UNIVERSITATEA OVIDIUS

FACULTATEA DE TEOLOGIE
MASTER: ISTORIA CULTURII SI CIVILIZATIEI CRESTINE DIN SUD-ESTUL EUROPEI
MASTERAND: TURCU ( MIJA) MIHAELA
DISCURSUL RELIGIOS IN MASS-MEDIA
-RECENZIE-
LECT. DR. LILIANA NACLAD
Efectele !""-e#$! !"%&'! (%l%$ "$ "(c$et!t$$
Lucrarea de fata reprezinta o adevarata radiografie a istoriei post-
decembriste,analizandu-se expansiunea canalelor mediatice si diluarea
continutuluiinformatic potrivit evolutiei societatii romanesti spre globalizare si consumism.
Aceasta deschidere si oportunitate extraordinara pe care ne-a oferit-o schimbarea
regimuluitotalitaristncomunist, cu omulprofund democratic, a impartit societatea
romaneasca in doua: o parte a refuzat noutatea si nonconformismul mediatic, ramanand
cantonata pe o perceptie unica a informatiei, care venea de la un singur canal de comunicare
si care nu lasa locul interpretarilor; iar a doua parte, care a imbratisat mult prea repede si fara
sa inteleaga prea multe, cea a consumistilor de media care asteptau ziarul de dimineata asa
cum odinioara astepatu masina de paine in fata magazinului.
!ass-media ne afecteaza profund, deoarece ele constituie o prezenta constanta in viata
noastra. Afilierea familiara si prieteniile se schimba pe masura ce individul se maturizeaza si
trece prin diferitele etape ale vietii. "coala ocupa numai o perioada limitata de timp din
existenta noastra. #oar o parte din populatie frecventeaza, in mod regulat, biserica. $n antiteza
mass-media fac parte din viata noastra zilnica si ne insotesc din copilarie pana la moarte. $n
plus, mass-media au o universalitate pe care nu o are nici o alta institutie.
#in aceasta cauza, efectele comunicarii de masa asupra atitudinilor si
comportamentului uman sunt in atentia numeroaselor cercetari. %e fondul unor pareri variate,
cum ar fi: efectele sunt inexistente, foarte reduse, au cu neputinta de masurat, se impune o
concluzie generala: comunicarea de masa are efecte. &ste un fapt arhicunoscut, ca mass-media
contribuie esential la organizarea sistemului de valori si de credinte care tind sa se instaureze
ca norme pentru colectivitati 'nationale, regionale()*+,. #intr-o astfel de perspectiva, este
absurd sa se presupuna ca mass-media nu are efecte asupra publicului.
-rice analiza a efectelor mass-media are ca obiect publicul, inteles ca suma
indivizilor care sunt expusi mesa.elor presei si care suporta astfel o presiune ce poate conduce
la o schimbare mai mare sau mai mica a comportamentelor, valorilor si reprezentarilor
simbolice despre realitate*/,. $n continuare vom incerca sa analizam acest fenomen
controversat, tinta caruia este omul ca persoana si societatea ca comuniune. &xista o parere
care afirma, ca mass-media este modelata de evenimentele din societate in ansamblul
ei*0,. "untem perfect de acord cu aceasta afirmatie, dar sa nu uitam ca societatea moderna
este definita si chiar stapanita de produsele ei, intre care se numara si comunicarea de masa,
care isi datoreaza aparitia societatii industriale. 1ercetatorul canadian !arshall !cLuhan
sustine ca toate mi.loacele de comunicare 2 prin ele insele, indiferent de mesa.ul pe care il
comunica 2 exercita o influenta irezistibila asupra omului si societatii*3,. $nsa pe noi ne
intereseaza si continutul acestor mesa.e, de caracterul caruia depinde aparitia unor efecte
pozitive sau negative. #e asemenea, credem ca de efectele mass-media sunt legate
fenomenele secularizarii si globalizarii societatii contemporane, care la randul lor determina
cultura si mesa.ele mass-media.
!. Efectele &e te'e) "c%'t "$ &e te'e) l%)*
&xista tendinta cercetatorilor de a lua in considerare numai efectele pe termen scurt ale
mass-media si de a le ignora pe cele pe termen lung. Aceasta se explica prin natura efectelor
pe termen scurt, unde cauza si efectul sunt in proximitate temporala imediata, avand o
legatura clara, usor de definit si de cercetat. &fectele pe termen lung nu numai ca scapa din
atentie datorita intervalului mare intre cauza si efect, dar si ca ele imbraca forme nebanuite,
declansand alte procese paralele, ceea ce ingreuneaza detectarea si urmarirea lor. 1u toate
acestea, cele mai importante si cu cea mai mare incarcatura semantica sunt procesele care
declanseaza efectele pe termen lung.
