Otpusturile

Update 2017

Otpustul (sl. отпуст) sau, mai rar, Apolisul (gr. απολυσις - „trimitere, slobozire, plecare”)
sau Încheierea este porţiunea finală din slujba religioasă în care preotul sau episcopul slujitor dă
binecuvântarea finală, solemnă, credincioşilor. Otpustul nu se face la slujbele la care nu
prezidează preotul sau episcopul.

Încheierea (otpustul) are două forme. Sfânta Liturghie, Vecernia Mare şi Utrenia slujite duminica
sau de sărbători care includ şi citiri din Sfânta Evanghelie la Utrenie folosesc otpustul mare.
Celelalte slujbe ale zilei se termină cu o formă redusă numită otpustul mic.

Otpustul (încheierea) poate conţine elemente variabile determinate de ziua săptămânii, perioada
liturgică, praznicul zilei, de slujba care se face sau în funcţie de sfântul de hram al bisericii.

Un exemplu de încheiere mare a Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur într-o duminică
obişnuită este următorul: Cel ce a înviat din morţi, Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru,
pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor
Apostoli, ale Sfântului (N) (al cărui hram îl poartă biserica), ale celui între sfinţi Părintelui
nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, ale Sfântului (N), a cărui pomenire
o săvârşim, ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana, şi pentru ale tuturor
sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor.

Orice otpust se introduce printr-o formulă pregătitoare

I. Introducerea la Otpust

a) Formula dezvoltată a introducerii otpusturilor:

Pr.- “Înţelepciune”;
Str. – “Părinte Binecuvintează”;
Pr. – “Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna acum si pururea si
în vecii vecilor”;
Str. – “Amin. Întăreşte Dumnezeule, sfânta si …”
Pr. – “Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, miluieşte’ne pe noi”
Str. – “Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii”….;
In perioada Penticostarului, irmosul cantarii a 9-a: “Lumineaza’te…”;
Pr. – “Slava Tie Hristoase, Dumnezeul nostru, nadejdea noastra, Slava Tie”;
Str. – “Slava Tatălui si Fiului si Sfântului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin. Doamne miluieşte x3, Părinte Binecuvintează”;
Apoi urmează otpustul propriu-zis.
Aceasta introducere a otpustului se săvarseste la: Vecernie, Utrenie, Tedeum,
Sfeştanie, Înmormântare, Parastas si la toate slujbele la care introducerea se face cu:
“Înţelepciune!”.

[1]
 b) Formula prescurtata de introducere a otpusturilor:
Pr. – “Slavă Ţie, Hristoase, Dumnezeule, nădejdea noastră, slava Ţie!”;
Str. – “Slava… si acum…, Doamne miluieşte x3, părinte Binecuvintează!”
Si urmează cuvenitul otpust.
Aceasta introducere a otpustului se foloseşte la: Sf. Liturghie, la toate Sf. Taine, Ceasuri,
Miezonoptica, Pavecernita, Acatist, Paraclis si la toate slujbele la care nu se zice, inainte de
otpust: “Intelepciune!”.

II. Otpustul propriu-zis este de 3 feluri: mic, mare şi special

A. Otpustul mic
Pr.: – “Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile preacuratei Maicii
Sale si ale tuturor sfinţilor, sa ne miluiască si sa ne mântuiască pe noi ca un bun si
de oameni iubitor”
- Nu se face pomenire nominală de sfinţi
- Cel mai simplu otpust
- Se foloseşte la Ceasul al IX-lea, Vecernie mica, Miezonoptica, Proscomidie,
Pavecerniţa mica, rugăciunile de dimineaţa, seara, Acatiste, Paraclise, si alte ierurgii.
- Daca este duminica, se începe cu: “Cel ce a inviat din morti, adevaratul ….”

