CANON DE RUGACIUNE LA IESIREA SUFLETULUI

Pacatosiulor, fiind adevarata scapare si spre mine, acum

arata-te, Curata si cu mila ta ma izbaveste din mainile
Psamul 50 dracilor, care ma inconjoara ca niste caini multi.

Cantarea I Si acum...

Ca pe uscat umbland Israel, cu picioarele prin adanc, pe Iata vremea ajutorului, iata vremea folosintei tale, iata,
gonaciul faraon vazand-ul innecandu-se, striga: Cantam Biruitoare, vremea pentru care ziua si noaptea cadeam
lui Dumnezeu cantare de biruinta. cu caldura si ma rugam tie.

Stih: Izbaveste-ma, Curata, de muncirea diavolilor. Cantarea III

Intocmai cu picaturile ploii, zilele mele, rele si putine, cu Nu este sfant cu esti Tu, Doamne, Dumnezeul meu, care
trecerea anilor, scazand cate putin, acum se sfarsira. inalti crucea crecinciosilor Tai, Bunule si ii intaresti pe
Stapana, ajuta-ma. piatra marturisirii Tale.

Cu a ta buna milostivire, cu multe indurarile tale, De departe mai inainte vazand, Stapana, ziua aceasta si
biruitoare, apleca-te cu mila in acest infricosat ceas si toate acestea de acum, gandeam mereu cu lacrimi
stai inaintea mea, Ajutatoare nebiruita. fierbinti sa nu ma uiti.

Cuprins este acum sufletul meu de frica mare, cutremur Inconjuratu-m-au salbaticii lupi, racnind si vor sa ma
nespus si durere,acum cand iese el din trup. Curata, rapeasca si sa ma rupa cu amar, dar dintii si maselele lor
mangaie-l ca o buna. zdrobeste-le, Curata si ma mantuieste.

Slava...
Sfarsitu-s-a acum organul cel cuvantator - limba se leaga
si glasul se stinge, dar intru zdrobirea inimii, te rog,
Mantuitoarea mea, izbaveste-ma.
Slava...
Pleaca spre mine urechea Ta, Maica Dumnezeului meu,
din inaltimea slavei tale, ceea ce esti buna, asculta
suspinarea mea si intinde-mi mana.
Si acum...
Nu-ti intoarce de la mine indurarile tale cele multe si nu
inchide milostivirea si iubirea ta de oameni, ceea ce esti
curata si puternic ajutatoare, ci stai acum inaintea mea si
in ziua judecatii ma pomeste.
Cantarea IV
Hristos imi e putere, Domn si Dumnezeu, cinstita
Biserica, cu buna cuviinta striga Tie, cantand din stiinta
curata, in Dumnezeu praznuind.
Cursul lacrimilor sa-mi fie acum spalare pacatelor, ceea
ce esti buna, primind zdrobirea inimii mele, ca in tine,
Fecioara, intarindu-mi nadejdea, doara cumva ma vei
izbavi de infricosata munca a focului, ca insasi esti
izvorul bunatatilor, de Dumnezeu nascatoare.
Ceea ce esti nenuntita si fara de pacate, tuturor celor ce
sunt in nevoi scapare, Fecioara nevinovata, tu sa-mi fii
mie folositoare in ceasul intrebarii.
Tinzand preacuratele tale maini ca aripile porumbitei
sfintite, sub acoperamantul si umbra acelora, acopera-
ma, Fecioara.
Slava...
De boierii vazduhului, de muncitorii nemilosi, care-mi tin
calea cea infricosata, de cuvantul cel neindurator al
intrebatorului, ajuta-ma a trece fara oprire cand voi
pleca de pe pamant.
Si acum...
Iata, Stapana, ma intampina frica de care ma si temeam,
iata, nevoie mare m cuprinde, in care te rog sa-mi fii
ajutatoare, nadejdea mantuirii mele.
 Cantarea V
Cu lumina Ta cea Dumnezeiasca, Bunule, sufletele care
nadajduiesc spre Tine, cu dragoste ma rog, lumineaza-le,
vazandu-Te pe Tine Cuvantul lui Dumnezeu scotandu-i
din intunericul pacatului.
Nu ma uita, ceea ce esti buna, nu-ti intoarce fata ta de la
mine, roaba ta, ci ma asculta acum, ca ma chinuiesc si ia
aminte la sufletul meu si-l izbaveste.
Rudele mele, cele dupa trup si fratii mei, cei dupa Duh,
soti, prieteni, impreuna cunoscuti, plangeti, suspinati,
tanguiti ca, iata, de voi acum ma despart.
Acum nu-i cine sa ma izbaveasca si sa-mi ajute,
intradevar nimeni nu mai este, tu imi ajuta Stapana, ca
sa nu fiu prins in mainile vrajmasilor mei ca omul fara
ajutor.
Slava...
Intrand, sfintii mei ingeri, stati inaintea Judecatorului
Hristos, plecandu-va genunchii vostrii, cu plans strigati
lui Dumnezeu: Miluieste, Facatorule a toate, lucrul
mainilor Tale si nu-l osandi pe el, Bunule.
Si acum...
Plecandu-va Biruitoarei si Prea Curatei Maici a Domnului,
rugati ca sa-si plece ganunchile cu voi si sa-L plece spre
mila pe Dumnezeu, ca fiindu-i maica si hranitoare.
Cantarea VI
Vazand marea acestei vieti, ridicandu-se de viforul
primejdiilor, la adapostirea ta alerg si strig Tie: scoate
din stricaciune viata mea, mult Milostive.
Gura imi tacu si limba nu graieste ce inima simte si focul
dinlauntrul meu ma aprinde si toata fiinta mea, cu
glasuri negraite, pe tine, Fecioara, te cheama.
Cauta spre mine, de sus, Maica lui Dumnezeu si cu mine
te pleaca acum, pogoara-te spre a mea cercetare, ca
vazandu-te din trup, bucurandu-ma voi iesi.
Dezlegandu-mi-se incheieturile, se desface firea
pamanteasca si toata intocmirea trupeasca si suferinta
grea si stransoare imi fac.
Slava...