#intre procesele cu efecte pe termen scurt ale mass-media, amintim in primul rand
cele de o importanta vitala pentru persoana umana si societate, cum ar fi: informarea 'stirile,
evenimentele, anunturile, publicitate, etc. care ne modeleaza si de multe ori ne impun o ordine
de zi, de exemplu: informati de buletinul meteo, noi ne programam un 4ee5-end sau o
activitate agricola); culturalizarea 'omul isi modifica preferintele culturale folosindu-se de
mass-media ca de o piata de desfacere a produselor culturale. "-a constatat ca atentia mass-
media asupra unui eveniment sau persoane neinsemnate are ca efect situarea lor in ierarhia
evenimentelor importante sau a persoanelor vedeta. #e asemenea, mi.loacele de comunicare
ofera despre societate si despre lume imagini incomplete, adesea deformate, care pot genera
sentimente si comportamente regretabile. !i.loacele de comunicare reprezinta deseori un
absurd mozaic de mici evenimente*6,.
7n exemplu al imaginii si informatiei deformate este in cazul prezentarii de catre
mass-media occidentala a evenimentelor dramatice din decembrie 89:9 din ;omania; astfel,
printre procedeele utilizate de presa- fie ea scrisa sau audiovizuala - a fost realizarea de
reporta.e din care sa reiasa ca locuitorii romani sunt privati de numeroase drepturi, printre
care dreptul la libera trecere a frontierei. <u putini au fost cei care, beneficiind de sansa de a
calatorii in strainatate, nu s-au mai intors. 7nii dintre cei care mergeau la un congres,
conferinta stiintifica sau intrecere sportiva in strainatate ramaneau acolo*=,.
$n 8: decembrie, ;omania si-a inchis granitele cu 7ngaria si $ugoslavia dupa ce in
prealabil in urma ciocnirilor dintre politie si populatie au murit cativa oameni. >ranitele au
fost inchise cu scopul de a nu se transmite in occident vesti despre cele ce se petreceau la
?imisoara. Agentia de presa iugoslava Taniug informa ca fortele securitatii romane au preluat
controlul orasului ?imisoara. $n fata Ambasadei romane din @udapesta au protestat +3 AAA de
refugiati unguri si romani. #e asemenea, cancelarul german, Belmuth Cohl, aflata in vizita la
@udapesta, si-a exprimat ingri.orarea pentru minoritatea germana in numar de peste +AA AAA.
A condamnat si nerespectarea drepturilor omului. -mologul sau, !i5lDs <Emeth afirma:
%oporul roman e interesat sa gaseasca cat mai repede cu putinta, un model care sa i se
potriveasca. "ingura cale este prin reforma, democratie si dezvoltare.*:,
La fel s-a procedat si in evaluarea victimelor regimului lui !ilosevici din Cosovo, unde se
spunea 'de catre mass-media) ca sunt inmormantati in zeci de gropi comune sute de albanezi
civili ucisi de armata sarba. $n realitate exista numai cateva astfel de locuri unde erau
inmormantati pana la +AA de civili de ambele etnii cazuti victime ale razboiului etnic din
Cosovo si bombardamentelor <.A.?.-. $n primul caz, inca putem vorbi de o eroare si
confuzie, insa in al doilea caz este vorba de un element al manipularii in care mass-media a
devenit instrumentul unor tendinte hegemonice, servind, astfel la impunerea unei ideologii si
la promovarea unor interese economice, politice si militare.
