulatură. Aerul
de compensare va fi asigurat prin intermediul usii exterioare (UI2) prevazuta cu sistem de
autodeschidere, prin actionarea automata a servomotorului prevazut pentru aceasta.
Comanda automata de deschidere a clapeţilor antifoc (prevăzuţi pe tubulaturile din axele 2-
F, respectiv 3-D’) se va realiza prin intermediul centralei de semnalizare incendiu. Comanda
manuala a dispozitivelor de evacuare a fumului (clapeţi antifoc) se va realiza prin intermediul
butonului de urgenta amplasat langa usa cu deschidere automata in caz de incendiu (UI2) si prin
intermediul centralei de desfumare (CDF 2).
b) prin intermediul celei de-a doua centrale de desfumare (CDF 3) prevăzută pe peretele din
axele 3-C’, 3-D’, ce comanda deschiderea celor doi clapeti antifoc (SM1, SM2) propuşi pe
tubulatură. Aerul de compensare va fi asigurat prin intermediul usii exterioare (UI1)
prevazuta cu sistem de autodeschidere, prin actionarea automata a servomotorului prevazut
pentru aceasta.
Comanda automata de deschidere a clapeţilor antifoc (prevăzuţi pe tubulaturile din axele 2-
D’’, respectiv 3-B’) se va realiza prin intermediul centralei de semnalizare incendiu. Comanda
manuala a dispozitivelor de evacuare a fumului (clapeţi antifoc) se va realiza prin intermediul
butonului de urgenta amplasat langa usa cu deschidere automata in caz de incendiu (UI1) si prin
intermediul centralei de desfumare
(CDF 3).
Page | 102

CASA DE SCĂRI AX 3-D, 4-C


- prin intermediul centralei de desfumare (CDF 1), ce comanda deschiderea ochiului mobil
(OM1) montat la etaj in vecinatatea axului 3-C. Aerul de compensare va fi asigurat prin
intermediul usii exterioare (UI3-amplasata la parter in axul D) prevazuta cu sistem de
autodeschidere, prin actionarea automata a servomotorului prevazut pentru aceasta.
Comanda automata de deschidere a ochiurilor mobile se va realiza prin intermediul centralei
de semnalizare incendiu. Comanda manuala a dispozitivului de evacuare a fumului (ochi mobil)
se va realiza prin intermediul butonului de urgenta amplasat langa usa cu deschidere automata in
caz de incendiu (UI3) si prin intermediul centralei de desfumare
(CDF 1).
Componenta instalatiei :
- centrale de comanda si control;
- usi exterioare cu sisteme de deblocare actionate in caz de incendiu;
- ochiuri mobile echipate cu motoare cu lant pentru actionarea ochiurilor de geam mobile
amplasate pe peretele din axul 3 a salii de festivitati şi in casa scarii la etaj;
- butoane de comanda manuala;
INSTRUCTIUNI DE PUNERE IN FUNCTIUNE
Executarea lucrarilor se va face cu respectărea normelor, standardelor şi prescripţiilor
în vigoare, în special a prevederilor pentru instalaţiile electrice cuprinse în:
- Normativ P118/99;
- Normativ PE 107/1995;
- Normativ NP I 7/2011;
- Normativ P118/3-2015;
LUCRARI INSTALATII HVAC
LUCRARI INSTALATII INCALZIRE INTERIOARE
Inainte de inceperea executiei, proiectul va fi studiat si insusit de catre executant si orice
neconcordanta va
fi adusa la cunostinta proiectantului in vederea solutionarii.
Procurare utilaje
Utilajele se comanda pe baza listelor de utilaje si a specificatiilor tehnice in care sunt trecute
elementele necesare dimensionarii acestora : in caietul de sarcini al utilajului sunt precizate cerintele
tehnice si functionale stabilite de beneficiar, ce trebuie asigurate de producator.
Nu se accepta utilaje cu performante inferioare celor specificate in documentatia tehnica.
Se procura si se monteaza numai utilaje insotite de agrement MLPTL,cartea tehnica respectiva si de
certificatul de calitate.
Montarea si instalarea utilajelor:
La instalarea echipamentelor in punctele termice se va tine seama de prescriptiile tehnice ISCIR
si cele din cartea tehnica a utilajului.
Utilajele se vor monta pe amplasamentele indicate.
Se va tine seama de distantele stabilite in I 13/2002 dintre diferitele utilaje si dintre acestea si
elementele de constructie.
Execuţia lucrării
Materialele si aparatele utilizate la executia instalatiei termo-mecanice vor satisface conditiile
tehnice cerute in proiect si vor fi insotite de :
-certificat de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a
caracteristilor tehnice prevazute;
Page | 103

-fise tehnice de detaliu continand caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare;


-certificat de garantie;
-instructiuni de montare, probe, intretinere si exploatare ale produsului.
Armaturile folosite s-au ales in raport cu functiunea lor si cu parametrii agentului termic.
Armaturile reglabile trebuie sa fie insotite de certificarea variatiei caracteristicilor in functie de
gradul de inchidere.
Armaturile cu functionare automata vor fi insotite de intregul echipament auxiliar de automatizare si
de certificatele de calitate.
Aparatele de masura vor fi insotite de echipament auxiliar si de certificatele de calitate, executantul
avand obligatia de a verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de
Metrologie.
Agregatele cu piese in miscare (pompe ) vor trebui sa aiba un randament ridicat si un nivel redus al
zgomotului si vibratiilor.
Cazanele de apa trebuie sa corespunda prevederilor din proiect si sa fie insotite de certificatele
caracteristicilor lor, pentru a se verifica daca au fost supuse controlului ISCIR, au placa de timbre si
cartea tehnica de exploatare aferenta.
Executarea instalaţiei de încălzire se va face coordonat cu celelalte instalaţii. Această coordonare se
va urmări pe întreg parcursul execuţiei, începând de la trasare.
La trasarea instalaţiei de încălzire se va ţine seama de:
- pozitia conductelor faţă de pereţi şi planşee;
- pozitia corpurilor de încălzire;
- lungimile şi înalţimile finite ale încaperilor prin care trec conductele;
Amplasarea instalaţiei se va face în condiţiile prevăzute de normativele şi standardele de executie a
instalaţiilor de încălzire aflate in vigoare.
Montarea conductelor
Conductele vor fi montate dupa ce, în prealabil, s-a făcut trasarea lor. La trasare se vor respecta
cu strictete pantele prevăzute în proiect ( 3% ), astfel încât să fie asigurată aerisirea şi golirea
completă a conductelor.
Distanta minima intre conducte paralele neizolate termic, sau intre acestea si fetele finite ale
elementelor de constructive adiacente din materiale necombustibile va fi de 3 cm. Pentru conducte
isolate termic, distant intre fetele exterioare ale izolatiei finite sau intre acestea si suprafata finite a
elementelor de constructive vecine va fi de cel putin 4 cm.
Intre conductele retelei de incalzire si cablurile electrice, se vor prevedea distante minime
conform prevederilor “ Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la
consumatori, cu tensiuni pana la 1000 V .
Dilatarile conductelor se vor prelua natural, prin curbe rezultate pe traseu.
La trecerea prin pereţi conductele se monteazã în tuburi de protective, care sa permita miscarea
libera a conductelor datorita dilatarii.
Pe portiunile de conducte ce traverseaza peretii nu se fac imbinari.
Conductele se executa din tevi din polipropilena armata cu aluminiu. Pe timpul montajului se vor
proteja conductele spre a nu patrunde corpuri straine in ele.
Îmbinarea şi montarea conductelor de tur şi retur, se face conform prevederilor în vigoare.
Montarea corpurilor de încălzire şi a accesoriilor
Corpurile de incalzire se vor racorda prin prin imbinari demontabile.
Corpurile de incalzire se vor monta parallel cu peretii finisati, la distante minim 5 cm fata de pereti si
minim 10 cm fata de pardoseala.
Page | 104

