Autism

Despre autism
Copiii cu autism sunt diferiti! Caracteristice tuturor copiilor cu autism sunt
problemele de comunicare si limbaj, de socializare si comportamentele repetitive,
autostimularile si interesele restranse legate de persoane sau activitati.

Un copil cu autism poate avea deprinderi de autonomie personala foarte bine

formate, nivel cognitiv conform varstei, dar sa nu raspunda la nume, prezinta
intarziere in dezvoltarea limbajului, contact vizual slab sau inexistent, dezinteres
pentru persoanele din jur, rezistenta mare la schimbare, si poate sa se opuna la
realizarea oricarei sarcini ceruta de catre un adult manifestand protest vehement la
incercarea de introducere in orice fel de activitate/interactiune.

Un alt copil poate intampina dificultati majore in mentinerea atentiei in activitate,

lipsa contactului vizual, probleme de autonomie personala, dificultati in intelegerea
limbajului receptiv si expresiv, dificultati in exprimarea verbala dar sa fie interesat
de persoanele din jur si de interatiunea cu aceste persoane, sa zambeasca, sa le
stea in brate si sa le mangaie.

Autismul se insoteste adesea de deficit intelectual, ultimile cercetari in domeniu

arata ca peste 60 % dintre copiii autisti au un coeficient de inteligenta sub 50, si
doar 6% au coeficientul de inteligenta peste 85. La testele de inteligenta, cel mai
adesea obtin scoruri ridicate la la probele de performanta si cele mai slabe scoruri
le obtin la rezolvarea itemilor ce necesita aptitudini verbale sau sociale. La copilul
cu deficienta mentala se constata dificultati de intelegere a limbajului receptiv dar
si dificultati de discriminare intre comenzi, obiecte, actiuni.

Deficitul de atentie poate aparea pentru ca aria de interese a copiilor cu autism este
restransa si uneori mult diferita de cea considerata adecvata. Deficitul de atentie se
traduce si in faptul ca nesesizand criterul cerut in rezolvarea unei sarcini apare
esecul. Nu este atent la detaliile cerute si rezolva sarcinile dupa propriile criterii.
Nu este atent, dar stie este ceea ce spun terapeutii si parintii. Copilul
demonstreaza ca stie sa raspunda la anumite cerinte in conditiile unei motivari
puternice. Indata ce i se prezinta recompensa preferata rezolva sarcina pentru a
primi premiul dorit.

Tulburarile de limbaj se constata la apoape toti copiii cu autism, si se refera la

limbajul verbal, la gesturi, sau la pointing.Copiii autisti nu dezvolta in mod spontan
modalitati non-verbale pentru a exprima cererea, refuzul, sentimente etc. Ecolalia
este foarte frecvent intalnita, fiind uneori singura forma de limbaj verbal la care
copilul autist poate ajunge. Ecolalia poate avea sau nu functie de comunicare si
poate fi imediata sau intarziata.
Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactii nonverbale care includ gestica,
mimica, postura. Copilul autist nu-si foloseste insa vocea pentru a atrage atentia,
este un copil cuminte care nu isi foloseste limbajul cu sens de comunicare. Poate
repeta o serie de cuvinte un timp indelungat ori sa emita sunete (ne)articulate fara
sens, si au mari dificultati in a folosi cuvintele pentru a exprima o cerere, un
sentiment.

La nastere, copilul este aparent normal, fara anomalii fizice sau neurologice.

Debutul acestei tulburari se instaleaza inaintea varstei de 2-3 ani, dar se poate
depista chiar in primul an de viata. Daca debutul autismului este precoce in primul
an de viata, se remarca:
- lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate;
- lipsa zambetului ca raspuns la zambetul mamei;
- apatia si dezinteresul pentru persoanele ce-i inconjoara;
- nu-si orienteaza atentia catre stimuli sociali;
- nu intra intr-o rutina de comunicare cu ceilalti;

La copilul cu autism dificultatile in comunicare se refera si la faptul ca adesea nu isi

intinde mainile si corpul pentru a fi luat in brate, nu prezinta forme variate de
mimica pentru a exprima discomfortul (cand copilul este ud, murdar sau cand ii este
foame), nu se agata de mama pentru a fi luat in brate, nu atrage atentia pentru a fi
bagat in seama si a stabili comunicarea, cererea, supararea, imbufnarea, oftatul,
tipatul, rasul.

