SUPORT CURS Tehnici de Analiza Comportamentala Aplicata - Digital

Tehnici de analiză
comportamentală aplicată
în tulburările de spectru autist
60 ore de formare – 60 credite COPSI
SUPORT DE CURS l Principii de bază în ABA
MODUL 1
l Discrete Trial Training
l Învățarea incidentală
Anca Dumitrescu, Claudia Matei, Raluca Anghel,

Psiholog, Psihopedagog, Psiholog,
BCBA BCaBA consultant ABA
ABA Masters își asumă o misiune esențială în România: aceea de a crea și menține
Despre ABA Masters
repere profesioniste în analiza aplicată a comportamentului, prin oferirea de cursuri
specializate în domeniu și creșterea calității terapiei pentru copiii cu tulburări de dez-
voltare.
Specialiștii ABA Masters au peste 16 ani de practică și formare în tehnici de analiză
comportamentală aplicată. Experiența pe care o acumulăm în continuu ne ajută
să înțelegem și să transmitem către cursanți cele mai noi și eficiente modalități de
intervenție psihocomportamentală, validate științific și generatoare de progres în
dezvoltarea copiilor cu tulburări de dezvoltare. Prin aplicarea lor se obțin rezultate
mai bune și mai rapide, care le cresc șansele de a se integra social și de a duce o viață
armonioasă.
ABA – analiza comportamentală aplicată – cuprinde tehnici și proceduri de terapie
care se adresează oricărui tip de dificultate comportamentală sau întârziere de dez-
voltare, dar se aplică cu maximă eficientă în programele de recuperare ale copiilor
cu tulburări de spectru autist. Specialiștii, psihologii, părinții, cadrele didactice intere-
sate de acest domeniu și persoanele care lucrează cu copii vor găsi la ABA Masters
cursuri care îi ajută să obtină cele mai bune rezultate în programele de terapie și în
activitatea lor de zi cu zi.
Cursul ”Tehnici de analiză comportamentală aplicată în tulburările de spectru
autist” este unul practic, construit pe baza experienței de 16 ani în lucrul cu copiii
cu autism dar și a expertizei trainerilor acreditați internațional. Fiecare subiect va
fi dublat de demonstrații practice (se vor utiliza foarte multe demonstrațiile video)
astfel încât la final cunoștințele dobândite de participanți să aibă o aplicabilitate cât
mai mare.
Cursul este bazat pe o structură logică, prezentările sunt bine organizate, totul este
dublat de materiale video, exercițiile sunt bine structurate și interactive, cu o aplicabili-
tate cât mai mare.
Cursul are 4 componente, care împreună, duc la însușirea eficientă a tehnicilor ana-
lizei comportamentale aplicate:
l 3 module – un modul pe lună.
l PRACTICĂ independența supervizată de unul dintre consultanții ABA Masters
l Access gratuit la platforma eduaba pe perioada cursului și realizarea unei evaluări
(raport de evaluare și grafic)
l Modul online pentru însușirea conceptelor în cadrul www.abamasters.ro.
Str. Orzari 92A, sector 2, București

Pagina 2 www.abamasters.ro
1)
Obiective practică
Realizarea unei evaluări în cadrul platformei eduaba.ro
După realizarea evaluării, raportul descripitv și graficul de dezvoltare vor fi trans-
mise pe adresa adelina.anghele@abamasters.ro
2) Însușirea tehnicilor de lucru prezentate în cadrul cursului. Această

componentă poate fi atinsă în mai multe moduri:
2.1) Realizarea unui set de filmări scurte – conform fișei 2.1.
Pentru această componentă este necesar acordul părinților copilului care va
apărea în filmări. Pe baza filmărilor, unul dintre consultanții Autism Voice, va
oferi feedback detaliat pe tehnicile de lucru.
2.2) Completarea unei fișe de observație pe baza unei filmări trimisă de noi
– fișa 2.2)
Pentru punctul 2, va trebui aleasă una dintre cele 2 variante de mai sus. Recoman-
darea noastră este însă varianta 2.1) pentru că veți beneficia de un feedback ce vă va
ajuta în mod real în propria activitate.
3) Modul online de testare.

În cadrul www.abamasters.ro, cursanții vor avea access la o platformă de exerciții
practice, pe baza cărora cursanții se vor asigura că și-au însușit conceptele predate.
Exercițiile pot fi accesate până la masterarea conținutului, acesta fiind de fapt
scopul acestei activități.
4) Pentru cursanții din București se pot efectua ore de practică în cadrul

centrelor Autism Voice.
Persoana de contact:
Adelina Anghele
0751 285 910
adelina.anghele@abamasters.ro

www.abamasters.ro Pagina 3
ABA este o știință a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematică
Despre ABA - Applied behavior analysis
a intervențiilor bazate pe principiile învățării cu scopul de a îmbunătăți comporta-
mentele adaptative și achizițiile necesare adaptării la mediu. Analiza comporta-
mentală aplicată este o tehnică prin care se evaluează mediul în care trăiește o persoană,
apoi se fac anumite schimbări cu scopul de a produce îmbunătățiri semnificative în
comportamentul uman, în sensul adaptării acestuia la cerințele mediului social. In-
clude observarea directă, analiza funcțională a relației dintre mediu și comporta-
ment.
ABA utilizează antecedentele și consecințele unui comportament pentru a produce
modificări dezirabile ale acestuia.
Analiza comportamentului (Behavior Analysis) s-a dezvoltat datorită studiilor știiți-
fice în domeniul principiilor învățării și formării comportamentului uman.
Există 3 ramuri pricipale ale Analizei comportamentului:
l Behaviorismul
l Experimental analysis of behavior (EAB)
l Applied behavior analysis (ABA)
Applied behavior analysis (ABA) – este o știință care folosește teoriile de învățare a
comportamentului pentru a-l modifica.
Comportamentaliștii resping ideea explicațiilor ipotetice și se bazează pe relațiile
observabile dintre comportament și mediu. Făcând analiză funcțională a unui com-
portament, observând relația dintre el și mediu, se folosesc apoi metode pentru a
modifica acel comportament.
ABA poate fi definită ca știința care aplică sistematic pricipiile analizei comporta-
mentului pentru a modifica și îmbunătăți comportamente semnificative din punct
de vedere social; în ABA, prin experimentare se identifică variabilele responsabile
de modificarea comportamnetului.
În ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficiența ABA în mai multe domenii:
l copii și adulți cu anumite tulburări mentale;
l tulburări de dezvoltare;
l tulburări din spectrul autist;
l comportament ( social, academic, streotipii, agresivitate, limbaj etc.);
l se poate aplica și cu scopul de a îmbunătăți relațiile din anumite grupuri sociale:
familie, școală, instituții, spitale și chiar la birou.

Ph.D. Newman:
Despre ABA - Applied behavior analysis

MOTTO Nimeni nu este atât de performant
ca să nu aibă nevoie de ABA.
Trei idei eronate despre ABA:

»»» Copilul meu este prea înalt funcțional pentru a avea nevoie de ABA
»»» Noi practicăm o ABA modificată, flexibilă
»»» Coordonatorul meu a abordat o metodă de terapie care merge dincolo de ABA
Termeni de bază:
l comportament l mediu l stimul l întărire l extincție l pedeapsă
Comportament - orice acțiune a unei persoane:

l Acțiunile evidente ale corpului: mers, alergat, țipat, mușcat, râsul
l Acțiuni subtile ale corpului: vorbit, privit citit
l Acțiuni interne ale corpului: activitate gastrică, bătăile inimii
Definiție comportamentală = o afirmație care specifică exact ce comportament tre-
buie observat, astfel încât să poată fi modificat acel comportament uman care
cauzează suferință.
Mediu - Orice eveniment exterior persoanei care poate influența comportamentul.
Stimul - Un obiect, o situație, un eveniment, orice factor intern sau extern care
influențează comportamentul unei persoane. Poate precede sau urma comporta-
mentului (antecedent sau consecință).
Relația dintre comportamente și mediul înconjurător este descrisă de principiile
condiționării operante care are 3 componente:
ANTECEDENT – situația în care a apărut comportamentul respectiv;
COMPORTAMENT – acțiunea intreprinsă ca reacție la antecedent;
CONSECINȚĂ – ce s-a întâmplat imediat după apariția comportamentului.

1. Recompensarea / Întărirea
Recompensarea Recompensarea pozitivă

sau întărirea are loc Adăugarea unui stimul imediat după apariția
atunci când un răspuns unui comportament și, drept urmare, com-
este imediat urmat de portamentul va apărea mai des în viitor.
o schimbare de stimul
/ consecință și, drept Recompensarea negativă
urmare, răspunsuri Eliminarea unui stimul imediat după apariția
similare vor apărea unui comportament și, drept urmare, com-
mai frecvent în viitor. portamentul va apărea mai des în viitor.
Recompensa Recompensa
sau întăritorul este este definită de faptul că va crește frecvența
stimulul prezentat comportamentului. Dacă frecvența compor-
ca și consecință, re- tamentului nu va crește în urma prezentării
sponsabil de creșterea a ceea ce se consideră recompensă înseamnă
ulterioară a nivelului că evenimentul sau obiectul respectiv nu este
de răspuns. recompensă.
Recompensa nu se confundă cu premiul. Premiul este un eveniment sau obiect care se poate oferi în
urma a ceva făcut, dar nu înseamnă că frecvența comportamentului va crește.
Efectele primare ale întăririi se află pe comportamentele care urmează recompensării. Astfel, este
corect să spunem că am întărit un comportament și nu o persoană.
Valoarea recompensei depinde de motivație :

l Establishing operation (EO) – deprivarea crește eficiența recompensei
l Abolishing operation (AO) – sațietatea scade eficiența recompensei

Tipuri de recompense:
A. Recompense primare (necondiționate) E. Recompense tangibile

mâncare, băuturi. Se utilizează la în- jucării, stickere, obiecte.
ceputul programului de terapie și sunt
asociate cu recompense secundare.
Eficiența lor depinde de nivelul de sați- F. Recompense senzoriale
etate al copilul, dacă a mâncat înainte jucării cu luminițe , sunete, slime, plas-
de ședința de terapie, atunci recom- tilină, nisip kinetic, masaj.
pensele primare nu vor funcționa.
G. Recompense activitate
B. Recompense secundare (condiționate)
jocuri, muzică, filme,plimbări, Acest
lauda, gâdilatul, jucăriile. tip de recompense funcționează după
principiul Premack – O activitate care
presupune implicare și care se des-
C. Recompensa diferențiată
făsoară mai frecvent (activitate prefer-
comportamentul cel mai apropiat de ată ) poate recompensa o activitate mai
răspunsul țintă trebuie puternic rec- puțin frecventă care presupune impli-
ompensat. Răspunsurile care nu sunt care ( urmărirea unui film preferat poate
foarte apropiate vor fi mai puțin rec- recompensa strângerea jucăriilor) .
ompensate. Criteriile de evaluare ale
unui răspuns trebuie știute de către toți
membri unei echipe și stabilite recom- H. Recompense sociale
pense diferențiate. atenția, lauda, îmbrățișările, zâmbetul,
afecțiunea. Folosiți un ton entuziast,
contactul vizual, descrieți comporta-
D. Recompense consumabile (primare)
mentul recompensat și variați afir-
alimente sau băuturi, folosite în special mațiile.
la începutul terapiei. Se oferă în can-
tități foarte mici pentru a evita sațieta-
tea și pentru a putea fi consumate rapid I. Recompense generalizate
de către copil. tokeni, bani

Programe Utilizarea eficientă
de recompensare a recompensării:
Programul de recompensare ne spune câte 1. Stabiliţi un criteriu iniţial uşor de atins.
răspunsuri sau care răspuns specific va fi recom-
pensat. 2. Utilizați recompense suficient de puternice:
recompensele care mențin răspunsul în sar-
1. Continuu cini simple nu vor avea același efect în sarcini
de o dificultate mai mare.
recompensarea unui răspuns , de fiecare
dată când apare. Este folosit în faza in- 3. Recompensa trebuie să fie contingentă,
ițială de predare a unui răspuns nou. adică emiterea răspunsului țintă determină
accesul direct la întăritor.
2. Intermitent
recompensarea unui răspuns după un 4. Recompensa trebuie să fie imediată- este
număr fix sau variabil de răspunsuri sau foarte important ca întăritorul să vină imedi-
după un interval fix sau variabil. Este fo- at după răspunsul țintă. O întârziere de o se-
losit pentru menținerea răspunsurilor cundă poate întări un alt comportament care
masterate. Rărirea programului de rec- poate apărea între timp.
ompensare se face gradual pentru a evi-
ta pierderea achizițiilor sau problemele 5. Recompensele trebuie să fie variate pentru
de comportament cum ar fi evitarea, evitarea sațietății.
agresivitatea, latența.
6. Utilizați atenția contingentă și lauda descrip-
tivă împreună cu recompensa “ Foarte frumos
ai pus cubul pe masă!”
Efectele sistemului
de recompensare: Atunci când copilul nu colaborează în terapie
primul lucru care trebuie analizat este dacă s-au
l comportamentele target, în achiziție, sunt respectat principiile recompensării.
realizate la o frecvență mai mare când este fo-
losit un sistem de recompensare continuu.
Identificarea recompenselor
l comprtamentul întărit de un sistem contin-
uu va fi eliminat mult mai repede atunci când se
Preferința pentru recompense se modifică în
decide eliminarea sistemului de recompensare.
timp, astfel evaluarea recompenselor și identi-
l comportamentul menținut de un sistem in- ficarea unor noi recompense trebuie făcută pe-
termitent este mult mai rezistent la extincție. riodic.