Corpurile de încălzire folosite la încălzirea încăperilor sunt in funcţie de înălţimea parapetului


ferestrei şi condiţiile impuse de arhitect. Distanţele de amplasare a corpurilor de încălzire sunt
conform I.13 şi fişei tehnice a radiatorului.
PRESCRIPTII DE EXECUTIE, PROBE SI VERIFICARI
Teava si fitingurile din polipropilena utilizate la instalatia de incalzire se vor verifica la interior
sa nu fie obturate, crapate sau cu zgaraieturi profunde.
Se vor folosi tehnologii omologate de imbinare pentru tevile din polipropilena, astfel incat sa se
evite riscul obturarii sectiunii tevii.
Imbinarea intre conducta si armature se executa prin flanse sau filet dupa tipul armaturii folosite.
Armaturile se vor monta in pozitii corespunzatoare functionarii normale.
Pozitionarea acestora se va face astfel incat sa permita manevrarea si demontarea lor.
Toate armăturile se montează în poziţia închis.
Supapa de siguranţă se reglează corespunzător presiunii de asigurare prescrisă.
Probele instalatiei se vor face conform Normativului I13/2002: proba la rece, proba la cald si
proba de eficacitate.
Izolarea conductelor
Izolarea conductelor se va aplica pe conductele pentru reducerea schimbului de caldura
dintre apa din instalatie si mediul inconjurator precum si pentru evitarea suprafetelor reci si aparitia
condensului.
La izolarea termica a elementelor instalatiei nu este permisa folosirea de elemente com-
bustibile, degradabile si a celor care datorita incalzirii i-si diminueaza capacitatea de izolare termica
sau degaja noxe.
Materialele izolatoare trebuie sa fie agrementate pe plan intern, iar grosimea izolatiei se
stabileste tinandu-se cont de prevederile din prescriptiile de calcul pentru izolatiile termice ale in-
stalatiei in conformitate cu prevederile proiectului .

Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor instalatii incalzire inter. se vor realiza conform prevederilor din
Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE "CONFECTII METALICE"


Lucrările de confectiii metalice executându-se de către un constructor cu experientă precizăm
operatiunile strict obligatorii:
1. Confectiile metalice se consideră a fi aduse pe şantier gata executate, grunduite şi
având
elementele de prindere gata montate.
2. Prinderea confectiilor metalice gata realizate se face de elementele metalice
prevăzute în elementele de structură ale constructiei (praznuri sau plăcute metalice înglobate în
zidărie sau elemente de beton).
3. Opritorii de zăpadă se vor fixa pe montanti metalici prinşi pe căpriorii şarpantei.
4. Montantii verticali ai parapetilor sau balustradelor metalice se încastrează la turnare în
axul plăcilor sau elementelor de beton în care sunt înglobati.
5. Parapetii şi balustradele metalice vor fi montate înaintea executării lucrărilor de finisaj
(tencuieli, zugrăveli, vopsitorii) prin sudare de elementele încastrate în beton sau zidărie.
6. Înainte de executarea învelitorii se vor monta şi opritorii de zăpadă prin prinderea cu
şuruburi de montanĠii verticali.
Executarea vopsitoriilor se va executa îngrijit şi cu atentie pentru a nu fi afectate celelalte finisaje.

SCĂRI
Page | 105

Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilor


1.Materialele, semifabricatele şi prefabricatele vor fi introduse în lucrare numai dacă, în prealabils-a
verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate.
În cazul executării lucrărilor din beton, beton armat, semifabricate şi prefabricate din beton, sevor
face verificările prevăzute de C56-85.
Scările se vor verifica prin examinare vizuală şi măsuri locale.
Treptele trebuie să fie de înălţime egală şi să corespundă ca formă, dimensiuni şi mod de finisarecu
prevederile proiectului. Între două podeste consecutive treptele trebuie să fie identice, suprafaţa lor
trebuie să fie orizontală, iar îmbrăcămintea trebuie să fie fixată sau aderentă de suport şi să
corespundă condiţiilor de calitate cerute pardoselii din acelaşi material.
Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treaptă cu dreptarul şi nivela cu bulă de aer.
Muchiile treptelor trebuie să fie drepte şi intacte, să nu prezinte ondulaţii sau ştirbituri. Deasemenea,
treptelor de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie să prezinte reparaţii locale ale unor ştirbituri
produse în timpul execuţiei din cauza unei protejări insuficiente a treptelor. În asemenea cazuri, se va
reface îmbrăcămintea pe toată lungimea treptelor.
Podestele scărilor trebuie să aibă suprafaţă plană, fără denivelări între elementele constructive.
Verificarea se face cu dreptarul, neadmiţându-se denivelări mai mari decât cele arătate în anexa XIII-
Pardoseala podestelor trebuie să satisfacă condiţiile de calitate cerute îmbrăcăminţii respective,iar
dacă ea este din acelaşi material ca al treptelor, trebuie să fie executată la fel, afară de cazul când
proiectul ar prevedea o altă soluţie.

LUCRARI INSTALATII DE CLIMATIZARE


Materiale si produse
Materialele si utilajele utilizate la executarea instalatiilor de climatizare vor fi insotite de
certificatul de calitate al furnizorului si vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in
standardele de stat sau in normele interne ale unitatilor producatoare.
Echipamentele achizitionate vor avea caracteristicile prevazute in lista de utilaje trebuind sa
indeplinesca toate conditiile de performanta conform Legii 10/1995 privind calitatea in
constructii.
Se vor achizitiona numai utilaje fiabile, cu performante ridicate, produse de firme de prestigiu.
Livrarea utilajelor se va face pe baza de comanda ferma. Utilajele vor fi insotite de certificatul de
calitate si de instructiunile de montare, exploatare si intretinere.

ZUGRĂVELI – VOPSITORII

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje,
instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.
De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci. Tâmplăria trebuie să fie montată definitiv; accesoriile
trebuie să fie montate corect şi buna lor funcţionare trebuie să fie verificată.
La lucrările de vopsitorie, aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completă a
zugrăvelilor şi înainte de finisarea pardoselilor (curăţire, lustruire).
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să fie complet executate
toate lucrările de la faţada construcţiei: cornişe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau
de gaze etc. precum şi trotuarele.
Specificaţiile privind lucrările de finisare sunt conţinute în documentaţia de execuţie.

