Rotariu Maria

Psihologie anul 3
Grupa.

Studiu de caz

PREZENTAREA CAZULUI
P.F, baiat, nascut la 27.11.1992. A inceput terapia logopedica la 7 ani, fiind elev in
clasa 1.
ANAMNEZA
Antecedente patologice: in timpul sarcinii mama a facut diverse tratamente pt
mentinerea sarcinii. Nasterea a fost insotita de un travaliu prelungit, dupa care i s-a facut
cezariana.In primele zile a fost alimentat artificial.
Istoricul dezvoltarii: ulterior se dezvolta fizic, insa prezinta unele tulburari de
motricitate la nivelul mainilor si a gurii. Primele cuvinte apar dupa 2 ani, insa evolutia este
lenta. Poseda un numar redus de cuvinte pronuntate defectuos, nu poate formula propozitii si
este inteles in general numai de mama sa, care ii este mereu alaturi. Cuvintele sunt legate pe la
4 ani, dar multe sunt simplificate.
ANCHETA SOCIALA
Structura si atmosfera familiala: tatal este muncitor si absolvent de 8 clase , iar mama
este muncitoare si absolventa de 10 clase. P.F. este singurul copil al familiei. Situatia
materiala este una modesta. Locuiesc la casa, conditii bune, insa mai apar conflicte datorita
faptului ca tatal consuma alcool. La pregatirea lectiilor participa numai mama, iar tatal il
solicita prea mult in treburile gospodariei insotite de momente conflictuale cu pedepse fizice.
EXAMEN SOMATIC
Prezinta o dezvoltare naturala, ponderala si toracica normala, situata la limita
superioara.
EXAMEN PSIHOPEDAGOGIC
Prezinta o usoara intarziere psihica. Capacitate slaba de concentrare, se descurajeaza
repede la insuccesele scolare dar incurajat si laudat isi revine repede.
Mama este singura care il sustine si ii da incredere in el spre deosebire de tata care ii
intareste prin repros neincrederea, faptele negative, ducand la unele tulburari de
comportament si dezvoltare.
EXAMEN LOGOPEDIC

Are o intarziere in dezvoltarea limbajului sub aspect de articulare, vocabular cat si de

constructii de ansambluri verbale.
La nivel de articulare, aceasta este de multe ori incorecta, atat in privinta consoanelor
sau a grupurilor de consoane, cat si in analiza sunetelor si cuvintelor. Lipsindu-i multe sunete,
putem spune ca are o dislalie si tulburari motorii.
La nivel de vocabular, acesta este sarac, prezinta dificultati in retinerea si exprimarea
corecta a cuvintelor.
La nivel de constructii, nu poate lega logic propozitiile si frazele, greutatile apar la
nivel lexical, fonetic si gramatical.
EXAMEN NEUROPSIHIATRIC
Prezinta intarziere in aparitia si dezvoltarea vorbirii pana mai tarziu, se regasesc cateva
simptome afazice, agnozice ,apraxie(incapacitate de a executa miscari coordonate ca urmare a
unor leziuni ale creierului. Fara a fi paralitic sau dement, bolnavul, desi intelege perfect
ordinul dat si recunoaste obiectele, a pierdut semnificatia intrebuintarii acestora), un deficit
global in intelegerea si exprimarea vorbirii, oral si scris.
DIAGNOSTIC LOGOPEDIC
1. Dislalie (Greutate n pronunarea cuvintelor)
2. Intarzierea in dezvoltarea limbajului
3. Dislexie(Tulburare la citit manifestat prin modificarea cuvintelor, prin greeli de
lectur)-disgrafie(Perturbare patologic a scrisului, care se deformeaz devenind
necite) de evolutie(clasa 1)
PROGNOSTIC
Posibilitati de recuperare in timp, cu toate ca evolutia in limbaj este lenta. Deasemenea
este posibil ca pe plan intelectual sa evolueze mai rapid.
TERAPIA LOGOPEDICA
Terapia are in vedere 3 caractersistici esentiale: articularea, vocabularul si constructia
verbala.
S-a actionat pe 3 etape:
1. In prima etapa s-a pus accent pe dezvolatarea auzului fonetic si obtinerea unei
articulatii corecte. Apoi treptat s-a trecut la formarea imaginilor optice ale literelor si
deprinderi motorii ale mainii.
Pentru scriere a fost nevoie de o analiza fonetica completa, prin care s-a urmarit obtinerea
unei pronuntari corecte, clare, astfel incat fiecare sunet dintr-un cuvant sa fie bine si corect
distins.
Deoarece la nivelul aparatului articulator prezinta o apraxie, au avut loc exercitii de
gimnastica specifica astfel incat sa se realizeze o mobilitate a aparatului articulator.
Analiza fonetica a fost urmanta de demonstratia articlatiei in fata oglinzii si ulterior cu citirea
dupa miscarile fetei.
2. In a doua etapa s-a actionat la nivel de vocabular. S-au scos evidenta sunetele
opozitionale in vorbire si paronime (Cuvnt asemntor cu altul din punctul de vedere al