- inventie in domeniul manipularii subconstientului, care a starnit o controversa in
randul specialistilor si o fobie in randul societatii contemporane este tehnica perceptiei
subliminale. %erceptia subliminala este perceperea unui obiect la limita recunoasterii lui de
catre subiect din cauza departarii, luminarii slabe, neclaritatii etc.*9,. $n cazul
audiovizualului este vorba de niste imagini cu diferite produse sau sunete cu diferite mesa.e
care apar periodic pe ecran sau sunt inregistrate pe audiocasete intr-un flash de o durata atat
de redusa '8F8AA dintr-o secunda) incat nimeni sa nu o observe sau sa nu o auda. Aceste
mesa.e subtile sunt citite de subconstientul uman si, conform continutului, ii poate determina
comportamentul 'de exemplu: sa cumpere ceva, sa manance sau sa se relaxeze). %osibilitatile
deschise astfel publicitatii pareau atat de fantastice, dar si de prime.dioase incat 1omisia
Gederala a 1omunicatiilor din ".7.A. a interzis difuzarea unor astfel de mesa.e subliminale la
radio sau la televiziune. !ulti se intreaba, are oare eficienta acest gen de manipulare.
&xperimentele in privinta acestui fenomen si concluziile unor studii demonstreaza ca
mesa.ele subliminale pot avea unele rezultate semnificative doar atunci cand ele indeamna la
un comportament catre care acesta are de.a o inclinatie fireasca. #ar concluzia tuturor
experimentelor din acest domeniu este aceea ca efectul mesa.elor subliminale nu corespunde
asteptarilor si nu .ustifica adevarata psihoza manifestata in vanzari de milioane de dolari la
casetele audio si video cu astfel de mesa.e. %sihoza este intretinuta in mod artificial de
producatorii respectivelor marfuri si de comercianti*8A,. $nsa, pe noi ne ingri.oreaza nu atat
problema valabilitatii acestor concluzii, cat insasi tentatia de a actiona in secret asupra
publicului. Aceasta este o amenintare la adresa libertatii omului si societatii.
$ndustria mass-media, in obiectivele sale, urmareste producerea efectelor imediate sau
pe termen scurt asupra publicului din ratiune economica, intemeiata pe principiul echilibrului
intre cerere si oferta, in care produsul cultural cu efectul cel mai mare si constant va avea o
cerere pe piata, ceea ce va stimula oferta. #in acest punct de vedere, toate produsele mass-
media au un efect asupra noastra, altminteri nu le procuram, nu le acordam timpul si atentia
cuvenita. $n relatie de piata cu mass-media, omul-consumator poate sa-si creeze propriile
mass-media, selectand din oferta ceea ce il intereseaza. $n acest sens, mass-media contribuie,
nu atat la schimbarea radicala a unor opinii sau comportamente, cat la intarirea si confirmarea
celor existente sau la descoperirea celor latente. $n concluzie, omul cult va selecta emisiuni
sau rubrici bune si de valoare, iar omul needucat va petrece in fata mass-media toata ziua si se
va incarca cu un surogat de informatii si opinii, fara discernamant si ierarhizarea valorilor.
1redem ca efectele pe termen scurt ale mass-media depind in aceeasi masura de doi factori
principali: 8) calitatea sau valoare produsului mass-media; +) educatia si cererea omului-
consumator.
%utin altfel stau lucrurile in privinta efectelor mass-media pe termen lung. #aca in
primul caz, efectele sunt multe si individuale, totusi au un caracter relativ in fata libertatii
consumatorului mass-media de a selecta, a accepta sau a refuza informatia, de a o interpreta
in mod propriu etc. ; in cazul efectelor pe termen lung, mesa.ele au o influenta mai puternica,
iar caracterul acestor efecte este mult mai general si vizeaza intreaga societate.
$n primul rand ca productia si cultura promovata de mass-media actuala are ca efect pe
termen lung 2 depersonalizarea si individualizarea omului. Genomenul de masificare si de
aliniere la aceleasi cunostinte si valori este deosebit de periculos din punct de vedere
psihologic, moral si spiritual. $n fond, se produce un atac la adresa persoanei, se pericliteaza
unicitatea gandirii si simtirii, intimitatea spirituala, dreptul de a gandi si de a face altfel decat
o fac ceilalti*88,.
$n momentul in care toti avem acces la aceleasi cunostinte si valori, cand simtim ca si
altii, cand facem precum toti, cand vrem ceea ce vor si altii, riscul depersonalizarii devine
maxim, a.ungem o turma omogena, o masa usor de manevrat*8+,. %rin persoana intelegem o
fiinta concreta, inzestrata cu o constiinta de sine, constienta de identitatea si pozitia sa in
societate*8/,. -mul de masa nu mai are constiinta de sine, de identitatea sa, de creatura lui
#umnezeu, chemat la indumnezeire. %e plan social el nu-si cunoaste statutul sau si nici
responsabilitate asumata prin acest statut. $n cultura moderna se vorbeste despre om mai mult
ca de individ si nu ca persoana. ?ermenul de individ semnifica, in primul rand, caracterul de
sistem al organismului pe latura individualitatii acesteia. &ste o unitate vie care nu poate fi
dezmembrata fara a-si pierde identitatea. $ndivid este orice organism, inclusiv omul.