Pregătirea suprafeţelor
În vederea finisării cu zugrăveli de var lavabil, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin şi
gletuite; toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminate şi uscate.
Page | 106

În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede, toţi porii rămaşi de la turnarea sau găurile
survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul pereţilor din beton monolit) se vor umple cu
mortar de ciment după ce în prealabil bavurile şi alte proeminenţe ieşite în relief au fost îndepărtate.
De asemenea feţele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de sârmă.
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane şi
netede, fără desprinderi sau fisuri; pasta de var folosită trebuie sa aibă o vechime de cel puţin 14 zile.
Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi de ipsos şi o parte
de apă (în volume).
Pentru şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporţie de o parte ipsos
şi o parte lapte de var în volume.
După uscarea porţiunilor separate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit după care se curata de
praf cu perii uscate.
CONDITII DE EXECUTIE
Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în
mediul ambiant de cel puţin +50C, în cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puţin +15 0C, în
cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Finisajele exterioare nu se vor executa pe timp de
ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la începerea ploii; de asemenea, se va evita lucrul la
faţade în perioadele de însorire maximă sau de vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi
crăparea particulelor.
Condiţii tehnice de calitate
Controlul în timpul execuţiei se face de către executant, prin organele sale de control tehnic de
calitate, precum şi de către beneficiar.
Pe parcursul executării lucrărilor de zugrăveli-vopsitorii, se verifică în mod special
a)îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, consemnându-se acestea înprocese-verbale
de lucrări ascunse;
b)calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor defabricaţie
respective;
c)respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier. Pentru lucrări
găsitenecorespunzătoare se vor da dispoziţii pentru remediere sau refacere.
Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
Prin examinarea vizuala a zugrăvelilor se verifică următoarele:
a)corespondenta zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şidispoziţiile
ulterioare, spre a se constata concordanta lucrărilor executate cu prevederile acestora;
b)aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de var trebuie sa aibă un ton de culoareuniforma, să nu
prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinele;
Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
a)suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toatăsuprafaţa
acelaşi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat;
b)se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoareleetc. sunt
vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă.
c)separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre zugrăvealapereţilor
şi tavanelor trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc.
VOPSITORII
Vopsitoriile fiind lucrări ce rămân vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi
verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se
încheia procese verbale de lucrări ascunse.
Page | 107

Verificarea calităţii suportului pe care se aplică vopsitoriile, se face în cadrul verificării executării
acestui suport (elemente de tâmplărie). Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de
vopsitorii înainte ca suportul să fi fost verificat de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea
condiţiilor de calitate.
Verificarea calităţii vopsitoriilor, se face numai după uscarea lor completă şi are ca scop principal
depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile în vederea efectuării remedierilor şi a
eliminării posibilităţii ca aceste defecte să se repete în continuare.
Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorii, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi
recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (învelitoare, streaşină, tinichigerie) sau a căror
execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă
au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporţi).
Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare.
Materialele trebuie livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor
respective.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie,
prevăzută în prescripţii tehnice, utilizarea reţetelor şi amestecurilor indicate, precum şi aplicarea
straturilor succesive în ordinea şi la intervalele de timp prescrise.
Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (vânt, însorire), spălări prin
ploaie sau îngheţ.
Verificările ce se efectuează la terminarea unei faze de lucrări se fac cel puţin câte una la fiecare 20
m2.
La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu
ofrecvenţă de minim 1-5 din frecvenţa precedentă.
Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în
ulei s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se face prin ciocănirea vopselei cu degetul în mai
multe puncte.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
a.suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelaşi ton de culoare,aspect (lucios
sau mat) după cum se prevede în proiect sau în mostre stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la “perfect curat”, aducă să nu prezinte straturi
străvezii, pete desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri - care
pot genera desprinderea stratului, aglomerări de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituire sau
gletuire necorespunzătoare, urme de pensulă sau urme de vopsea insuficient frecată la preparare.
a.Nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţe vopsite.
b.Înainte de vopsirea suprafeţelor, vor fi verificate dacă au fost pregătite corect princurăţire, şlefuire,
chituire a rosturilor, etc.
c.Se va verifica înainte de vopsire, dacă suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire.
Vopsitorii şi vopsele de ulei, emailuri şi lacuri alchidice
Vopsitoriile cu vopsea de ulei, emailuri şi lacuri pe bază de alchidal se aplică:
a)la interior:
- pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos, ipsos-aracet, nisip fin-aracet;
- pe suprafeţe metalice (tâmplărie, radiatoare etc.);
b)la exterior:
- pe suprafeţe metalice (tâmplărie, parapete, alte elemente de construcţii metalice similare).
Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor, trebuie să corespundă prevederilor din standardele de
stat şi normele interne ale unităţilor producătoare.
Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după terminarea
lucrărilor pregătitoare. Pe glet de ipsos se aplică un grund de îmbibare incolor.
Page | 108

Tâmplăria metalică se furnizează pe şantier gata grunduită cu grund de îmbibare şi respectiv grund
anticoroziv.
În cazul unor elemente de lemn sau metal, care au fost confecţionate pe şantier, acestea se vor
grundui pe şantier în funcţie de natura vopsitoriei ce se execută.
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legătură mai buna a
vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa de suport.
Aplicarea vopselei se face de obicei în 2-3 straturi, în funcţie de calitatea cerută.
În cazul finisării transparente se aplică un strat de grund şi 1-2 straturi lac de ulei.
După aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeşte cu pensule speciale cu parul moale; după
uscare, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit H.S. 80.
Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea stratului
precedent, după uscarea acestuia.
Încăperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsită de praf şi bine aerisită.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, vopsirea se execută cu compoziţii speciale, gata
prefabricate, pentru vopsirea mecanizată, sau cu compoziţii obişnuite de ulei preparate pentru
vopsirea manuală, care se diluează până la compoziţia necesară stropirii.
Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate şi lacuri transparente se execută atât manual cât şi
mecanizat. Modul de lucru este acelaşi ca şi în cazul vopsitoriilor cu ulei folosindu-se însă produsele
alchidice.
La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operaţia de netezire cu
pensule fine sau operaţia de tufuire ca la vopsirea cu vopsele de ulei, deoarece produsele alchidice au
proprietatea de a se întinde superficial şi de a uniformiza ultimele urme de pensula.
Zugrăvelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este
necesar a se încheia procese-verbale de lucrări ascunse.
Verificarea calităţii suportului pe care se aplică zugrăvelile şi vopsitoriile se face în cadrul verificării
suportul să fi fost verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea condiţiilor
de calitate pentru stratul suport.
Verificarea calităţii zugrăvelilor, vopsitoriilor se face numai după uscarea lor completă şi are ca scop
principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în vederea efectuării remedierilor
şi a eliminării posibilităţii ca aceste defecte să se repete în continuare.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii este necesar a se verifica dacă au fost
executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (învelitori, streşini) sau a căror execuţie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost
montate toate piesele auxiliare: dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare sau elemente de
încălzire.
Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare.
Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare
normelor respective, şi agrement tehnic pentru produsele de import.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie,
prevăzută în prescripţii tehnice, utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate, precum şi
aplicarea straturilor succesive în ordinea şi la intervalele de timp prescrise.
Se va urmări aplicarea masurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (vânt, însorire) spălări prin
ploaie sau dezgheţ.
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări: se face cel puţin câte una la fiecare
încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m.
La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de
minimum 1/5 din frecvenţa precedentă.
Page | 109

Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor realiza conform prevederilor din caietul de
sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.