Caracteristic copiilor cu autism este faptul ca contactul vizual este slab sau lipseste.

Fata de persoanle din jur copilul autism poate sa manifeste un dezinteres total, fiind
uneori atras totusi de vestimentatia sau unele trasaturi ale persoanelor cu care intra
in contact. In relatiile sociale se manifesta esecul de a stabili contacte sanatoase cu
anturajul. Poate manifesta un interes deosebit fata de anumite obiecte, fara insa a
le utiliza cu sensul lor adecvat, ci doar pentru a le agita, scutura, invarti etc.

Copilul cu autism prezinta discontinuitati in dezvoltare, de exemplu poate poate

invata poezii de zeci de strofe, dar nu-si poate insusi formulele de politete.
Dificultatile perceptuale pot lua forme dintre cele mai variate, in sensul ca de
exemplu nu reactioneaza la un zgomot puternic, strident dar pot deveni agresivi la
caderea unui creion pe parchet.

Prefera activitatile repetitive: deschiderea si inchiderea usilor, lovirea sau zgarierea

unei jucarii, aprinderea si stingerea luminii, ritualizarea activitatilor zilnice. Jocul de
asemea este marcat de caracterul repetitiv, copilul folosind in joc obiecte putin
complicate ca: sfoara, nisipul, apa, hartia, butoanele. Jocul colectiv este evitat si ii
lipseste caracterul imaginativ si creativ.

Ce este autismul?
Autismul inregistreaza o crestere alarmanta in toate mediile, in toata lumea,
estimandu-se ca in anul 2012 exista 1 copil cu tulburare de spectru autist la 100 de
copii. Autismul apare mai des la baieti decat la fete (proportia fiind de 4 la 1).
Ce este autismul?
Autismul este o tulburare de dezvoltare considerata drept una dintre cele mai
severe tulburari neuropsihiatrice ale copilariei. Autismul este tulburarea centrala din
cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut sub numele de
spectrul tulburarilor autismului/autiste sau de tulburari pervazive de dezvoltare.
Aceste tulburari prezinta o larga varietate de manifestari, presupuse a fi rezultatul
unor disfunctionalitati de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice.
Cauzele specifice sunt inca necunoscute.
Persoana care prezinta tulburari pervazive de dezvoltare demonstreaza dificultati in
mai multe arii de dezvoltare si nu doar in anumite segmente specifice, iar efectele
produse de dificultatile dintr-o anumita arie au efecte negative asupra dezvoltarii
altor zone, rezultatul fiind un grup complex de caracteristici si trasaturi.
Autismul este prezent inca de la nastere si se pastreaza pe durata intregii vietii.
Poate avea doua tipuri de debut:

autismul poate fi observat inca din primul an de viata; sau

autismul se instaleaza in jurul varstei de 2-3 ani, iar copilul, care pana la
aceasta varsta a avut o evolutie normala, pierde achizitiile (cognitive, de
socializare, comunicare) si incep sa manifeste si comportamente repetitive si
autostimulari.

Caracteristicile copilului cu autism

Copilul cu autism poate avea urmatoarele caracteristici:

nu raspunde la nume sau la solicitarile adultului (decat cand vrea) si pare

ca nu aude sau nu intelege ceea ce i se cere;

nu se uita unde i se arata si nu se uita la adult daca vrea ceva de la el,

desi poate tolera alti copii in jurul sau, si chiar poate fi bucuros de prezenta
lor, nu interactioneaza efectiv cu copiii;

protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea

unui raspuns;

jocul ii este marcat de un caracter stereotip (foloseste obiectele sau jucariile

mereu in acelasi fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu obiectele in
anumite locuri, le invarte etc ), ori nu este atras de jucarii ci mai degraba de
sticle goale, sfori, pungi etc.;

nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, le scutura, plimba sticle pe
care le umple si le goleste etc);

prezinta tulburari senzoriale manifestate uneori prin nevoia de a atinge orice,

de a linge, de a pipai, iar alte ori prin refuzul de a intra in contact cu anumite
texturi, de a gusta anumite alimente etc;

poate avea comportamente stereotipe: insira si aliniaza obiecte, se invarte ori

flutura mainile sau obiecte mici etc..

poate prezenta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului;

nu doreste sau nu poate sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare;

merge pe varfuri, ori are miscari bizare are mainilor si ale corpului;

ecolalizeaza (repeta la nesfarsit sunete, cuvinte, reclame tv etc).