?ermenul nu desemneaza decat o prezenta si nu cuprinde descriptia sau evaluari. #e aceea,
cand folosesti termenul pentru a desemna pe unul sau mai multi oameni apare si o nuanta de
indiferenta, daca nu de dispret*80,. #eci, asistam la o civilizatie si cultura care dispretuiesc
omul si-l vede ca pe un necesar pentru a functionarea civilizatiei tehnice.
$n al doilea rand este vorba de crearea lumii virtuale care nu are nici o legatura cu
lumea reala, cu creatia lui #umnezeu. !a.oritatea cercetatorilor comunicarii de masa afirma
ca mass-media mai mult creeaza o viziune asupra lumii, o lume proprie, decat se ocupa cu
observarea obiectiva a ei. %eisa.ul mediatic propune o viziune caleidoscopica asupra lucrurilor
si evenimentelor. Adesea mass-media amesteca realitatea cu fictiunea 'mai bine zis
minciuna). #iversitatea subiectelor prezentate ne arunca in oceanul incertitudinilor. $n ierarhia
valorilor totul este amestecat; transmisiuni sportive, emisiuni de divertisment, suferintele
oamenilor si problemele lor existentiale. ;ealitatea tinde sa fie inlocuita astfel cu disimularea,
omul devine un privitor absent, incapabil de o actiune adecvata situatiei reale pe care nu o
cunoaste. Astfel, diabolic, mass-media atrage gandirea umana catre o viziune meta-realista,
care ne departeaza de realitatea lumii iminente si 1reatorului ei*83,.
$n al treilea rand, mass-media contribuie la formarea generatiilor fara valori morale cu
constiinta autosuficientei. !i.loacele de comunicare in masa propaga cu precadere valori
morale grosiere, hedoniste si utilitariste: erotismul, egoismul, frumusetea fizica feminina sau
masculina, violenta, dragostea, scandalurile, traficul de influenta politica etc., adica tot ceea
ce starneste interesul publicului. Aceste realitati au un impact cu consecinte foarte grave in
constiinta si comportamentul mai ales al copiilor si tinerilor, categoria sociala cea mai usor de
cucerit, carora li se formeaza tipare de gandire si comportament adaptate la o etica fara
constrangeri si pre.udecati. &i gasesc in persona.ele mediatizate modele pe care vor sa le
copie si sa le urmeze. '() Astazi, nici presa, nici televiziunea, nici radioul, nici
cinematograful nu mai garanteaza, prin ceea ce emit, formarea convingerilor si .udecatilor
morale care sa determine o conduita umana sanatoasa si ordinea in viata personala, familiala
si sociala*86,.
$n al patrulea rand, si cel mai important efect al comunicarii de masa este atrofierea
capacitatii de comunicare interpersonala ceea ce duce la dezintegrarea comuniunii umane. $n
contextul dezvoltarii spectaculoase a noilor mi.loace de comunicare, cand mobilitatea
informationala contribuie la aparitia unui nou univers, numit simplu: cHberspace 'lumea
tehnicii inteligente si al informaticii), oamenii intra in dialog prin terminale si retele
informatice care leaga planeta printr-o comunicare puternic informatizata*8=,. ?impul alocat
relatiilor si comunicarii interumane scade drastic. <umai in ;omania, in anul 8993 conform
unor sonda.e mersul in vizita de mai multe ori pe saptamana constituia numai 80I din
populatia, pe cand vizionarea programelor ?.J. sau audierea programelor radio din aceeasi
categorie constituia :3I, respectiv =+I *8:,. $ngri.oreaza faptul ca parintii nu mai au timp
pentru educarea copiilor, iar copiii prefera companiei parintilor pe cea a televizorului si
calculatorului. -mul contemporan isi gaseste mai usor limba. comun cu tehnica, sau in cel
mai bun caz, cu lumea vegetala si animala decat cu semenul sau. #in cauza lipsei educatiei
comunicationale tinerii se integreaza cu dificultate in societatea contemporana, iar unii dintre
ei cad prada noilor miscari religioase unde isi cauta compensarea golului din sfera
comunicarii interumane. -mul tehnicii este omul artificial, omul izolat, este omul
suferintei, iar mass-media ii aduce contributia la marirea suferintei existentiale 2 lipsa
comunicarii si comuniunii reale.