Pardoselii din parchet triplustratificat

                    Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea executiei pardoselilor cu


imbracaminti din parchet: - instalatii sanitare, electrice  si incalzire, inclusiv probele de presiune

                    - montarea tocurilor tamplariei

                    - executerea tencuielilor umede

                    - zugravelile si vopsitoria

                    - portiunile de pardoseli reci care se vor afla in contact direct cu parchetul

                    - geamurile de la tamplaria exterioara

            - Se indeparteaza decorurile de la baza peretelui

            - Sapa care urmeaza a se efectua montajul, trebuie sa fie plana, uscata, stabila, curatata de
impuritati si solida. Orice denivelare mai mare de 3mm pe o distanta de 1m trebuie nivelata.

            - Limita minima a temperaturii pentru realizarea montajului este de 18 grade Celsius in
aer si 15 grade Celsius la nivelul pardoselii. Umiditatea relativa atmosferica trebuie sa fie intre
50-70%

            - Suprafata se acopera cu o folie PEE de 2 mm din perete in perete. Fasiile de folie se
suprapun pe o latime de 20 cm dupa care se fixeaza cu o banda adeziva. Folia amortizeaza
sunetele, reprezinta o bariera termica si reduce eventualele neregularitati ale suprafetei pe care se
efectueaza montajul.

            - Se masoara distanta dintre peretele de unde porneste montarea parchetului si peretele
final pentru a evita montarea placilor inguste in ultimul rand. Aceasta distanta se imparte la
latimea placilor. Distanta ramasa nu trebuie sa fie mai mica de 50 mm.

            - Daca valoarea este sub 50mm, nu se va incepe cu o placa intreaga in primul rand. Se
taie primul rand de placi de parchet la olatime mai mica, corespunzatoare pentru a obtine
valoarea minima pentru ultimul rand. La calcule o distanta de 15 mm trebuie pastrata de la
fiecare perete.

            - Lemnul se dilata in timp, de aceea se recomanda lasarea unui rost de dilatare de minim
15 mm (in functie de marimea camerei) intre podea si peretii incaperii sau alte elemente fixe
(tocuri de usi, tevi de incalzire).
Page | 110

            - Se plaseaza prima placa cu lamba indreptata catre zid. Se folosesc distantiere (pene de
dilatare) pentru a pastra distanta fata de perete (15 mm). Placa se imbina pe lungime si apoi pe
latime, cu atentie, folosind un ciocan sau un butuc de lemn.

            - Se instaleaza cea de a doua placa si se asigura de faptul ca aceasta e bine fixata, la fel
pentru urmatoarele placi.

            - Ultima placa din rand va fi pozitionata la 180 de grade, se utilizeaza creionul pentru a
marca locul in care va fi taiata. A nu se uita de spatiul necesar pentru a avea o distanta optima
pana la perete. Se taie placa.

            - Pentru a evita deteriorarea placii, in momentul folosirii unui fierastrau este recomandata
pozitionarea partii decorative in jos. Se va folosi o ranga pentru a potrivi ultima placa a randului.

            - Fiecare rand nou se incepe cu o placa ramasa din randul anterior (de cel putin 20 cm
lungime).

            - Placa din cel de-al doilea rand va fi montata pe latime la un unghi de inclinare care sa ii
permita fixarea prin sistemul dic. Se apasa pentru a fixa.

            - Este probabil ca din ultimul rand de placi sa se taie din latime pentru a se potrivi.

            - Se va masura in cazul fiecarei placi, deoarece peretele s-ar putea sa aiba neregularitati.
Nu se vor  uita distantierele.

Controlul calitatii
Verificarile lucrarilor de pardoseli din parchet triplustratificat se vor realiza conform prevederilor
din
Caietul de sarcini al proiectantului, standardelor si normativelor in vigoare.
Dotare
Cladirea va fi dotata cu mobilier adecvat activitatilor ce se vor desfasura in interiorul
cladirii studiate. Se va dota cu echipamente necesare desfasurarii de spectacole si prezentari in
sala de spectacole.

CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI


- Cartea tehnica a constructiei va cuprinde toate modificarile aprobate și realizate
pe durata executatrii lucrarilor de constructii și documentația completă in conformitate
cu legislatia nationala.
- Cartea tehnică a construcției și a documentelor aferente acesteia se va realiza și
preda în conformitate cu prevederile din H.G. nr. 343/2017 privind aprobarea
Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora.
- Documentatia conforma cu executia va fi pregatita de catre Antreprenor si
prezentata in limba romana in trei (3) exemplare, nu mai tarziu de 5 zile inainte de
intalnirea cu membrii comisiei de receptie.
Recepţia şi punerea în funcţiune
Page | 111

Recepţia lucrărilor de instalaţii reprezintă una din componentele sistemului calităţii în construcţii.
Etapele de realizare a recepţiei sunt:
- recepţia la terminarea lucrărilor (are loc la maxim 15 zile de la terminarea lucrarilor);
- recepţia finală (se face după expirarea perioadei de garanţie prevazută în contract
RESURSE (personal si instalatii/echipamente)

ORGANIZAREA DE PROIECT

1. RESURSE ALOCATE PENTRU REALIZAREA CONTRACTULUI;


In vederea realizarii activitatilor si indeplinirii obiectivelor propuse, se va asigura si
pune la dispozitie urmatoarele:
- asigurarea cazarii (daca este cazul) si organizarea transportului local pentru echipa de
lucru si specialisti, prin punerea la dispozitie de mijloace de transport;
- echipament de lucru si de protectie personala conform legislatiei in vigoare in domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
- echipamente/utilaje adecvate, necesare pentru indeplinirea corespunzatoare a tuturor
activitatilor solicitate in caietul de sarcini.
Dotarea tehnica, baza materiala si resursele umane disponibile, precum si experienta
similara in executia lucrarilor de tipul celor descrise in documentatia de executie vor
asigura derularea cu succes a proiectului si incadrarea in graficul de executie asumat.
Organizarea de proiect, inclusiv alocarea resurselor, se bazeaza pe experienta generala
acumulata in ceea ce priveste specificul unor astfel de lucrari.
Experienta noastra anterioara din implementarea unor proiecte similare indica faptul
ca o planificare solida si eficienta a executiei lucrarilor necesita ca punct de referinta
pentru planificare o baza de date care sa fie completa si corecta.
Experienta expertilor nostri dobândita prin derularea unor proiecte similare de
executie de lucrari în sectorul modernizare, va determina realizarea cu succes a
sarcinilor din contract.
Materiale

Materialele si utilajele/echipamentele tehnologice care urmeaza sa fie puse in


opera sunt in conformitate cu normele si normativele in vigoare,in conformitatecu
cerintele din proiectul de executie.
Selectia furnizorilor s-a realizat in baza procedurilor proprii, in 2 etape:
-in urma fazei de preselectie au ramas numai furnizorii care ofereau produse care sa
corespunda cerintelor tehnice ale documentatie de atribuire;
Page | 112

-in faza finala a selectiei, s-a ales cate un furnizor pentru fiecare produs in functie de
distanta de transport, modalitati si termene de plata si nu in ultimul rand, pentru
ca acesta este si unul din criteriile de atribuire .