Evaluarea preferinței
pentru stimuli
Întrebări Observație Metode bazate

liberă pe încercare
Întrebări adresate
persoanei țintă Copilul este lăsat să Alegerea succesivă
(Ce îți place să faci/Ce exploreze mediul presupune prezentar-
îți place să mănânci) și sunt notați stim- ea pe rând a fiecărui
uli cu care inter- stimul în parte și
Întrebări adresate acționează cea mai înregistrarea reacției
persoanelor impor- mare perioadă a copilului.
tante timpului.
Stimuli multipli
Oferirea alegerilor Copilul este pus să
înainte de sarcină aleagă un stimul
(Vrei să primești sau preferat dintre 3 sau
chipsuri sau desene?) mai mulți. Stimulii
aleși în urma multi-
plelor prezentări sunt
etichetați ca având
un nivel ridicat de
preferință sau un nivel
scăzut de preferință.

Numele copilului:
EVALUAREA PREFERINŢELOR
Completat de:
Data:
Înainte de începerea procesului terapeutic este important să identificăm cât mai multe preferințe
și recompense pentru copil. Mulți copii au preferințe specifice, pe care le folosesc într-un anumit
fel, de aceea este bine să oferiți cât mai multe detalii.
Completați mai jos care sunt preferințele copilului. Oferiți detalii specifce atunci când este cazul
(de ex. tipul produsului, arome, culori, marca). Puneți X în cazul în care copilului îi displace obiec-
tul respectiv.
Puzzle: Jocuri:
Instrumente muzicale: Plastilină:
Figurine: Altele:
Preferințe senzoriale: (includeți atât lucruri care îi plac , cât și lucruri care nu-i plac)
Auditive (sunete):
Vizuale (lumini,culori):
Tactile (contact, texturi):
Kinestezice (de mișcare):
Olfactive (mirosuri):
Gustative (gusturi):

Preferințe pentru divertisment:
Filme: TV: Desene animate:
Muzică: Jocuri video: Jocuri de masă/Altele:
Dati exemplu de videoclipuri/emisiuni tv/artiști preferați:
Ce activități la calculator/tabletă îi plac copilului:
Jocuri pe CD/aplicații pe tabletă:
Site-uri de internet:
Încercuiți dacă este o preferință, puneți X dacă îi displace:
Obiecte:
Baloane Cuburi Cretă Figurine/păpuși
Ochelari Bijuterii Jucării cu lumini Bile
Mașini cu sunete Titirez Gelatină Trenuri
Plușuri Bile texturate Vehicule Mașini cu telecomandă
Animale Stikere
Sporturi:
Gimnastică Basket Bicicletă Trotinetă
Bowling Pescuitul Călăritul Patinaj
Ski Înot Tenis Volei
Alergatul Altele:

Cărți:
Pop-up Cu sunete Cu puzzle-uri Cu poze
Senzoriale Cu stickere Reviste De colorat
De povești Altele:
Activități:
Coloratul Decupatul Dansul Desenul
Lipitul Mersul la magazin Mersul la restaurant Mersul la spectacole
Jocul cu nisip Jocul cu apa Modelatul Mersul în parc
Săritul pe trambulină Cititul Scrisul Calcule
Cântatul Altele:
Care sunt preferințele alimentare ale copilului?
Bomboane: Fructe:
Prăjituri: Biscuiți:
Înghețată: Ciocolată:
Altele:
Care sunt băuturile preferate ale copilului?
Suc Lapte Apă
Altele:

Evidența recompenselor:
Data/ Recompense Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Terapeut

EVALUAREA SITUAȚIEI DE ÎNVĂȚARE
Situația:
Sunt materialele pentru învăţare pregătite ?
Au fost îndepărtate elementele ce distrag atenţia ?
Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?
Sarcina:
Este sarcina clară ?
Este sarcina potrivită nivelului de funcţionare a copilului ?
Este sarcina împărţită în părţi componente ?
Este specificat criteriul sarcinii ?
Instrucţiuni:
Sunt instrucţiunile concise ?
Sunt instrucţiunile explicite ?
Reflectă ele nivelul de funcţionare al copilului ?
Au aceste instrucţiuni un început şi un final distinct ?
Sunt instrucţiunile potrivite sarcinii ?
Sunt instrucţiunile consecvente ?
Sunt aceste instrucţiuni prezentate la momentul optim ?
Este intervalul dintre trial-uri optim ?
Consecințele:
Sunt consecinţele eficiente (sunt recompensele întăritoare şi

“nu “ –urile informale efective )?
Sunt consecinţele imediate ?
Există vreun contrast între recompense şi “ nu”-urile informale ?
Sunt însoţite consecinţele primare de o consecinţă secundară ?
Este corectă frecvenţa recompensei ?
S-a dat consecinţa adecvată ?
Sunt contingenţele oricărei consecinţe bine specificate?

EVALUAREA SITUAȚIEI DE ÎNVĂȚARE
Distincţia Trial-urilor:
Este fiecare instrucţiune urmată de o consecinţă ?
Este fiecare trial independent ?
Prompt-uri:
Prompt-ul obţine comportametul dorit ?
Însoţeşte prompt-ul instrucţiunea ( i.e., apare simultan sau imediat după SD) ?
Sunt prompt-urile diminuate progresiv şi sistematic ?
Există recompensă diferenţiată pentru trial-uri promptate ?
Este specificat criteriul sarcinii ?
Comportamente adaptative ce trebuie urmarite la copil

Stabileste contactul vizual cand face cereri?
Exista situatii de atentie impartasita pe parcusrul sesiunii (join attention)?
Copilul scaneaza campul de obiecte prezentat?
Se lucreaza pe abilitati functionale in pauze?
Exista suficiente situatii pentru generalizare?
Exista suficiente situatii pentru invatarea incidentala?
Asteaptare. Copilul asteapta tunci cand mama vorbeste cu altcineva, cand sunt
la magazin sau in alte situatii.
Accepta refuzul?
Identifica obiecte/persoane dupa sunet si se uita in directia corecta sau cauta
sursa unui sunet?
Sesizeaza absenta persoanelor sau obiectelor?
Abilități complexe:
Cere obiecte in absenta lor?
Doreşte să facă singur/ă anumite lucruri?
Planifica activitati si propune idei de petrecere a timpului?
Doreste si cere sa interactioneze cu alti copii?
Accepta regulile jocurilor cu partener?
S-a dat consecinţa adecvată ?
Sunt contingenţele oricărei consecinţe bine specificate?

2. Extincţia
Extincția este procedura prin care întărirea pentru un comportament

întărit anterior este întreruptă, drept urmare, frecvența respectivului com-
portament va scădea.
Diagrama extincției:
Antecedent Comportament Consecință
Pentru a întrerupe efectiv consecința de întărire, mai întâi trebuie să identificăm funcția comportamentului prin
completarea fișei de analiză funcțională. După ce funcția a fost identificată corect putem începe implementarea
procedurii de extincție:
1. Extincția comportamentului ce are ca funcție obținerea atenției:

ʍʍ Ignorați comportamentul problemă
ʍʍ Acest lucru înseamnă nici un contact vizual, nici o declarație verbală, nici un contact fizic cu copilul
ʍʍ Este dificil de implementat
ʍʍ În cazul în care individul primește atenție neintentionată (mimica feței, limbaj nonverbal), procedu-
ra de extincție va fi ineficientă
2. Extincţia comportamentului de scăpare din sarcini:

ʍʍ NU lăsați comportamentul problemă să producă întârzierea sau întreruperea sarcinii
ʍʍ Continuați să reprezentați cererea sau instrucțiunile și promptati imediat. De asemenea, poate fi dificil
de implementat, mai ales dacă nu puteți prompta fizic finalizarea sarcinii. În acest caz ați putea să optați
pentru o intervenție alternativă.

3. Extincția comportamentului de a obține accesul la elemente tangibile:
ʍʍ Implementată atunci când comportamentul este menținut de întărirea pozitivă sub forma accesului la
elementele / activitătile dorite
ʍʍ NU permite ca comportamentul problemă să oferă acces la elementul dorit
ʍʍ Itemul / activitatea nu este oferită în urma manifestării comportamentului problemă
ʍʍ DOAR comportamentul adecvat poate da acces la elementele dorite-cum ar fi utilizarea unui răspuns
comunicativ de cerere (cerere verbală, PECS).
4. Extincția senzorială ( comportamentelor ce au ca funcție autostimularea):

ʍʍ Mascați sau eliminați consecințele senzoriale produse de comportament
ʍʍ Poate fi dificil să determinăm consecințele senzoriale specifice
Efectele extincției asupra comportamentului:

¾¾ Atunci când extincția este implementată corect și în mod consecvent, se observă o reducere treptată a
comportamentului în timp.
¾¾ Explozia comportamentului: creșterea inițială a comportamentului (poate fi peste nivelele de bază),
înainte de a se observa o scădere a comportamentului atunci când este aplicată extincția
¾¾ Comportamentul “se agravează” înainte ca aceasta să scadă
¾¾ Este important să rămaneti consecvenți cu implementarea extincției atunci când apare explozia com-
portamentului. Echipa ar trebui să planifice această posibilitate.
¾¾ Explozia comportamentului sugerează, de obicei, că intăritorul care menține comportamentul prob-
lemă a fost identificat corect, indicând faptul că există o sansă bună de intervenție eficientă.
¾¾ Revenirea spontană: Com-
portamentul care a scăzut
în timpul procesului de ex-
tincție reapare chiar dacă
comportamentul nu pro-
duce intarire
¾¾ Eveniment de scurtă du-
rată și limitat dacă proce-
dura de extincție rămâne
în vigoare

Caracteristicile extincției:
ʍʍ Cel mai important avantaj al folosirii extincției este acela că nu implică utilizarea stimulilor aversivi.
ʍʍ Eficiența extincției depinde de identificarea corectă a funcției și de aplicarea consecvență: e x t i n c ț i a
este o procedura care oferă o probabilitate zero de întărire
ʍʍ Extincția nu împiedică apariția comportamentului problemă
ʍʍ Mediul este schimbat, astfel încât comportamentul problemă nu mai produce consecințe de intărire
Utilizarea eficientă a extincției:

ʍʍ Reţinerea tuturor întăritorilor care menţin comportamentul
ʍʍ Consecvența : reținerea tuturor întăritorilor de fiecare dată când apare comportamentul problemă
ʍʍ Toate persoanele care intră în contact cu copilul trebuie să aplice aceeași procedură de extincție.
ʍʍ Creşterea numărului de sesiuni de extincţie pentru accelerarea procesului
ʍʍ Extincția nu trebuie utilizată pentru comportamentele agresive față de sine și față de ceilalți.