+. Sec%l!'$,!'e! "$ !""-e#$!

(La noi sporeste numarul celor care se intereseaza mai mult de cele materiale decat
de cele spirituale, cu atat mai mult cu cat cultura secularizata europeana exercita o puternica
influenta asupra societatii romanesti in contextul procesului de integrare europeana. Gie ca
este vorba de cinematograf, fie ca este vorba de televiziune, de presa sau publicitate, toate
tind, in ma.oritatea cazurilor, sa orienteze omul mai mult spre realitati pamantesti decat spre
cele ceresti*89,.
La baza procesului de secularizare se afla ideea de autonomie a omului fata de lumea
care, dupa parerea unor teologi 'precum teologul german Griedrich >ogarten), este o
consecinta legitima a credintei crestine, pentru ca ea elibereaza pe om de puterile si
constrangerile lumii. %entru un crestin lumea este creatia lui #umnezeu si de aici decurge
secularizarea lumii si autonomia omului fata de lume*+A,. Autonomia omului in raport cu
lumea are o dubla conotatie: pozitiva si negativa. 1and autonomia este participativa, adica
are o conotatie pozitiva, intrucat este asumata in comuniune cu Bristos, ea conduce la
secularizarea si la umanizarea omului; cand autonomia se transforma in afirmare egoista
de sine, adica are o conotatie negativa, ea se opune credintei crestine si conduce la
secularism, atitudine care transforma lumea intr-o realitate ultima, prin care omul crede ca-
si poate trai viata in plenitudinea sa*+8,.
#e aceasta conotatie negativa este legat intelesul uzual al cuvantului secularizare si
sintagmei culturii sau societatea secularizata. %rocesul de secularizare a lumii a furnizat
progresul uimitor al stiintei si tehnologiei, dar, in acelasi timp, a condus la degradarea
ecologica a mediului ambiant. 1onceptia scolastica, in care omul este prezentat ca stapanul si
modelatorul creatiei dupa placul sau, uitand de responsabilitatea lui fata de #umnezeu 2
Atotstapanitorul, a dezechilibrat evolutia societatii in defavoarea vietii spirituale. -mul din
nou s-a lipsit de cele pamantesti, proiectand pe #umnezeu undeva in transcendent, fara drept
de apel si amestec. $zolarea #ivinitatii in transcendent a dus inevitabil la autonomia omului si
ratiunii umane fata de #umnezeu*++,.
-mul a devenit centrul intereselor si aspiratiilor sale, autosuficient si stapan siesi.
Aceasta a favorizat aparitia iluminismului care sta la baza civilizatiei si culturii occidentale si
a comunismului ateu 2 cea mai grava boala a spiritului uman. Asistam astfel la o reintoarcere
'revolutie) a omului la panteismul precrestin, care inchide omul in imanenta lumii create,
fiindca face abstractie de transcendenta lui dumnezeu. %e aceasta cale omul, care se simte
mandru de cuceririle lui stiintifice si tehnologice, de dominatia lumii vazute, isi pierde
libertatea interioara si devine sclavul unor forte irationale, spirite si patimi, care-i transforma
viata interioara intr-un adevarat cosmar si-l desfigureaza din punct de vedere spiritual*+/,.
Acum ca niciodata este actuala avertizarea !antuitorului: 1e-i foloseste omului daca
dobandeste lumea, dar isi pierde sufletul sau K '!atei 86,+6).
1e legatura are fenomenul secularizarii cu mass-media K 2 s-ar intreba pe buna
dreptate un om neavizat. "untem datori sa raspundem ca, aceasta legatura nu numai ca exista,
manifestata in cultura secularizata propagata de mass-media, ci are si un caracter intern.