Muta-ma, Stapana, in mainile sfintite si curate ale
sfintilor ingeri, ca acoperindu-ma sub aripile lor, sa nu
vad chipurile dracilor intunecati.
Si acum...
Nu m-am ingrijit sa-mi pregatesc sufletul, sa-mi cumpar
ulei, adica fapte bune, candela mea cea stinsa si
neluminoasa aprinde-o cu sfantul ulei al milei tale.
Sufletul meu, sufletul meu, scoala prin pocainta, sfarsitul
se apropie si nevoie iti va fi a raspunde, deci te
desteapta, ca sa te crute Hristos Dumnezeu, Cela ce e
pretutindenea si toate le umple.
Cantarea VII
Ingerul a racorit cuptorul tinerilor evreiesti, iar pe
haldeeni i-a ars porunca lui Dumnezeu si pe muncitor l-a
silit a canta: Binecuvantat esti, Doamne Dumnezeule, in
veci.
Noaptea mortii m-a gasit nepregatit, intunericul si ceata
m-au cuprins, trimite mila ta, Stapana, sa calatoareasca
cu mine pe calea cea lunga si infricosata.
Iata, toate zilele mele s-au stins in desert, dupa cumn
este scris si anii mei in desertaciune au trecut, iar laturile
mortii celei amare, care m-au cuprins, strang sufletul
meu.
Multimea pacatelor mele sa nu poata birui a ta multa
indurare, Stapana, ci numai sa ma inconjoare mila ta si
aceea sa-mi acopere toate faradelegile.
Slava...
Ducandu-ma de aici, mult indatorat si tulburat, sufletul
sta mut si se infricoseaza, pe care mangaie-l, Prea
Curata, cu a ta aratare.
Si acum...
De la nici unul din cei ce ma ingrijesc in scarba mea nu
aflu mangaiere, Biruitoare, ca toti apropiatii si cunoscutii
mei, dinpreuna acum ma lasara, dar tu, nadejdea mea,
nicidecum sa nu ma parasesti.
 Cantarea VIII
Din piatra izvorasti sfintilor roua, iar jertfa dreptului arse
si apa, ca toate le faci, Hristoase, cate vrei, prin care sa
inaltam pe Domnul in veci.
Ca maica a lui Dumnezeu, iubitorul de oameni, cu ochiul
bland si milostiv, cauta spre mine, cand se desparte
sufletul meu de trup, ca intru toti vecii sa te slavesc,
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu.
Grabeste a ma scapa de cetele barbarilor, cele fara de
trup si a deschide vazduhul, luandu-ma catre cer, ca sa te
maresc in veci, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu.
Ceea ce ai nascut pe Dumnezeu, Atottiitorul, vamile cele
amare ale incepatorului rautatii, goneste-le departe de
la mine, cand va trebui sa ma sfarsesc, ca-n veci sa te
maresc, Nascatoare de Dumnezeu.
Slava...
In glasul cel de apoi al trambitei celei mari, in fata
judecatii celei infricosatoare si groaznice, cand vor invia
toti, pomeneste-ma atunci, Preasfanta Nascatoare de
Dumnezeu.
Si acum...
De la camara cea inalta a Domnului Hristos, trimitand
darul tau de sus, daruieste-mi, Stapana Nascatoare de
Dumnezeu, sa ma ajute in ziua necazului, casa te maresc
in veci.
Cantarea IX
Pe Dumnezeu, oamenilor, nu este cu putinta a-L vedea,
spre care nu cuteaza a cauta ostile ingeresti, iar prin tine,
Nascatoare de Dumnezeu, Cuvantul s-a intrupat, pe care
marindu-L cu cetele ingeresti, pe tine te fericim.
O, cum voi vedea pe cel nevazut, cum voi rabda acea
vedere infricosata, cum voi indraznii a deschide ochii,
cum voi indrazni a vedea pe Stapanul meu, pe care
neincetat, din tinerete, L-am amarat.
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, cauta cu mila spre
a mea smerenie, primind rugaciunea mea cea de pe
urma si din chinurile focului cel vesnic, nevoieste-te a ma
izbavi.
Spurcand casele cele sfinte si spurcandu-mi si casa mea
cea trupesca, pe tine, intrutot Curata, casa lui
Dumnezeu, te rog, Maica Sfanta Fecioara, sufletul meu
izbaveste-l de intunericul cel grozav si de arderea cea
cumplita a gheenei.

Slava...

Vad aproape sfarsitul vietii mele si, aducandu-mi aminte

de cugetele cele stricate ale stiintei, acum ma ranesc ca
niste sageti. Apleaca-te spre mila si-mi fii folositoare,
ceea ce esti grabnica ajutatoare.

Si acum...

Intoarce-L spre mila pe Fiul lui Dumnezeu, Imparatul

ingerilor cel Prea Vesnic, Care s-a facut om din cinstit
sangele tau si milostivete-L, Fecioara, spre chinuitul meu
suflet, ca sa poata iesi din ticalosul meu trup.

Urmeaza Molifta, pe care o zice preotul la iesirea sufletului.