Variabile de luat în considerare atunci când
implementăm extincția:
ʍʍ Comportamentele care au fost întărite pe un program continuu se diminuează mult mai repede
ʍʍ Comportamentele care au fost întărite intermitent sunt mai rezistente la extincție și este nevoie de un
timp mai mare pentru a se vedea efectele procedurii
ʍʍ Istoricul de întărire: comportamentele întărite pe o durată mai mare de timp vor fi mai rezistente la
extincție decât cele care au fost întărite pe o perioadă mai scurtă de timp
ʍʍ Agresivitatea generată de procedura de extincție: atunci când un comportament este pus în extincție
este posibil să apăra alte comportamente, mai grave, cu aceeași funcție. Comportamentele emoționale
și agresivitatea pot apărea atunci când aplicăm procedura de extincție.
ʍʍ Atunci când implementăm extincția trebuie să luăm în considerare predarea unui comportament adec-
vat care să producă același întăritor
ʍʍ Extincția accidentală a comportamentelor pozitive : de exemplu, copilul primește o recompensă de fie-

care dată când stabilește contactul vizual cu terapeutul. Atunci când copilul reușește să facă acest lucru
în cel puțin 80% din oportunități, terapeutul elimină recompensa și apoi observă diminuarea contac-
tului vizual. Recompensele ar trebui retrase treptat pentru a împiedica dispariția unui comportament
dorit.

3. Pedepsirea
Pedepsirea pozitivă
apare atunci când prezentarea
unui stimul (creșterea inten-
sității unui stimul aversiv) care
urmează imediat după un com-
Pedepsirea portament determină reducerea
are loc atunci când un răspuns frecvenței comportamentului.
este imediat urmat de o schim-
bare de stimul, care diminuează
frecvența viitoare a răspunsurilor Pedepsirea negativă
similare. implică eliminarea unui stimul
deja prezent (reducerea inten-
sității unui stimul plăcut) care
Pedeapsa urmează imediat după un com-
reprezintă o schimbare de stimul portament și care determină
care urmează imediat după man- reducerea frecvenței viitoare a
ifestarea unui comportament și comportamentului.
reduce frecvența viitoare a re-
spectivului tip de comportament.
Considerente etice pentru aplicarea pedepsirii

Responsabilitatea etică primordială pentru orice servicii prestate de un practician este să nu provoace rău. Orice in-
tervenție trebuie să fie sigură din punct de vedere fizic, pentru toate persoanele implicate și să nu conțină elemente
jignitoare sau nerespectuoase față de client. Procedurile cel mai puțin intruzive (exemplu: întărirea diferențiată )
trebuie să fie încercate mai întâi și în cazul în care se constată că sunt ineficiente, vor fi implementate proceduri mai
intruzive ( pedepsirea) . Atunci când implementăm proceduri bazate pe pedepsire trebuie să ne asigurăm că acestea
sunt sigure.
Intervenții cu pedepsire pozitivă:

1. Mustrările verbale după manifestarea unui comportament inadecvat reprezintă cea mai comună formă de
pedepsire pozitivă. Mustrările ferme de tipul „ Nu”, „Opreste-te”,” Nu face asta”, imediat după manifestarea unui
comportament pot suprima răspunsul viitor.

2. Blocarea răspunsului: a interveni fizic imediat după ce persoana începe să manifeste comportamentul prob-
lemă, pentru a preveni sau bloca finalizarea răspunsului. Este implementată în special pentru comportamen-
tle auto-agresive și auto-stimulante.
3. Exercițiul contingent: este o intervenție în care copilul trebuie să execute un răspuns care nu este topografic
legat de comportamentul problemă. De exemplu, după ce copilul lovește, este pus să se ridice și să stea jos de
10 ori.
4. Supracorectarea : contingent fiecărei manifestări a comportamentului problemă , copilul trebuie să se implice
într-un comportament care cere mai mult efort, legat direct sau logic de problemă.
Intervenții cu pedepsire negativă:

1. Time-out este definit ca retragerea oportunității de a câștiga întăritori sau ca o pierdere a accesului la întăritori
pozitivi pentru o anumită perioadă de timp, contingent cu apariția comportamentului problemă și, drept ur-
mare, frecvența comportamentului respectiv va scădea în viitor.
Time-out fără excludere: Time-out cu excludere:

ʍʍ Ignorarea planificată: întăritorii ʍʍ Copilul este îndepărtat din mediu,
sociali (atenția, contactul fizic, in- pentru o perioadă scurtă de timp, în
teracțiunea verbală) sunt eliminate urma manifestării comportamentu-
pentru o scurtă perioadă de timp, lui problemă.
contingent cu manifestarea com- ʍʍ Copilul poate fi dus într-o altă
portamentului problemă. cameră, care nu include întăritori
ʍʍ Retragerea unui întăritor pozitiv pozitivi sau poate fi dus pe hol.
specific
ʍʍ Observarea contingentă: copilul
este repoziționat, în cadrul unei sit-
uații existente, în așa fel încât ac-
tivitățile să continue , dar accesul la
întărire să fie pierdut.
2. Time-out este definit ca retragerea oportunității de a câștiga întăritori sau ca o pierdere a accesului la întăritori
pozitivi pentru o anumită perioadă de timp, contingent cu apariția comportamentului problemă și, drept ur-
mare, frecvența comportamentului respectiv va scădea în viitor.

Efectele pedepsirii asupra comportamentului:
ʍʍ Aplicarea procedurilor de pedepsire au ca rezultat o scădere moderat- rapidă asupra comportamentului
țintă. Astfel, în doar câteva sesiuni de aplicare a intervenției putem observa o scădere a comportamen-
tului dacă procedura este implementată corect.
ʍʍ Creșterea nivelului de agresivitate fizică și verbală
ʍʍ Răspunsuri de scăpare și evitare: copilul poate evita mediul și persoana care aplică intervenția, aceștia
fiind considerați stimuli aversivi.
ʍʍ Reacții emoționale: teamă, furie
ʍʍ Reducerea comportamentelor dezirabile
Recomandări pentru utilizarea eficientă a pedepsirii:

ʍʍ Selectarea celei mai puțin intruzive pedepse care să fie eficientă
ʍʍ Pedepsirea fiecărei manifestări a comportamentului
ʍʍ Pedeapsa apare în cel mai scurt timp după manifestarea comportamentului țintă
ʍʍ Combinarea pedepsirii cu intervenții bazate pe întărire
ʍʍ Planificarea unor strategii pentru a face față efectelor negative ale pedepsirii (reacții emoționale,
agresivitate)

4. Discrete trial training - DTT
Discrete trial training

sau predarea prin încercări distincte este o unitate de învătare alcătuită din trei
părți care constituie o secvență comportamentală specifică utilizată pentru a
crește la maxim învățarea. Aceasta stă la baza învățării în cadrul terapiei ABA.
“Distinctă” Încercare” (sinonime)

- are început și sfârșit clar - test, probă, verificare
De ce folosim DTT:
ʍʍ Clarifică ceea ce are de învățat copilul… atât pentru adult cât și pentru copil.
ʍʍ Ajută terapeutul să fie consecvent.
ʍʍ Ușurează evaluarea progresului și colectarea datelor.
ʍʍ Comportamentele pot fi manipulate și schimbate sistematic
ʍʍ Copilului îi este clar ce se va întâmpla și ce i se cere într-un sitting.
ʍʍ Consistența în rândul tutorilor este menținută.
ʍʍ Colectarea datelor este simplă.
ʍʍ Evaluarea progreselor poate fi făcută obiectiv.
Caracteristicile DTT:
¾¾ Este o unitate de predare.
¾¾ Are un început ,un mijloc și un sfârșit clar .
¾¾ Este previzibilă pentru elev.
¾¾ Permite instructorilor să fie consecvenți în ceea ce privește limbajul folosit și așteptările.
¾¾ Dă consecințe clare ,astfel încât elevul cunoaște rezultatul- și știe când să își schimbe răspunsul/compor-
tamentul.
¾¾ Permite ca ritmul să fie adaptat la nevoile elevului.

¾¾ Pot fi oferite consecutiv, în strânsă succesiune, pentru a permite elevului să învețe din consecința
încercării anterioare- acest lucru grăbește achiziția abilităților.
¾¾ Rapidă –atat cât permite abilitatea elevului.
¾¾ Repetată – practica te face să înveți.
¾¾ Întărită – se asigură că elevul este motivat pentru a da răspunsuri independente.
Strategia de predare cuprinde:

1. Împărțirea sarcinii în pași mici.
2. Predarea intensivă a fiecărui pas până când este învățat.
3. Oferirea cât mai multor oportunități pentru repetiție.
4. Promptarea răspunsului corect și retragerea promptului cât mai repede posibil.
5. Utilizarea procedurilor de întărire.
COMPONENTELE UNUI DISCRETE TRIAL
SD R C
(Stimul (Răspunsul (Consecința

Discriminativ) copilului) comportamentului)
Uneori între SD și Răspuns se interpune Promptul (ajutorul oferit copilului), apoi Consecință.
Caracteristicile unui SD:

ʍʍ trebuie să fie clar, simplu, neîntrerupt, și potrivit nivelului copilului;
ʍʍ este cerința, fără adăugiri în plus ( numele copilului, „uita-te la mine!”, „fii atent!”);
ʍʍ se dă o singură dată apoi se așteaptă răspunsul copilului;
ʍʍ poate include prezentarea unui obiect, a unei instrucțiuni, a unei mișcări, sau a unei întrebări;
ʍʍ se dă pe un ton distinctiv;
ʍʍ inițial se dă la fel de către toți cei implicați în program;
ʍʍ Nu repetați SD-ul (e.g.,”Priveste-mă , privește-mă , privește-mă “.) fără ca răspunsul sau non-răspunsul
copilului să fie urmat de o consecință (i.e., încheiați toate trial-urile dvs ).

Caracteristicile unui Răspuns:
ʍʍ răspunsul copilului la cerință poate fi corect, când copilul dă răspunsul așteptat în 3-5 sec. (în colectarea
datelor se notează cu +) ;
ʍʍ răspunsul copilului la cerință poate fi greșit, când copilul dă un răspuns din același program sau din
altele dar greșit, sau când se angajează în alt fel de comportamente decât cel așteptat în urma SD-ului
(se notează cu -) ;
ʍʍ non-răspuns, când nu dă nici un fel de răspuns sau când copilul dă un răspuns corect dar după cele max
5 sec., se consideră a fi răspuns greșit în colectarea datelor (se notează cu 0).
ʍʍ promptat – copilul este ajutat să dea răspunsul corect (se notează cu P).
ʍʍ definiţi clar ce înseamnă „raspuns corect” din partea copilului
ʍʍ asigurați-vă că nu apar și alte comportamente ( autostimulari) împreună cu răspunsul țintă
ʍʍ Limitați timpul dintre SD și răspuns la aproximativ 3 secunde .În unele situații o cantitate de timp mai
mare sau mai mică între SD și R poate fi adecvată ( imediat sau pană la 5 secunde ).
Consecința răspunsului:
Pozitivă = recompensa (recompensa socială ex. BRAVO + recompensă materială). Se oferă numai în cazul
unui răspuns corect.
ʍʍ Se oferă imediat după răspunsul corect;

ʍʍ Se individualizează, în funcție de preferințele copilului și se schimbă permanent pentru a-și menține
valoarea de recompensă.
ʍʍ Recompensele se dau în cantități mai mari pentru răspunsurile independente sau răspunsuri foarte
bune, și în cantități moderate în cazul răspunsurilor promptate. Cu toate că folosirea unor cantități mai
mari de recompense produc efecte mai puternice, evitați saturația prin folosirea unor cantități mai mici
și prin varierea recompenselor.
ʍʍ Pentru ca un anumit item să fie considerat recompensă și pentru a avea într-adevăr valoare de recom-
pensă nu trebuie să-i fie copilului la îndemână în nici o altă împrejurare, decât în urma unui răspuns
corect.
ʍʍ Recompensele trebuie să poată fi oferite cu ușurință și rapid.
ʍʍ Utilizați recompensele sociale (lauda, îmbrățișarea) împreună cu cele primare (ciocolata, alunele,
kinderul).
ʍʍ Asociați întotdeauna cu lauda descriptivă specifică (“ai bătut din palme foarte bine”) sau generală
(“genial”).
ʍʍ Relativ rapidă în ceea ce privește durata de acces.