B. Otpustul mare
Spre deosebire de otpustul mic mai cuprinde in umatoarea ordine:
- 1. Numele Sfântului zilei săptămânale:
-Luni: - Sf. Ingeri:“…Cu folosinţele cinstitelor, cerestilor, netrupestilor
Puteri ingeresti…”;
-Marti:- Sf. Ioan Botezatorul: “…Ale cinstitului, maritului Prooroc si
Inaintemergator Ioan Botezatorul…”;
-Miercuri: -Sf. Cruce:“..Cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci..”
-Joi: - Sf. Apostoli si Sf. Nicolae: “…Ale Sfintilor, maritilor, si intru tot
Laudatilor Apostoli, ale celui intre Sfinti
Parintelui nostru Nicolae, Arhiepiscopul
Mirelor Lichiei, facatorul de minuni…”;
-Vineri: - la fel ca si miercuri;
-Sambata: - Sf. Apostoli, Mucenici, Preacuviosi Parinti: “…ale Sfintilor,
Maritilor si intru tot laudatilor Apostoli, ale sfintilor,
Maritilor si bunilor biruitori mucenici, ale preacuvioşilor
Si de Dumnezeu purtătorilor părinţilor nostri…”;
- 2. Al Sfântului care este hramul bisericii;
- 3. Al Sfântului zilei din Minei, Sinaxar;
- 4. Ale Sfinţilor, drepţilor si dumnezeieştilor Părinţi Ioachim si Ana;
- 5. Si pentru rugăciunile tuturor sfinţilor, sa ne miluiască si sa ne mântuiască pe noi,
ca un bun si de oameni iubitor”.
La Liturghie se intercalează si numele autorului Liturghiei.
Acest otpust se foloseşte la Vecernie, Utrenie, Liturghie, Tedeum, Sfeştanie si la
unele ierurgii care au notat la sfârşitul rânduielii lor însemnarea ”Otpustul zilei”.

[2]
C. Otpusturi speciale
- Se rostesc la praznicele împaratesti, in Săptămâna Patimilor, in Saptamana Luminata,
in Duminica Tomii, la Sfintele Taine (Botez, Cununie, Maslu), la unele ierurgii,
înmormântare, parastas;
- Aceste otpusturi speciale se rostesc in ziua praznicului si pana in zilele de la odovania
praznicului, inclusiv;
- In duminicile după praznic se rosteşte otpustul duminicii;
- La otpusturile speciale nu se pomenesc sfinţii zilelor respective;
- Otpusturile la praznicele Maicii Domnului sunt identice cu otpustul mic, nu se
menţionează evenimentul prăznuit, ci simplu;
- La Botez otpustul începe: “Cel ce in Iordan de la Ioan a primit a Se boteza, pentru
mântuirea noastră”, adăugându-se intre pomenirea Nascatoarei de Dumnezeu si cea a
tuturor sfintilor: “…cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci …”;
- La Cununie otpustul începe: “Cel ce cu venirea Sa in Cana Galileii a aratat nunta
cinstita, Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu…” apoi sunt pomeniti Sf. Imparati
Constantin si Elena si Sf. Mare Mucenic Procopie;
- La Maslu otpustul este ca si cel al zilei de miercuri si vineri, cu deosebirea ca nu se
pomeneşte sfântul hramului si nici cel al Mineiului din ziua respectiva, ci in locul lor
se pomeneşte Sf. Apostol Iacob, ruda Domnului;
- La înmormântare avem otpustul zilei de sâmbăta, cu deosebirea ca începe cu:
“Cel ce a înviat din morţi, Hristos adevăratul Dumnezeul nostru, …” si se pomeneşte
Sf. şi Dreptul Lazăr, cel înviat a patra zi din morţi;
- La parastas avem otpustul înmormântării, cu deosebirea ca nu se pomeneşte Sf. şi
Dreptul Lazăr.
Obs.: - la orice slujba, otpustul îl spune preotul cu fata către credincioşi, se închina mai
întâi către icoana Mântuitorului apoi către cea a Maicii Domnului de pe iconostas.

La finalul Otpustului se adaugă “Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri

….”

+++

[3]