Sunteți pe pagina 1din 12

MATRICE DE EVALUARE IN TERAPIA DISLEXIEI SI

DISGRAFIEI

Dislexia,ca dificultate de a citi datorită tulburărilor perceptive


auditive,optice şi kinestezice , ca şi disgrafia , în care tulburările
privesc actul grafic , reprezintă un segment al activităţii terapeutice
logopedice .
Dislexiile pot fi clasificate în funcţie de varii criterii ,astfel :
1. după tipul de inabilităţi
- dislexie fonematică ( nu se poate face corect analiza şi
sinteza auditivă a cuvintelor şi propoziţiilor )
- dislexie optică ( tulburarea structurilor perceptive vizuale )
- dislexia literală ( nerecunoaşterea literelor izolate )
- dislexia verbală ( copilul nu poate face analiza şi sinteza
literală sau silabică )

2. dup criteriul genetic


- dislexia constituţională ( cu o lateralizare greşit structurată şi
cu tulburări de limbaj )
- dislexia de evoluţie ( se observă la începutul şcolarizării , ca
urmare a unei stângăcii nedetectate la timp sau a unor
metode neadecvate de învăţare )
- dislexia afectivă ( ca o reacţie la eşec,un fel de inhibiţie
psihogenetică )

3. după etiologie
- dislexia instrumentală ( ca urmare a tulburărilor perceptive )
- dislexia falsă ( afectivă ) – ca urmare a dezinteresului
familiei,a carenţelor afective
- paradislexia ( dificultăţi de exprimare,vocabular
sărac,inabiltăţi psiho-motorii etc )
- dislexia pură ( la copiii fără tulburări de limbaj,cu inteligenţă
normală,fără tulburări de lateralitate )

4. după criteriul etiologic


- dislexie primară spaţio-temporală
- dislexie secundară ( deficit în utilizarea simbolurilor grafice )
- dislexia în cadrul encefalopatiei uşoare
- dislexie ereditară
- dislexie nevrotică ( hipoactivă sau anxioasă )

5. după criteriul prognozei


- dislexie evolutivă
- dislexie constituţională ( cecitatea verbală )

6, după gradul de deficienţă


- lejeră
-medie
-gravă
-foarte gravă

Şi disgrafiile pot fi structurate în funcţie de anumite


criterii.
1. după predominanţa structurilor tulburate
- disgrafii auditive ( slaba dezvoltare a auzului fonematic )
- disgrafia verbală ( apar în scris tulburările de pronunţie )
- disgrafia optică ( dezvoltarea insuficientă în sistemele
optico-verbale )
- disgrafia drept consecinţă a tahilaliei
- disgrafia cauzată de tulburările de ritm
- disgrafia cauzată de scrierea în oglindă
- agramatismele
2. după etapa de apariţie,formă şi evoluţie

- perturbări ale grafismului primar


- disgrafia specifică
- disgrafia de evoluţie
- disgrafia motrică
- disgrafia de tip spaţial
- disortografia
- disfonografia

Sindromul dislexico/disgrafic reuneşte arii din cele


două tipuri de tulburări ale limbajului scris-citit , amintind astfel de
- dislexo-disgrafia specifică ( inabilitatea de a citi sau scrie )
- dislexo-disgrafia de evoluţie ( se pare că are cauze genetice şi
se manifestă prin disortografie şi incapacitatea de a înţelege
sensurile grafice )
- dislexo-disgrafia spaţio-temporală ( scriere şi citire în
diagonală )
- dislexo-disgrafia pură ( pe fondul alaliei,afaziei,hipoacuziei )
- dislexo-disgrafia liniară ( rărirea rândurilor atât la scris,cât şi
la citit )
- dislexo-disgrafia motrică

Matricele de evaluare folosite în terapia logopedică


încearcă să pună în evidenţă nivelul de formare a deprinderilor de a
se exprima corect oral şi scris , dezvoltarea abilităţii de a recepta
mesajul oral sau scris , exprimarea în scris ,formarea acelor
competenţe necesare însuşirii scris – cititului.
TIPURI DE MATRICE

1. MATRICE PRIVIND MODUL DE EVALUARE A


CAPACITAŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

COMPETENŢA PROBA JOCURI POVESTIRE OBSERVARE A


EVALUATĂ ORALĂ COMPORTAMENTULUI
COMUNICATIV
1.construirea
unor enunţuri
orale logice
-formulări de
întrebări şi
răspunsuri
- relatarea unei
fapte sau
întâmplări
personale
- descrierea unor
însuşiri ale
lucrurilor sau
fiinţelor
cunoscute
- povestirea unui
text ascultat
- citire de
imagini
2. construirea de
propoziţii
corecte din
punct de vedere
gramatical
3.integrarea în
enunţuri orale
proprii a
cuvintelor noi
însuşite
4.pronunţarea
corectă a
sunetelor
5. despărţirea
corectă a
cuvintelor în
silabe
6. recitarea unei
poezii scurte
7. manifestarea
interesului şi
iniţiativei în
comunicarea
orală
2.MATRICE PRIVIND MODUL DE EVALUARE A
CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

COMPETENŢE PROBĂ PROBĂ PROBĂ OBSERVAREA


EVALUATE SCRISĂ SCRISĂ PRACTICĂ COMPORTAMENTULUI
ÎN ACASĂ
CABINET
1.identificarea
literelor scrise
de mână şi de
tipar,mici şi
mari