Resurse financiare
S-a analizat necesarul de resurse financiare si s-a elaborat o esalonare (grafic)
valorica a lucrarilor corelata cu graficul de executie si, in cazul in care vom executa
lucrarea, se vor crea disponibilati financiare pentru un flux de numerar (cash-flow) care
sa asigure derularea fluenta a lucrarilor, asa cum au fost ele programate.
RESURSE ALOCATE PENTRU REALIZAREA CONTRACTULUI;
Modalitatea de asigurare a accesului la specialiștii necesari și
obligatorii în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător
cerinţelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul
contractului, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 și a altor
legi incidente -  se va face prin specialistii ( MQ, RTE constructii
civile,lucrari electrice, Manager de proiect , Coordonator activitati
specifice protectia muncii )

Conform organigrama prezentata in anexa


Rolul propus in cadrul Relatia cu
echipei de gestionare a Activitatile pe ofertantul
Nume, prenume lucrarilor care le
realizeaza

Arh Radu Enea Manager proiect Conform Contract de


responsabilitati colaborare
si atributii
specifice
implementarii

Instalcona SRL :Sing.


  Sef santier Conform Contract de
Constantin Chiric , responsabilitati colaborare
diriginte de santier si atributii
autorizat specifice
implementarii

Comtiem SRL Ing. Responsabil tehnic cu executia Conform Contract de


Page | 113

Mihail Enea pentru lucrări de constructii responsabilitati colaborare


civile si industriale si atributii
specifice
implementarii

Yankei SRL Electrician autorizat ANRE Conform Contract de


responsabilitati colaborare
si atributii
specifice
implementarii

Sanprot SRL Responsabil cu sănătatea şi Conform Contract de


securitatea muncii pe şantier responsabilitati colaborare
si atributii
specifice
implementarii

Yankei SRL Responsabil pentru activitati Conform Contract de


de responsabilitati colaborare
instalare/modificare/intretinere si atributii
sisteme si instalatii de specifice
semnalizare, alarmare si implementarii
alertare in caz de incendiu

jurist Laurentiu Tudori Manager in Sistemele de Conform Administrator firma


i Management al Calitatii responsabilitati
si atributii
specifice
implementarii

cu profiluri Personal calificat Conform Contracte


diversificate responsabilitati individuale de
si atributii munca
Conform extras specifice
resurse manopera implementarii
C7

Organigrama - anexa

Leadership si responsabilitati
Page | 114

Personalul de conducere, coordonare, supraveghere si control intern desemnat


sa gestioneze resursele prezentate este nominalizat in Organigrama proiectului, unde
sunt prezentate schematic si relatiile de munca intre persoanele implicate in proiect.

Managerul de proiect/ Reprezentant al Antreprenorului


responsabil pentru managementul proiectului conform standardelor de management de proiect si
a legislaţiei în vigoare.
 Mentine relatia cu Autoritatea Contractanta pe probleme ce privesc implementarea
proiectului,
 Raspunde de planificarea, monitorizarea si controlul activitatilor proiectului precum si
urmarirea realizarii activitatilor conform planificarii, in conditiile contractului;
 Asigura controlul schimbarilor aprobate prin proiect;
 Planifica, aloca si monitorizeaza resursele proiectului
 Intocmeste documente de management a proiectului si le modifica atunci cand este
nevoie
 În cazul în care se constată o deviaţie în realizarea activităţilor faţă de planificarea
iniţială, managerul de proiect, împreună cu experţii implicaţi în activităţile respective vor
realiza un plan de excepţie care să explice situaţia apărută, să prezinte consecinţele
necorectării situaţiei de excepţie şi opţiunile existente pentru corectarea acesteia
împreună cu planul de implementare a opţiunilor şi recomandărilor;

- Şef de şantier
persoana responsabila cu organizarea, coordonarea, si controlul activitatilor desfasurate pe
santier, respectarea tehnologiilor de executie si a instructiunilor privind exploatarea si
intretinerea mijloacelor si uneltelor de productie, fiind responsabil de corecta si buna utilizare a
tuturor utilajelor de pe santier.
Responsabil tehnic cu executia pentru lucrări de constructii civile si industriale – persoana
responsabila cu respectarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale, la lucrarile de
constructii, in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 925/1995, respectiv a
Ordinului MDRAP nr.1895/30.09.2016

Electrician autorizat ANRE – antreprenorul se va asigura ca pe timpul executiei lucrarilor


acestea vor fi realizate de o persoana responsabila cu executarea instalaţii electrice, cu
respectarea proiectelor şi a tuturor normelor în vigoare;

Responsabil cu sănătatea şi securitatea muncii pe şantier – se va asigura pe timpul executiei


lucrarilor de catre o persoana absolventa de studii/cursuri autorizate, recunoscute la nivel
national/international, in domeniul SSM, responsabila cu evaluarea riscurilor privind securitatea
si sanatatea angajatilor si elaborarea unui plan si a instructiunilor de prevenire si protectie,
elaborarea de instructiuni proprii de aplicare a normelor de SSM, de verificarea modului in care
se aplica reglementarile legislative in vigoare si normele referitoare la prevenirea riscurilor de
incendii, protectia sanatatii angajatilor si protectia mediului inconjurator.
Page | 115

Responsabil pentru activitati de instalare/modificare/intretinere sisteme si instalatii de


semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu– antreprenorul se va asigura ca pe timpul
executiei lucrarilor acestea vor fi realizate de catre o persoana autorizata pentru instalare,
modificare, sau intretinere sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de
incendiu, in conformitate cu legislatia, normativele si reglementarile in vigoare.

Manager in Sistemele de Management al Calitatii – persoana responsabila cu elaborarea si


implementarea, mentinerea si imbunatatirea sistemului calitatii, tratarea neconformitatilor si
stabilirea masurilor corective, stabilirea si mentinerea relatiilor cu clientii si furnizorii in scopul
asigurarii calitatii, evaluarea furnizorilor, elaborarea si urmarirea programelor de audit,
monitorizarea efectuarii inspectiilor si incercarilor, precum si educarea, instruirea si motivarea
pentru calitate a personalului.