Negativă = Nu!, Mai încearcă!, Fii mai atent! Poți mai bine !Etc.
ʍʍ Consecința negativă trebuie să fie pur informațională (atrage atenția copilului asupra faptului că nu a
dat răspunsul așteptat) și se dă după un răspuns greșit, sau un non-răspuns.
ʍʍ Evitați să folosiți excesiv „NU!” deoarece acesta poate frustra copilul
ʍʍ În cazul unui răspuns greșit/ non-răspuns folosiți un “nu “ informal („ mai încearcă” „poti mai bine”, ab-
sența recompensei ) și începeți procedura de corectare a erorilor formată din:
a) PROMPT repetați SD-ul și oferiți răspunsul copilului (prompt de 0 secunde),
b) TEST repetați SD-ul și asteaptati 3 secunde răspunsul copilului,
c) DISTRACTOR cereți copilului să răspundă la o cerere învățată anterior (cerere-distractor),
d) TEST repetați SD-ul și asteptați 3 secunde răspunsul copilului..
ʍʍ Oferiți consecința imediat după răspuns.
Utilizarea eficientă a consecințelor:

ʍʍ Recompensele pot fi disponibile numai după un răspuns corect ( i.e., recompensele în curs de utilizare
nu sunt disponibile prin alte mijloace sau cu alte ocazii ).
ʍʍ Cu toate că folosirea unor cantități mai mari din recompense produc efecte mai puternice , evitați satu-
rația prin folosirea cantitătilor mici și prin varierea recompenselor.
ʍʍ Recompensele ar trebui să fie individualizate . Înainte de folosirea unei recompense verificați eficacita-
tea acesteia prin utilizarea sa cu copilul.
ʍʍ Diferențiați recompensa dvs. de “nu “ informal folosind o intonație semnificativ diferită în ambele
cazuri.
ʍʍ Variați recompensele dvs .(e.g. , gâdilat , strigăt , imbrătisare , “o mini petrecere” , sau inventați ceva . Evi-
tați folosirea aceleiași recompense pentru mai multe răspunsuri corecte(i.e. , nu rostiți laudele monoton
sau repetați , “bine”).
ʍʍ Rezervați cantităti mai mari de recompense sau recompense mai puternice pentru răspunsuri indepen-
dente sau răspunsuri de inaltă calitate și folosiți cantităti mai mici sau recompense mai slabe pentru
răspunsuri promptate sau răspunsuri de calitate mai slabă ( folosiți recompensa diferențială).
Promptul
ʍʍ Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a îndeplini un SD.
ʍʍ Trebuie să apară imediat după SD.
Definiție
stimuli suplimentari utilizați pentru a crește probabilitatea ca elevul să emită un
răspuns corect în prezența SD-ului care va controla în cele din urmă răspunsul.

SD R SR
(Prompt)
ʍʍ Prompt-urile trebuie retrase în timp, pentru a evita dependența de prompt.

ʍʍ Prompt-urile utilizate sunt specifice fiecărui elev și tipului de sarcină predată.
ʍʍ Înainte de a utiliza prompt-uri, trebuie identificat modul în care prompt-urile pot fi retrase-scopul este
independența pentru elev.
ʍʍ Întotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat și mai puțin intruziv și care poate fi diminuat treptat.
ʍʍ Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie să avem răspuns la întrebarea „Cum diminuez acest P astfel
încât copilul să devină independent în oferirea răspunsului?”
Tipuri de prompt
Tipul de prompt Descriere Exemplu

Asistență fizică Elevul necesită asistentă fizică Atunci când elevul învață să imite mișcarea de a bate
totală pentru finalizarea sarcinii.Instruc- în masă, instructorul ia mâna elevului și bate cu ea în
torul îl ajută “mană-peste-mană” masă.
Asistența fizică Elevul necesită asistență fizică Atunci când elevul învață să imite mișcarea de a bate în
parțială parțială pentru a finaliza sarcina. masă , instrucorul ia mâna elevului și o poziționează des-
upra mesei sau instructorul atinge mâna elevului pentru
a-l prompta să facă ceva cu ea.
Model total Instructorul demonstrează elevu- Când elevul învață instrucția “bata din palme”, instructo-
lui care este comportamentul dorit rul bate și el din palme în timp ce spune instrucția
Model parțial Instructorul demonstrează doar o Când elevul învață instrucția “bate din palme” , instructo-
parte din comportamentul țintă rul își pune mâinile în față dar nu bate din palme.
Model verbal Instructorul demonstrează verbal Atunci când elevul învață să denumească “cana”, intruc-
total răspunsul dorit din partea elevului torul spune : “ce e asta? Spune: cană “
Model verbal Instructorul demonstrează doar o Atunci când elevul învață să denumească “cana”, intruc-
parțial parte din răspunsul dorit de la elev torul spune : “ce e asta? Spune :ca.. “
Gestual Instructorul face un gest pentru a Atunci când elevul învață funcția unui obiect , instructo-
prompta răspunsul dorit de la elev rul îl întreabă “cu ce bei? În timp ce își duce mâna la gură
prefăcându-se că bea dintr-o cană
De proximitate Instructorul plasează itemul în- Atunci când elevul este învățat să identifice pantoful, in-
tr-un anumit loc tructorul plasează pantoful cât mai aprope de elev
Point Instructorul arată Atunci când elevul este învățat să identifice pantoful, in-
tructorul arată cu degetul spre pantof

Alte tipuri de prompt :
1. Modularea Vocii : Accentuarea aspectului relevant din SD ( ex. “atinge nasul MEU “)
2. Accelerare -Mărind ritmul promptului, având un răspuns corect oferim un alt SD, asta înseamnă că
având o recentă experiență de răspunsuri corecte și a fost recompensat pentru ele, copilul are șanse
mai mari să ofere un alt răspuns corect
3. Accelerare -Mărind ritmul promptului, având un răspuns corect oferim un alt SD, asta înseamnă că
având o recentă experiență de răspunsuri corecte și a fost recompensat pentru ele, copilul are șanse
mai mari să ofere un alt răspuns corect
4. Legătura cu un răspuns invătat anterior : folosirea unui răspuns invătat anterior pentru promptarea
unui nou răspuns ( e.g., sarcina receptivă poate să fie folosită pentru a prompta o sarcină expresivă-
prezentarea SD-ului receptiv de “ atinge mașina “ chiar înainte de a prezenta SD-ul expresiv “ Ce este
aceasta ?” ).
5. Vizual: Folosirea unui stimul vizual drept prompt (e.g., carduri cuvinte , ilustrații , cuburi care să reprez-
inte numărul de cuvinte dintr-o propoziție ).
6. Stimul Inclus : Utilizarea unei componente sau a unui aspect al materialului stimul drept prompt( e.g.,
cuvântul “roşu” scris cu cerneală /culoare roşie ).
Retragerea prompturilor
¾¾ În cazul în care performanța elevului îndeplinește criteriul (de exemplu, 80% corect sau mai bine) vom
scadea nivelul de prompt.
¾¾ În cazul în care performanța elevului pentru nivelul de prompt este la 61% -79% corect, stați la același
nivel de prompt.
¾¾ În cazul în care performanța elevului este mai mică decât ar trebui (de exemplu, mai puțin de 60%
corect), crește nivelul de prompt (crește intruziunea prompt-ului)

Folosirea eficientă a promptului:
1. Alegeţi un stimul prompt care facilitează răspunsul.
2. Asiguraţi- vă că acest stimul prompt este diminuabil.
3. Stabiliți o secventă/ierarhie a prompturilor.
4. Folosiți prompt-ul cel mai puțin intruziv din ierarhia prompt-urilor dvs pentru a facilita răspunsul
corect.
5. Prezentați prompt-ul simultan sau imediat după SD .Evitați prezentarea prompt-ului imediat după
consecință.
6. Diminuați sistematic prompt-ul de-a lungul trial-urilor ( i.e., treceți de la prompt total la parțial apoi
excludeti prompt-ul) .
7. Folosiți intăritori diferentiali (e.g., oferiți recompense ușoare pentru trial-uri promptate și rezervați
recompense mai puternice pntru trial-uri nepromptate).
8. Odată ce sarcina s-a masterat , oferiți doar o cantitate mică din recompensă pentru trial-uri promptate.
9. Nu permiteți greșeli repetate . Ajutați copilul cât este necesar pentru ca să răspundă corect aproximativ
70-80 % din timp .
10. Feriți-vă de promptări neintenționate sau accidentale ( e. g. , să priviți mărul în timp ce prezentați SD-ul
“ atinge mărul “).
11. Probați periodic independența în timpul procesului de diminuare asigurându-vă de lipsă prompt-ului
în timpul unui trial și evaluând răspunsul copilului .În cazul în care copilul nu este în stare să răspundă
corect , oferiți o consecintă neutră , cum ar fi “ bine “ , și un prompt la următorul trial.
Sfaturi Pentru a Evita Dependenţa de Prompt :

1. Nu oferiţi cantităţi mari de recompense pentru răspunsuri promptate .
2. Evitaţi promptarea după consecinţă sau după ce a trecut o perioadă de timp fără a primi vreun răspuns.
3. Diminuaţi sistematic prompt-urile conform ratei de succes a copilului .
4. Schimbaţi obiectivele în cazul în care nu puteţi diminua prompt-ul mai degrabă decât să continuaţi să
oferiţi acelaşi nivel de prompt .
5. Folosiţi cel mai puţin intruziv prompt posibil .
6. Evitaţi oferirea prompt-ului după ce copilul a început să dea un răspuns incorect.

Procesul de predare a achizițiilor
Procesul de predare începe de la pasul 1 și se avansează atunci când copilul demonstrează răspunsul
corect în proporție de cel puțin 80%.
1. Mass Prompt (MP)

Itemul în achiziție este vizat izolat. Prompt-ul este înserat imediat după SD astfel încât răspunsul copilului să
fie corect.De obicei implică o serie de aproximativ 3-5 încercări distincte.
2. Mass Trial (MT)
Itemul în achiziție este vizat izolat. Implică o serie de aproximativ 3-5 încercări distincte succesive.
3. Distracter Trial (DT)
Itemul în achiziție este testat împreună cu distractori cunoscuți sau necunoscuți. Implică o serie de aproxima-
tiv 3-5 încercări distincte succesive.
4. Expanded Trial (ET)
Itemul în achiziție este testat în combinație cu itemi învățați dintr-un program alternativ (distractori non-speci-
fici) sau din același program (distractori specifici). Implică o serie de aproximativ 6-12 încercări distincte suc-
cesive.În cadrul ET numai itemul în achiziție trebuie să fie corect, prin urmare, datele se colectează numai pe
itemul în achiziție. Itemul în achiziție ar trebui să fie testat de 3 -4 ori în interiorul secvenței.
5. Random Rotation (RR)
Itemul în achiziție este testat într-o ordine aleatorie, impreună cu alți itemi învățați din același program.Are
loc o serie de aproximativ 6 -12 încercări distincte succesive. Itemul în achiziție ar trebui să fie testat de 3 -4 ori
în interiorul secvenței.Datele se colectează pe toate elementele din cadrul RR. Pentru a fi considerat învățat ,
itemul în achiziție trebuie să fie corect dar și ceilalți itemi trebuie să fie incluși în procentajul total.
Colectarea datelor
¾¾ + P Corect, Promptat
¾¾ - Greșit , Independent
¾¾ + Corect, Independent
¾¾ NR/0 Nici un răspuns
¾¾ Colectează date după fiecare răspuns (dacă este posibil)
¾¾ Notează ocazional întrebări sau dificultăți legate de program.
¾¾ Terminarea unui set:
- dacă elevul face 2-3 erori succesive (depinde de elev).
- începe un set nou la un nivel inferior de prompt.

