TRATAREA COPIILOR

CU AUTISM

Elev DONAC
NICOLETA
SCOALA
POSTLICEALA
APRENDIS
Tulburarile din spectrul autismului (TSA)
reprezinta un grup de afectiuni complexe
de dezvoltare a creierului. Termenul
acopera mai multe boli, inclusiv tulburarea
autista, sindromul Asperger si sindromul
Rett. Aceste tulburari se manifesta prin
dificultati in interactiunea si comunicarea
sociala, o gama restransa de interese si
activitati, ce au caracter repetitiv. De cele
mai multe ori, sunt diagnosticate in
copilarie, in jurul varstei de doi ani, si
persista in adolescenta si la maturitate. Pe
termen lung, pot aparea probleme la
scoala, la locul de munca si in societate.
De cele mai multe ori, sunt diagnosticate in
copilarie, in jurul varstei de doi ani, si persista
in adolescenta si la maturitate. Pe termen lung,
pot aparea probleme la scoala, la locul de
munca si in societate, in general. Un numar
redus de copii se dezvolta normal in primul an
de viata, iar apoi trec printr-o perioada de
regres, intre 18 si 24 de luni de viata. Desi nu
exista un antidot pentru autism, tratamentul
timpuriu poate imbunatati considerabil viata
multor copii. In continuare, poti citi mai multe
despre cauzele si factorii de risc, simptomele
bolii, principalele forme de autism, cum este
diagnosticat si cum se trateaza.
Cauze
Nu se cunoaste cu exactitate cauza autismului. Avand in
vedere complexitatea bolii, diversitatea si gradele
diferite de severitate ale simptomelor, se crede ca
genele si factorii de mediu joaca un rol determinant in
aparitia autismului.
Genele – mai multe gene sunt implicate in tulburarile din
spectrul autismului. Pentru unii copii, autismul este
asociat cu o boala genetica, asa cum se intampla in
cazul sindromului Rett sau al sindromului X fragil. Pentru
alti copii, mutatiile genetice pot creste riscul de aparitie
a bolii. In alte cazuri, genele pot afecta dezvoltarea
creierului sau modul de comunicare dintre neuroni si/sau
pot determina severitatea simptomelor. Unele mutatii
genetice sunt mostenite, in timp ce altele apar spontan,
fara o cauza determinata.
Factorii de mediu – cercetarile inca sunt in curs,
insa se crede ca factori precum infectiile virale,
medicamentele (de exemplu, acidul valproic si
talidomida) sau complicatiile din timpul sarcinii ori
chiar poluantii din aer ar putea juca un rol in
declansarea autismului.

Una dintre cele mai populare controverse este

legatura dintre autism si vaccinurile din copilarie.
In ciuda studiilor amanuntite, nu s-au descoperit
date reale, care sa ateste o astfel de legatura. De
fapt, studiul de la care a pornit aceasta discutie a
fost retras, deoarece a avut o proiectare deficitara
si folosea metode puse sub semnul intrebarii de
catre cercetatorii care au dorit sa repete
experimentele.
Factori de risc
Pe langa factorii de mai sus, despre care
se considera ca sunt implicati in aparitia
autismului, exista si o serie de factori
care se crede ca ar influenta dezvoltarea
bolii. Acestia includ:
Ereditatea – copiii care au un frate cu
autism au un risc mai mare de a dezvolta
boala. De asemenea, este posibil ca
parintii sau alte rude ale copilului sa aiba
probleme minore de socializare sau
comunicare si/sau sa adopte
comportamente specifice bolii.
Tratament
Tratamentul autismului este folosit pentru ameliorarea
simptomelor si pentru a ajuta la dezvoltarea
comportamentala a copilului si nu vindeca boala

