4/3/19

INTRODUCERE ÎN
ANALIZA APLICATĂ A
COMPORTAMENTULUI
Alina Bobarnac, BCBA

Ce este ABA?

š Analiza aplicata a comportamentului (ABA) ca stiinta a aparut în prima jumătate a

secolului al XX-lea ca o abordare a evaluării și selecției schimbării
comportamentului uman pe baza principiilor condiționării operante susținute de B.

F. Skinner.

š Este forma aplicata a analizei comportamentale; celelalte doua forme –

behaviorismul radical si analiza experimentala a comportamentului (sau

cercetarea experimentala de baza).

1
 4/3/19

Ce este ABA?

š Denumirea "analiza aplicata a comportamentului” a înlocuit “modificarea

comportamentala” deoarece ultima abordare sugera încercarea de a schimba
comportamentul fără a clarifica interacțiunile relevante dintre comportament și

mediu. În schimb, ABA încearcă să schimbe comportamentul evaluând mai întâi

relația funcțională dintre comportamentul target și mediu.

š Începuturile ABA pot fi urmărite pana la un grup de cercetători de la Universitatea

din Washington și de la Universitatea din Kansas - Donald Baer, Sidney W. Bijou,

Jim Hopkins, Jay Birnbrauer, Todd Risley și Montrose Wolf.

š În anii 1960 au început să aplice principiile analizei comportamentului pe o mare

varietate de probleme umane.

Ce este ABA?

š În 1968, au fondat Journal of Applied Behavior Analysis, care publică cercetări în

aplicarea analizei comportamentului la comportamentul social semnificativ.

š Alti cercetatori: Lovaas

š 1965 – primul program pe dezvoltarea limbajului (echoic)

š 1987 - "Behavioral Treatment and Normal Educational and Intellectual Functioning

in Young Autistic Children”

š 1993 - "Long-Term Outcome for Children With Autism Who Received Early

Intensive Behavioral Treatment”

š 1999 - US Surgeon General

2
 4/3/19

Ce este autismul?

Autismul = este o tulburare complexă de origine neurobiologică ce afectează

abilitățile de comunicare și relaționare ale persoanei cu cei din jur, modul în care
aceasta percepe și înțelege lumea.

š Caracteristici comune:

š Dificultăți în comunicare și relationare socială

š Comportamente rigide și repetitive

š Probleme senzoriale

š Comorbidități: dizabilități de învățare, ADHD, epilepsie, hiperlexie, dislexie,

dispraxie, sindorm Down, X fragil s.a. ), probleme de sănătate mintală (anxietate,
depresie, tulburare obsesiv compulsivă)

Ce este autismul?

š PREVALENȚA

š Cercetările recente arată că tulburările de spectru autism afectează aproximativ 1

din 68 de persoane.

š În ultimii 30 de ani, numărul cazurilor raportate de autism a crescut rapid în toate

țările în care s-au efectuat studii de prevalență. In Romania nu s-au facut astfel de
studii.

Această creștere este parțial rezultatul:

š Creșterii gradului de conștientizare a autismului în rândul profesioniștilor din

domeniul sănătății, educației, al părinților și al populației mai largi

š Modificărilor criteriilor de diagnosticare pentru autism, în sensul rafinării acestora

3
 4/3/19

Ce este autismul?

Ce este ABA? Nici un A nu

vine de la Autism

š Analiza aplicata a comportamentului este aria din analiza comportamentala care se

concentreaza pe definirea obiectiva a comportamentelor semnificativ sociale.

š Intervine pentru imbunatatirea comportamentelor target, demonstrand in acelasi timp

relatia clara dintre interventie si imbunatatirea comportamentului.

š Utilizeaza metode de cercetare stiintifica – descriere obiectiva, masurare si conditii de

experimentare controlate.

ABA reprezinta abordarea stiintifica care are ca scop descoperirea variabilelor

mediului care pot influenta in mod clar comportamentul cu semnificatie sociala si
dezvoltarea unei tehnici de modificare comportamentala.

Video – Applied Behavior Analysis

4
 4/3/19

Dimensiunile analizei
aplicate a comportamentului

š Aplicată – Focus pe comportamentele semnificativ sociale

š Comportamentala: Măsoară comportamentul semnificativ social

š Analitică: Demonstrează relația funcțională (intervenție – comportament)

š Tehnologică: Toate procedurile sunt identificate și descrise în detaliu și cu claritate.

š Conceptual sistematică: Procedurile, metodele/tehnicile folosite au baza principiile

analizei comportamentale aplicate.

š Eficientă: Schimbările produse de intervenție la nivelul comportamentului sunt

semnificative din punct de vedere social.

š Generalitate: Modificarea produsă la nivelul comportamentului rezistă în timp, apare și

în alte medii și/sau influențează alte comportamente.

5
 4/3/19

Cum ne asiguram ca
respectam dimensiunile ABA
in programul de terapie?

1. Alegem, definim și măsurăm un comportament pentru a respecta

dimensiunea aplicată, comportamentală si eficientă a intervenției ABA.

2. Pornim de la principiile ABA in stabilirea procedurilor de predare pentru a

respecta dimensiunea tehnologică, conceptual sistematică, eficientă și

generalitate.

3. Evaluam rezultatele interventiilor pentru a atinge dimensiunea analitică și

eficientă a intervenției ABA.

Bordul internațional BACB

š Bordul de Certificare Internaționala a Analiștilor Comportamentali

(BACB) este o organizație non-profit (www.bacb.com).

Misiune:

1. Protejarea celor care beneficiază de servicii de analiză comportamentală

prin stabilirea, promovarea și diseminarea standardelor profesionale.

2. Mărirea gradului de accesibillitate la analiști comportamentali calificați.

6
 4/3/19

Certificare BACB

BCBA-D (Analist comportamental acreditat – nivel doctoral)

BCBA BCaBA RBT

š BCBA-D & BCBA – sunt practicienii independenți care oferă servicii de analiză
comportamentală aplicată și pot superviza activitatea celor cu BCaBA și RBT.