formei, dar deosebit de acesta ca sens ). Sunetele scoase au fost legate de literele
corespunzatoare si citite cele ce au fost scrise. S-au urmarit vorbirea si scrierea, precum si
intarirea legaturii dintre sunetul corect si litera corecta.
De asemenea s-a acordat mult timp asupra structurii fonetice a silabei. Astfel s-au
cautat sunetele unei silabe si in alte cuvinte, urmata de confruntarea silabelor care se
deosebesc numai printr-un sunet (la, lac, lat,las).
Destul timp s-a acordat si analizei alcatuirii din silabe a cuvintelor cu sinteza lor
ulterioara. Silabele au fost invatate in ordinea complicari lor (deschise, inchise, 2 consoane,
mai multe consoane). S-au scris serii de silabe, despartite la inceput prin pauza, apoi fara
pauze cuvinte opozante.S-au facut numeroase exercitii de diferentiere articulatorii si de
pronuntare a sunetelor, deoarece mult timp baiatul confunda literele, sunetele din cauza
articulatiei neclare. S-a insistat asupra insusirii tuturor sunetelor si deosebirilor de articulatie a
sunetelor in silabe si in cuvinte izolate. S-a trecut apoi la scrierea interdependenta cu analiza
fonetica preliminara, ajunand la legarea sunetelor.
3. In cea de a 3-a etapa s-a urmarit dezvoltarea limbajului, a vocabularului, a
perfectionarii vorbirii, citirii si scrierii.
Astfel, s-au continuat exercitiile pentru dezvoltarea auzului fonetic, a atentiei pentru cuvant,
introducerea in vocabular a noi cuvinte si explicarea caracterului polisemantic al cuvantului.
Referitor la atentia pentru cuvant ca unitate fonetica, lexicala si morfosintactica, aceasta s-a
urmarit prin: acordul corect dintre subiect si predicat, concordanta timpurilor, izolarea partilor
de vorbire, formarea deprinderii de expimare corecta a genitiv-dativului, formarea notiunii de
gen, exercitii de delimitare a propozitiilor intr-un text lipit de punct si majuscula, transcrierea
corecta a unor texte scurte continand erori gramaticale si ortografice, autodictari.
Permanent s-a urmarit citirea expresiva ce presupune intonatie, ritm, pauze, accente. Astfel
daca citirea este mecanica fara intonatie, fara pauze logice duce la nesesizarea ideii principale
a textului si neintelegerea continutului celor citite.
Ca urmare, s-au facut exercitii de citire, pe sintagme, s-au scos ideile principale,
alcatuind planuri, povestiri, s-au realizarea de compuneri orale. In reproducerea povestirii s-a
urmarit respectarea si mentinerea constructiei corecte a frazei-claritate. S-a insistat si asupra
accelerarii ritmului, deoarece mai persistau o serie de greseli provocate de ritm de pronuntare
incetinit, omisiuni de sunete.
EVOLUTIA PE PARCURSUL TERAPIEI
La inceputul terapiei logopedice P.F. a fost mai retinut, insa pe parcurs a evoluat, s-a
obisnuit cu mediul, a cooperat fiind sprijinit si sustinut atat de mama sa cat si de scoala.
Datorita incurajarii si ambitiei baiatului de a-si depasi dificultatile, a mers usor si s-a
adaptat procesului de invatamant.
In prima etapa sunetele au fost impostate destul de usor cu exceptia miscarilor
fonoarticulatorii care au necesitat mai mult timp de practica.
Sub aspect grafic s-au inregistrat progrese reusind astfel sa-si ordoneze si organizeze o
scrie corecta, cu o buna organizare macrospatiala.
Referitor la scriere si citire P.F. a combinat mai greu fenomenul cu grefemul,
memorandu-le cu dificultate. Cele mai serioase dificultati le-a intampinat in operatiile de
analiza si sinteza atat la nivel de silabe cat si de cuvinte. Au persistat mult timp omisiunile,
inlocuirile, inversiuni si alte litere suplimantare. Ca urmare citirea si scrierea au ramas
incetinite cu greseli mult timp.
Cu toate acestea P.F. a facut progrese rapide.

Dupa insusirea scrierii, greselile specifice au continuat sa apara. Mai apareau la nivel
de tulburare fonetica ale vorbirii orale, substituiri, locul literii era schimbat dar si la nivel
sintactic, omisiuni ale cuvintelor si ale propozitiilor.
Citirea a inregistrat si ea performante in corectitudine cat si sub aspecte de articulare in
vorbirea independenta.
Referitor la dezvoltarea limbajului se observa un decalaj fata de evolutia nominala, dar
care prin terapie era depasit tot mai mult.
Astfel vorbirea ramane la nivelul propozitiilor simple, frazarea fiind insuficient
dezvoltata. Nu putea inca reda logic continutul de idei al unui text.
O dificultate obeservabila copiilor cu limbaj slab dezvoltat este cea in realizarea
planului de organizare mintala. Asfel ca expunerile erau redate prin propozitii simple, in
reproduderea unui text se foloseau cuvintele acestuia.
Deoarece nivelul de dezvoltare al limbajului este scazut, adjectivele si adverbele erau
foarte putin folosite. Mult timp au persistat si greselile de ordin gramatical, datorita folosirii
incorecte a unor cazuri si timpuri precum si folosirea incorecta a semnelor de punctuatie.
Odata cu folosirea intensa a lecturii, evolutia limbajului incepe sa se redreseze.
Pe masaura ce a inregistrat progrese atat la nivel de limbaj cat si la nivel de succes scolar, l-au
incurajat si mobilizat stimulandu-si vointa de a persevera pana in punctul in care nu a mai
avut nevoie de terapie logopedica.
CONCLUZIE
-

intarzierea in dezvoltarea limbajului influenteaza dezvlotarea intelectuala si duce la

insuccese scolare, ca urmare fara spijin apare abandonul scolar
activitatea cu acesti copii cere multa rabdare, prudenta si folosirea de metode si
procedee specifice fiecarui caz in parte
inlaturarea tulburarilor de limbaj se realizeaza treptat prin munca logopedului cat
si a perseverentei copilului
daca acest copil este spijinit de familie cu atat mai mult terapia logopedica face
pasi mai rapizi spre succes