¾¾ Desfășurarea unui set :
- dacă elevul are primele 3 încercări corecte independent putem presupune că itemul este învățat, dar nu
înainte de a verifica într-o altă sesiune cu un alt instructor.
¾¾ Termină mereu cu o încercare corectă!
Sugestii pentru colectarea datelor:
¾¾ MP – notează întotdeauna +P
¾¾ MT – notează “+P” sau “+”, niciodată “-” (errorles)
¾¾ DT și ET – lasă copilul să greșească ,dar următoarea încercare este promptată.
¾¾ RR – Lasă copilul să greșească și acordă-i încă o șansa pentru a răspunde corect înainte să-l promptezi
Pregătirea pentru o sesiune de predare prin încercări distincte:
¾¾ Recapitulaţi procedurile de predare

¾¾ Verificați nivelul de prompt (și aflați ce înseamnă!)
¾¾ Procuraţi materialele necesare (cartonaşe, obiecte)
¾¾ Procuraţi recompensele!
¾¾ Cheamă copilul la masă
¾¾ Captează atenţia copilului
REGULI DE ÎNVĂŢARE
ʍʍ MT – Trial masiv;
ʍʍ DT – Trial de discriminare;
ʍʍ RR – Rotatie aleatoare;
ʍʍ ÎNTREŢINERE
ʍʍ ÎNVĂȚARE INCIDENTALĂ
ʍʍ Pentru un item masterat in MT*, P se dă după maxim un răspuns greșit.
ʍʍ Pentru un item masterat si in RR*, P se dă după maxim 2 răspunsuri greșit.

Învăţarea Discriminării
Învăţarea Discriminării este un procedeu folosit pentru a-l învăţa pe copil să facă discriminări între primii
doi itemi.
SD R perechi în cadrul unui program.
Acest procedeu rezumat mai jos este pentru programe ce implică folosirea stimulilor . Vor fi necesare modificări
uşoare pentru acele programe ce nu implică stimuli .
A. Alegeţi Ţinte care pot fi discriminate la maxim în :

1. Aparenţa fizică ( un cub şi o maşină ).
2. Sunet ( “cană “ vs “dinozaur “ ) .
3. Funcţie ( o minge şi un camion versus un pantof şi o şosetă ) .
4. Pentru ţinte ce nu implică folosirea stimulilor – topografie diferită a răspunsului (mâini vs picioare).
B. Mass Trial Item Ţintă #1:

1. Prezentaţi în mod repetat item ţintă #1 cu prompt-uri .
2. Diminuaţi gradat şi sistematic promptarea .
3. Aşezaţi item-ul în locuri diferite pe masă între trial-uri .
4. Pentru acele programe ce implică folosirea stimulilor : Odată ce copilul răspunde la item ţintă #1 cu o
acurateţe de 80 % sau mai mult , introduceţi un obiect care să distragă . Obiectul ar trebui să fie neu-
tru ( să aibă o valoare mică sau nici o valoare pentru copil . Spre exemplu , un cub sau un şerveţel ) iar
numele ar trebui să-i fie necunoscut copilului . Schimbaţi poziţia obiectelor pe masă între trial-uri.
Introduceţi între1-3 distractori .
5. Odată ce copilul răspunde corect la item ţintă #1 cu o acurateţe de 80% sau mai mult (cu distractori),
introduceţi item ţintă #2 (Pasul C) .
C. Mass Trial Item Ţintă #2:

1. Prezentaţi în mod repetat item ţintă #2 cu prompt-uri .
2. Diminuaţi gradat şi sistematic promptarea .

3. Aşezaţi item-ul în locuri diferite pe masă între trial-uri .
4. Pentru programele ce implică folosirea stimulilor : : Odată ce copilul răspunde la item ţintă #2 cu
o acurateţe de 80 % sau mai mult , introduceţi un obiect care să distragă . Obiectul ar trebui să fie
neutru ( i.e., să aibă o valoare mică sau nici o valoare pentru copil . Spre exemplu , un cub sau un
şerveţel) iar numele ar trebui să-i fie necunoscut copilului . Schimbaţi poziţia obiectelor pe masă
între trial-uri. Introduceţi între1-3 distractori .
5. Odată ce copilul răspunde corect la item ţintă #2 cu o acurateţe de 80% sau mai mult (cu distractori),
treceţi la Pasul D .
D. Mass Trial item #2 cu prezenţa #1 :

1. Prezentaţi în mod repetat item-ul#2 cu item-ul #1 prezent pe masă .
2. Schimbaţi poziţia obiectelor pe masă între trial-uri .
3. Continuaţi să cereţi numai item-ul ţintă #2 .Odată ce atingeţi o acurateţe de 80% sau mai mult tre-
ceţi la Pasul E .
E . Mass Trial item #1 în prezenţa #2:

1. Prezentaţi în mod repetat item-ul#1 cu item-ul #2 prezent pe masă .
2. Schimbaţi poziţia obiectelor pe masă între trial-uri .
3. Continuaţi să cereţi numai item-ul ţintă #1 .Odată ce atingeţi o acurateţe de 80% sau mai mult tre-
ceţi la Pasul F .
F . Trial-uri în Bloc (trecerea spre random rotation ):

1. Începeţi fie cu item ţintă #1 fie cu item ţintă #2 şi prezentaţi –l pe fiecare în bloc de trial-uri după cum
urmează .
2 . Prezentaţi un bloc de trial-uri pentru item ţintă #1 în prezenţa item ţintă #2 pentru aproximativ 6
trial-uri (asiguraţi-vă că cel puţin ultimele 2 trial-uri sunt răspunsuri corecte independente înainte
de a trece la pasul următor ).
3 . Oferiţi copilului o pauză ( i.e. , o pauză scurtă de joacă ) .
4. Prezentaţi un bloc de trial-uri ale item-ului ţintă #2 în prezenţa item ţintă #1 pentru aproximativ
6 trial-uri .Promptaţi răspunsul corect la “trial-ul de schimbare” (i.e., când schimbaţi de la o ţintă la
alta).
5. În timp, pe măsură ce copilul demonstrează consistenţă :
a. diminuaţi numărul trial-urilor per bloc .
b. diminuaţi lungimea pauzei până când conduceţi fiecare bloc în cadrul aceluiaşi sitting .
c. diminuaţi nivelul promptării la trialul de schimbare .

G. Random Rotation / Rotaţie Aleatorie :
1. Prezentaţi la întâmplare SD-ul pentru item ţintă #1 şi item ţintă #2 ( fara un tipar ca şi cum aţi da cu
banul în mod repetat ) .
2 . Schimbaţi poziţia obiectelor pe masă între trial-uri .
3. Ambii itemi sunt consideraţi masteraţi atunci când copilul răspunde corect la cel puţin 80% din tri-
al-uri în random rotation .
Ţinte Suplimentare :
Timpul necesar pentru a-l învăţa pe copil primele două ţinte este de obicei mai lung decât cel necesar pentru a în-
văţa următoarele două ţinte .
1. La introducerea unui nou item ţintă (ţinta #3 ) începeţi prin a efectua mass trial cu noua ţintă .Efec-
tuaţi mass trial pentru noua ţintă mai întâi singură iar apoi cu distractori .
2. Urmaţi paşii explicaţi mai sus , începând cu Pasul D , pentru ţinta #3 şi #2 .
3. Urmaţi aceeaşi secvenţă a paşilor pentru ţinta #3 şi #1 .
4. Itemii ţintă #1 , #2 şi #3 trebuie să treacă apoi în random rotation .
5. Continuaţi să introduceţi noi itemi folosind acelaşi procedeu de Învăţare a Discriminării .
6. După ce copilul a masterat aproximativ 10 itemi , încercaţi random rotation după ce s-a masterat
Pasul B cu acel item .Folosiţi procedeul de Învăţare a Discriminării numai în măsura în care este
necesar pentru ţinte viitoare .
Recapitulare – Predarea prin încercări distincte:

1. Împarte abilitățile în pași mici.
2. Predă fiecare pas în parte.
3. Elevul exersează activ abilitatea la fiecare pas.
4. Instrucțiile devin mai complexe pe măsură ce elevul progresează.
5. Acordă elevului 3 secunde pentru a răspunde.
6. Foloseşte consecinţe diferenţiate.
7. Fiecare încercare este separată.
8. Folosește prompt-urile pentru a garanta succesul.
9. Prompt-urile se dau imediat după înstrucție.
10. După încercările promptate urmează încercări nepromptate sau cu un nivel redus de prompt.
11. Evită prompt-urile accidentale.
12. Oferă feedback verbal și non-verbal clar.
13. În timpul sesiunii de terapie trebuie să existe un echilibru între abilitățile sociale ,de joc și de comu-
nicare.
14. Procesul de predare trebuie să fie cât mai natural și flexibil pentru a facilita trecerea spre generalizare.
15. Întărește comportamentele dezirabile spontane, folosește o abordare non-directivă.

Fișă colectare date program
Nume program:
Stimul discriminativ: Program de întărire:
Răspuns: Prompt:
Mod de predare : Procedura de corectare:
Colectare date
Observații

EVIDENȚA ITEMILOR
PROGRAM :
ITEM INTRODUS MASTERAT # ZILE PÂNĂ
LA MASTERARE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.

Nume program Detalii mod de lucru:
Data Terapeut SD - Răspunsuri Sum Remarci

Item
NUME PROGRAM:
OBSERVAȚII:

ITEM L M M J V

EVIDENȚA ACHIZIȚIILOR
Predare Generalizare Rutine funcționale
Program Intro Master Intro Master Intro Master

Nume program L M M J V

FRECVENȚĂ COMPORTAMENTE
DEFINIREA COMPORTAMENTULUI (specific, observabil,masurabil):
Data Terapeut Perioada de Frecvență Nr. total Intro Master

observare comportament

Knapp
Centrul pentru dezvoltarea copiilor
Ce este învățarea incidentală?

Învățarea incidentală este un tip de învățare utilizat în terapia ABA, care respectă principii de învățare simi-
lare cu instruirea în DTT, dar are loc într-un mediu natural, iar oportunitatea de învățare este inițiată de in-
teresul copilului pentru un obiect sau activitate. Învățarea incidentală poartă acest nume deoarece profită
de „incidențele” care apar în mod natural pentru a învăţa abilități importante. Învățarea incidentală a fost
recunoscută inițial de către Hart și Risley în 1978 și pusă în aplicare ca metodă pentru dezvoltarea limbaju-
lui și îmbunătățirea răspunsurilor sociale. A fost utilizat în primul rând în rândul copiilor de vârstă preșco-
lară. Cu toate acestea, de la descoperirea sa, învățarea incidentală a ajuns să fie considerată aplicabilă unei
varietăți de abilități, pentru aproape fiecare grup de vârstă.
Ce face eficientă învățarea incidentală?