š BCaBA nu pot lucra independent; ei au nevoie de supervizare din partea unui BCBA –
D sau BCBA, dar îi pot superviza pe cei cu RBT.

š RBT este cel care nu poate lucra decât sub supervizarea unui BCBA-D, BCaBA sau
BCBA.

Certificare BACB

š BCBA-D & BCBA

š Stabilesc evaluarea și planul de intevenție.

š Supervizează programul de intervenție

š BCaBA & RBT

š Implementează planul de intervenție.

š Sunt cei care modifică în mod direct comportamentul beneficiarului.

7
 4/3/19

RBT – Criterii de eligibilitate

š 18 ani

š Diploma de bacalaureat

š Curs de 40 de ore de training susținut de un BCBA/BCaBA.

š Susține și trece anual testul de evaluare a competențelor

š Susține și ia examenul RBT

š Este supervizat de BCBA/BCaBA

RBT – Criterii de eligibilitate

Supervizare:

š Este supervizat de un BCBA sau BCaBA 5% din numărul de ore lucrate lunar
(30 de ore recunoscute de BACB pe saptămână – 5 x 30 / 100 = 1.5 ore de
supervizare pe săptămână; 6 ore pe luna).

š Doua întâlniri pe lună față în față – supervizorul observă o sesiune și oferă

feedback.

š Una din două supervizări trebuie să fie 1:1.

8
 4/3/19

CODUL PROFESIONAL
ȘI DE CONDUITĂ ETICĂ
PENTRU RBT
Alina Bobarnac, BCBA

Codul profesional și de
conformitate etică pentru RBT

š Consiliul de acreditare a analiștilor comportamentali (BACB), Codul de

conformitate profesionala si etica pentru analiștii comportamentali
(„Codul”) include 10 secțiuni relevante pentru comportamentul
profesional si etic al analiștilor comportamentali.

š In vigoare de la 1 ianuarie 2016, toate persoanele care aplica la BACB,

toate persoanele acreditate si persoanele înregistrate sunt rugate sa
adere la prezentul Cod.

9
 4/3/19

Codul profesional și de
conformitate etică pentru RBT

1.0 Comportamentul responsabil al analiștilor comportamentali

2.0 Responsabilitatea analiștilor comportamentali față de client

3.0 Evaluarea comportamentului

4.0 Analiștii comportamentali și planul de schimbare comportamentală

5.0 Analiștii comportamentali ca supervizori

6.0 Responsabilitatea analiștilor comportamentali față de profesia de analist comportamental

7.0 Responsabilitatea etică a analistului comportamental față de colegi

8.0 Declarații publice

9.0 Analiștii comportamentali și cercetarea

10.0 Responsabilitatea analiștilor comportamentali față de BACB

1.0 Comportamentul
responsabil al analiștilor
comportamentali
RBT trebuie să respecte cele mai înalte standarde comportamentale ale profesiei.

š RBT-ul se bazeaza pe informatii cu suport stiintific (cunostinte bazate pe cercetari sistematice)

cand faci recomandari profesionale sau stiintifice.

š Este inacceptabil ca un RBT sa faca recomandari fara dovezi stiintifice.

š Folosirea vitaminelor – cum nu exista suport stiintific care sa ateste imbunatatirea comportamentului
copilului cu autism dupa introducerea vitaminelor in regimul copilului nu este adecvat ca RBT-ul sa
recomande parintilor implementarea unei astfel de interventii.

Inainte de implementarea unei interventii/proceduri in programul unui copil trebuie sa

existe suport stiintific pentru folosirea acesteia.

Analistii comportamentali trebuie sa furnizeze servicii, sa predea si sa conduca cercetari

numai in limitele competentei lor, definite de educatia, trainingul si experienta din
supervizare.

10
 4/3/19

1.0 Comportamentul
responsabil al analiștilor
comportamentali
RBT sustine servicii cu integritate, ceea ce inseamna ca sunt corecți si onești si asigura un
mediu de promovare a adevărului si a comportamentului onest din partea celorlalți.

š Nu intoarce capul cand observa practici neadecvate

RBT ofera servicii de analiza comportamentala doar in contextul unui rol sau relații
profesionale sau științifice definite.

š Evita relatiile duale (ex., prieten si terapeut)

š Nu accepta cadouri de la parinti

2.0 Responsabilitatea
analiștilor comportamentali
față de client
RBT are responsabilitatea de a acționa in interesul clienților.

š Client = se aplica oricărei persoane căreia analistul comportamental ii oferă serviciile, indiferent daca
este o persoana fizica (beneficiar), un părinte sau tutore al beneficiarului, un reprezentant al unei
organizații, o organizație publica sau privata, o firma sau o corporație.

š Prioritatea numarul 1 = de a sustine si de a apara interesele persoanei careia ii modifica

comportamentul.

š RBT au obligația importanta si iau masuri de precauție rezonabile pentru păstrarea

confidentialitatii celor cu care lucrează.

š Inregistrari din sesiune – dupa ce parintele semneaza ca este de acord

š Pastreaza sub parola inregistrarile timp de 7 ani

š Nu posteaza pe facebook fotografii/inregistrari decat cu acordul scris al parintelui

š Discuta despre copii cu prietenii, sot/sotie decat daca are acordul scris al parintilor.

11
 4/3/19

3.0 Evaluarea
comportamentului

š Evaluarea constituie primul pas din procesul de modificare a oricarui comportament.

š Analiștii comportamentali/RBT au obligația de a colecta si de a prezenta, grafic, date, utilizând

convențiile analizei comportamentale, intr-o maniera care permite deciziile si recomandările
pentru elaborarea programului de schimbare a comportamentului.

š Înainte de realizarea unei evaluări, analiştii comportamentali trebuie sa explice clientului

procedura(ile) care va/vor fi utilizata(e), cine va participa si cum vor fi utilizate informațiile
rezultate.

š Analiştii comportamentali trebuie sa obtina aprobarea scrisa a clientului pentru procedurile de

evaluare înainte de implementarea acestora.

š Analiştii comportamentali recomanda căutarea unei consultații medicale daca exista orice
posibilitate rezonabila ca un comportament sa fie influențat de variabile medicale sau
biologice.

6.0 Responsabilitatea analiștilor

comportamentali față de profesia de
analist comportamental

š RBT are o obligație fata de știința comportamentului si profesia de

analist comportamental.

š In afara de pregătirea profesionala, RBT respecta si promoveaza

valorile, etica si principiile profesiei din analiza comportamentala.

š RBT are obligația de a participa in cadrul organizațiilor sau activităților

profesionale si științifice ale analizei comportamentale.

š RBT promoveaza analiza comportamentala prin prezentarea de

informații disponibile pentru public, prin intermediul prezentărilor,
discuțiilor si altor materiale publice.

12
 4/3/19

7.0 Responsabilitatea etica a

analistilor comportamentali fata de
colegi

š RBt lucreaza împreuna cu colegii din cadrul domeniului de analiza

comportamentala si cu alți specialiști si trebuie sa fie conștienți de
obligațiile lor etice in toate circumstanțele.

š Daca o hotărâre informala pare oportuna si nu incalca drepturile de

confidențialitate, Rbt poate încerca sa rezolve respectiva chestiune,
prezentând-o persoanei si documentând eforturile de adresare a
problemei. Daca aceasta chestiune nu se rezolva, analiştii
comportamentali o vor prezenta la autoritățile competente (ex. angajator,
supervizor, autoritate de reglementare).

8.0 Declaratii publice

š Analiştii comportamentali se vor conforma prezentului Cod in declarațiile publice

legate de serviciile lor profesionale, produsele sau publicațiile lor, sau profesiei de
analiza comportamentala.

š RBT nu poate cere testimonial unui parinte cu care lucreaza in mod curent.

š RBT foloseste materialele cu copyright cu permisiune/mentioneaza sursa.

š Analiştii comportamentali nu vor implementa intervenții care nu fac parte din

analiza comportamentala. Astfel de servicii trebuie sa fie clar diferențiate de
practicile analizei comportamentale si acreditarea BACB prin utilizarea următoarei
fraze: Aceste intervenții nu au o natura comportamental analitica si nu sunt
parte a acreditarii BACB.” Aceasta fraza ar trebui atașata la denumirea si
prezentarea tuturor intervențiilor din afara analizei comportamentale.

13
 4/3/19

9.0 Analistul comportamental

si cercetarea
š RBT se implica si participa la cercetare in conformitate cu legile si regulamentele
aplicabile/standardele profesionale care guverneaza conducerea unei cercetari.

š NU modifica, falsifica datele colectate

š Nu omite informatii (omiterea de informatii constituie raportare mincinoasa).

10.0 Responsabilitatea etica a

analistului comportamental fata de
BACB

š Analiştii comportamentali vor prezenta doar informații reale si corecte in aplicații si

in documentele depuse la BACB. Analiştii comportamentali se vor asigura ca
informațiile incorecte trimise la BACB vor fi imediat corectate.

š Analiştii comportamentali trebuie sa se conformeze tuturor termenelor limita ale

BACB, sa se asigure ca BACB este notificata in 30 de zile in urmatoarele situatii:

š O incalcare a acestui Cod sau o investigație disciplinara, o acțiune sau sancțiune

š Orice amenzi sau taxe aferente sanatatii si siguranței publice

š O condiție fizica sau mentala care împiedica capacitatea analistului comportamental de a

practica

š O schimbare a numelui, adresei sau contactului de email

14
 4/3/19

Filosofia generala a unui

Program ABA

š Orice persoana cu autism este capabila sa invete = Toti copiii cu

autism pot invata. Unii invata mai repede, alti mai incet, dar nu poti stii

cat o sa invete si cum o sa invete. Nu avem nici o idee de cat este el

capabil sa invete, dar stim 100% ca astazi stim mai putin decat o sa stim

maine.

š Dreptul la interventie eficienta = Toti copiii au dreptul la interventii

eficiente. Faptul ca terapia este scumpa sau dificil de accesat nu trebuie

sa afecteze obligatia morala, ca noi, ca societate, sa oferim interventii

eficiente pentru autism, la fel ca pentru orice alta dizabilitate.

Filosofia generala a unui

Program ABA

š Copilul are intotdeauna dreptate = In ABA credem ca predarea buna

duce la invatare. Asa ca, daca un program nu merge, blamam programul

nu copilul. Job-ul nostru este de a continua sa modificam si sa venim cu

solutii pana gasim un program care functioneaza.

š Auto-determinare = Ca orice alt copil, copilul cu autism are dreptul sa

isi aleaga destinul. Asta inseamna ca interventia ABA nu va fi niciodata

impusa unei familii. Scopul interventiei ABA este de a ajuta familiile sa

atinga ce isi doresc ele in viata, nu sa le fortam sa se conformeze

societatii sau sa intre in categoria “normal”.

15
 4/3/19

INTRODUCERE ÎN
ANALIZA
COMPORTAMENTALĂ
PRINCIPII ȘI TERMENI
Alina Bobarnac, BCBA

Obiective

1. Defineste termenii – comportament si analiza.

2. De unde provin principiile analizei comportamentale?

3. Care este legatura dinte ABA si principiile analizei comportamentale?

4. Descrie ce se intelege prin ABC-ul unui comportament.

5. Descrie diferenta dintre recompensa pozitiva si recompensa negativa.

6. Descrie diferenta dintre recompensa negativa si pedeapsa pozitiva.

7. Defineste extinctia.

8. Descrie ce se intampla cu recompensa in timpul extinctiei.

16
 4/3/19

Obiective

9. Descrie diferenta dintre MO si SD.

10. Defineste promptul si controlul stimulilor.

11. Ofera argumente pentru folosirea promptului in procesul de invatare.

Comportament si analiza

Wikipedia

Comportament = raspunsul unui organism la stimuli (orice observi, faci sau

spui).

Analiza = imparti in parti/bucati mai mici o sarcina mai complexa pentru a o

intelege.

Analiza comportamentala = procesul de intelegere a principiilor invatarii si

a comportamentului utilizand metoda stiintifica.

š Principiile invatarii = analiza experimentala a comportamentului; aici gasim

principiile analizei comportamentale.

17
 4/3/19

Principii si termeni

Three term contingency = ABC = conditionarea operanta

š A = Antecedent (ce se intampla inainte de un comportament si poate sa-l

evoce sau sa-i scada sansele de aparitie)

š B = Comportament

š C = consecinta (ce se intampla dupa comportament poate sa mareasca sau

sa scada sansele de re-aparitie a acelui comportament)

Incercam sa aflam cum A si C il influenteaza pe B.

Recompensa

š Recompensarea descrie relatia dintre comportamentul copilului și

consecința care urmează imediat după acest comportament.
š Această relație este considerată doar recompensare doar dacă consecința
crește probabilitatea ca un comportament să mai apara în viitor sau cel
puțin să fie menținut.
š De exemplu, copiii învață să ceară ceva politicos dacă doresc să o primească în
schimb.
š Scopul final al recompensei este de a ajuta persoanele să învețe noi abilități și să-
și mențină abilitatile în timp într-o varietate de medii, cu mai multe persoane. Ca
atare, terapeutii/parintii trebuie să identifice recompensele adecvate care să
motiveze fiecare copil cu TSA sa invete.
š Recompensarea este o practică fundamentală care apare intotdeauna alaturi de
alte metode bazate pe dovezi stiintifice, precum promptul, comunicarea
functionala sau recompensarea diferentiata pentru alte comportamente.

18
 4/3/19

Recompensa

š Ca o practică, recompensa este fie pozitivă, fie negativă.

š Recompensa pozitivă se referă la oferirea unei reompense după ce copilul
folosește o abilitate/comportament target.
š Recompensele pozitive pot fi primare (alimente, lichide, comfort) sau secundare
(lauda, activitati super-preferate, abtipilduri, jucarii).
š Recompensele primare sunt adesea în mod natural motivante pentru copiii; cu
toate acestea, valoarea recompenselor secundare trebuie învățată prin asocierea
recompenselor primare cu alte tipuri de recompense (de exemplu, folosirea
simultana a laudei cu ciocolata).
š Recompensa pozitivă este, în general, prima metoda pe care terapeutii/ parintii o
folosesc atunci când încearcă să predea noi abilitati (de exemplu, predă un
comportament alternativ pentru inlocuirea unui comportament inadecvat) sau
pentru a creste frecventa unui comportamentul adecvat.

Recompensa

š Sistemul de tokeni este un alt tip de strategie de recompensare pozitivă care

poate fi utilizată eficient cu copiii cu TSA.
š Sistemul de tokeni se bazează pe un sistem monetar în care sunt folosite
jetoane/buline pentru a obține o recompensă dorită.
š De exemplu, copilul primeste buline atunci când foloseste în mod adecvat o
abilitate/comportament target. Cand aduna un anumit număr de jetoane/buline, le
poate schimba pentru obiecte sau activități super-preferate.

19
 4/3/19

Recompensa

š Recompensa negativa se refera la la îndepărtarea unui obiect sau a unei

activități pe care copilul o gaseste aversiva, cum ar fi statul pe scaun sau spalatul
pe fata.
š Atunci când copilul foloseste abilitatea/comportamentul target (de exemplu, cere
pauză, ridica mâna, ia o gura de supa), obiectul sau activitatea aversivă este
eliminată.
š Scopul recompensarii negative este de a indeparta, diminua sau elimina stimulului
aversiv, astfel încât copilul sa foloseasca din ce in ce mai des acel raspuns care a
dus la acest rezultat.

Recompensa

š Recompensa pozitiva mediata social

“….se refera la cresterea frecventei unui raspuns urmat de un eveniment
favorabil (recompensa pozitiva)” (Kazdin, 1994)
š Recompensa negativa mediata social
“…se refera la cresterea frecventei unui raspuns prin inlaturarea unui
eveniment aversiv imediat dupa raspuns” (Kazdin, 1994)
š Cel putin o persoana este implicata, dar recompensa pe care copilul o cauta este de a il
face pe adult sa inlature sau sa termine o sarcina (cerere).

š Diferenta dintre recompensa pozitiva mediata social si recompensa negativa

mediata social:
š Pozitiv inseamna a adauga ceva in mediu (atentie, tangibil) iar
š Negativ inseamna a inlatura o sarcina (cerere instructionala).

š Ambele functii implica cel putin o persoana (sunt mediate social).

20
 4/3/19

Recompensa

Recompensa pozitiva sau negativa automata (nu este mediata social)

š Comportamentele care sunt menținute prin consecințe non-sociale / de

mediu (stări bio-comportamentale) sunt considerate a fi menținute prin
recompensa automată sau recompense senzoriale interne.

š Schimbările în consecințele asupra mediului nu au niciun efect asupra

ratelor acestor comportamente.
š Pentru a ajunge la concluzia că un anumit comportament este menținut
de recompensa automată sau senzorială, trebuie să demonstram empiric
că schimbările în mediu nu sunt corelate în mod fiabil cu modificarea
ratei comportamentului.

Recompensa

š Pas 1: Identifica comportamentul target

š 1. Profesorii / practicienii definesc abilitatea/comportamentul target

în termeni observați și măsurabili.
š Exemplu: Sara va sta pe scaun timp de 10 secunde.

š Descrierea abilității/comportamentului target în termeni măsurabili și

observabili va permite:
š sa colectati date exacte si valide
š să folositi recompensa atunci cand el/ea folosește în mod corect abilitățile/
comportamentele target
š sa va asigurati ca toti membrii echipei identifica comportamentul target astfel
incat recompensarea sa fie folosita in toate mediile si de catre toate
persoanele

21
 4/3/19

Recompensa

š Pasul 2. Colectarea datelor în baseline pentru a stabili cat de des foloseste

copilul, in prezent, abilitatea/comportamentul target.
š 1. Terapeutul/parintele inregistreaza aparitia abilitatii/comportamentului
target inainte de implementarea interventiei bazate pe recompensa, fie
inregistrand:
š a. frecvența comportamentului target. Se poate face prin doua metode: time
sampling sau event sampling.
š Time sampling: datele sunt colectate după o anumită perioadă de timp (de exemplu, la
fiecare cinci minute). Dacă un copilul se angajează in comportamentul target la acel
moment atunci se inregistreaza aparitia comportamentului pe fisa de colectare de date.
De regula aceasta metoda se foloseste pentru comportamentele cu o frecventa destul de
mare, cum ar fi joaca paralela.
š Event sampling: se inregistreaza fiecare aparitie a comportamentului. De regula se
foloseste pentru comportamentele care nu apar atat de des (ex., Saluta copiii).

š Ambele metode evalueaza patternurile de comportament pe o perioada de zile

sau saptamani.

Recompensa
Time sampling
Timp Inainte, in
timpul sau
Data
dupa
9:00 9:05 9:10 9:15 9:20 9:25 Total recompensa

3.02.2019 x x x x x 5 Inainte

4.02.2019 x x x x x x 6 Inainte

5.02.2019 x x x 3 Inainte

Event sampling
Inainte, in timpul sau dupa
Data A smuls o jucarie Total
recompensa

3.02.2019 x 1 Inainte

4.02.2019 x 1 Inainte

5.02.2019 XXXXX 5 Inainte

22
 4/3/19

Recompensa

š a. durata comportamentului target. Cât timp se angajează într-un anumit

comportament?

Inainte, in
timpul sau
Data A inceput S-a terminat Total minute Activitate
dupa
recompensa

3.02.2019 9:00 9:01 1 Joaca libera Inainte

4.02.2019 9:05 9:06 1 Afara Inainte

5.02.2019 9:10 9:12 2 Grup Inainte

š Datele din baseline va ofera punctul de referinta pentru evaluarea eficientei

interventiei.

Recompensa

š 3. Terapeutul/parintele identifica recompensele - orice care mareste

probabilitatea aparitiei comportamentului in viitor.
š Recompense consumabile
š Recompense senzoriale
š Recompense tangibile
š Recompense – activitate
š Recompense sociale
š 4. Stabilirea unui sistem de recompensare
š Sistemul de recompensare continuu

š Sistemul de recompensare intermitent

š rata fixa de raspunsuri & rata variabila de raspunsuri
š interval fix de raspunsuri & interval variabil de raspunsuri

23
 4/3/19

Recompensa

5. Terapeutul/parintele previne starea de satietate

š Se folosesc diferite recompense intr-o sesiune. Daca sunt folosite alimentele
acestea sunt oferite intr-o cantitate infima!!!
š Se face trecerea de la recompensele primare la cele secundare.
š Daca satietatea apare se trece la urmatoarea recompensa.

6. Monitorizarea progresului
š Se foloseste acelasi sistem de colectare de date ca si in baseline.
š Dupa ce copilul atinge criteriul de masterare se face trecerea de la sistemul
continuu de recompensare la sistemul intermitent de recompensare.

Recompensa
A B C +/- Recompensa

Mama tine in mana un
biscuite
Maria il spune de mai multe
ori partenerului ei sa duca
gunoiul
Tata il pune in pat pe Matei
Invatatoarea le spune sa
pastreze linistea in timpul
testului
Mama ii cere baiatului ei sa-
si faca curat in camera
Copilul spune ”biscuite” Mama ii da biscuitele + Recompensa pentru ca a
spus biscuite; biscuitele ii
este oferit
Partenerul duce gunoiul Maria se opreste din a mai - Recompensa pentru dusul
vorbi despre gunoi. gunoiului (cererile repetate
sunt oprite)
Matei incepe sa planga si Tata il tine in brate si il + Recompensa pentru ca a
sa spuna ca a avut un vis leagana pana adoarme spus ca a avut un vis
urat urat/plans. El a fost tinut in
brate si leganat
Andrei incepe sa scoata Toata clasa incepe sa rada si + Recompensa pentru
sunete ca o sirena sa-i acorde atentie emiterea sunetelor de
sirena (chiar si atentia
nefavorabila poate fi
recompensatorie). A obtinut
atentia colegilor.
Baiatul incepe sa se tina Mama ii spune ca isi poate - Recompensa pentru ca a
de burta si sa spuna ca-l face curat mai tarziu cand o spus ca-l doare burta;
doare burta. sa simta mai bine cererea de a-si face curat a
fost indepartata.

24
 4/3/19

Recompensa

š Recompensa nu afecteaza (si nu poate afecta) raspunsul care urmeaza.

Recompensa doar creste frecventa cu care raspunsurile similare sunt
manifestate in viitor.

š Recompensa trebuie sa fie IMEDIATA

š O intarziere de o secunda este mai putin eficienta decat 0 secunde

š Recompensa intarziata intareste comportamentul gresit – cel care a aparut chiar

inainte de livrarea recompensei

š Recompensa este influentata de motivatie (de MO)

Tipuri de recompense

š Recompense neconditionate (primare)

š Produse ale evolutiei speciilor

š Hrana, apa, oxigenul,caldura, stimularea sexuala, atingerea

š Recompense conditionate

š Un stimul neutru dobandeste capacitatea de a functiona ca recompensa prin

asocierea stimul - stimul cu unul sau mai multi intaritori neconditionati sau
conditionati.

š Functioneaza pe o gama larga de comportamente (ex., atentia sociala, sistemul de

tokeni).

25
 4/3/19

Clasificarea recompenselor

š Recompense consumabile

š Recompense senzoriale

š Recompense tangibile

š Recompense – activitate

š Recompense sociale

Pedeapsa

Pedeapsa pozitiva mediata social

“….se refera la scaderea frecventei unui raspuns urmat de un eveniment

nefavorabil ”(Kazdin, 1994)

Pedeapsa negativa mediata social

“…se refera la scaderea frecventei unui raspuns prin inlaturarea unui

eveniment favorabil (o recompensa) imediat dupa raspuns” (Kazdin, 1994)

26
 4/3/19

Pedeapsa

A B C +/- Recompensa

Paul este suparat pe mama O loveste Mama ii spune nu mai are + Pedeapsa pentru lovit; TV
lui voie sa se uite la TV toata a fost inlaturat.
seara.

Limita de viteza este 100 Victor conduce cu 160 pe Politistul il trage pe dreapta si - Pedeapsa pentru depasit
ora ii da 500 lei amenda viteza; i s-au luat bani

Ana poarta un divice care ii Ana isi loveste capul de Device-ul produce un mic soc + Pedeapsa pentru ca si-a
da un mic soc ori de cate perete lovit capul de perete; este
ori ce loveste cu capul de livrat socul
perete

Jana mesteca guma Isi pune guma sub blatul Invatatoarea o pune sa + Pedeapsa pentru ca a
bancii curete toate bancile din clasa pus guma sub banca;
curatenia bancilor a fost
adaugata

Pedeapsa pozitiva

š Mustrarea

š Blocarea raspunsului

š Restituirea mediului = contingent pe comportamentul problema, copilului i se

cere sa se implice intr-un comportament care cere mai mult efort, legat direct sau
logic de problema cauzata.

š Corectarea simpla = readucerea mediului la starea initiala

š Practica pozitiva = contingent pe comportamentul problema, copilului i se cere

sa realizeze in mod repetat forma corecta a comportamentului sau un
comportament incompatibil pentru un interval specific de timp sau pentru un
numar specific de rapsunsuri.

27
 4/3/19

Considerente etice privind

utilizarea pedepsei

š Trei aspecte majore:

š Dreptul la o interventie sigura si umana

š Responsabilitatea profesionala de a utiliza procedurile cele mai putin

restrictive

š Dreptul la o interventie eficienta

Pedeapsa negativa

Time-out = retragerea oportunitatii de a castiga/a avea acces la

recompensa pentru o anumita perioada de timp (exlus sau fara excludere).

Time-out fara excludere = prima alegere (RBT este obligat etic sa aplice cea
mai puternica, dar si cea mai putin restrictiva alternativa)

š Nu este intru totul indepartat fizic din mediul activ

š Apare in urmatoarele situatii: ignorarea planificata, retragerea unei anumite

recompense, observarea contingenta si panglica de time-out.

š Element comun = accesul la recompensa este pierdut, dar copilul ramane in

mediul activ.

28
 4/3/19

Time-out fara excludere

š Procedural = exista o perioada de timp in care copilul este indepartata

dintr-un mediu recompensatoriu sau pierde accesul la recompense timp
de 5 minute.

š Conceptual = diferenta dintre mediul activ si time-out are o importanta

primordiala

š Cu cat mediul activ ofera mai multa intarire, cu atat mai eficient va fi time-out-
ul, ca pedeapsa.

š Functional = fara reducerea frecventei viitoare a comportamentului,

time-out-ul nu se aplica

Time-out fara excludere

š Ignorarea planificata = cand recompensele sociale (atentia, contactul

fizic, interactiunea verbala) sunt eliminate pentru o perioada scurta de
timp, contingent pe comportamentul problema.

š Presupune ca mediul activ sa fie recompensatoriu si toate sursele externe de

recompensa pozitiva sa poate fi eliminate.

š Operational = implica ignorarea sistematica a copilului, stare de liniste sau

limitarea oricarei interactiuni de orice natura pentru o perioada anume.

š Procedura non-intrusiva; poate fi aplicata imediat si convenabil

29
 4/3/19

Time-out fara excludere

š Retragerea unei recompense pozitive specifice

š Studii:

š retragerea accesului la desene contingent pe suptul degetului mare

š Folosirea unui semafor pentru detectarea zgomotului in scoala

š Panglica de time-out = panglica pusa la incheietura mainii copilului si

care devina discriminativa pentru accesul la recompensa. Cand are
panglica poate accesa recompensa. Contingent pe comportamentul
problema panglica este indepartata si toate formele de interactiune
sociala cu copilul sunt limitate pentru o perioada specifica (ex., 2
minute).

Time-out prin excludere

š Camera de time-out

š Time-out cu perete despartitor

š Time-out pe hol

30
 4/3/19

Costul raspunsului

š Forma de pedeapsa in care apare pierderea unei cantitati specifice de

recompense contingenta pe comportamentul problema si rezulta in
probablitatea mai mica de aparitie a comportametului problema in viitor.

š Invatatoarea reduce numarul de minute de pauza

š Cere inapoi punctele castigate sau oferite in trecut

š Tipuri de recompense = recompense conditionate (secundare) – bani,

consumabile (abtipilduri) sau activitati (minute de ascultat muzica).

Costul raspunsului

Creste comportamentul Scade comportamentul

Se adauga un stimul Recompensa pozitiva Pedeapsa pozitiva
Se indeparteaza un Recompensa negativa Pedeapsa negativa
stimul

Pedeapsa Pedeapsa Recompensa Recompensa

pozitiva negativa pozitiva negativa
Adauga Se retrage - Adauga - Se retrage -
consecinta Consecinta Consecinta Consecinta
Comportamentul Comportamentul Comportamentul Comportamentul
scade scade creste sau se creste sau se
mentine mentine

31
 4/3/19

Extinctia

š Procedural = apare atunci cand este intrerupta recompensarea unui

comportament anterior intarit (recompensat).

š Reduce frecventa unui comportament recompensat anterior

š Ofera o probabilitate zero de recompensare

š Nu implica aplicarea unor atimuli aversivi pentru diminuarea comportamentului

š Pur si simplu implica retragerea recompensei.

š Functional = apare atunci cand este retrasa recompensa care mentine

comportamentul problema

Extinctia

š Extinctia comportamentului mentinut de recompensa pozitiva

mediata social = este supus extinctiei cand acest comportament nu
produce/nu mai are acces la recompensa.

Diagrama extinctiei

C SR+

Comportament nu este urmat de recompensa pentru

este demonstrat comportament

Video - Extinction

32
 4/3/19

Extinctia

A B C +/- Recompensa Extinctie

Mama tine in mana Copilul spune Mama ii da biscuitele + Recompensa Mama nu ii da

un biscuite ”biscuite” biscuitele cand copilul
ii spune ”biscuite”
Maria il spune de mai Partenerul duce Maria se opreste din a - Recompensa Maria continua sa
multe ori partenerului gunoiul mai vorbi despre vorbeasca despre
ei sa duca gunoiul gunoi. cine si cand duce
gunoiul
Tata il pune in pat pe Matei incepe sa Tata il tine in brate si il + Recompensa Tatal nu spune nimic
Matei planga si sa spuna leagana pana adoarme si il pune pe Matei
ca a avut un vis urat inapoi in pat
Invatatoarea le spune Andrei incepe sa Toata clasa incepe sa + Recompensa Clasa nu mai rade si
sa pastreze linistea in scoata sunete ca o rada si sa-i acorde nu-i mai acorda
timpul testului sirena atentie atentie lui Andrei
Mama ii cere baiatului Baiatul incepe sa se Mama ii spune ca isi - Recompensa Mama ii cere in
ei sa-si faca curat in tina de burta si sa poate face curat mai continuare sa-si faca
camera spuna ca-l doare tarziu cand o sa simta curat in camera
burta. mai bine

Extinctia

š Williams (1959)

š Copil de 21 de luni

š Comportament de ”tiran” la ora de

culcare

33
 4/3/19

Extinctia

š Extinctia comportamentului mentinuta de recompensa negativa =

este supus extinctiei atunci cand acest comportament nu produce o
eliminare a stimului aversiv, adica copilul nu poate scapa de situatia
aversiva.

š Anderson and Long (2002)

Extinctia

š Extinctia comportamentului mentinut de recompensa automata =

este supus extinctiei (extinctie senzoriala) prin mascarea sau
eliminarea consecintei senzoriale.

š Un copil insista in a aprinde si a stinge lumina. Consecinta senzoriala vizuala a fost

eliminata prin deconectarea intrerupatorului.

š Un copil isi zgaria permanent corpul, pana cand sangera. Consecinta senzoriala
tactila (atingerea) a fost eliminata prin purtarea unei manusi fine de cauciuc astfel
incat sa nu isi mai simta pielea.

š Un copil vomita si isi manca voma. Procedura de extinctie gustativa (gust) a inclus
adaugarea unor seminte de linte in voma. Copilului nu ii placea lintea; astfel, voma
nu mai avea gust bun si consecinta senzoriala pozitiva a fost mascata.

34
 4/3/19

Extinctia

š Efectele extinctiei

š Produce o reducere
treptata a
comportamentului

š Imediat dupa
implementare apare o
crestere imediata a
frecventei
comportamentului

Controlul stimulului si MO-ul

Doua tipuri de antecedente esentiale:

š SD (stimulul discriminativ)

š MO (motivatia)

SD = antecedentul care afecteaza comportamentul prin semnalarea a ceea ce va

urma dupa comportament (A seteaza asteptarile pentru o Consecinta specifica).

MO = influenteaza potenta (cat de recompensatorie sau aversiv poate fi ceva)

contingentei (consecintele si antecedentele relevante pentru aparitia
comportamentului).

35
 4/3/19

SD

Controlul stimulului = Cand un antecedent ajunge sa controleze sau sa

influenteze un comportament.

š Controlul stimului:

š Apare in mod natural

š Creat de analistul comportamental

š ”Controlul”

š semnaleaza ca recompensa va fi accesata contingent pe comportament

š Extinctia va apare

š Pedeapsa o sa apara contingent pe comportament

Controlul stimulului

Controlul stimulului = procedura conventionala a training-ului de

discriminare a stimulilor

š Implica un comportmament si doua antecedente

š Raspunsurile sunt intarite in prezenta lui A1 (SD)

š Raspunsurile nu sunt intarite in prezenta lui A2 (S delta)

36
 4/3/19

SD

Acest control este invatat prin experimentarea constanta a aceleaisi

consecinte pentru fiecare tip de comportament evocat de un anumit
tip de SD.

Ex.: In fiecare zi invatatoarea nu le permite copiilor sa isi scoata gustarea

(recompensa sau C) pana cand nu fac curat pe banci (B). Clopotelul (SD sau A)
semnaleaza accesul la recompensa, asa ca toti se apuca sa isi faca curat pe
banca pentru a avea acces la recompensa invatata.

Stimulul Generalizarea
discriminativ stimulului

37
 4/3/19

MO

MO = influenteaza comportamentul prin alterarea potentei (sau valoarea

recompensatorie) consecintei si antecedentului si poate stabili/fiza sau
reduce efectele lor.

Recompensarea/Intarirea = vorbim de stari de deprivare sau satietate.

SD MO
Similar Antecedent Antecedent
Diferit Controleaza Controleaza
comportamentul comportamentul prin
semnaland consecinta alterarea potentei
consecintei a
antecedentului
SD = stimul discriminativ MO = motivatie

Prompt

Al treilea antecedent important = promptul

š Folosit pentru a-l face pe copil sa realizeze un comportament.

š Prompturile nu sunt MO-uri, nu sunt nici SD preferate sau naturale.

Cand folosesti promptul substitui un SD eficient, dar inadecvat, cu un SD

ineficient, dar adecvat.

Obiectivul nostru = copilul sa demonstreze comportamentul fara prompt.

38
 4/3/19

Prompt

Măsurarea
comportamentelor
Alina Bobarnac, BCBA

39
 4/3/19

Definitie

Masurare = Proces de aplicare a etichetelor cantitative evenimentelor

observate folosind un set standard de reguli.

De ce masuram comportamentul?

š Fara a masura comportamentul, stiinta devine opinie

š Analiza comportamentala aplicata masoara comportamentul pentru a

raspunde la intrebari

š Baza pentru a vorbi despre comportament

Masurarea comportamentului

š Evalueaza efectele interventiei

š Inainte si dupa tratament

š In timpul tratamentului

š Ghid in luarea deciziilor

š Previne greselile

š Contiuarea tramentului ineficient

š Terminarea tratamentului eficient

40
 4/3/19

Masurarea comportamentului

š Optimizeaza eficienta

š Credibilitate

š Identifica folosirea metodelor validate stiintific

š Standarde etice

Dimensiuni

š Dimensiunile comportamentului = trasaturile distincte masurabile

š Trei propietati fundamentale

š Repetabilitate: Rata/Frecventa

š Dimensiune temporala: Durata

š Dimensiune spatiala: Locatia

41
 4/3/19

Colectare de date

Pregatire:

1. Identifica achizitiile si interventiile active pentru a stii ce si cum sa colectezi

date.

2. Pregateste materialele pentru colectarea de date (fise, timer, etc.).

3. Scrie numele copilului, data si comportamentul urmarit.

4. Ai grija sa nu fii distras (lasa telefonul, opreste muzica, etc.)

5. Esti pregatit sa colectezi date! Fii cu ochii pe copil si ramai in alerta!

Masurare continua

Masurarea continua = atunci cand comportamenul are un inceput si un

sfarsit clar.

1. Frecventa = de cate ori demonstreaza un anumit tip de comportament

š Raportat ca rata/frecventa pe unitate de timp standard

Copil: Comportament
Data: Locatie/Context:
Frecventa Conversie

Terapeut: Nr. sesiune __________/___________

Agresivitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 8 / 2 ore = 4 pe ora
12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25
Cereri de atentie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 3 / 2 ore = 1.5 pe ora
12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25

42
 4/3/19

Masurare continua

Reguli:

š Folosita pentru comportamente complexe

š Folosita pentru comportamente emise in mediul natural.

š Nu este adecvata pentru raspunsurile oferite in format discrete trial.

š Nu este adecvata pentru comportamente intinse pe o perioada mai

mare de timp.

Masurare continua

2. Durata = inregistrezi de cand incepe comportamentul pana la

disparitia comportamentului; raportat in unitate de timp standard.

Ex.: cat ii ia sa manance felul 2, cat timp ii ia sa isi faca temele, cat se joaca in
pauza, cat dureaza un tantrum, cat ii ia sa se imbrace.
Data Start Finish Durata

19/10/18 10:30 am 10:45 am 15 min

20/10/18 12:11 am 12:45 am 34 min

20/10/18 9:20 am 10:00 am 40

M = 30 min

43
 4/3/19

Masurare continua

3. Latenta = inregistrezi de la sfarsitul antecedentului (al SD-ului) pana la

aparitia raspunsului.

š Raportat ca medie

Ex.: in cat timp raspunde la o intrebare

Masurare derivata

Procent

š Exprima cantitati proportionale

š Proportie de raspunsuri corecte vs raspunsuri cu prompt

š Proportie de intervale de observatie in care comportamentul a fost

demonstrat.

44
 4/3/19

Masurare pe intervale

š Metode de observare si inregistrare a unui comportament in timpul

unui interval sau la un moment specific.

š Observatia este impartita in intervale egale

š Prezenta si/sau absenta comportamentului este inregistrat pe fiecare

interval.

Masurare pe tot intervalul

š Folosit pentru a masura un comportament continuu

š Interval mic (5-15 secunde)

š La finalul intervalului, se inregistreaza aparitia comportamentului daca

acesta a fost emis pe toata durata intervalului.

š Exista riscul subestimarii

š Raportat ca procent de intervale in care comportamentul a fost emis

š EX.: joaca cooperativa in pauza, joc independent, lucru individual pe fise

45
 4/3/19

Masurare pe interval partial

š Inregistrare la finalul intervalului, daca comportamentul a aparut.

š Mai multe oportunitati pentru una.

š Nu spune nimic despre durata

š Permite inregistrarea a doua sau mai multe comportamente.

š Raportat ca procent de intervale in care comportamentul a fost emis

š Ex.: fluturatul manutelor in pauza, stereotipie vocala

Masurare la final de interval

š Inregistrarea comportamentului daca acesta apare la finalul

intervalului.

š Nu necesita atentie doar pe individ.

š Scapa un numar de comportamente

š Folosit pentru comportamentul continuu

š Raportat ca procent de intervale in care comportamentul a fost emis.

š Ex.: interactiunea sociala, complianta in grup, stereotipie vocala in pauza

46
 4/3/19

Masurare Planned Activity

Check

š Variatie a metodei de masurare la final de interval

š Masoara comportamentul studentilor (grup).
š La finalul intervalului, se numara numarul de studenti activi in
activitate.
š Ex.: interactiunea sociala a unor copii, complianta in grup a 2-3 copii, stereotipie
vocala in pauza

Grafic

š Eticheteaza axa orizontala cu sesiuni sau zile, asa cum ti-a recomandat
coordonatorul tau
š Eticheteaza axa verticala cu tipul de masurare folosit: procent, frecventa/rata
š Pune in grafic un punct pentru fiecare sesiune sau bloc de trail-uri (sitting).
Uneste punctele din interiorul unei faze.
š Deseneaza faza pentru a separa fazele interventiei
š Ai grija sa nu unesti punctele peste o faza
š Eticheteaza fazele interventiei (baseline, interventie)
š Foloseste diferite simboluri daca ai 2 comportamente
š Masoara comportamentul studentilor (grup).
š Foloseste legenda pentru a descrie fiecare comportament (daca sunt cel putin
2 comportamente pe grafic)

47