!ass-media nascuta in lumea tehnologica, intr-o lume cu #umnezeu absent, promoveaza
valorile legate de sursa sa generatoare. Avand un caracter industrial, mass-media reprezinta
un sistem calculat, bazat pe principii de mar5eting si concurenta libera. %entru existenta sa,
ele trebuie sa ofere niste produse culturale concrete, palpabile, pentru a fi cumparate de
publicul-consumator. #e aici rezulta tendinta valorilor culturii mass-media catre placeri
imediate si concrete. %rin difuzarea acestor non-spirituale, mass-media contribuie esential la
procesul de secularizare a societatii intregi, cu toate institutiile ei. $n spatiul est-european,
unde procesul de tehnicizare si individualizare era incetinit de regimul comunist, dupa
prabusirea lui intre 89::-89:9, s-a simtit cel mai bine procesul si efectele secularizarii. %aralel
cu revigorarea vietii spirituale din aceste tari, s-a manifestat si inclinatia de a copia modul de
viata si valorile occidentale. $n locul cultului muncii si creatiei s-a instaurat cultul distractiei,
in locul traditiilor si valorilor 2 libertatea democratica, in locul bucuriilor sufletesti 2
placerile trupesti. Aproape totul din continutul mass-media seduce si ne indeamna a trai
clipa, de-a savura prezentul, insa o clipa si un prezent creat de mass-media. -mul nu mai e o
fiinta imanenta, care fuge de vesnicie. -mul secularizat care traieste in aceasta lume in asa fel
parca n-ar exista #umnezeu prezent in lume, se ascunde nu numai de "lava Lui, ci si de
chipurile "lavei Lui care sunt sfintii. $n locul lor s-a instaurat cultul vedetelor care sunt
venerate si vazute de sute de mii de admiratori, insa ele sunt incapabile sa-i vada, sfintii,
dimpotriva, se aratau in public rar, dar erau vazatori cu duhul si cunosteau pe multi dintre
semenii lor. %entru multi dintre noi sunt mai familiare numele de actori ca: @rad %itt, "haron
"tone, "Hlvester "tallone, #emi !oore sau de fotbalisti ca: ;aducioiu, Bagi, %opescu etc,
insa putini cunosc viata sau macar numele unor sfinti precum: "f. $acob Bozevitul, "f.
?eodora de la "ihla, "f. "ofronie de la 1iora, "f. #aniil "ihastrul etc. , care au avut o
contributie ma.ora in viata sociala si spirituala a poporului roman.
Limba.ul secularizat al tehnologiei audio-vizualului influenteaza si determina din
ce in ce mai mult modul de a gandi si de a comporta a omului. !ass-media abuzeaza in mod
deliberat si universal de omul modern. A.utate de culoare si ingeniozitate, televiziunea,
radioul sau pagina tiparita fac din fiecare suflet omenesc o tinta a propagandei lor*+0,. $n
fata acestei evolutii ingri.oratoare, numai spiritualitatea crestina poate elibera omul de sub
domnia placerilor sensibile care il dizolva din punct de vedere duhovnicesc, pentru a-l inalta
spre asemanarea cu #umnezeu.

c. A&('t%l !""-e#$! l! fe)(e)%l #e *l(+!l$,!'e
Lumea moderna se caracterizeaza, atat in planul economic, cat si in acela al politicii
sau culturii prin globalizare. %entru a defini globalizarea avem la dispozitie mai multe trasee.
%robabil ca cel mai utilizabil este cel al lui >iddens, care descrie acest fenomen ca fiind o
modernitate intensificata. Aceasta rezumare clarificatoare are avanta.ul de a fi intuitiva
pentru ca nu ne ramane decat sa ridicam modernitatea la patrat ca sa obtinem
globalizarea*+3,. 1e inseamna aceasta modernitate intensificata K <u avem scop de a
defini termenii, insa credem ca e necesar sa clarificam o realitate care se impune in toate
sferele vietii sociale. %utem sa definim modernitatea ca o cultura originala pe care o impune
societatii moderne o dezvoltare specifica si rapida. <u o putem defini astfel pentru ca
modernitatea este rodul civilizatiei tehnocrate si seculariste. Genomenul globalizarii isi are
radacinile in aspiratia civilizatiei moderne, in scopul urmarit. $n dorinta de a clarifica acest
scop, <ichifor 1rainic se intreaba: daca civilizatia are un inteles material de aplicare a puterii
omenesti sa infranga vra.masia pamantului si sa-l stapaneasca, ce este oare mai firesc si mai
logic decat sa vedem in aceasta notiune un asalt continuu si gigantic al omenirii de a recuceri,
de a reface pe fata globului pierdutul paradis pamantesc*+6,. 1u alte cuvinte scopul
civilizatiei moderne este instaurarea ordinii paradisiace globale, iar fenomenul globalizarii
este procesul acestei aspiratii.
