Referat

la psihologia limbajului și a comunicării pe

tema: ,,Specificul limbajului și a comunicării la
copii cu tulburări din spectrul autism”
Cuprins:
Date generale;
Dificultăți de comunicare;
Rolul terapiei be limbaj;
Concluzii;
Sugestii;

2
Bibliografie:
 Bolboceanu A. Psihologia comunicării. Chișinău, 2007

Webografie:
 https://www.autism-aita.ro/limbaj-si-comunicare-in-autism

3
 Autismul este o tulburare pervaziva de
dezvoltare care cauzeaza persoanei dificultati de
socializare, comunicare si limbaj si schimbari
comportamentale, astfel incat persoanele cu
autism ajung sa proceseze informatia diferit de
ceilalti oameni. Autismul este un spectru larg si
poate afecta persoana usor sau sever, incepand
din primul an de viata, sau in jurul varstei de 3
ani, cand copilul incepe sa piarda achizitiile
dobandite pana atunci. 

4
 Toti copiii cu autism prezinta dificultati de comunicare si
limbaj intr-un fel sau altul, exprimate printr-o slaba
capacitate de a interactiona sau comunica cu ceilalti: fie
nu vorbesc, fie daca vorbesc pot avea dificultati in
exprimare sau in intelegere a celor din jur. Dificultatile se
regasesc si in limbajul nonverbal – intelegerea si folosirea
gesturilor, expresiilor faciale, contactul vizual etc.
5
 “
Dificultatile de pronuntie sunt intalnite frecvent sub forma dislaliilor (omiterea,
alterarea sau inlocuirea unor sunete sau silabe in cuvinte) care afecteaza
claritatea, si chiar si atunci cand copilul vorbeste, uneori este dificil sa intelegi
ce spune. Uneori, datorita problemelor senzoriale, asociate autismului, copiii
se pot concentra mai mult pe sunetele din mediu, decat pe sunetul produs de
persoanele care vorbesc. Ei par ca sunt tot timpul neatenti la ceilalti sau
neinteresati, si pare ca nu aud ce vorbesc cei din jur. Si pentru ca nu imita
spontan, la fel ca ceilalti copii, se instaleaza intarzierea in dezvoltarea
limbajului. Fie ca nu vor imita deloc ceea ce spun alte persoane, fie vor imita
cuvinte sau propozitii intregi fara a le intelege sensul.

6
◎ Abilitatile de comunicare vor varia in functie de dezvoltarea
globala a persoanei, in stransa legatura cu dezvoltarea ei
intectuala si sociala. Unii copii nu vor reusi sa invete sa
vorbeasca in timp ce altii vor putea discuta subiecte complexe,
intr-un mod foarte elaborat, cu multe detalii. Cei mai multi
dintre copiii cu autism prezinta dificultati in comunicarea cu
ceilalti, desi uneori pot demonstra ca pot vorbi corect si fluent,
nu o vor face cu usurinta intr-o conversatie.

7
Cele mai frecvente dificultati de comunicare si
limbaj se regasesc in urmatoarele arii:
8
- limbajul este repetitiv si rigid si poate sa nu fie functional, fara inteles pentru
ceilalti si fara sa urmeze subiectul unei discutii.  De exemplu copilul poate sa
enumere marci de masini in mod repetitiv, sau sa repete de nenumarate ori
anumite lucruri pe care le-a auzit la alte persoane sau la TV (ecolalie). La copiii
la care nu apare ecolalia, de regula primele cuvinte apar cu intarziere si adesea
sunt cuvinte surprinzatoare, de exemplu cifre sau marci de masini, ori
magazine. Adesea pot avea intrebari repetitive.
De regula nu raspund comunicarii celorlalti,  iar cand o fac nu folosesc
pronumele personal, persoana I. Adesea s-a crezut despre copiii cu autism ca
nu aud, datorita faptului ca nu raspund comunicarii si interactiunii celorlalti 9
- unii copii cu autism au o intonatie diferita, voce foarte subtire,
pitigaiata sau cantata. Uneori au anumite cuvinte sau sunete
pe care le folosesc la inceputul conversatiei, de exemplu pot
sa-si spuna numele chiar si cunoscutilor foarte apropiati ca
start in conversatie, sau pot sa te intrebe “Ce mai faci?” desi ati
fost tot timpul impreuna.

10
- interese restranse si focusarea pe un
anumit subiect. Unii copii pot face
monologuri elaborate pe o anumita tema,
insa nu pot sustine o conversatie intre 2
sau mai multe persoane pe acelasi
subiect. Nu stiu cum sa inceapa sau sa
termine o conversatie chiar daca
subiectul este unul preferat de ei.

11
 - dificultati in intelegerea limbajului figurat, in intelegerea metaforelor,
glumelor, zambetului, minciunilor sau ironiilor; in intelegerea umorului in
spectacole, filme, desene animate etc. Din acest motiv ei raspund foarte
strict sugestiilor, indicatiilor sau instructiunilor, si le urmeaza intr-un mod
foarte literal, intocmai, fara a vedea ansamblul problemei.