Terapie comportamentala si verbala

Tulburarea de spectru autist poate afecta orice familie,
indiferent de zona geografica, rasa, etnie sau nivel de
educatie. Terapia comportamentala si verbala nu
vindeca boala, insa interventia timpurie intensiva
poate ajuta pana la 50% dintre copii sa aiba o viata
independenta.
Terapia va ajuta copilul sa vorbeasca in mod
structurat, sa se comporte si sa fie independent. In
absenta terapiei, simptomele se agraveaza in timp si
pot duce la necesitatea de institutionalizare a viitorului
adult.
Una dintre cele mai cunoscute
forme de terapie este analiza
aplicata a comportamentului (ABA
sau Applied Behavior Analysis).
Aceasta consta in insusirea treptata
si mecanica a unor comportamente,
gesturi si activitati si inlaturarea
celor rigide, specifice bolii.
Alte forme de terapie sunt TEACCH
(Treatment and Education of
Autistic and Communication
Handicapped Children) si PECS
(Picture Exchange Communication
System).
TEACCH se refera la dezvoltarea potentialului de
comunicare si autonomie al copilului. Nu este un
sistem de invatare, ci de management al
comportamentului, avand drept obiectiv obtinerea
cooperarii din partea sa. De asemenea, programul
vizeaza organizarea programului zilnic si mai
multa predictibilitate pentru copilul autist.
PECS dezvolta comunicarea la copiii cu autism,
prin intermediul unui sistem de imagini.
Copiii care nu vorbesc pana la varsta de 4-5 ani
au nevoie de un sistem complex de comunicare,
ce nu poate fi intuit de parinti. Neputand vorbi,
copiii au in continuare nevoie sa comunice, iar
acest lucru se poate realiza prin imagini ce
denumesc lucruri pe care acestia vor sa le
transmita: apa, mancare, jucarii, toaleta, somn,
durere.
Este foarte important sa intelegem cum se
manifesta autismul si ce implicatii are in
familie dar si in societate.
Este deasemenea important, ca
interventia sa fi facuta devreme (se poate
incepe un program de terapie si inainte de
2 ani) astfel incat simptomele autismului sa
nu se accentueze. Pe masura ce copilul
creste deficitele si problemele
comportamentale se accentueaza. Cu cat
se va incepe mai devreme terapia, cu atat
mai usor sunt de modelat comportamentele
problematice si de invatat abilitati
caracteristice varstei.
Preventie
Autismul nu poate fi prevenit,
insa interventia timpurie ajuta
la imbunatatirea
comportamentului, sustine
invatarea si dezvoltarea
capacitatii de comunicare. Desi
boala nu poate fi vindecata,
copiii pot invata sa devina
functionali si sa dobandeasca o
independenta cel putin
partiala.
ABA este singura metoda cu rezultate concrete in
recuperarea copiilor cu Tulburari de spectru autist
– acest lucru este demonstrat prin studii in ultimele
decenii.
Eficienta aplicabilitatii ABA (Applied Behavior
Analysis) a
dus la dorinta organizarii conferintei in scopul
cunoasterii
si aprofundarii principiilor de aplicare ale acestei
metode,
de catre o arie cat mai larga de beneficiari directi
in
calitate de parinti ai copiilor sau indirect in calitate
de
terapeut, medic, educator sau student.
Daca parintii nu sunt informati referitor la
ce inseamna autismul si cat de important
este sa inceapa terapia devreme, acestia
pierd timp pretios pentru copil; timp in care
simptomele de tip autist se intensifica.
Parintele poate deasemena sa nege
problema copilului, aici jucand un rol
negativ familia extinsa si apropiatii
care nu inteleg nici ei la randul lor
problema si recomanda familiei
sa mai astepte “totul va fi bine”.
ABA este o stiinta a comportamentului uman.
Prin aplicarea sistematica a interventiilor
bazate pe principiile invatari are scopul
de a imbunatatii comportamentele
adaptative si achizitiile necesare
adaptarii la mediu.
 Analiza comportamentala aplicata este o
tehnica prin care se evaluaza mediul in care
traieste o persoana, apoi se fac anumite
schimbari cu scopul de a produce
imbunatatiri semnificative in
comportamentul uman, in sensul adaptarii
acestuia la cerintele mediului social.
Include observarea directa,
analiza functionala a relatiei
dintre mediu si comportament.
 ABA utilizeaza antecedentele
si consecintele unui
comportament pentru a
produce modificari dezirabile
ale acestuia.
 ABA NU ESTE O TERAPIE
NUMAI PENTRU AUTISM!!!
SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI
MAJORI

Varsta copilului la intrarea in program;

Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere
a abstractului
si autostimularile;
Gradul de implicare al familiei;
Profesionalismul echipei si coordonatorului.

Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele – vom sti

dupa aproximativ 6 luni

care este potentialul copilului. Trebuie sa ne bazam pe fapte

concrete, pe achizitii pentru a da un prognostic .
Rolul familiei in procesul de recuperare

Implicarea familiei este vitala in procesul de recuperare –

progresul
va fi mult mai mare atunci cand familia va fi implicata activ
si va
respecta deciziile luate de coorodonator.
Familia trebuie sa asiste periodic la sesiuni de terapie
pentru a prelua modalitatea de comunicare cu copilul.
Este foarte important sa cunoasca toate programele
copilului pentru a putea face generalizarea in timpul liber.
Este deasemenea importanta interventia asupra
comportamentelor neadecvate si
dezvoltarea autonomiei.
Pentru a se mentine o relatie eficienta de colaborare este
foarte important ca familia sa comunice coordonatorului si
echipei asteptarile referitoare la copil si rezultatele terapiei.
Echipa terapeutica
Este foarte important ca fiecare copil sa aiba cel
putin doi terapeuti.
Informarea si pregatire continua sunt aspecte ce tin
de formarea
profesionala ulterioara.

Receptarea feedback-lui si folosirea lui constructiva

va duce la imbunatatirea modalitatii de lucru si
formarea profesionala ulterioara.
Comunicarea dificultatilor catre coodonator si
participarea activa in gasirea solutiilor atunci cand
apar dificultati de invatare sau probleme de
comportament.
Interesul in tratament si evolutia copilului. Bun
jucator in echipa in paralel cu bunul lucru cu copilul.
Colaborarea cu gradinita/ scoala

Care sunt abilitatile minime pe care copilul trebuie

sa le aiba pentru a merge la gradinita?

Sa poata sta pe scaun la cerere o perioada de

timp (la inceput mai mica, dar care va creste
progresiv);
Sa aiba abilitati de imitare (sa imite actiunile
celorlalti copii si / sau ale educatoarei);
Sa raspunda la instructiuni simple;
Sa poata raspunde la intrebarea “Ce vrei?” -
verbal sau cu un sistem alternative de
comunicare;
 Sa poata bea cu cana si sa manance cu lingura;
Pentru ca balanta sa se echilibreze anumite reguli
trebuie respectate:

Tratamentul sa se faca in mediul copilului (acasa,

gradinita, etc.);

Parintii sa fie implicati activ;

Tratamentul sa fie intensiv si sa acopere toate ariile

deficitare;

Analistii comportamentali sa fie foarte bine pregatiti;

Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine

instruita;
Consecintele comportamentelor neadecvate trebuie
oferite contingent;
Trebuie sa existe echilibru intre nivelul cerintelor din
terapie si nivelul cerintelor familiei.
Exista un numar mare de copii inclusi intr-un
program terapeutic insa, nu putem vorbi de
rezultatele de mai sus pentru ca nu respecta
regulile
de baza:
Nu reusesc sa faca minimul de ore pe zi din
motive
financiare;
Familia nu este implicata activ;
Au inceput programul terapeutic dupa
varsta de 4 ani;
Nu se respecta consecvent deciziile de
modificare a
comportametelor neadecvate.
Sunt cazuri cand copilul poate fi recuperat facand un
numar mic de ore de terapie, insa aici vorbim de intarzieri
in dezvoltare (cu anumite simptome de spectru autist) sau
Sindrom Asperger.

Este foarte important ca aceste cazuri

sa fie considerate exceptii, pentru a
nu da celorlalte familii sperante false.
Copiii care incep terapia ABA dupa
varsta patru ani isi pot dezvolta
abilitatile sociale, anumite abilitati
academice si
mai important, abilitati de viata. Ei pot
sa devina, in multe
cazuri, relativ independenti.
Copiii care au tulburari de spectru autist au
nevoie de atentie, dragoste si rabdare, ca orice
copil, chiar daca nu sunt capabili sa comunice
acest lucru. Studiile arata ca implicarea
parintilor si a altor persoane apropiate in
terapia copiilor bolnavi da rezultate foarte
bune. Terapia intensiva, inca de la varsta de
doi ani, cu implicarea parintilor, poate
reduce semnificativ simptomele asociate
autismului, datorita plasticitatii cerebrale,
specifice in perioada de dezvoltare timpurie.
Autismul nu are antidot, insa
diagnosticarea timpurie a bolii, precum
si interventia intensiva, prin terapie
comportamentala si de comunicare,
ajuta la imbunatatirea calitatii vietii.