ʍʍ Învățarea incidentală valorifică interesul copilului, astfel încât copilul devine foarte motivat.
ʍʍ De obicei, învățarea incidentală are loc într-un mediu natural. Îl ajută pe copil să generalizeze abilitățile
dincolo de mediul de lucru din terapia ABA și pregătește copilul pentru învăţarea din mediului natural
ulterior, în timpul întreținerii programului.
ʍʍ Este o practică bazată pe dovezi. (Vedeți cercetarea de mai jos)
Cinci pași
Aplicați acești pași atunci când căutați oportunități de învățare incidentală și în implementarea învățării incidentale:
1. Așteptați în așa fel încât copilul să inițieze activitatea, atunci când manifestă interes.
2. Puneți întrebări generice copilului, cum ar fi: „Ce trebuie să faci?”, „Ce vrei / De ce ai nevoie?”
3. Exprimați ceea ce așteptați de la copil.
4. Promptați, dacă este necesar.
5. Recompensați și oferiți laude. (McGee, Daly, & Jacobs, 1994).

Susțineți cercetarea pentru învățarea incidentală
ʍʍ Betty Hart și Todd R. Risley de la Universitatea din Kentucky au implementat strategii didactice in-
cidentale pentru a ajuta copiii cu autism să învețe să folosească propoziții compuse. După aplicarea
strategiilor de învățarea incidentală pentru învățarea utilizării propozițiilor compuse în timp ce vorbeau
cu profesorii, subiecții au început să folosească frecvent propoziții compuse direcționate către profesori.
Când s-a folosit aceeași strategie în comunicarea cu alți copii, utilizarea de propoziții compuse de către
subiecți față de alți copii s-a dublat.
ʍʍ Dennis J. Delprato: Comparații ale intervențiilor comportamentale normalizate pentru dezvoltarea

limbajului prin DT, la tinerii cu autism. Au fost revizuite zece studii controlate care au comparat rezu-
ltatele procedurilor tradiționale de comportament operant (care implică sesiuni foarte structurate de
învăţare directă) cu intervenții normalizate de învăţare a limbajului care au fost dezvoltate mai recent
(care implică aspecte ale învățării incidentale, cum ar fi mediile naturale și inițierea copiilor). Această
analiză a arătat că în opt studii cu rezultate în dezvoltarea limbajului, metodele similare învățării inci-
dentale au fost de fapt mai eficiente pentru îmbunătățirea limbajului decât metodele mai tradiționale,
mai structurate.
ʍʍ H. Goldstein - Intervenție în comunicare pentru copiii cu autism. Au fost analizate aproximativ 60 de

studii care examinează intervenții multiple pentru învăţarea limbajului la copiii cu TSA. Intervențiile
analizate au inclus învățarea incidentală și alte strategii bazate pe mediul natural, limbajul semnelor,
DTT, învăţarea comunicării funcționale, modelare / script de interacțiune și training-ul părinților. În-
vățarea incidentală și strategiile similare naturaliste au fost considerate aplicabile pentru predarea lim-
bajului și la fel de eficiente ca DTT.
ʍʍ McGee și Daly - învățarea incidentală a frazelor sociale adecvate vârstei copiilor cu autism. Acest
studiu a folosit învățarea incidentală pentru a facilita utilizarea vorbirii adecvate social cu colegii pentru
trei băieți tineri cu autism. Predarea incidentală a frazelor adecvate social, cum ar fi „Bine.” Și „Știi ce?” şi
a dus la utilizarea imediată a frazelor țintă la subiecți. Ulterior, subiecții care au fost parte din învățarea
incidentală au folosit mai frecvent frazele țintă în timp ce se aflau în situații sociale de joacă.
Delprato, D.J. (2001). Comparisons of discrete-trial and normalized behavioral intervention for young children
with autism. Journal of Autism and Developmental Disorders, 31, 315-325.
Goldstein, H. (2002). Communication intervention for children with autism: A review of treatment efficacy.
Journal of Autism and Developmental Disorders, 32, 373-396.
McGee G. G. Daly T. (2007) Incidental teaching of age-appropriate social phrases to children with autism. Re-
search and Practice for Persons with Severe Disabilities. 32(2), pp. 112-123 Read Abstract (New Window)
http://www.lovaas.com/meetingpoint-2007-04-article-02.php

Când şi cum poate fi utilizată învăţarea incidentală pentru predare?
(exemple)
În timpul meselor / gustărilor

ʍʍ În timp ce prezentați mâncarea sau băutura dorită, întrebați copilul, „Ce vrei?” sau „Ce este acesta?”
Dacă este necesară promptarea, spuneți-i copilului răspunsul dorit: „Poți spune „prăjitură”, „Poți spune„
Suc“. În funcție de nivelul copilului, răspunsul poate fi dezvoltat într-o propoziție: „Poți spune „Vreau
suc”. Dați alimentul sau băutura dorită după răspuns (promptat sau nepromptat). [Abilități lingvistice,
abilități de imitare]
ʍʍ Dacă copilul lucrează la utilizarea tacâmurilor și necesită ajutor de obicei, folosiți ocazia pentru a în-
curaja independența. Inițial, nu îl ajutați, încurajând copilul să încerce singur și promptați în funcție de
caz. [Abilități de adaptare și auto-ajutor, Abilități lingvistice]
ʍʍ Dați-i copilului un șervețel sau un prosop după ce mănâncă şi rugați-l să se curețe pe faţă/mâini. Promp-
tați dacă este necesar . [Abilități de adaptare și auto-ajutor]
ʍʍ Încurajați utilizarea limbajului și alegerile, prin stabilirea mai multor opțiuni de mâncare și băutură,
spunând: „Spune-mi ce vrei” sau „Alege una”. Promptați după caz, spunând „Poți spune „Vreau asta” sau
„Poți face…”, urmate de indicarea sau folosirea PECS sau a semnelor. [Aptitudini lingvistice]
ʍʍ Implicați copiii în activităţi de gătit și coacere. [Aptitudini adaptative și de auto-ajutor] Rugați copilul să
ajute la măsurarea ingredientelor, punerea ingredientelor la locul lor, amestecarea lor, utilizarea usten-
silelor de bucătărie, să pună unt pe foaia de plăcintă, etc. [Abilități motorii fine și brute] Practicați prin
stabilirea unor intervale de gătit şi copt şi folosiți cronometre [Abilități de adaptare și auto-ajutor, abilități
matematice]
La școală
ʍʍ Facilitați interacțiunea cu colegii în momente cheie. Promptați-l cu sugestii pentru a începe sau pentru a
răspunde la conversație: „Poți spune„ Bună!” „Poți întreba„ Pot să mă joc?” Încurajați copilul să dezvolte
conversațiile. [Jocuri / Abilități sociale, Abilități lingvistice]
ʍʍ Încurajați împărtășirea informațiilor cu colegii și exersați așteptarea rândului. [Aptitudini de joc / sociale]
ʍʍ Exersați activităţile de curăţenie și așezați lucrurile copilului în mod corespunzător în cutii, vestiar,
coșuri etc. [Abilități de adaptare și auto-ajutor]
ʍʍ Dacă copilul are nevoie de ajutor la o temă, înainte de a-l ajuta, permiteți copilului posibilitatea de a so-
licita ajutorul în mod corespunzător prin cuvinte, semne, PECS sau dispozitive de comunicare. Promp-
tați după caz şi ajutați daca este solicitat ajutorul. [Aptitudini lingvistice]
ʍʍ Când copilul are nevoie de ajutor din partea profesorului, aplicați strategiile adecvate de atragere a at-
enției. Acest lucru ar putea însemna îndemnul copilului să ridice mâna, spunându-i copilului „Poți cere
ajutor”.
ʍʍ Întăriți în mod constant comportamentul copilului pentru a-și aștepta rândul, a sta frumos, a ridica
mâna, a cere în mod corespunzător ajutor și alte comportamente adecvate în clasă.

La joacă
ʍʍ Stabiliți o varietate de jucării preferate ale copilului. Puneți jucăria la o anumită distanţă faţă de copil,
astfel încât să aveți control asupra acesteia. Promptați copilul să utilizeze cuvintele, PECS sau semnele
pentru a solicita jucăria făcând gesturi către cartea PECS, arătând semnele adecvate sau spunând: „Poți
spune „Ursuleț de pluş” sau „Poți spune „Mașină”. Oferiți jucăria copilului și interacțiune după ce se fo-
losește comunicarea. [Aptitudini lingvistice]
ʍʍ Folosiți puzzle-uri, mărgele de înșirat sau alte sarcini de acest tip în timpul jocului, dacă copilul se bu-
cură de acestea. [Aptitudini vizuale/spațiale] Eliminați câteva bucăți de puzzle sau mărgele și îndemnați
copilul să folosească cuvinte, PECS sau semne pentru a le solicita atunci când sunt necesare. [Aptitudini
lingvistice]
ʍʍ Dacă copilul se bucură de cărți, încurajaţi citirea lor. Întrebați în timp ce citiți „Ce este acest cuvânt?” sau
„Ce este această scrisoare?” [Abilități lingvistice, abilități academice] Sau cereți copilului să indice anumite
imagini din carte [Abilități motrice fine] sau anumite culori sau forme din carte [Abilități motrice fine, abil-
ități vizuale / spațiale] în timpul citirii.
ʍʍ În timpul citirii, pune întrebări sociale despre poveste: „Cum se simte acest personaj?” „Este o prob-
lemă mare sau o problemă mică?” „Ce ar trebui să facă personajul?” „Ce simte personajul? Este fericit /
supărat?” [Abilități lingvistice, joc / abilități sociale]
ʍʍ Găsește cântecele care îi plac copilului, în special cele care au şi mișcări. După ce cântați cântecul de
câteva ori, omiteți anumite cuvinte și încurajați copilul să completeze cuvintele lipsă. [Aptitudini lingvis-
tice] Stimulați copilul să imite mișcările. [Abilități de imitare, Abilități motrice brute și fine]
ʍʍ Încurajați și participați la jocuri de rol. [Joc / Abilități sociale]
ʍʍ Implicați-vă în jocuri sau activități de așteptarea rândului/ alternarea rândului. [Joc / Abilități sociale]
ʍʍ Modelați jocul adecvat cu jucării și stimulați copilul să imite. [Aptitudini de imitare, Joc / Abilități sociale]
ʍʍ Cereți copilului să potrivească/ sorteze jucării identice sau similare în timpul jocului [Aptitudini vizuale /
spațiale] sau să eticheteze culorile și formele itemilor. [Aptitudini lingvistice]
ʍʍ Jucați Simon Says sau un joc similar și îndepliniți sarcini care implică echilibrul și coordonarea motorie,
cum ar fi atingerea nasului sau a capului, stând pe un picior, sărituri, fluturarea brațelor etc. [Abilități de
imitație, abilități motrice brute și fine ]
ʍʍ Utilizați jocuri de rol/ simbolice, de tipul ”prefă-te că...” (cu sau fără utilizarea de obiecte / jucării) pentru
a exersa secvențe de evenimente. Jucați scene sociale și întrebați: „Ce ar trebui să se întâmple?” [Aptitu-
dini vizuale / spațiale, joacă / abilități sociale]
ʍʍ Dacă copilului îi place să se joace cu blocuri sau piese de lego, puneți-le într-o anumită formă și rugați
copilul să copieze forma. [Aptitudini vizuale / spațiale]
ʍʍ Încurajați coloratul. [Aptitudini academice, abilități motrice fine] În timpul coloratului întrebați copilul,
„Ce culoare este aceasta?” Sau „Care este creionul albastru?” [Aptitudini vizuale / spațiale, Abilități lingvis-
tice]
ʍʍ Exersați scrierea literelor / numerelor / numelui folosind diverse obiecte: Creta pe o tablă, markere,
creioane cerate, vopsele pentru degete. Aceste obiecte sunt distractive și un bun punct de plecare pent-
ru copiii mai mici care încă lucrează la controlul motricității fine. Odată ce copilul stăpânește utilizarea
acestor obiecte și îşi îmbunătățește motricitatea fină, utilizați markere sau creioane subțiri, pixuri, sti-
louri, etc. [Abilități motrice fine, abilități lingvistice, abilități academice]