Copilul cu autism introdus intr-un program de terapie intensiv inaintea varstei de 3

ani are sanse foarte mari sa recupereze intarzierile in dezvoltare si sa isi formeze

abilitati si comportamente adecvate social. Terapia care si-a dovedit eficacitatea in

recuperarea copiilor cu autism este terapia comportamentala aplicata, ABA.
Cercetarile au aratat ca pana la 49% dintre copiii inclusi in programe de interventie
timpurii si intensive (intre 15 si 40 de ore saptamanal) ajung sa fie independenti si
sa faca progrese astfel incat comportamentele autiste sa devina putin sesizabile.
Terapia autismului
Asociatia AITA program complex de recuperare in autism
In cadrul Asociatiei AITA, copiii cu autism urmeaza programe intensive de terapie
care duc la o recuperare functionala a intarzierilor in dezvoltare si la adaptarea
copilului cu autism la mediul in care traieste.
Progresele aici se vad din prima luna de terapie in sensul schimbarii atitudinii si
comportamentului copiilor fata de cei din jur: copii sau adulti. Incep sa fie mai
atenti, mai toleranti si mai interesati de mediu si de persoanele din jur. In urma
cooperarii, incep sa apara si noi abilitati si cunostinte. Apoi, in final, se schimba
starea psihica a copiilor care devin interesati, curiosi si fericiti.
Procesul terapeutic se desfasoara pe termen lung, copiii avand intre 2 si 5 ore de
terapie in fiecare zi, in functie de varsta si de nivelul abilitatilor si dificultatilor.
Un program complet si complex oferit de specialistii AITA cuprinde:

Evaluarea initiala a copilului la intrarea in program, apoi evaluari periodice,

Terapie ABA (Applied Behavior Analysis),

PECS (Picture Exchange Communication System),

Logopedie,

Kinetoterapie,

Socializare in grupuri de 3 4 copii, formate in acord cu varsta si abilitatile

copiilor,

Sedinte periodice cu parintii.

Fiecare ora de terapie incurajeaza comunicarea si limbajul, jocul, independenta,

interactiunea cu adultii si cu ceilalti copii, si face trecerea de la un program de
terapie 1:1, catre grupurile mici, si apoi catre gradinita de masa.
Asociatia AITA creeaza si materialele necesare terapiei, atat de specifice in terapia
ABA, oferindu-le copiilor imaginea clara a obiectelor, actiunilor, culorilor, formelor,
fructelor, legumelor, antonimelor, pozitiilor spatiale, apoi imagini pentru emotii,
secventialitate, absurditati, plural, formarea propozitiilor etc.