Utilaje si echipamente tehnologice Executie:

forma de
detinere
nr.crt denumire utilaj / echipament / instalatii u.m. cant propriet chirie

Aparat de sudura

1 buc 1 x
Aparat de sudura tip "coprax" 2204/50hz/700 w

2 buc 1 x

3 Aparat de torcretat, 0,8-1,5 mc/h buc 1 x


Autocisterna de apa de 5-8 t cu dispozitiv de stropire

4 buc 1 x

Autogreder pina la 175cp


5 buc 1 x
Autolaborator mobil pt.verificari electrice pe auto 3t
6 buc 1 x

Automacara
7 buc 1 x

Automacara 5 tf, Hmax = 6,5m deschidere max= 1.908,00 5,5m


8 buc 1 x
Autopompa hidraulica de beton 40-60mc/h
9 buc 1 x
Autotelescop (platforma telescopica) auto pe 5 t
10 buc 1 x

Betoniera cu cadere libera actonata cu motor termic 651,77 101-250l


11 buc 1 x
Page | 116

12 Bob elevator mobil cu electromotor de 4,5 kw buc 1 x

13 Centrala de beton (semiautomatizata) buc 1 x


Ciocan pneum(exclusiv consum aer) 8-15 kg
14 buc 8 x
Compactor static autoprop,cu rulouri(valturi),r8-14;de 3.055,21 14tf
15 buc 1 x
16 Dreptar din aluminiu cu nivele de 2 m buc 1 x
17 Electrocompresmobil de joasa presiune 4,0-5,9 1.123,98 mc/min buc x
18 Excavator pe pneuri motor termic (buldoexcavator) 719,03 0,21-0,39mc buc x
19 Fierastrau mecanic (circular) buc x
20 Grinda metalica extensibila tip ge-1 lungime 3,0-5,0m 1.645,63 1,2tf* buc 70 x
21 Grup termic de sudura 28-35kw buc x
22 Macara de fereastra 0,15tf buc x
23 Macara pe pneuri 10-14,9 tf buc x
24 Malaxor pentru adezivi buc x
25 Malaxor pentru mortar, actionat electric, 200 l buc x
26 Masina de gaurit electrica rotopercutanta d=35mm buc x
27 Masina de polizat electrica buc x
28 Masina de taiat gresie cu disc D= 500mm 5,5kw buc x
29 Motocompresor cu 2 ciocane de abataj 4,0-5,9 1.026,72 mc/min buc x
30 Motocompresor mobil joasa presiune 4,0-5,9 mc/min buc x
31 Placa vibratoare cu motor ardere interna de 4cp 60,00 130kgf buc x
32 Placa vibratoare cu motor ardere interna sub 10cp 184,80 650-700kgf buc x
33 Pop metalic extensibil buc 264 x
Schela metalica tubulara de exterior G= 11-13,5 t, 418,93 S=640 mp
34 buc x
35 Topitor de bitum tractat (exclus tractorul) pana la 500 l buc x
36 Utilaj de ridicat pt. lucrari de finisaj buc x
37 Vibrator de interior pentru beton actionat, electric 958,05 0,9-1,5 kw buc x

38 Vibrator de suprafata buc x


Autobasculanta 32 to
39 buc 2 x
Page | 117

Operator economic

- Un program de lucru (tip Gantt) pentru executia de lucrari cu descrierea pe scurt ale
activitatilor principale, aratand ordinea si durata in care Ofertantul isi propune sa
realizeze lucrarile.

Durată totală de execuţie a lucrarii reprezinta intervalul de timp în care se efectuează


toate activităţile acestuia, respectând toate interdependenţele dintre activităţi.
Prin graficul prezentat s-a stabilit termenele de începere pentru fiecare activitate în parte,
ţinând seama de restricţiile impuse de procesul tehnologic, duratele activităţilor şi
resursele disponibile
Graficul de executie cuprinde perioadele de efectuare a probelor si incercarilor,
antreprenorul se va asigura ca exista fronturi de lucru suficiente, astfel incat duratele
testelor sa nu decaleze termenele prevazute in graficul de executie.
Graficul a fost realizat in programul Project Manager, care permite nu numai
planificarea computerizata a timpului corelat cu resursele, dar si urmarirea indeplinirii
lucrarilor pe perioada executiei si identificarea activitatilor, astfel incat orice derapaj de la
grafic va fi rapid observat si va putea fi remediat eficient.
Drumul critic este evidentiat in partea grafica folosind culoarea rosie. Prin urmare task-
urile colorate cu rosu sunt considerate task-uri critice, iar suma duratei acestora
reprezinta durata drumului critic al proiectului nostru.
Toate activitatile descrise se vor desfasura cu respectarea timpilor tehnologici necesari
desfasurarii fiecarei activiati. Eventualele probleme aparute ca urmare a necorelarii
situatiei din teren cu situatia proiectata vor fi semnalate si solutionate in timp util de
dirigintele de santier angajat de beneficiar conform termenilor contractuali ce vor fi
angajati.
Programul de lucrări atașat prevede o durată pentru realizarea lucrării de 14 Luni și
consecutive, luându-se în considerare ca dată de începere,data întocmirii graficului,
Organizarea muncii a fost stabilita pe baza unui calendar care prevede săptămâna alcătuită
de 5 (cinci) zile de lucru din 7 (șapte), cu zilele de sâmbătă și duminică nelucrătoare, dar
lăsate totuși ca posibile zile lucrătoare de utilizat In caz de urgență In cazul In care este
necesara creșterea producției. Pentru executarea lucrărilor este prevăzută o singură tura
de lucru de 8 ore, cu excepția lucrărilor referitoare la excavații și terasamente pentru care
sunt prevăzute doua ture de lucru. În conformitate cu prevederile Normativului C16-1984
”NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRĂRILOR DE
CONSTRUCŢII ŞI A INSTALAŢIILOR AFERENTE”: 1.6. Perioada 15 noiembrie - 15 martie este
considerată „perioadă convenţională de timp friguros" deoarece în acest interval de timp apare
o probabilitate maximă ca frecvenţa zilelor friguroase să depăşească 90% din numărul total
de zile ale intervalului. In această perioadă este de asemenea maximă probabilitatea de apariţie
Page | 118

frecventă şi a celorlalte fenomene specifice menţionate la pct.1.5” se va prevedea în graficul de


execuție a lucrărilor o perioadă de sistare a lucrărilor în perioada 15.11.2021- 15.03.2022, dacă
este cazul.

Secventierea, derularea in timp si durata testelor.