2.sesizarea pe
baza citirii
conştiente a
legăturilor
dintre enunţuri
şi imagini
3. asocierea
formei grafice a
cuvântului cu
sensul acestuia
4.desprinderea
semnificaţiei
globale a unui
enunţ
5. citirea în ritm
propriu a unui
text
scurt,cunoscut
sau necunoscut
6.manifestarea
interesului
pentru scriere şi
lectură
2. MATRICE CE EVALUEAZĂ CAPACITATEA DE
RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

COMPETENŢE PROBĂ JOC DE JOC DE OBSERVAREA


ORALĂ ATENŢIE MEMORIE COMPORTAMENTULUI
DE RECEPTOR
l.înţelegerea
semnificaţiei
globale a unui
mesaj oral de tip
întrebare sau
comandă

2.percepţia
intuitivă a
corectitudinii sau
incorectidunii
unui enunţ

3. distingerea
după auz a
cuvintelor şi
sensului acestora
4.distingerea
sunetelor şi
silabelor dintr-un
cuvânt ascultat
5.manifestarea
interesului şi
curiozităţii pentru
mesajul ascultat
4.MATRICEA DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE
EXPRIMARE SCRISĂ
PROBĂ PROBĂ PROBĂ OBSERVAREA
ORALĂ SCRISĂ PRACTICĂ COMPORTA-
COMPETENŢĂ LA MENTULUI
CABINET
1. scrierea corectă a
literelor,silabelor prin
copiere,transcriere,dictar
e,auto-dictare

2. construirea unor enunţuri


în scris corecte din punct
de vedere gramatical

3. scrierea corectă şi
lizibilă a unui text scurt,
cu utilizarea corectă a
semnelor de punctuaţie

4. manifestarea
interesului pentru
exprimarea scrisă şi
pentru perfecţionarea
scrisului

-9 –
În funcţie de aceste matrice care pun în evidenţă
competenţele ce trebuie formate în activitatea terapeutică . se pot
preciza descriptorii de performanţă ce vor viza evaluarea şi
aprecierea deprinderilor integratoare specifice însuşirii limbii
române.
De la nivelul fonem-grafemului,la nivelul silabelor,de la
diferenţierea fonemelor şi grafemelor,până la nivelul cuvântului,şi
de aici la elaborarea enunţului şi formarea lexiei şi grafiei optimale
este un drum anevoios în care este nevoie de parteneriat în cadrul
triadei logoped – părinte – cadru didactic.
Cele două tipuri de tulburări nu se pot aborda separat.
Adaptarea terapiei logopedice se va face în funcţie de nivelul
dezvoltării psihice a fiecărui copil, de ritmul de lucru al fiecăruia,
de tipul şi gradul tulburării pe care o prezintă. Important este
crearea acelui fond motivaţional care să conducă la depăşirea
barierelor existente. Materialele folosite trebuie să fie cât mai
diverse, simple , concrete, aproape de sufletul copilului dislexico-
disgrafic. In terapia sindromului dislexico-disgrafic trebuie
antrenate toate acele segmente ale actului perceptiv –
vizual,auditiv , kinestezic - , iar terapia trebuie să fie precedată de
dezvoltarea abilităţii de operare cu simboluri , punându-se totodată
în evidenţă fondul lingvistic de care dispune copilul .

Profesor logoped, Cioacă Beti – Ana


Centrul Logopedic Interşcolar nr.4 – sector 3
CENTRUL LOGOPEDIC INTERSCOLAR
NR.4 – SECTOR 3

RAPORT DE ACTIVITATE
semestrul I -anul şcolar 2003 – 2004

Anul şcolar a debutat cu activitatea de depistare a


copiilor cu tulburări de limbaj în unităţile de învăţământ ale
sectorului, fiind examinaţi 4990 de subiecţi şi depistaţi ca având
tulburări de limbaj 506.
În terapie au fost cuprinşi 218 copii, din care 36
şcolari şi 182 preşcolari.
La nivelul centrului, în cadrul şedinţelor de catedră,
dna prof. Ghizdavu Ionela a prezentat lucrarea „ Exerciţii pentru
reeducarea limbajului scris „ ( 26.11.2004 ).
Cioacă Beti – Ana a prezentat în cadrul work-
shopurilor Asociaţiei Logopezilor din România lucrarea „Fişa de
observaţie în afazie , elaborând totodată un material pentru revista
„Logos” editată de Asociaţie.
Cioacă Beti – Ana a prezentat în cadrul cercului pe
capitală lucrarea „Matrice de evaluare a sindromului dislexico-
disgrafic „ ( 10.12.2004 ).
În cadrul centrului şi subcentrelor s-a desfăşurat
consilierea părinţilor şi cadrelor didactice.
CENTRUL LOGOPEDIC INTERŞCOLAR NR.4
SECTOR 3

SITUAŢIA STATISTICĂ
SEMESTRUL I – ANUL ŞCOLAR 2004-2005

NUMELE În terapie În terapie În terapie Şc. Şc. Şc. Pre Pre Pre Total Total
CADRULUI Şcolari Preşc. Total R A R R A R R A
DIDACTIC
Cioacă 7 35 42 1 6 - 4 31 - 5 37
Beti – Ana
Isac 6 59 65 - 6 - 2 57 - 2 63
Cornelia
Ghizdavu 11 48 59 - 11 - 2 45 1 2 56
Ionela
Cioată 12 40 52 - 12 - - 40 - - 52
Elena
Cătălina

Profesor coordonator,
Cioacă Beti - Ana