STRESUL OCUPATIONAL IN ACTIVITATEA DE JURNALIST

Coordonator:Conf.univ.dr. Alexandru IOAN

Obținerea si transmiterea informațiilor si dezvaluirilor,anchetele si investigatiile

jurnalistice au,de fiecare data, un mare preț.Datorită contribu ției aduse de jurnali ști, orice
informație este verificată și analizată de autoritatile competente.

Realitatea de zi cu zi ne arata clar că jurnaliștii pot plăti chiar cu pre țul vie ții sau libertatii
transmiterea imaginilor și informațiilor.Atacurile asupra jurnali știlor au devenit din ce în ce
mai numeroase si mai concentrate.

Conform datelor colectate de Institutul Interna țional de Presă (IPI) doar in anul 2022, 66
de jurnaliști de pe întreg mapamondul au fost uci și în legătură directă cu profesia lor,
pentru simplul fapt că au încercat să- și exercite meseria cu onestitate si devotament.
Numărul reprezintă o creștere abruptă, în compara ție cu cei 45 de jurnali ști uci și în anul
2021.
La data de 1 decembrie 2022,alti 363 de jurnalişti se aflau după gratii,acest fapt
reprezentand o creştere cu 20% faţă de anul 2021, precizeaza Comitetul pentru Protecţia
Jurnaliştilor (CPJ) in raportul publicat la sfarsitul anului trecut.. Este un fenomen foarte
ingrijorator deoarece reprezinta cel mai mare număr de ziaristi aflati in detentie la nivel
mondial din ultimii 30 de ani.
În general, jurnaliștii sunt plătiți prea prost pentru a- și permite un avocat.Astfel,o solu ție în
acest sens ar fi găsirea unui avocat care să îi reprezinte pro bono sau să solicite ajutor
financiar de la organizații precum Media Defence, European Centre for Press and Media
Freedom sau Reporters sans Frontieres.

Din pacate,la acest moment, există doar un număr nesemnificativ de avoca ți care
lucrează pro bono pentru jurnalisti, iar organiza țiile amintite mai sus oferă sume derizorii,
astfel încât va fi din ce în ce mai dificil pentru jurnali ști să găsească ajutor juridic si financiar,
pe măsură ce crește numărul de procese impotriva lor.

Entitatile si persoanele care hartuiesc jurnalistii, au fonduri considerabile de cheltuit pe

procese si câștigă indiferent de rezultatul acestora. Fie jurnalistul renun ță și elimină
articolul, fie acesta se confruntă cu un proces lung, de ani de zile, care este foarte costisitor
si obositor și astfel ziaristul este descurajat să mai facă alte investiga ții.
 In cursul anului trecut mai multe organizatii pentru drepturile omului și pentru afaceri
externe au atras atentia prin conferinte si intalniri asupra acestor situa ții deosebit de grave.

Cu toate acestea, pentru cei implicati in fenomen,jurnalismul ramane cea mai mare
placere din viata. Jurnalistul nu are program,jurnalist te nasti,jurnalist esti toata viata.

Libertatea presei este o condiție obligatorie pentru orice societate democratică. În centrul
democrației se află cetățenii activi și bine informați carora este imperios necesar sa li se
ofere informații corecte, punctuale,exacte și analize independente.
Uniunea Europeană a luat, în sfârșit, măsuri împotriva periculosului instrument al
proceselor strategice,prin care jurnalistii sunt hartuiti, (numite generic SLAPP), dar,dupa
cum bine stiti, politicienii din România au obiceiul de a trage de timp atunci când vine vorba
de transpunerea în practică a directivelor europene,care bineinteles nu le convin. In acest
caz este necesară o politică europeană unitara mai categorică.

Jurnalismul este un risc asumat, o activitate cu satisfactii efemere, la care este

imposibil sa renunti, realizata din pasiune si cu pasiune,doar de oameni hotarati care nu
percep frica si care fac eforturi deosebite pentru a rezista multiplelor forme de presiune cu
care se confrunta permanent. De foarte multe ori jurnaliștii devin ținte în justiție.De multe ori
devin victime care platesc pentru dezvaluirile prezentate si demonstrate.

In acesta bransa,ineditul apare zilnic,nimic nu te mai poate surprinde iar supraîncărcarea

şi presiunea timpului îşi pun brutal amprenta asupra vieţii profesionale, dar mai ales asupra
viaţii private a ziaristilor.

Impactul emoţional al situaţiilor critice întâlnite în viaţa de zi cu zi, programul neregulat,

orele de lucru târzii, sarcinile de munca solicitante, presiunea care provine din mediul intern
sau extern, ritmul activitatii, expunerea la violenta verbala si fizica si la hartuire, lipsa de
fair-play din bransa, discriminarea in redactii de tip autoritar - cu toate acestea se confrunta
un jurnalist.