1ercetand acest fenomen ambiguu, cercetatorii fac distinctia intre globalizare,
siglobalism. Globalizarea implica faptul ca ceva creste, fara a se putea distinge limitele
'initiale sauFsi finale). #espre globalizare e greu de vorbit, dat fiind faptul ca nu avem distanta
necesara, ci suntem inauntrul ei. Globalismul este o stare de fapt, este o conditie care poate
creste sau descreste, care ne e exterioara*+=,. "unt diferite forme de globalism: cultural,
social, militar, economic; insa toate aceste forme depind fundamental de globalismul
circulatiei informatiei si a comunicarii.
$n era globalizarii, prin extensiunea lipsita de precedent a structurilor de comunicare
'televiziune, telegraf, telefon, internet, sateliti etc.) s-a realizat efectul unei virtuale anulari a
constrangerilor spatio-temporale, ceea ce a antrenat o nemaiintalnita activizare a relatiilor
interumane la nivel extra-local. Begel spunea ca citirea de dimineata a cotidianului a devenit
pentru omul modern un fel de rugaciune zilnica. 1u atat mai mult, conectarea zilnica 'prin
stiri) la pulsul vietii globale a omului contemporan are semnificatia unei estompari a
comunicarii prin rugaciune ca un orizont infinit, substituit cu redundanta comunicarii in
orizontul finit al lumii intregi.
!cLuhan constatand comprimarea spatio-temporala si descriindu-i efectele, a impus
conceptul de sat global: Avem o noua lume, cu un puls unitar, in care toti traim
deodata. Toti am devenit vecinii tuturor, %laneta a devenit un sat, iar noi am devenit
consateni mondiali. ?rebuie sa fim realisti: ceea ce s-a castigat in extensiune s-a pierdut in
adancime, iar din acest punct de vedere, ideea de sat este o simpla fictiune, flatus vocis,
pentru cine cunoaste profunzimea relationala din cadrul asezamintelor satesti. Apoi, este clar
ca exista miliarde de oameni neprezenti pe retelele de comunicatie transnationale,
dezmostenitii globalizarii, exclusi de la pulsul unitar al noii lumi*+:,.
7n forum al comunicatorilor din America Latina, care a avut loc in anul 899/, arata ca
93I din numarul de calculatoare de pe glob se gasesc in tarile dezvoltate. #e asemenea, trei
patrimi din populatia lumii care locuieste in celelalte state beneficiaza numai de /AI din
numarul ziarelor care apareau in acea perioada. Aproape =3I din regiunile globului resimt o
penurie de carti si, la modul general, lipsa mi.loacelor moderne de comunicare. %rin
intermediul statisticilor putem afla, de asemenea, ca cititorul ne4-Hor5ez consuma
duminical aceeasi cantitate de hartie imprimata ca si un african timp de un an de zile, iar in
metropola ?o5Ho exista mai multe posturi telefonice decat in intregul continent negru. Gluxul
noutatilor de pe intreaga planeta 'mai precis 96I) este controlat de patru mari agentii de
informatii*+9,. #in aceasta perspectiva, identitatea culturala a tarilor si zonelor in curs de
dezvoltare este amenintata de fluxul de informatii si produse de divertisment vandute ieftin de
marile companii. Acest proces conduce la o omogenizare sau sincronizare culturala,
fenomen care, in latura sa pozitiva, permite acestor tari sa aiba acces la ideile, valorile si
produsele care circula in lumea dezvoltata, dar care, in latura sa negativa, genereaza
abandonarea valorilor si bunurilor culturale proprii, cosmopolitismul ieftin si alinierea
culturala*/A,.
?ermenii de comunicare si globalizare nu sunt noi pentru experienta crestina. #e
la inceput, din timpul epocii apostolice, @iserica a inteles, urmand porunca !antuitorului
$isus Bristos, sa armonizeze propovaduirea 'comunicarea) cu universalitatea 'globalizarea F
ecumenicitatea). !ai mult, cele doua aspecte se vor dovedi inseparabile pentru autentica
prezenta in istorie @isericii, rostul acesteia fiind, in contrast cu lumea precrestina, tocmai de a
armoniza localul cu universalul, apartenenta la comuniunea @isericii locale cu apartenenta la
comuniunea @isericii universale*/8,. #e aceea @iserica pune problema globalizarii si
comunicarii in alti termeni. >andirea crestina se uita dincolo de atractivitatea sclipitoare a
tehnicii, cauta sensul dincolo de butoane asa cum cauta persoana umana dincolo de vocea de
la telefon sau imaginea de pe internet*/+,. Alternativa @isericii la globalism secular este
oferirea lumii unui alt fel de globalism 2 cel al "fantului #uh*//,.

