ANALIZA CRITICĂ A UNUI ARTICOL

LECT. DR. CLAUDIA BORCA |FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI|

NUME STUDENT : Bădăi Andreea

TITLU ARTICOL : The impact of the diagnosis of autism in parents of children

AUTOR : Rosa Martinsa *, Inês Bonitoa , Ana Andradea , Carlos Albuquerquea , Claudia Chavesa

SURSA: titlu revista/ Procedia - Social and Behavioral Sciences 171 ( 2015), pag 121 – 125
nr. / an apariție : https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042815001275

D DETALIERE
CRITERII DE EVALUARE A
I. EVALUAREA SECȚIUNII INTRODUCTIVE
I.1. Este clar care este problema (tema Tema acestui studiu este impactul pe care îl are autismul
specifică) investigată în studiu? asupra părinților și a surorilor/fraților copilului diagnosticat cu
DA
această formă de tulburare.

I.2. Se precizează de ce este importantă Studierea acestei probleme este importantă deoarece în
studierea problemei? urma acestei diagnosticări viața de familie a acestora se va
DA
schimba profund, cu perturbări grave in reorganizarea și
ajustarea acestei noi realități.

I.3. Este prezentată o sinteză scurtă a DA

cercetărilor anterioare relevante
pentru problema aleasă
Stoneman (1988) a declarat că frații mai mari, în special
surorile copiilor cu întârzieri cognitive în dezvoltare, au asumat
mai multă responsabilitate pentru îngrijirea fratelui afectat
decât pentru cel sănătos.
Într-un studiu realizat de Bagenholm , Gillberg (2006) și
Pereira (2009) s-a constat că frații autiștilor au tendința să fie
mai preocupați de viitor, se simt mai singuri și au mai multe
probleme în relațiile cu alți copii.
Ferreira. (2009) a raportat că cei care au frați/surori cu boli
cronice, cum ar fi autismul, trebuie să se ocupe de o gamă
mare de emoții, de izolarea de familie și de diverse schimbări
de zi cu zi. Prin urmare, au nevoia de a fi ajutați să treacă prin
această experiență.

I.4. Sunt definite conceptual constructele DA Autismul (tulburare mentală care se încadrează în
relevante? tulburările de dezvoltare pervazive; caracterizat prin afectarea
calitativă, severă în mai multe domenii de dezvoltare, cum ar fi
abilitatea de interacționare, de comunicare sau pot apărea
probleme în cazul comportamentelor, intereselor și a

CRITERII DE EVALUARE
I.5. Sunt prezentate obiectivele de
cercetare?
II. EVALUAREA METODOLOGIEI
II.1. Este prezentată compoziția
eșantionului?
II.2. Este precizat modul în care a fost
selectat eșantionul?
II.3. Sunt precizate instrumentele utilizate
în cercetare?
II.4. Sunt prezentate ipotezele de
cercetare?
III. EVALUAREA REZULTATELOR
III.1. Sunt prezentați indicatorii
statistici corespunzători tehnicii
statistice prezentate?
D DETALIERE
A
activităților stereotipice)
DA Aceste studiu dorește să evalueze calitatea vieții a
copiilor/adoleșcenților care au în familie un frate/soră
diagnosticat/ă cu autism; să descopere care este opinia
acestora despre impactul pe care îl are autismul asupra
familiei lor și care este asocierea între variabilele
sociodemografice și opinia lor privind impactul autismului
asupra familiei și a calității vieții participanților.
DA Acest eșantion este format din 68 adolescenți, frați ai
persoanelor cu autism. Dintre care 40 au fost de origine
feminina iar 28 de origine masculină.
DA Aceștia au fost selectați prin intermediul Asociației
portugheze pentru tulburări de dezvoltare și autism din orașul
Viseu, Portugalia.
DA
Datele au fost prelucrate utilizând Pachetul Statistic pentru
Științele Sociale versiunea 17.0 pentru Windows cu măsuri
descriptive și teste parametrice și neparametrice.
DA S-a plecat de la premisa că familia este un grup social
primar, care joacă un rol determinant în formarea și
dezvoltarea individuală cât și în domeniul afectiv, cognitiv și
psihologic. Cu toate acestea, întregul ciclu al familiei se
schimbă atunci când un copil se naște cu un handicap. Astfel,
aceștia sunt nevoiți să se rearanjeze, să adauge noi așteptări și
să creeze noi realități.
DA 35,3 – din al treilea ciclu școlar
23,5% - cei în școala gimnazială
17,6%- din primul ciclu școlar
-Universitate
5,9%- al doilea ciclu școlar
Dintre aceștia: 90,9% -au frați
2
 D DETALIERE
CRITERII DE EVALUARE A
35,7%- au surori
29,1%- se referă la integrarea bunicii în casa lor
Calitatea vieții: 175,52 de puncte
Deviația standardă: 31,2 (M=67,51; Sd=12,0)

III.2. Indicatorii statistici sunt însoțiți de DA Calitatea vieții a fost evaluată printr-o scală ce include 52
scurte explicații descriptive pentru a de itemi care poate să se întindă pornind de la 52 de puncte
facilita înțelegerea rezultatelor până la 260.
obținute?
III.3. Sunt prezentate rezultatele DA Rezultatele obținute sunt prezentate cu ajutorul
obținute? indicatorilor statistici.
III.4. Graficele și tabelele sunt DA În urma tabelului prezentat, putem observa că valorile cele
prezentate? mai înalte sunt poziționate în funcție de provocări, problemele
economice și de starea generală de umor. Iar valorile scăzute
sunt cele care corespund timpului liber, prietenilor și a
mediului școlar.

IV. EVALUAREA DISCUȚIILOR

IV.1. Sunt prezentate pe scurt ipotezele DA Calitatea vieții a copiilor / adolescenților ce au frați cu
și rezultatele obținute autism este satisfacătoare, din punct de vedere a provocărilor,
problemelor economice și a starii generale de umor. Cele mai
afectate aspecte sunt în legătură cu timpul liber, prietenii și
mediul școlar. Astfel, calitatea vieții este mai bună la băieții cu
vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani, care participă la primul și al
doilea ciclu scolar ,a căror cunoștințe au fost date nu doar de
părinții lor, ci și de alte persoane.
Și nu în ultimul rând s-a constatat faptul că fetele se implică
mult mai mult în viața personală decât băieții.
IV.2. Este oferită o explicație pentru NU
rezultatele obținute?
IV.3. Se leagă aceste explicații de teoria DA Dovezile din acest studiu confirmă multitudinea de factori
prezentată în partea introductivă? implicați în caliatea vieții a unei familii. Fiecare dintre acestea
având propriul său rol în influențarea existenței lor.
IV.4. Sunt prezentate sugestii pentru DA În urma rezultatelor, acest studiu ne invită să reflectăm noi
cercetările viitoare? strategii care permit o mai bună înțelegere, facilitând stabilirea
formării de programe de intervenție informațională, menite să
promoveze calitatea vieții a acestor subiecți.
IV.5. Sunt prezentate limitele studiului DA Este un studiu non-experimental, descriptiv și corelațional

3
 D DETALIERE
CRITERII DE EVALUARE A
respectiv? care a folosit o metodologie cantitativă

IV.6. Sunt precizate concluziile DA Majoritatea părinților atunci când au conștientizat

cercetării? gravitatea diagnosticului de autism, au avut sentimente de
surpriză revoltă, respingere, tristețe. Se presupune foarte clar
că această condiție le-a afectat viața, spre deosebire de 17,4%
care neagă această interferență.