Reportajele din zone de razboi,investigatii complexe in cazuri de coruptie si crima

organizata transfrontaliera ,dezvaluirea abuzurilor, cu multe ore de munca neintrerupta la
birou si pe teren, inseamna adrenalina la maxim, o multitudine de riscuri asumate,inamici
puternici,dar mai ales o serioasa sursa de stress.
 Nu lipsesc amenintarile telefonice, prin sms, cablurile taiate de la masina
personala,uneori masina incendiata, si mesaje de amenintare,inclusiv asupra familiei, cu
litere taiate din ziare si lipite pe foaie si transmise prin posta.

Stii la ce te expui, dar pe moment, nu constientizezi cat de mare este riscul pentru tine si
familia ta. Abia in noptile albe,destul de dese, in care nu poti sa adormi,din cauza stress-
ului, iti dai seama cat de aproape ti-a trecut glontul pe langa ureche.

Exista multa frustrare, de multe ori pare ca te bati cu morile de vant si ca acesta meserie
nu da startul niciunei schimbari in societate. Simti ca nu faci nimic util sau chiar nu
conteaza ceea ce faci.

Conform unor studii recente, meseriile din media se claseaza pe trei locuri dintr-un Top
10 al celor mai nesatisfacatoare meserii, la nivel international.

In aceste vremuri complicate,in Romania piata media este foarte confuza si tensionata
atat din cauza crizei financiare, cat si din cauza diferitelor tipuri de contracte de munca
practicate,majoritatea neasigurand jurnalistilor un trai decent, o minima siguranta a
locului,conditiilor si programului de munca iar din aceste motive,foarte multi ziaristi se
confrunta cu diverse greutati si provocari. Cei care rezista o fac pentru ca au o motivatie
foarte buna sau pur si simplu pentru ca simt ca sunt nascuti pentru acest job.

Lipsa de resurse financiare în cazul jurnaliștilor români în ceea ce prive ște reprezentarea
în instanță a fost semnalată într-un raport din 2022 al  Center for Media Pluralism and Media
Freedom.

Potrivit acestuia, majoritatea jurnaliștilor lucrează în condi ții precare, cu perspective

profesionale și financiare incerte iar factorii de stres sunt insuficient gestionati de angajatori.

O problemă identificată clar este lipsa unor inițiative parlamentare serioase, care să
abordeze provocările cu care se confruntă jurnalismul in ansamblu.

Sunt politicieni care atacă foarte dur,uneori rudimentar, jurnalismul combativ care îi face
să se simtă inconfortabil.
Situația este și mai gravă,la nivelul presei locale unde ziaristii se află și sub dominatia
șefilor lor și trebuie să facă față intereselor divergente și presiunilor din partea sistemului
judiciar, politic și a proprietarilor de media.

Procesele civile si penale afecteaza jurnalistii atât din punct de vedere mental, cât și
financiar. Unii avocați care apăra ziaristi sunt atrași în sfere politice. Oamenii de afaceri care
cumpăra publicitate în ziare pot fi pusi sub amenin țare politică.
 Prin intermediul banilor veniți de la partidele politice,oamenii de afaceri pot fi fortati să nu
mai colaboreze cu publicatii “incomode”,respectivele gazete si jurnalistii fiind izolati sau
neuralizati.Este finantata doar presa care nu deranjeaza si ridica osanale celor care isi
cumpara linistea pe bani multi.

Tendința sistemului este de a se opune modificărilor impuse de legislatia europeana.

Există, de asemenea si judecători care își asumă public afilieri politice, de și acest lucru este
interzis, și au o mare aversiune față de mass-media. Din acest motiv, chiar dacă UE impune
directive pentru protectia jurnalistilor, ar putea dura ceva timp până când ziaristii vor fi pe
deplin protejați de acțiuni abuzive impotriva lor,exercitate asa zisa Mafie si chiar de
anumite entitati ale statului.

O mare nedreptate,din pacate nu singura,este faptul ca in Romania stresul nu este

considerat boala profesionala.

Dincolo de experientele jurnalistilor romani, expertii specialisti sunt de acord ca in

Romania exista multiple probleme legate de cuantificare stresului angajatului, cu atat mai
mult in domeniul media.

"Noi suntem o tara unica pentru ca nu recunoastem stresul ca fiind cauza unui accident
de munca", a spus Anca Pricop - sef Serviciu Securitate si Sanatate in Munca in cadrul
Ministerului Muncii. Aceasta a adaugat ca Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii vor
incerca sa elaboreze o strategie nationala care sa abordeze legislatia muncii din
perspectiva confortului la locul de munca.

Raluca Iordache, psiholog in cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru

Protectia Muncii "Alexandru Darabont", a dezvaluit cateva dintre rezultatele unei cercetari la
nivel european privind stresul in randul jurnalistilor. Potrivit acestui studiu, aproximativ 10 la
suta din numarul jurnalistilor chestionati au avut episoade legate de epuizarea profesionala,
fata de media de 4 la suta din populatia activa generala.

Catalin Antohi