Preocuparea intotdeauna este oferirea celei mai bune solutii la problema specifica a
copilului si incurajarea independentei lui.
Obiectivul final, la AITA, nu este sa faca din copiii cu autism genii, dar sa-i faca pe
copii din ce in ce mai putin autisti, si mai ales din ce in ce mai fericiti.
Applied Behavior Analysis (ABA)
ABA este o stiinta a comportamentului uman.
Conform ABA motivele pentru care un comportament are sau nu loc pot fi gasite n
primul rnd n mediu. Aceasta concluzie are la baza faptul ca un anumit
comportament este dobndit prin interactiunile cu mediul si faptul ca evenimentele
perturbatoare din mediu pot afecta comportamentul. Programele care folosesc ABA
evalueaza evolutia copilului si comportamentul acestuia pentru a putea dobndi o
ntelegere clart a relatiei dintre strategiile instructionale utilizate si modificarile de la
nivelul comportamentului si modului de nvatare al copilului. ABA implica
structurarea unei abilitati pentru a putea fi nvatata n pasi mici si recompensarea
copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect. Raspunsurile simple sunt n
mod tipic predate la nceput si apoi extinse la nivelul comportamentelor mai
complexe, adecvate vrstei. Elevii sunt initial ajutati sa dea raspunsurile corecte,
micsornd n acelasi timp sansele de a raspunde gresit.
Una dintre unitatile de invatare extrem de folosita in ABA, cuprinde triada:
SD (cerinta ce i se da copilului Raspunsul copilului Consecinta oferita
de cei din jur
Intre cerinta si raspuns, uneori se interpune P (promptul)
Ce este util sa stiu despre terapia ABA?
Incepand din luna aprilie 2015, Asociatia AITA vine in sprijinul parintilor
copiilor cu autism, oferind sedinte gratuite de consultanta. Aceste sedinte
gratuite vor fi oferite parintilor, la sediul AITA.
Prin acest proiect incercam sa le oferim parintilor informatiile necesare pentru a-si
ajuta copiii acasa, si in comunitate, in mediile din care fac parte.
Adesea parintii isi pun intrebari legate de terapie, de progresul copiilor, sau au
probleme la care nu gasesc un raspuns. Uneori copilul plange sau rade necontrolat,
alteori loveste o persoana din familie, poate nu sta de manuta cu adultul pe strada
si se smulge din mainile sau bratele parintilor. Uneori programul de terapie ridica
semne de intrebare, sau comunicare cu terapeutii ori coordonatorul.
Cum incepe terapia? Unde gasesc terapeuti? Ce pregatire trebuie sa aiba acesti?
Cate ore de terapie trebuie sa lucreze copilul? Cat si ce trebuie sa faca parintele?

De unde invat ce este de facut? Ce este masterarea? Ce este generalizarea?

Copilul cu autism poate avea comportamente neadecvate, sau de neinteles pentru
parinti, comportamente pe care acestia nu stiu sa le scada si care le reduc copiilor
sansele de a participa activ la viata de familie sau de a merge in locuri publice,
ducand la excludere.
Fie ca vorbim de agresivitate, dificultati de comunicare, de alimentatie sau de
probleme ale somnului, parintii vor fi informati si ajutati sa inteleaga tehnicile de
schimbare comportamentala si sa le aplice acasa cu proprii copii pentru a-si
imbunatati viata lor si a celor din jur.
De asemenea parintii vor fi invitati la grupurile de suport organizate gratuit, lunar,
in cadrul AITA.
Echipa Centrului National de Consultanta pentru parinti este formata din:

Psih. Daniela Gavankar, expert in autism, presedinte AITA

Psih. Andreea Matauan, psihoterapeut, director educational AITA

Psih. Roxana Clinciu, BCaBA

Fiecarui parinte care ne solicita ajutorul i se vor oferi 3 sedinte de consultanta

gratuite, in care vom lucra exclusiv cu parintii. Copiii nu vor participa la aceste
intalniri.
Rolul acestor sedinte nu este de a oferii solutii, ci de a propune interventii sau
abordari, pe care parintele apoi le aplica daca este de accord. Acestea nu sunt
sedinte de coordonare, nu presupun continuarea lucrului cu consultantul AITA si nu
presupun includerea copilului in Centru AITA.
Va invitam sa ne contactati la tel: 0753 055852 sau email
asociatia.aita@yahoo.com. Programarile se fac in limita locurilor disponibile si in
ordinea listei de asteptare.
Cum imi aleg echipa de terapeuti si coordonatorul ABA?
Terapia ABA este o forma de terapie accesibila in Romania din anul 2004.
De atunci si pana acum un numar impresionant de psihologi au inceput sa
ofere servicii de terapie, la domiciliu copiilor sau in Centre speciale.
Autismul inregistreaza o crestere alarmanta in toate mediile, in toata lumea,
estimandu-se ca in anul 2012 exista 1 copil cu tulburare de spectru autist la 68 de
copii. Autismul apare mai des la baieti decat la fete (proportia fiind de 4 la 1). Avand
in vedere aceasta crestere alarmanta, si numarul terapeutilor a crescut exponential.
Exista parinti care se mobilizeaza, incep sa se informeze si decid rapid care forma
de recuperare este potrivita pentru ei, dar exista si parinti care decid sa mai

astepte, cauta si o a doua sau a treia opinie, in speranta ca diagosticul nu se va