Antreprenorul va realiza toate testele specificate in documentatia de executie,
in normativele in vigoare la acea data, precum si orice teste suplimentare ce pot fi solicitate de
Inginer, dupa cum urmeaza:
-Testele de betoane conform STAS 1275, STAS 6652/ si Normativ C 56-85, Normativ NE012-
99
-Testele de compactare a solului conform STAS 2912;
- Probe de presiune la conducte; probe de etanseitare;
Contractantul va tine evidenta tuturor testelor pe care le efectueaza conform Caietului de
sarcini si va prezenta copii ale rezultatelor acestor teste reprezentantulu, Sefului de Proiect
cat de curand e practice posibil dupa realizarea fiecarui test.
Testele,probele,masuratorile se vor realiza in conformitate cu Programul de control al
calitatii, verificari si incercari.
Testele la terminare se vor realiza dupa predarea documentelor post –executie.
Perioadele necesare elaborarii de documentatii pentru toate permisele si acordurile
necesare si pentru inaintarea acestora.
Inaintea inceperii oricarei excavatii Antreprenorul va obtine un permis de excavatii de la
Beneficiar. Antreprenorul va tine legatura cu acesta pentru a stabili numarul de permise
necesare si va asigura obtinerea lor in concordanta cu Graficul de executie.
Elaborarea si inaintarea de catre Antreprenor a documentatiilor pentru obtinerea permiselor
si acordurilor necesare executiei lucrarilor se va face in conformitate cu Conditiile
Contractuale. La indeplinirea obligatiilor Contractuale Antreprenorul va respecta Legile in
vigoare. Cu exceptia altor prevederi :
a. Beneficiarul a obtinut (sau va obtine ) aprobarile pentru planurile de
sistematizare, de zonare sau alte autorizatii similare pentru Lucrarile Permanente
si orice alte aprobari descrise in Caietul de sarcini ca fiind deja obtinute ( sau in
curs de obtinere) de catre Beneficiar; Beneficiarul va despagubi Antreprenorul si
il va proteja consecintelor datorate esecului obtinerii acestor aprobari: si
b. Antreprenorul va transmite toate instiintarile, va plati toate taxele, impozitele si
onorariile si va obtine toate autorizatiile, licentele si aprobarile in conformitate cu
Legile in vigoare pentru executia si terminarea lucrarilor si remedierea oricaror
defectiuni. Antreprenorul va despagubi Beneficiarul si il va proteja impotriva
consecintelor datorate neindeplinirii acestor obligatii.
Page | 119

Operator economic ,

DECLARAŢIE
PRIVIND GARANTIA LUCRARII

Subsemnatul reprezentant legal al , cu sediul in, Judetul, în calitate de ofertant la procedura de cerere de
oferte pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect Executie lucrari de reabilitare ,
modernizare in cadrul proiectului “Reabilitare , modernizare, extindere si dotare asezamantcultural in satul
Umbraresti, comuna Umbraresti, judetul Galati”, organizată de COMPANIA NATIONALA DE INVESTITII
SA, adresa postala: Strada Piata Natiunilor Unite, nr. 9 Bucuresti , Romania, declar că vom acorda o garantie a
lucrarilor executate de 3 ani (36 luni calendaristice) de la data intocmirii procesului -verbal de receptie la
terminarea lucrarilor.
De asemenea, in cazul in care societatea noastra va fi desemnata castigatoare vom constitui garantia
de buna executie.

Data 26.01.2021 Ofertant,


Page | 120

COMUNICARE CU BENEFICIARUL
IN PERIOADA DE GARANTIE A LUCRARII

Garantia este perioada de timp cuprinsa intre data terminarii lucrarilor (inchiderea
santierului) - cand se incheie un proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor si data
receptiei finale - cand se incheie un proces verbal de receptie finala.
Durata perioadei de garantie se stabileste in contractul dintre beneficiar si firma
constructoare. In cadrul acestei perioade, aceasta firma are obligatia sa inlature pe cheltuiala sa
toate deficientele aparute cauzate de nerespectarea clauzelor, specificatiilor contractuale si a
prevederilor/reglementarilor tehnice aplicabile.
In aceasta perioada, firma remediaza gratuit toate defectele aparute imputabile ei.
Garantia nu se ofera pentru utilizarea defectuoasa.
Garantia se pierde, in mod normal, daca dvs. executati lucrari ce afecteaza rezistenta
si stabilitatea constructiei fara acordul proiectantului.
Se recomanda ca lucrarile suplimentare, efectuate dupa receptia la terminarea lucrarilor,
sa fie executate de acelasi personal (aceeasi firma) cu care s-a executat lucrarea, pentru a
preveni situatiile de litigiu.
Garantiile pentru echipamentele cu care se doteaza constructia sunt cele prezentate in
certificatele de garantie ale producatorului echipamentului.
Obs:
 De regula garantia pentru echipamente se acorda de la data achizitionarii.
 Pentru anumite echipamente, furnizorii acorda garantie numai daca echipamentele sunt
puse in functiune de catre/in prezenta reprezentantilor lor.
In momentul cand beneficiarul semnaleaza constructorului remedierea unor probleme ivite la
lucrarile ce fac obiectul unui contract aflat in garantie, acesta impreuna cu proiectantul lucrarii in
max.24 ore va mobiliza o echipa specialisti si impreuna cu seful de santier, se vor deplasa la
fata locului unde vor stabili natura si cauzele problemelor aparute.
Daca se va stabili ca defectele aparute se datoreaza din vina constructorului atunci acesta va
trece imediat la remedierea acestora pe cheltuiala proprie,iar daca defectele sunt din vina
beneficiarului, atunci ele vor fi remediate pe cheltuiala acestuia.
Toate constatarile si hotararile luate in timpul evaluarii si dupa eliminarea defectelor, se
vor consemna in procese verbale,care vor fi semnate de beneficiar,constructor si proiectant.

Solutii prIvind postutilizarea constructiilor si urmarirea comportarii constructiilor in exploatare


conform normativ P130/99 si HG 766/97
Page | 121

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, interventiile in timp si postutilizarea


constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii in constrcutii .
Obiectul urmaririi comportarii in exploatare a constructiilor si a investitiilor in timp este evaluarea starii
tehnice a constructiilor si mentinerea aptitudini la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, interventiile in timp si postutilizarea
constructiilor reprezinta actiuni distincte complementare astfel:
A) urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face in vederea depistarii din timp a unor
dereglari care conduc la deminuarea aptitudinii la exploatare
B) interventiile in timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau imbunatatirea aptitudinii la
exploatare
C) postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de desfiintare a constructiilor in conditii de siguranta si
de recuperare eficienta a materialelor si a mediului
Toate aceste actiuni se realizeaza prin grija propietarului
A) Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face prin :
-urmarire curenta
-urmarire speciala
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiilor care
corelata cu activitatea de intretinere are scopul de a mentine aptitudinea la exploatare a acestora
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple de masurare
in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice specifice pe categorii de
lucrari si de constructii pe toata durata de existenta a constructiei.
Activitatile de urmarire curenta se efectueaza de catre personal propriu sau prin contract cu
persoane fizice avand pregatire tehnica in constructii cel putin la nivel mediul
Pentru drumurile si podurile de categoriile de importanta B si C , urmarirea curenta are ca
obiectiv mentinerea lor in parametrii tehnici proiectati. Constatarile facute cu ocazia urmaririi curente se
inscriu in fisa drumului sau a podului si se anexeaza la cartea tehnica a constructiei.
Urmarirea curenta la drumuri si poduri trebuie corelata cu activitatea de intretinere si reparatii si
consta in verificari si observatii cu privire la:
a) Starea tehnica a drumului. Defectiunile constatate vor fi mentionate deferentiat in functie de locul de
aparatie si anume:
-defectiuni ale suprafetei de rulare ;
-defectiuni ale imbracamintii sistemului rutier ;
-defectiuni ale structurii sistemului rutier ;
-defectiuni ale complexului rutier
b) Modul in care se desfasoara circulatia pe sectoarele pe care se executa lucrari
c) Calitatea lucrarilor ce se executa in regie sau antrepriza
d) Modul in care se respecta termenele de remediere stabilite in registrele de revizie si control
e) Stare si corectitudinea semnalizarii verticale si orizontale
f) Starea si corectitudinea semnalizarii punctelor de lucru de pe platforma sau zona drumului
Urmarirea curenta se realizeaza lunar pentru drumuri si autostrazi si semestrial la poduri , lucrari
de consolidari aparari de maluri si in mod obligatoriu dupa trecerea apelor mari de primavara si toamna
precum si dupa ploi torentiale , cutremure si accidente
Urmarirea speciala cuprinde investigatii specific regulate, periodice asupra unor parametrii ce
caracterizeaza constructia sau anumite parti ale ei stabiliti din faza de proiectare sau in urma unei
expertize tehnice
Urmarirea speciala se instituie la cererea propietarului sau a altor persoane juridice sau fizice
interesate, precum si pentru constructii aflate in exploatare cu evolutie periculoasa sau care se afla in
situatii deosebite din punct de vedere al sigurantei . Urmarirea speciala se realizeaza pe o perioada
stabilita pe baza unui proiect sau a unei proceduri specifice de catre personal tehnic de specialitate
atestat.
Urmarirea speciala nu conduce la intreruperea efectuarii urmaririi curente . La constatarea in
cursul activitatilor de urmarie curenta sau speciala a unor situatii care depasesc limitele stabilite sau se
considera ca pot afecta exploatarea in conditii de siguranta a constructiei , propietarul este obligat sa
solicite expertizarea tehnica.
Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor.
Investitorul are urmatoarele obligatii si raspunderi :
Page | 122