În comunitate
La magazin
ʍʍ Rugați copilului să numească articole când sunteți în magazin sau să solicite un articol pe care și-l
doreşte. [Aptitudini lingvistice]
ʍʍ Pentru copiii mai mari, puteți utiliza vizitele la magazinul alimentar ca ocazie pentru a-i încuraja pe
copii să aleagă alimente în mod independent, să planifice și să respecte un anumit buget în timp ce
cumpără, să numere și să utilizeze banii pentru a cumpăra articole. [Aptitudini adaptative și de autoaju-
torare, abilități profesionale]
ʍʍ Întrebați copilul ce vrea să mănânce la cină. Oferiți-i mai multe opțiuni. Alegeți ceva diferit și stimulați o
conversație care să ducă la un compromis. [Regulare comportamentală şi emoțională, Joc / abilități sociale]
În parc
ʍʍ Leagănele, toboganele și balansoarele reprezintă un echipament excelent și distractiv pentru a practica
abilitățile motorii grosiere. Aceste activități pot ajuta la întărirea mușchilor și la îmbunătățirea abil-
ităților motorii. Pot fi practicate şi în timpul alergării, mersului, fugii, leapșa. [Aptitudini motorii grosiere]
Mâncatul în oraş
ʍʍ Încurajaţi și întăriți comportamentul de a sta la masă în timpul prânzului sau cinei. [Abilități de partici-
pare]
ʍʍ Rugați copilul să citească meniul. [Aptitudini lingvistice, abilități de citire]
ʍʍ Oferiți copilului ocazia de a alege ce să mănânce [Abilități lingvistice, abilități de citire] și indicați elemen-
tul pe care îl dorește. [Abilități motrice fine]
ʍʍ Permiteți copilului să încerce să utilizeze independent tacâmurile, dacă nu este obișnuit. Promptați-l
dacă este necesar. [Aptitudini adaptative și de autoajutare]
ʍʍ Spaţiile publice reprezintă un moment excelent pentru a exersa abilitățile de reglare comportamen-
tală și emoțională. Poate că nu îi place să meargă cu maşina, în magazine aglomerate, să stea în căruț,
să stea nemișcat la masă etc. Asigurați-vă că are un repertoriu de mecanisme de cooperare și reglare
care să îl ajute și încurajați copilul să le folosească atunci când se supără, vrea să fugă sau când man-
ifestă alte comportamente problematice. Puteți spune „Poți să spui cu cuvintele tale „Sunt nervos
”sau „Poți să spui „Vreau să mă joc” urmate de o soluție verbală pentru a îl calma. Se poate utiliza un
prompt care să-l ajute pe copil să ceară în mod corespunzător articole sau acțiuni. Sau poate fi folosit
un orar vizual pentru a-i aminti copilului de program: de exemplu, „Mai întâi la magazin, apoi în parc”
sau „Mai întâi stai frumos la cină, apoi putem merge acasă și ne uităm la filme”. [Regulare comporta-
mentală şi emoțională]

În jurul casei
ʍʍ Încurajați copilul să curețe după el. Faceți din curăţenie o activitate distractivă şi întăriți prin transfor-
marea acesteia într-un joc sau cântând diverse melodii. [Aptitudini adaptative și de autoajutorare] Exer-
sați folosind directive verbale, cum ar fi „ridică”, „pune”, „curăță” sau orice îndrumări aplicabile. [Aptitu-
dini lingvistice]
ʍʍ Angajați copilul (în mod obișnuit copiii mai mari) în sarcini mai avansate de curățare: măturat, aspirat,
așezarea vaselor în mașina de spălat vase, ștergerea prafului. Întăriți pozitiv independenţa cu privire la
aceste sarcini.
ʍʍ Implicați copilul în activităţi de gătit și copt. [Abilități motorii, Abilități de adaptare și autoajutorare]
ʍʍ Întăriți pozitiv copilul de fiecare dată când stinge lumina sau televizorul la ieșirea din cameră. [Aptitu-
dini adaptative]
ʍʍ Rugați copilul să numească receptiv sau expresiv obiectele: „Unde este frigiderul?” „Unde păstrăm
gustările?” „Unde este canapeaua?” „Cum se numește asta?” [Abilități lingvistice]
Rutine de trezire și de culcare

ʍʍ Practicați spălarea independentă și îngrijirea proprie în baie. Dacă, în mod normal, copilul are nevoie de
ajutor pentru a se spăla, dați-i buretele şi luați-i unul care să fie numai al lui. Spuneți „Fă asta” și arătați-i
cum să se spele pe faţă şi pe corp. Promptați-l daca este necesar.
ʍʍ Încurajați independenţa în procesul de îmbrăcare ori de câte ori este posibil: scoateți pijamale, îmbră-
cați haine pentru zi, luați haine, îmbrăcați pijamale.
ʍʍ Pentru părinți: când te pregătești de dimineaţă sau te pregătești pentru culcare și te speli pe față și pe
dinți, dați-i copilului un prosop / periuță de dinți și încurajați-l să imite independent ceea ce faceți.
[Abilități de adaptare și autoajutorare, Abilități de imitare]
ʍʍ Practicați desensibilizarea pentru a dormi cu luminile stinse (dacă acesta este un lucru problematic
pentru copil), rămânând în cameră cu luminile stinse pe intervale din ce în ce mai lungi.
Acestea sunt doar câteva exemple despre cum se poate utiliza învățarea incidentală în terapia ABA. Căutați mereu
oportunități pentru copil pentru a exersa abilitățile necesare atât în timpul ședinței, cât și în afara acesteia, iar acest
lucru va duce la o învăţare incidentală eficientă!

ÎNVĂȚARE INCIDENTALĂ
Dată:
Nume terapeut:
Activitate Răspunsuri
Obiective
Observații
Activitate Răspunsuri
Obiective
Observații

FIȘĂ NOTARE SOCIALIZARE
Dată:
Copii:
Nume terapeut:
Obiective
Comunicare
Obiective
Interacțiune directă/
fizică
Obiective
Abilități sociale

FIȘĂ NOTARE JOCURI ACHIZIȚIE
Dată:
Nume terapeut:
Joc imitativ
Realizează mișcări/ Își menține atenția

Urmărește cu pri- Folosește forme ver-
Se alătură jocului acțiuni prin imitație asupra mișcărilor
virea acțiunea de joc bale de comunicare
paralelă partenerului
Joc cu parteneri
Folosește forme ver-
Realizează acțiunile
bale de comunicare
Alege un joc Inițiază specifice jocului (dă cu Își așteaptă rândul
(afirmații,întrebări,
zarul/ pescuiește etc)
onomatopee,cereri)
Joc independent
Joc de rol

FIȘĂ NOTARE JOCURI MENȚINERE/ GENERALIZARE
Dată:
Nume terapeut:
Joc imitativ
Nume joc Menținere Inițiere Generalizare
Joc cu parteneri
Joc independent
Joc de rol

Obiective practica:
1. Realizarea unei evaluari in cadrul platformei https://eduaba.ro/

Dupa realizarea evaluarii, raportul descripitv si graficul de dezvoltare vor fi transmise pe adresa adelina.
anghele@autismvoice.ro
2. Insusirea tehnicilor de lucru prezentate in cadrul cursului. Aceasta componenta poate fi atinsa in mai multe
moduri:
2.1. Realizarea unui set de filmari scurte – conform fisei 2.1.

Pentru aceasta componenta este necesar acordul parintilor copilului care va aparea in filmari. Pe
baza filmarilor, unul dintre consultantii Autism Voice, va oferi feedback detaliat pe tehnicile de
lucru.
2.2. Completarea unei fise de observatie pe baza unei filmari trimisa de noi – fisa 2.2.
Pentru punctul 2, va trebui aleasa una dintre cele 2 variante de mai sus. Recomandarea noastra este insa
varianta 2.1. pentru ca veti beneficia de un feedback ce vă va ajuta in mod real in propria activitate.
3. Modul online de testare.
In cadrul www.abamasters.ro, cursantii vor avea access la o platforma de exercitii practice, pe baza carora
cursantii se vor asigura ca si-au insusit conceptele predate. Exercitiile pot fi accesate pana la masterarea
continutului, acesta fiind de fapt scopul acestei activitati.
4. Pentru cursanții din București se pot efectua ore de practică in cadrul centrelor Autism Voice.

Filmari Descriere filmare
Implementare DTT - 3 sitting-uri MT din care sa reiasa modalitatea de introducere a unui item nou in cadrul
– 5 filmari unui anumit program, tehnicile de promptare si de retragere a prompt-ului.
- 2 sitting-uri RR in care sa se observe procedura de corectare a erorilor.
In cele 5 sitting-uri vor fi surprinse obiective terapeutice din arii diferite.
Invatare incidentala 3 activitati diferite
– 3 filmari Obiective urmarite:
- Stabilirea obiectivelor
- Aranjarea mediului pentru crearea oportunitatilor de invatare
- Urmarirea motivatiei copilului
- Initierea din partea copilului
- Modelarea raspunsului dorit de catre terapeut
Pentru filmarile pe DTT si Invatare incidentala se vor colecta date pe fisa 2.1.
Inlantuire Obiective urmarite:
– 1 filmare - Realizarea analizei sarcinii
- Procedura de predare : inlantuire inainte, inlantuire inapoi, inlantuirea intregii sarcini.
Implentare sistem Obiective urmarite:
de tokeni 1. Stabilirea comportamentului target
– 1 filmare 2. Alegerea materialelor (tokenilor)
3. Panoul de afisare/token board (copilul are acces la el, iar tokenii sunt la vedere)
4. Alegerea recompenselor (recompensele trebuie identificate anterior implementarii sis-
temului de tokeni)
5. Stabilirea ratei de schimb (numarul de tokeni necesari pentru a obtine recompensa)
Evaluarea Evaluarea a doua tipuri diferite de recompense ( alimentare, tangibile,senzoriale,etc.)
recompenselor Implementarea unei tehnici de evaluare a recompenselor:
– 2 filmari - Observatie libera : Copilul este lasat sa exploreze mediul si sunt notati stimuli cu care
interactioneza cea mai mare perioada a timpului
- Alegerea succesiva: presupune prezentarea pe rand a fiecarui stimul in parte si inregis-
trarea reactiei copilului
- Prezentarea simultana (stimuli multipli): Copilul este pus sa aleaga un stimul preferat
dintre 2 sau mai multi. Stimulii alesi in urma multiplelor prezentari sunt etichetati ca
avand un nivel ridicat de preferinta sau un nivel scazut de preferinta.
Sesiune cereri Organizarea sesiunilor de cereri: Se vor pune alimente preferate in asserole transparente
– 1 filmare si se vor pozitiona diverse obiecte preferate in locuri care nu sunt accesibile copilului, ast-
fel incat sa existe cat mai multe oportunitati ca el sa va ceara diverse lucruri. De asemenea,
in jocuri se va bloca accesul la piese/jetoane etc, astfel incat sa fie nevoit sa vi le ceara ca sa
poata finalize activitatea dorita.
Generalizare Obiective urmarite :
– 1 filmare - Generalizare SD-ului : copilul raspunde la SD-uri variate.
- Generalizare stimuli: prezentare diferita a sarcinii, varierea materialelor de lucru.