confirma. Insa, din pacate, intr-un procent covarsitor, temerile parintilor se
adeveresc si, de cele mai multe ori, copiii chiar au nevoie de terapie si stimulare
speciala pentru a recupera din intarzierile care se agraveaza cu fiecare zi.
Problemele de comportament sunt intotdeauna cu atat mai mari cu cat copilul are
putine comportamente functionale, si nu stie ce sa faca cu jucariile, cu propriul corp
sau cu obiectele.
Daca terapia incepe cand copilul are varsta de 2-3 ani, progresul poate fi
spectaculos, in anumite conditii, si copiii pot deveni independenti in 18 24 de luni
de la inceperea terapiei, daca terapia se face eficient si profesionist, in fiecare zi, in
echipa, cu implicarea permanenta a parintilor, respectand numarul de ore
recomandat, si cand alaturi de TSA copilul nu prezinta si alte tulburari si deficiente
asociate: epilepsie, ADHD, tulburari senzoriale, deficienta mintala, etc. Cu cat
terapia incepe mai tarziu, sau cu cat problemele senzoriale sunt mai mari, cu atat
progresul este mai ingreunat iar copilul si familia trebuie sa lucreze mai mult.
In TSA recuperarea poate avea succes atunci cand programul se desfasoara in
fiecare zi, si de regula programul care nu este zilnic are rezultate foarte mici.
Autismul poate fi recuperat daca copilul are o echipa de specialisti care
implementeaza corect programul terapeutic propus de un consultant (coordonator
ABA) si apoi cu contributia continua a parintilor, parte esentiala a programului de
recuperare.
Pentru a alege corect o echipa de terapeuti si un coordonator, se recomanda
stabilirea unor intalniri si interviuri cu persoanele selectate, unde se vor cere
informatii despre:
experienta anterioara, unde s-a desfasurat, sub supervizarea carui coordonator,
si se vor cere referinte. Se recomanda verificarea referintelor (a familiilor cu care
terapeutul a lucrat anterior, si coordonatorului).
unde a fost format terapeutul respectiv, ce cursuri a urmat si unde/cu
cine. Se recomanda verificarea referintelor (a familiilor cu care terapeutul a lucrat
anterior, si coordonatorului).
Un terapeut bun va avea si o baza teoretica buna (cursuri, workshopuri, master,
formare in ABA) dar si experienta practica sub supervizarea unui coordonator.
Aceste formari este important sa fie facute in ABA si nu alte formari generale.

In primii 2 ani un terapeut ABA este incepator (junior).

Dupa 3 ani de experienta este terapeut experimentat (senior) si poate fi

team-leader in echipa sa.

Dupa 4 ani de experienta sub supervizarea unui coordonator, dar si cu

pregatire teoretica adecvata, un terapeut poate deveni coordonator.
Pregatirea teoretica presupune un master sau o formare teoretica in cursuri
cu coordonatori acreditati.

In Romania numarul terapeutilor neinstruiti corect a crescut si datorita faptului ca

cel mai adesea parintii nu pun intrebari legate de pregatirea si experienta
anterioara, sau daca cer referinte, nu le verifica apoi. Uneori terapeutii care nu
respecta etica profesionala declara ca au lucrat cu coordonatori care de fapt nu-i
cunosc, sau ca au fost la workshop-uri unde nu au fost de fapt. Ei declara ca au
recuperat copii fara a spune din ce echipa au facut parte si cu ce coordonator au
lucrat, si isi asuma meritele unei echipe intregi intr-un mod care nu este etic sau
profesionist. Iar singurul mod de a preveni acest lucru este de a intreba, verifica.
Parintele are dreptul sa ceara informatii despre pregatirea si experienta terapeutilor,
are dreptul de a participa la toate sedintele de coordonare, de a fi permanent
informat despre problemele si progresele copilului, despre tehnicile si procedurile
terapiei si are dreptul de a fi instruit cum sa lucreze acasa cu copilul astfel incat sa
continue procesul terapeutic in beneficiul copilului.
In momentul in care parintele alege sa lucreze cu o persoana care nu are formare
sau experienta, un student care are timp si disponibilitate dar nu este format, sau
un specialist pe care nu il verifica, acest parinte trebuie sa aiba asteptari rezonabile
pentru ca terapia nu va fi de cea mai buna calitate, si progresele vor fi pe masura.
Cand persoana care lucreaza nu are formare si experienta, nu este terapeut ABA, si
nu va face terapie de calitate.