-stabileste impreuna cu proiectantul acele constructii care se supun urmaririi speciale ,asigura intocmirea
proiectului si predarea lui propietarilor instiintand despre aceasta si Inspectia de Stat in Constructii
-comunica propietarilor care preiau constructiile obligatiile care le revin in cadrul urmaririi speciale
Propietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-raspund de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor sub toate formele
-stipuleaza in contracte indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in exploatare a acestora,
la instrainarea sau inchirerea constructiilor
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-stabileste impreuna cu investitorii sau propietarii acele constructii care se supun urmaririi speciale
-elaboreaza pe baza de contract cu propietarul documentatiile tehnice pentru urmarirea curenta si
proiectul de urmarire speciala
Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa , sa
monteze conform proiectului si sa protejeze dispozitivele pentru urmarirea speciala pana la receptia
constructiilor dupa care le vor preda propietarului
Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu propietarul
privind activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor .
Persoanele care efectueaza urmarirea curenta si urmarirea speciala denumite responsabil cu
urmarirea comportarii constructiilor au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-sa cunoasca toate detaliile privind starea drumului sau a podului si sa tina la zi cartea tehnica a
constructiei inclusive jurnalul evenimentelor
-sa efectueze urmarirea curenta
-sa sesizeze propietarului sau administratorului situatiile care pot determina efectuarea unei expertize
tehnice
B) Interventiile in timp
Interventiile in timp asupra constructiilor au ca scop mentinerea fondului construit la nivelul
necesar al cerintelor si asigurarea functiiunilor construtiilor inclusiv prin extinderea sau modificarea
functiunilor initiale ca urmare a modernizarii
Lucrarile de interventie sunt:
-lucrari de intretinere datorata uzurii sau degradarii constructiilor
-lucrari de refacere determinate de producerea unor degradari importante
-lucrari de modernizare inclusiv extinderi determinate de schimbarea cerintelor fata de constructii sau a
functiunilor acestora
Propietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi privind interventiile in timp :
-asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni aparitia unor deteriorari importante
-asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau modernizare si verificarea tehnica a acestora
-asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor
Proiectantii au obligatia:
-elaboreaza pe baza de comenzi proiecte pentru lucrari de interventie asupra constructiilor in conformitate
cu prevederile legale
-elaboreaza caiete de sarcini si instructiuni special pentru lucrari de interventie
Executantii lucrarilor au obligatie sa respecte prevederile din proiectele elaborate in acest scop
luand toate masurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor
Utilizatorii constructiilor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor cele revin in cadrul
activitatii de interventii in timp in baza contractelor incheiate cu propietarii
C) Postutilizarea constructiilor

In vederea post –utilizarii constructiei, cu acordul beneficiarului, structura poate fi


prevazuta din start cu elemente care sa poata asigura consolidarea si rigidizarea acesteia fara
interventii costisitoare, in cazul consolidarilor obisnuite.
Pentru utilizarea constructiei dupa durata de serviciu, sunt necesare urmatoarele lucrari:
Lucrarile de demontare cuprind:
-dezechiparea constructiei
-demontarea peretilor despartitori
-demontarea tamplariei interioare si exterioare
-demontarea pardoselii
-demontarea terasei
Page | 123

-demontarea materialelor rezultate din demolare


-utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi

Lucrari de consolidare structura


Consolidarea propriu-zisa consta in prevederea unor pereti de compartimentare din beton
la care continuitatea cu structura este asigurata prin acele elemente sus mentionate. Acesti pereti
vor avea rol de rigidizare si ridicare a performantelor de rezistenta a structurii cu mijloace simple.
Recompartimentare functionala :
- Peretii existenti vor fi mentinuti se se va schimba doar functiunile
spatiilor existente.
Sistemele de instalatii propuse permit adaptarea la eventualele modificari de functional
impuse la schimbarea destinatiei sau in urma expertizelor.

Declansarea activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii incepe odata cu initierea
actiunii pentru desfiintarea acelei constructii
Aceasta activitate se efectueaza pe baza unor documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare
eliberata de autoritatile competente conform legii
Obligatii si raspunderi privind postutilizarea constructiilor
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-sa asigure fondurile necesare pentru proiectarea si executarea lucrarilor
-sa obtina avizele necesare si autorizatia de desfiintare
-sa incredinteze executarea lucrarilor unor persoane fizice sau juridice autorizate in constructii
-sa urmareasca respectarea conditiilor de calitate stabilite precum si reconditionarea si reciclarea in grad
cat mai ridicat a materialelor si a produselor rezultate din demontarea si demolarea constructiei
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-sa elaboreze pe baza de contract documentatia tehnica aferenta lucrarilor de demolare
-sa asigure prin solutii tehnice si tehnologice de demontare si demolare adoptate respectarea
prevederilor
Executantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-sa inceapa executarea lucrarilor de demolare numai pe baza autorizatiei de desfiintare si a
documentatiei tehnice verificate
-sa respecte prevederile din documentatia tehnica aferenta si din autorizatia de desfiintare
-sa realizeze conditiile de calitate prevazute in documentatia tehnica
-sa instruiasca personalul asupra procesului tehnologic ,asupra succesiunii fazelor si operatiunilor,
precum si asupra masurilor de protectie a muncii
-sa ia masurile de protectie a vecinatatilor prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a
socurilor, a degajarilor mari de praf precum si prin asigurarea accesului necesar la aceste vecinatati.

ELABORAT,
Responsabil MQ

S-ar putea să vă placă și