FISA – Varianta 2.1.
CURS TEHNICI ABA
Nume cursant:
COLECTARE DATE DTT
Nume program:
SD:
Prompt:
Intaritori:
Scopul programului:
Item Raspunsuri TOTAL CORECT Remarce
OBSERVATII cursant:

COLECTARE DATE- INVATARE INCIDENTALA
Activitate Raspunsuri
Obiective
Obiective
Obiective

IDENTIFICAREA SI INTERVENTIA ASUPRA COMPORTAMENTELOR PROBLEMA
COMPORTAMENTUL COPILULUI CONSECINTA OFERITA DE TERAPEUT

FISA DE OBSERVATIE – Varianta 2.2.
CURS TEHNICI ABA
Nume cursant:
COLECTARE DATE DTT
Nume program:
SD:
Prompt:
Intaritori:
Scopul programului:
OBSERVATII cursant:

COLECTARE DATE DTT
Nume program:
SD:
Prompt:
Intaritori:
Scopul programului:
OBSERVATII cursant:

COLECTARE DATE DTT
Nume program:
SD:
Prompt:
Intaritori:
Scopul programului:
OBSERVATII cursant:

COLECTARE DATE DTT
Nume program:
SD:
Prompt:
Intaritori:
Scopul programului:
OBSERVATII cursant:

COLECTARE DATE DTT
Nume program:
SD:
Prompt:
Intaritori:
Scopul programului:
OBSERVATII cursant:

COLECTARE DATE- INVATARE INCIDENTALA
Obiective
Obiective
Obiective

IDENTIFICAREA SI INTERVENTIA ASUPRA COMPORTAMENTELOR PROBLEMA
COMPORTAMENTUL COPILULUI CONSECINTA OFERITA DE TERAPEUT

ORGANIZAREA SI EFICIENTA SESIUNII DE TERAPIE
COLECTARE DATE:
ORGANIZAREA ACTIVITATILOR/ STRUCTURA SEDINTEI:
ORGANIZAREA PAUZELOR
Activitati observate:

BIBLIOGRAFIE:
Bailey, A., Philips, W., & Rutter, M,m (1996). Autism: To- cy. Journal of Autism and Developmental Disorders,
wards an integration of clinical, generic, neuropsy- 32, 373-396.
chological, and neurobiological perspectives. Jour-
nal of Child Psychology and Psychiatry, 37, 89-126. Iwata, B. A., Dorsey, M. E, Slifer, K. J., Bauman, K. E., &
Bettleheim, B. (1967). The empty fortress: Infantile Richman, G. S. (1982). Toward a functional analysis
autism and birth of the self. Oxford: Free Press of of self-injury. Analysis and Intervention in Develop-
Glencoe. mental Disabilities, 2, 3-20.
Birnbrauer, J. S., & Leach, D. J. (1993). The Murdoch Ear- Lovaas, O.I. (1987). Behavioral treatment and normal
ly Intervention Program after 2 years. Behaviour educational and intellectual functioning in young
Change, 10 (2), 63-74. autistic children. Journal of Consulting and Clinical
Psychology, 55. 3-9.
Centers for Disease Control and Prevention (2007).
Prevalence of Autism Spectrum Disorders Autism Lovaas, O.I. (1993). The development of a treatment –
and Developmental Disabilities Monitoring Net- research project for developmentally disabled and
work, 14 Sites, United States, 2002. MMWR SS 2007; autistic children. Journal of Applied Behavior Anal-
56(No.SS-1). ysis, 26, 617-630.
Cohen, H., Amerine-Dickens, M., Smith, T. (2006). Early Lovaas, O.I. (2003). Teaching individuals with develop-
intensive behavioral treatment: Replication of the mental delays. Texas: Pro-Ed.
UCLA model in a community setting. Developmen- Lovaas, O. I., & Smith, T. (1989). A comprehensive be-
tal and Behavioral Pediatrics, 27, 145-155. havioral theory of autistic children: Paradigm for re-
Delprato, D.J. (2001). Comparisons of discrete-trial and search and treatment. Journal of Behavior Therapy
normalized behavioral intervention for young chil- and Experimental Psychiatry, 20, 17-29.
dren with autism. Journal of Autism and Develop- McGee G. G. Daly T. (2007) Incidental teaching of
mental Disorders, 31, 315-325. age-appropriate social phrases to children with au-
Eikeseth, S., Smith, T., Jahr, E., & Eldevik, S. (2002). Inten- tism. Research and Practice for Persons with Severe
sive behavioral treatment at school for 4- to 7-year- Disabilities. 32(2), pp. 112-123 Read Abstract (New
old children with autism: A 1-year comparison con- Window)
trolled study. Behavior Modification, 26(1), 49-68. Matson, J. L. & Minshawi, N. (2006). Early Intervention
Eldevik, S., Eikeseth, S., Jahr, E., & Smith, T. (2006). Ef- for autism spectrum disorders: a critical analysis.
fects of low-intensity behavioral treatment for chil- NY: Elsevier
dren with autism and mental retardation. Journal of Michael, J. (1982). Distinguishing between discrimina-
Autism and Developmental Disorders, 36, 211-224. tive and motivational functions of stimuli. Journal
Howard, S., Sparkman, C. R., Cohen, H. G., Green, G., & of the Experimental Analysis of Behavior, 37, 149-
Stanislaw, H. (2005). A comparison of intensive be- 155.
havior analytic and eclectic treatments for young Cohen, H., Amerine-Dickens, M., & Smith, T. (2006).
children with autism. Research in Developmental Early intensive behavioral treatment: Replication
Disabilities, 26(4), 359-383. of the UCLA model in a community setting. Journal
Goldstein, H. (2002). Communication intervention for of Developmental and Behavioral Pediatrics, 27(2),
children with autism: A review of treatment effica- 145-155.

Howard, J. S., Sparkman, C. R., Cohen, H. G., Green, G., speech in echolalic children. Behavior Research and
& Stanislaw, H. (2005). A comparison of intensive Therapy, 5:73-88.
behavior analytic and eclectic treatments for young
children with autism. Research in Developmental Rutter, M. (1968). Concepts of autism: A review of re-
Disabilities, 26(4), 359-383. search. Journal of Child Psychology and Psychiatry
9, 1 – 25.
Remington, B., Hastings, R.P., Kovshoff, H., Degli Espi-
nosa, F., Jahr, E., Brown T., et al. (2007). Early inten- Sallows, G.O. & Graupner, T. D. (2005). Intensive behav-
sive behavioral intervention: Outcomes for children ioral treatment for children with autism:Four-year
with autism and their parents after two years. Amer- outcome and predictors. American Journal on Men-
ican Journal on Mental Retardation, 112(6), 418-438. tal Retardation, 110, 417-438.
Smith, T., Groen, A., & Wynn, J. W. (2000). Randomized Smith, T. (2001). Discrete trial training in the treatment
trial of intensive early intervention for children with of autism. Focus on Autism and Other Developmen-
pervasive developmental disorder. American Jour- tal Disabilities, 16, 86-92.
nal on Mental Retardation, 105(4), 269-285. Smith, T., Eikeseth, S., Klevstrand, M., & Lovaas, O.I.
Whalen, C., & Schreibman, L. (2003). Joint attention (1997). Intensive behavioral treatment for pre-
training for children with autism using behavior schoolers with severe mental retardation and per-
modification procedures. Journal of Child Psychol- vasive developmental disorder. American Journal
ogy & Psychiatry, 44(3), 456-468. on Mental Retardation, 102, 238-249.
Michael, J., (1985). Two kinds of verbal behavior plus a Smith, T., Groen, A.D., & Wynn, J.W. (2000). Randomized
possible third. The Analysis of Verbal Behavior, 3, trial of intensive early intervention for children with
1-4. pervasive developmental disorder. American Jour-
nal on Mental Retardation, 105, 269-285.
Michael, J. (1988). Establishing operations and the
mand. The Analysis of Verbal Behavior, 6, 3-9. Twardosz, S., & Baer, D.M. (1973). Training two severely
retarded adolescents to ask questions. Journal of
Michael, J. (1993). Establishing operations. The Behavior Applied Behavior Analysis, 6, 655-661.
Analyst, 16, 191-206.
Wolf, M.M., Risley, T.R., & Mees, H. (1964). Application
Michael, J. (2000). Implications and refinements of the of operant conditioning procedures to the behav-
establishing operation concept. Journal of Applied ior problems of an autistic child. Behavior Research
Behavior Analysis, 33, 401-410. and Therapy, 1, 305-312.
Remington, B., Hastings, R.P., Kovshoff, H., degli Espi- Zachor, D.A., Ben Itzchak, E., Rabinovich, A., & Lahat, E.
nosa, F., Jahr, E., Brown, T., Alsford, P., Lemaic, M., & (2007). Change in autistic core symptoms with in-
Ward, N. (2007). Early intensive behavioral inter- tervention. Research in Autism Spectrum Disorders,
vention: Outcomes for children with autism and 1, 304-317.
their parents after two years. American Journal on
Mental Retardation, 112, 418-438. Dib, N., & Sturmey, P. (2007). Reducing student stere-
otypy by improving teachers' implementation of
Rimland, B. (1964). Infantile autism: the syndrome and discrete-trial teaching. Journal of Applied Behavior
its implications for a neural therory of behavior. Analysis, 40(2), 339-343.
Risley, T. (1968). The effects and side effects of punish- Eikeseth, S., Smith, T., Jahr, E., & Eldevik, S. (2002). In-
ing the autistic behaviors of a deviant child. Journal tensive behavioral treatment at school for 4-7 year-
of Applied Behavior Analysis, 1:21-34. old children with autism. Behavior Modification.
26(1), 49-68.
Risley, T., and Wolf, M. (1967). Establishing functional


SUPORT CURS Tehnici de Analiza Comportamentala Aplicata - Digital

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT CURS Tehnici de Analiza Comportamentala Aplicata - Digital

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnici de analiză

SUPORT DE CURS l Principii de bază în ABA

Anca Dumitrescu, Claudia Matei, Raluca Anghel,

Str. Orzari 92A, sector 2, București

2) Însușirea tehnicilor de lucru prezentate în cadrul cursului. Această

3) Modul online de testare.

4) Pentru cursanții din București se pot efectua ore de practică în cadrul

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Despre ABA - Applied behavior analysis

Trei idei eronate despre ABA:

Comportament - orice acțiune a unei persoane:

Mediu - Orice eveniment exterior persoanei care poate influența comportamentul.

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Recompensarea Recompensarea pozitivă

Valoarea recompensei depinde de motivație :

Str. Orzari 92A, sector 2, București

A. Recompense primare (necondiționate) E. Recompense tangibile

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Întrebări Observație Metode bazate

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Instrumente muzicale: Plastilină:

Tactile (contact, texturi):

Kinestezice (de mișcare):

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Muzică: Jocuri video: Jocuri de masă/Altele:

Dati exemplu de videoclipuri/emisiuni tv/artiști preferați:

Ce activități la calculator/tabletă îi plac copilului:

Jocuri pe CD/aplicații pe tabletă:

Încercuiți dacă este o preferință, puneți X dacă îi displace:

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Care sunt preferințele alimentare ale copilului?

Care sunt băuturile preferate ale copilului?

Suc Lapte Apă

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Sunt consecinţele eficiente (sunt recompensele întăritoare şi

Există vreun contrast între recompense şi “ nu”-urile informale ?

Sunt însoţite consecinţele primare de o consecinţă secundară ?

Este corectă frecvenţa recompensei ?

S-a dat consecinţa adecvată ?

Sunt contingenţele oricărei consecinţe bine specificate?

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Comportamente adaptative ce trebuie urmarite la copil

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Extincția este procedura prin care întărirea pentru un comportament

Antecedent Comportament Consecință

1. Extincția comportamentului ce are ca funcție obținerea atenției:

2. Extincţia comportamentului de scăpare din sarcini:

Str. Orzari 92A, sector 2, București

4. Extincția senzorială ( comportamentelor ce au ca funcție autostimularea):

Efectele extincției asupra comportamentului:

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Utilizarea eficientă a extincției:

Str. Orzari 92A, sector 2, București

ʍʍ Extincția accidentală a comportamentelor pozitive : de exemplu, copilul primește o recompensă de fie-

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Considerente etice pentru aplicarea pedepsirii

Intervenții cu pedepsire pozitivă:

Str. Orzari 92A, sector 2, București

Intervenții cu pedepsire negativă:

Time-out fără excludere: Time-out cu excludere: