UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

(AN III, Sem.1)

TARGU MURES Student: Koncz (Szalai) K.Zsuzsa

Coping-ul diadic n condiiile n care copilul prezint autism

Introducere

-autismul este o tulburare de dezvoltare care nregistreaz o cretere alarmant n

toate mediile, n toat lumea
-la ora actual estimrile spun c exist un copil cu tulburare din spectrul autist la 100
de copii fr aceast tulburare
- este o tulburare pervaziv de dezvoltare caracterizat de scderea capacitatii de a
interactiona pe plan social si de a comunica, comportament stereotip i repetitiv, cu
simptome ce se manifest de obicei naintea vrstei de 3 ani. Aproximativ 75 % din
indivizii afectati manifest i handicap mintal.
-pionerii in domeniul autismului sunt considerati doctorii Leo Kanner si Hans
Asperger.
-in literatura de specialitate, aceast tulburare mai este ntlnit i sub denumirea de
Tulburri din Spectrul Autismului (TSA), autismul fiind tulburarea central care evoc
cel mai bine n ce const simptomatologia.
Definitie/Terminologie

-Autos-cuvnt grecesc care nseamn pentru sine nsui, iar folosirea lui n aceast
cadru indic modul n care aceti copii sunt nchii n propriul univers.
-termenul de autism este folosit n sensul larg de tulburri din spectrul autismului.
-este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologic i este considerat drept una
dintre cele mai severe tulburri neuropsihiatrice ale copilriei.
-termenul oficial folosit n sistemele internaionale de clasificare (Diagnostic and
Statistic Manual, DSM IV; International Classification of Diseases-ICD 10) este cel de
tulburri pervazive de dezvoltare (pervasive developmental disorders) care mai includ
i Tulburarea dezintegrativ a copilriei i Sindromul Rett.
-Coping-ul (engl. coping = a face fa, adaptare, ajustare) este
procesul prin intermediul cruia persoana reuete s fac fa
evenimentelor stresante
-Copingul reprezint efortul de a restabili un echilibru ca rspuns la
o situaie stresant
Noiunea a fost introdus de Lazarus(1966), care a susinut-o apoi
printr-o activitate de cercetare n domeniul stresului.
Prevalena/Statistici

-prevalena la biei este de 4 ori mai mare dect la fete

-apare n aceeai msur n familii aparinnd tuturor culturilor, claselor i conditiilor sociale, indiferent
de nivelul de instruire al prinilor.

-1970 Wing i Gould: n ntreaga lume 5 din 10.000 de persoane au autism clasic, iar aproximativ 20
din 10.000 de persoane au tulburri din cadrul ntregului spectru al autismului.

-2003 Eric Fombonne- cercettor Canadian- la Congresul Internaional Autism Europe de la Lisabona
din, vorbea de o prevalen estimat 10 /10.000 pentru autismul classic, 60-70/10.000 pentru ntregul
spectru al tulburrilor autismului (Autism, Sindrom Rett, Tulburarea dezintegrativ a copilariei, Sindrom
Asperger i Tulburri globale de dezvoltare nespecificate altfel/PDD NOS), 2,5 /10.000 pentru
sindromul Asperger, 15 / 10.000 pentru tulburri globale de dezvoltare nespecificate altfel/PDD NOS;
 Studiile recente arat o cretere alarmant a cazurilor
de tulburri din cadrul spectrului autismului.
-n Marea Britanie, cel mai recent studiu al Consiliului
de Cercetare Medical (Medical Research Council)
(2001) din aceast ar a determinat c prevalena este
de 1 la 166 din totalul populaiei, o cretere de 1600%
doar n ultimii 10 ani).

n Romnia nu exist nici o statistic care s arate numrul de persoane cu

autism, prevalena sau rata de inciden. In 2012, erau nregistrate 7.179 de
persoane diagnosticate cu autism (conform Ministerului Snttii) ns numrul
real al acestora este mult mai mare specialittii estimeaz cel putin 15.000 de
persoane, majoritatea nefigurnd n evidenta oficial.
Manifestare,simptome,diagnosticare:

-autismul prezint o larg varietate de manifestri clinice, presupuse a fi rezultatul unor

disfunctionaliti de dezvoltare multifactoriale ale sistemului nervos central sau genetice.
-se manifest n prima copilrie, ntre 1,6 i 3 ani.

-nu poate fi diagnosticat la natere pentru c semnele (tiparele comportamentale pe baza crora se
face diagnosticarea) nu apar sau nu pot fi uor identificate nainte de 18 luni.

-uneori exist o perioad de dezvoltare aparent normal, dup care copilul se izoleaz i pierde din
abilitile dobndite

-dificultile pe care le au persoanele cu autism la nivelul interaciunilor sociale cu ceilali este

principalul simptom al acestei tulburri i totodat principalul criteriu de diagnosticare-studiile arat
c acest deficit este permanent i este ntlnit indiferent de nivelul intelectual al pesoanei.
-n ciuda diferitelor cauze organice i a unei largi varieti a manifestrilor clinice, exist un tipar
comun al disfunctionalitilor psihofiziologice i neuropsihologice.
 -descrierea tulburrilor din cadrul spectrului autismului se face la trei nivele:
biologic (creierul), psihologic (psihicul) i comportamental.
-nu s-au descoperit nc factorii biologici specifici care ar provoca apariia autismului, dei
cercetrile din ultimii ani au relevat existena anomaliilor i disfunctionalitilor n diverse regiuni i
sisteme ale creierului, diferene structurale, funcionale sau chimice.

-exist un consens general n ceea ce privete simptomele pe baza crora se face

clasificarea tulburrilor din spectrul autismului.

-Clasificarea Internaional a Bolilor (1977, 1992) i Manualul de diagnostic i

statistic a tulburrilor mentale (1980, 1987, 1994) este aproape identic i are la
baz triada de deteriorri/ triad of impairments formulat de Lorna Wing (1993):
deteriorri / tulburri la nivelul interaciunilor sociale, n comunicare i n imaginaie,
repertoriu restrns de interese i comportamente (prezena unui comportament nalt
obsesiv, repetitiv sau rutinier.
Este foarte important ca diagnosticarea s fie fcut ct mai devreme cu putin.
La orice semn n comportamentul copilul care i ngrijoreaz pe prini, acetia
trebuie s apeleze la profesioniti pentru o evaluare a copilului, evaluarea fiind
important pentru stabilirea corect a diagnosticului, pentru c reprezint baza
oricrei intervenii.

Evaluarea clinic pentru stabilirea diagnosticului se bazeaz pe inregistrare detaliata

a istoricului tuturor semnelor care i ngrijoreaz pe prini, a istoricului dezvoltrii
copilului, atenie acordndu-se tuturor nivelelor i ariilor de dezvoltare, i pe un
inventar al tuturor bolilor pe care le-a avut copilul. Se acord atenie tuturor
semnelor care pot fi importante n diagnostic.
Coping-ul cadrului didactic

In scolile normale, ei pot fi vazuti ca excentrici sau singuratici, dar atat timp cat
cerintele lor educative raman in pragul normalitatii si comportamentul lor nu atrage
prea mult atentia, atunci ei vor fi tolerati. Gillian Taylor, Autism Professional
Perspectives and Practice, p 79.
-copingul reprezint un proces dinamic ntre persoan i mediu (proces de
tranzacie)
-perspectiva tranzacional (Lazarus & Folkman) asupra stresului relev faptul c
stresul rezult din interaciunea persoanei cu dinamica mediului
- procesele cognitive de evaluare a factorilor stresani sunt deosebit de
importante n relaia dintre un stresor i capacitatea adaptativ de a face fa
acestuia
- -evaluarea sau aprecierea este o activitate cognitiv care implic
raionamente menite s conduc spre luarea de decizii,astfel, persoana poate
s dispun de alternative pentru a face fa situaiei cu care se confrunt.
Persoana care folosete strategii de coping la stres focalizate pe problem se va
implica n rezolvarea situaiei cu care se confrunt n mod direct, acionnd pentru
rezolvarea factorului / factorilor de stres.

Ce strategii poate folosi cadrul didactic cnd copilul prezint autism?

-identificarea din prima clipa (copilul cu autism trebuie abordat altfel de la bun
nceput, el are nevoi speciale, are nevoie de alt stil de predare, de mai mult
timp,repetitie etc.) n primele zile de coal fiecare nvatator ar trebui sa aplice
cteva teste pentru vrsta mental de 6-7 ani copiilor din clas, eventual cteva
desene, desenul casei, al familiei, al arborelui, al omuletului. Din aceste desene
reiese pregtirea copiilor, fara prea multe cunostinte de psihologie, doar
comparndu-le. Daca s-au depistat copii slab pregatiti, cu deficiente, va trebui cerut
ajutorul unui logoped si psihologului care raspunde de scoal.

-cadrul didactic trebuie sa identifice dac copilul prezint intr-adevr semne ale
autismului sau are o alt boal psihiatric. Pentru acest lucru treuie ca s se
informeze si s cunoasc aceast boal.
Cteva caracteristici al copilului cu autism (mentionate n Ghidul ndrumator pentru
integrarea scolar a copilului autist (Editat de Asociatia Casa Faenza-centru comunitar
pentru copii autisti, Timisoara, August 2004):

Comunicare: nu are contact vizual, pare a fi surd, posturi neobisnuite ale

corpului, ecolalie, ncepe sa foloseasc unele cuvinte, apoi nu le mai foloseste;

Relatii sociale: nu arat c observ cnd intra sau pleac persoanele din aceeasi
ncapere, nu si manifest bucuria sau tristetea, nu initieaz jocul

Explorarea mediului: ramne fixat asupra unei singure activitati sau obiect, pare c
nu-l doare atunci cnd se loveste; nu arat locul lovit, se autostimuleaz: legnatul,
flutur mainile, bate din palme,
vrea ca lucrurile din ncpere sa ramn n aceeasi ordine.
Este in folosul att al cadrului didactic ct si al elevului cu autism s studieze
materiale informative si ajuttoare, si s utilizeze cteva tehnici prezentate n
aceste materiale.
Spre exemplu:
-Terapia ABA:
-realizat pentru a ajuta copiii cu autism i cu tulburri de dezvoltare
asociate.
-creat de dr. Ivar Lovaas n anii 70, centrat pe ideea c anumite
comportamente ale copiilor apar sau nu n funcie de mediu
-bazat pe teoriile comportamentale, demonstreaz c schimbnd anumite
condiii n mediu, comportamentele copiilor se schimb
-este un sistem de nvare, un program care i propune s modifice comportamentul copilului cu
autism n mod sistematic i intensiv
-are obiective clar formulate, mprite n sarcini mici, astfel nct evoluia copilului s poat fi msurat
permanent. ntrirea comportamentului se face cu recompense, ntreg sistemul funcionnd pe baza
acestora, fie c recompensele sunt materiale sau sociale.
 -Ghidul ndrumator pentru integrarea scolar a copilului autist (Editat de Asociatia Casa Faenza-centru comunitar
pentru copii autisti, Timisoara, August 2004)
cateva recomandri: (Cristina Muntean, Psihopedagog si Nicoleta Zvanciuc-Datcu, Psihopedagog)
Pentru deprinderea aptitudinilor sociale este esentiala introducerea copilului intr-un grup de copii fara
probleme de socializare, invatarea regulilor sociale si a situatiilor in care acestea se aplica este foarte
importanta pentru integrarea copilului.

- Insistenta pentru contactul vizual (se cere copilului sa priveasca fata adultului) cand acesta ii
vorbeste.
- Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce un beneficiu imediat copilului, deorece
unii pot prezenta o hipersensibilitate tactila ( contactul corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei).
- Invatarea formelor de salut, formule de politete, raspunsuri la anumite intrebari
- Comunicarea trebuie sa fie rara, clara, concreta, constanta
- Folosirea cuvintelor pe care copilul le intelege; utilizarea aceluiasi cuvant pentru descrierea aceleiasi
situatii
- Folosirea propozitiilor scurte si simple
- Utilizarea suportului vizual in comunicare (imagini, pictograme): acesta atrage si mentine atentia,
reduce anxietatea, concretizeaza conceptele.
Stilul educational trebuie adaptat la nevoile de baz ale sindromului autist, iar aceast adaptare se
refera n primul rnd la formularea clar a cerintelor, structurarea cerintelor si structurarea spatiului si
timpului.

n cazul copiilor cu dizabilitti, egalizarea sanselor trebuie

nteleas ca drept al acestora de a rmane n comunitate si de a
primi sprijinul necesar n cadrul structurilor obisnuite de educatie,
sntate si a serviciilor sociale. A avea acces real la educatie
pentru acesti copii este vital dac lum in considerare cel putin
dou aspecte: valorizare ca fiint uman si integrarea scolar ca
form efectiva de ntegrare social.
Nu putem vorbi de integrare social n contextul n care copilul
nu este integrat scolar. Integrarea social reprezinta chiar
procesul obisnuit, firesc de a tri, invata si munci al persoanelor
cu handicap sau fr aflate sau nu n dificultate.
Experientele insa ne arata ca toate incercarile de integrare a copilului cu autism in
scoala de masa au demonstrat ca nu s-a gasit inca formula care sa conduca spre
un real succes in scolarizarea copilului cu autism.
Pentru cei care cunosc specificitatea copilului cu autism este mai usor de inteles de
ce in structurile actuale ei nu reusesc sa se adapteze. Atunci cand dorim sa-i
integram intr-o astfel de institutie trebuie sa ne gandim daca aceasta reuseste sa
abordeze autismul din perspective diverse.
Perspectiva psihologica, pedagogica, sociologica si medicala sunt dintre cele mai
importante in procesul integrarii scolare.
Abordarea scolara prin prisma acestor dimensiuni trebuie sa vizeze disponibilitatile
reale ale copilului.
Premergator integrarii copilului intr-o forma de invatamant trebuie sa ne asiguram ca
acesta a beneficiat de un program de recuperare individualizat care sa-i sporeasca
capacitatea de efort si de receptivitate in fata interventiilor educational instructive.
BIBLIOGRAFIE:

Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania (2000) Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor
Mentale DSM IV,Romania, Bucuresti.
Asociatia Casa Faenza centru comunitar pentru copii autisti (2004) Ghidul indrumator pentru
integrarea scolara a copilului autist, Timisoara
Lovaas Oe IvanI (1987) "Behavioral treatment and normal educational and intellectual
functioning in young autistic children"
Lovas Ole Ivan (1981) Teaching Developmentally Disabled Children: The Me Book, 1981
Gillberg C., Coleman M (2000 ) The Biology of Autistic Sindrome, Mac Keith Press
Karen Siff Exkorn (2010) Sa intelegem autismul,Editura Aramis,Bucuresti

Paginiweb:
www.autism.ro
www.helpautism.ro