*8, !ihai 1oman, op.cit. p.8A6
*+, >uH Lochard, Benri @oHer, Comunicarea mediatica, traducerea in limba romana de
@ogdan >eangalau, $nstitutul &uropean, $asi, 899:, p.88
*/, !ihai 1oman, op.cit., p.8+3
*0, !elvin L. #eGleur, "andra @all-;o5each, op.cit., p.8+9
*3, !arshall !cLuhan, op.cit., p.++=
*6, Ibidem, p.8A3
*=, $oan "curtu, Revolutia Romana din Decembrie 199 in Context Intenational, @ucuresti,
&ditura &nciclopedica L &ditura $nstitutului ;evolutiei ;omane din #ecembrie 89:9, +AA6, p
8+:
*:, Revolutia romana vazuta de ziaristi americanisi englezi ".1. Belicon @anat ".A. 8998
p. :
*9, Jalentin !oga, !erceptia subliminala, in P('%)c! I%+$'$$, - revista de spiritualitate
crestin ortodoxa, nr.8, 899:, p.+8
*8A, @ogdan Giceac, op.cit., p.8:A
*88, 1onf. 7niv. #r. 1onstantin 1ucos, "fectele malefice ale culturii mediatice, in periodic de
gandire crestina, -$"e'$c! "$ &'(+leele .'e$$, $asi anul '8), 899:, nr.+, p.6
*8+, %r. $onel %istea, #ass$media demonizata, in C'e#$)t! O't(#(/!, anul $$$, decembrie
8999, nr. 8+ '/0), p.83
*8/, Jasile %avelescu, Culmi si abisuri ale personalitatii, &ditura &nciclopedica ;omana,
89=6, p.+6
*80, %aul %opescu <evean, !ielu Mlate, ?inca 1retu, !si%ologie, @ucuresti, &ditura #idactica
si %edagogica, 8990, p.836
*83, %r. <icolae #ascalu, op.cit. , p.93-96
*86, %r. >eorge !ariuta, #ass$media si tineretul & pericol si alternative, in C!)#el!
M(l#(.e$, anul J$$$, februarie +AA8, nr. +, p.8=
*8=, %r. <icolae #ascalu, op.cit., p.::
*8:, Aceste date au fost oferite de $;"-% pe baza interviurilor efectuate asupra esantionului
de 8A9: de persoane selectionate in 88A puncte de esantionare din 6+ de localitati, citat de
Aurelian @ondrea, op. cit., p. 80:-838
*89, %r. %rof. #r. #umitru %opescu, Transfigurare si secularizare. #isiunea 'isericii intr$o
lume secularizata, in St%#$$ Te(l(*$ce, seria a $$-a, anul NLJ$, 8990, nr. 8-/, p./3
*+A, %r. 1onf. >heorghe %opa, op.cit., p.83
*+8, Ibidem, p.8=
*++, %r. %rof. #r. #umitru %opescu, op.cit., p./=
*+/, Ibidem, p./9
*+0, %r. %rof. #umitru @uduianu, 'iserica si mass$media, in Gl!"%l A#e.!'%l%$, anul $N,
iulie-septembrie, 899:, nr. 9+-90, p.60
*+3, Jlad !uresan, (natomia Globalizarii, in Re)!"te'e!, anul N$, iunie +AAA, nr. 6, '8+6),
p.0
*+6, <ichifor 1rainic, op.cit., p.+38
*+=, <icolae %aun, Globalizarea) cauza sau efect *, in Re)!"te'e!, anul N$, ,iunie +AAA, nr.
+6 '8+6) p.3
*+:, Jlad !uresan, op.cit., p.0
*+9, %r. <icolae #ascalu, op.cit., p.9:-99
*/A, !ihai 1oman, op.cit., p.808
*/8, ;adu %reda, #area +aramitare, in Re)!"te'e!, anul N$, iunie +AAA, nr. 6, '8+6), p./
*/+, Ibidem
*//, Ibidem