12
 .
- dezvoltarea inegala a abilitatilor de comunicare si
limbaj. Copiii cu autism de regula demonstreaza o
memorie foarte buna si isi pot dezvolta un vocabular
bogat pe o tema care ii intereseaza, desi in alte arii
ale limbajului progresul poate fi lent si inegal. Copiii
cu autism pot invata rapid sa citeasca, dar invata mai
greu sa inteleaga sensul a ceea ce au citit.

13
-nu inteleg anumite conditii care determina ca o
conversatie este sau nu este adecvata, in
functie de moment, de persoanele prezente, de
subiect. Nu inteleg emotiile si perspectiva
diferita a celorlalti, si adesea prezinta o empatie
scazuta.

14
 - dificultati in intelegerea si exprimarea non-verbala.
Adesea copiii cu autism nu invata spontan gesturile
(aratatul cu degetul, contactul vizual, salutul,
exprimarea nonverbala a lui DA si NU etc).
15
 In lipsa gesturilor functionale sau a limbajului, copiii cu autism vor dezvolta
frustrari mari neavand instrumente de exprimare a propriilor sentimente, nevoi,
preferinte etc. iar aceste frustrari pot fi exprimate in crize de comportament
manifestate prin tipete, agresivitate, etc.

16
Rolul terapiei de limbaj

17
◎ La AITA (Asociatia pentru Interventie Terapeutica in Autism) orice plan
de interventie adresat unui copil cu autism va include programe
specifice legate de dezvoltarea limbajului si comunicarii, si fiecare arie
va fi lucrata in functie de nevoile copilului. Folosim metodele si tehnicile
noi de stimulare si corectare a limbajului si comunicarii astfel incat sa
amelioram problemele cu care se confrunta un copil, fie ca este vorba
de vocea neadecvata, de pronuntia deficitara, de dificultatile de a
conversa sau de structura gramaticala

18
o Terapia ABA (Analiza Comportamentala Aplicata)  include programe de
comunicare si limbaj in pana la 50 % dintre obiectivele sale. Copilul va invata
initial abilitati minime de comportament si de participare la activitate (sa stea
jos, sa faca contact vizual, sa imite miscari grosiere si fine, apoi miscari orale),
apoi se lucreaza pentru a creste vocalizarile spontane, a le pune sub control,
imitarea verbala, structurile gramaticale, povestirea etc. VB (Verbal Behavior)
se refera la operantii verbali care ii vor permite copilului sa se exprime spontan,
sa initieze comunicare cu adultii sau copiii si nu doar sa raspunda la
comunicarea unui adult

19
 o PECS (Picture Exchange Communication System) este un sistem de
comunicare non-verbala care vine sa stimuleze limbajul si care este folosit la
AITA de toti copiii care initial nu vorbesc. PECS-ul este un sistem de
comunicare care se autoexclude cand copilul este fluent in limbajul verbal, insa
la unii copii este necesar pe durata intregii vieti. Copiii invata sa foloseasca
cardurile si cei care incep sa vorbeasca curand le insotesc de denumiri corecte
ale imaginilor. Este un sistem extrem de util si eficient.

20
Pentru o dezvoltare armonioasa a limbajului copilul are nevoie
de o motricitate fina bine dezvoltata, de deprinderi corecte de a
manca (de a mesteca, musca, etc) deprinderi care intaresc
musculatura fina a fetei si controlul copilului in acele arii, control
de care are nevoie in exprimarea verbala apoi in emiterea
efectiva a 21sunetelor.
 Logopedia vine in ajutorul copilului cu
metode si tehnici de stimulare si corectare
a limbajului care il ajuta pe copil sa fie mai
fluent, mai bine inteles si mai activ in
comunicare.

22
 Terapia limbajului trebuie sa inceapa cat mai devreme posibil, sa tina cont de abilitatile
copilului si de interesele si nevoile sale. Copilul va invata mai intai sensul cuvintelor si al
comunicarii, va invata denumiri si va raspunde non-verbal cerintelor, apoi va incepe sa se
exprime in acord cu propriile resurse. La copiii mici si non-verbali terapia incepe cu
stimularea vocalizarilor, sunetelor, silabelor, cuvintelor, gesturilor pe cand la copiii mari si
care vorbesc terapia se va axa pe functionalitatea folosirii limbajului, copilul va invata sa
sustina o conversatie, sa foloseasca gesturi adecvate, va invata sa ramana intr-un anumit
subiect al conversatiei, sa-si astepte randul in conversatie, etc. 
23
 Pentru copiii care nu dobandesc deprinderi
de limbaj verbal terapia se va axa pe
invatarea gesturilor, a comunicarii gestuale, a
comunicarii cu pictograme sau a altor
sisteme alternative de comunicare.
24
Mulțumesc pentru atenție!

25