PROGRAM DE INTERVENŢIE
OBIECTIVE ŞI ACTIVITĂŢI TERAPEUTICE
PERIOADA:
DIAGNOSTIC LOGOPEDIC: Dislalie monomorfă – capacism
NR. OBIECTIVE
CRT.
1. Etapa pregătitoare
Familiarizarea subiectului
cu logopedul şi cu mediul
în care a fost introdus.
2. Conştientizarea deficienţei
şi formarea încrederii în
posibilitatea de corectare.
3. Etapa terapiei
a)terapia generală
Gimnastica generală
4. Educarea respiraţiei
nonverbale
5. Dezvoltarea mobilităţii
fonoarticulatoare
6. Antrenarea auzului
fonematic
7. b)terapia specific
logopedică
Impostarea şi exersarea
sunetului deficitar „c”
TIPURI DE ACTIVITĂŢI
- Subiectul s-a acomodat relativ repede cu logopedul cât şi cu
mediul.
- Subiectul conştientizează deficienţa şi face eforturi în a şi-o
corecta.
- rotirea braţelor (moara de vânt);
- aplecarea capului (bing-bang, tic-tac);
- aplaudatul;
- imitarea spălatului mâinilor;
- închiderea şi deschiderea pumnului;
- arătarea fiecărui deget în parte etc.
- S-au executat exerciţii pentru obţinerea unei respiraţii
lungi,fără efort, pentru educarea echilibrului între expiraţie şi
inspiraţie: suflarea nasului în batistă, suflarea într-un pai aflat
într-un pahar cu apă, suflarea bucăţelelor de hârtie, mirosirea
florilor, imitarea căţelului care adulmecă vânatul etc.
- S-au executat exerciţii:
a) pentru antrenarea mobilităţii faciale – exemple: umflarea
alternativă a obrajilor, imitarea râsului şi a surâsului, feţe triste,
mirate, încruntate;
b) pentru antrenarea motricităţii labiale – exemple: vibrarea
buzelor, întinderea şi/sau rotunjirea lor, diferite alte jocuri;
c) pentru antrenarea motricităţii linguale – exemple: scoaterea în
forma de săgeţica şi/sau retragerea limbii din/în gură, mişcarea
limbii spre dreapta şi stânga.
- Prin exerciţii corespunzătoare, subiectul îşi va forma
capacitatea de diferenţiere şi percepţie fonematică corectă.
Imitarea sunetelor din natura prin următoarele onomatopee (în
şoaptă sau tare): cu-cu, cuţu-cuţu, cucuriguuu
- Poziţia corectă pentru emisia sunetului „c” (consoană ocluzivă,
posteorolinguală, surdă şi velară):
 Apexul limbii stă la baza incisivilor inferiori.
1
  Buzele sunt uşor întredeschise.
 Dinţii sunt uşor depărtaţi.
- Este necesară repetarea ciclului de pronunţie-demonstraţie-
imitaţie după model, în faţa oglinzii.
8. Fixarea şi consolidarea - Primele exerciţii de pronunţie trebuie făcute în şoaptă,
sunetului deficitar „c” urmând ca pe măsură ce se consolidează pronunţia corectă a
sunetului, să devină mai puternică.
- Consolidarea s-a efectuat prin introducerea deficitară în
silabe:
a) directe: ca, che, chi, co, cu;
b) inverse: ac, ec, ic, oc, uc;
c) structuri reversibile: ba/ab, be/eb, bi/ib, etc.
d) logatomi: cac, chec, chic, coc, cuc;
e) intervocale:
 aca, eche, ichi, oco, ucu;
 ache, achi, aco, acu;
 eca, echi, eco, ecu;
 ica, iche, ico, icu;
 oca, oche, ochi, ocu;
 uca, uche, uchi, ucu;
f) combinatii consonantice:
 cra, cre, cri, cro, cru;
 cla, cle, cli, clo, clu;
- Se va introduce sunetul afectat în cuvinte monosilabice,
bisilabice, polisilabice în care fonemul se va afla în poziţie:
a) iniţială: ca, car, cal, cad, cam, car, cap, cas, caz, chel, chef,
chem, chip, chin, cos, coş, copt, corn, colb, cu, curm, cub, cuib,
cat, cana, casa, cale, cafea, caiet, cheie, chenar, cheamă, chipiu,
chiflă, chimen, chibrit, copil, coleg, coteţ, cosit, curaj, curat,
cuier, cules, curea, curte, căluţ, câine, cântar, cârmă, cârpă,
canar, cârnat, cabană, caravană, cafeluţă, cheiţă, chitară, Chirilă,
Chiriac, copăcel, conace, cunoscut, curios, curajos, cuminte,
cuvios, cântăreţ;
b) mediană: ochi, acar, vaca, văcar, păcat, pachet, buchet,
baschet, parchet, rechin, Achim, urechi, ridichi, local, frică, pică,
Rica, ciocan, ducă, nucă, Luca, acadea, rachetă, ochelari,
jachetă, tabacheră, pachete, stachetă, bucheţel, închide, rochie,
deschide, manechin, strachină, smochină, ocolit, racolat, decorat,
decupat, descusut, recunoscut, pereche, ureche, ridiche, Enache,
Costache, recrutat, acrit, sacre, făclie;
c) finală: ac, fac, rac, mac, sac, tac, zac, bec, sec, chec, foc, zic,
mic, joc, soc, toc, duc, nuc, suc, arac, hamac, sărac, gândac,
îmbrac, berbec, bunic, ibric, paznic, voinic, boboc, noroc, deloc,
aduc, usuc, butuc.
9. Diferenţierea sunetului - Se fac exerciţii de diferenţiere:
c-g a) mai întâi la nivelul silabelor: c-g (ca-ga, ce-ge, ci-gi, co-go,
cu-gu, aca-aga, cec-geg, coc-gog, cic-gig, ec-eg, ici-igi, etc.
b) mai apoi la nivelul cuvintelor cuvintelor: caz-gaz, cală-
gală, fac-fag, creier-greier, coarne-goarne, cros-gros, luncă-
lungă, cură-gură, cută-gută, conac-gonac, coană-goană, cer-ger
etc.

c-t - Se fac exerciţii de diferenţiere:

2
 a) mai întâi la nivelul silabelor: c-t (ca-ta, ce-te, ci-ti, co-to,
cu-tu, aca-ata, cec-tet, coc-tot, cic-tit, ec-et, ici-iti, etc.
b) mai apoi la nivelul cuvintelor : coc-cot toc-tot, con-ton,
cub-tub, cos-tos, mic-mit, mac-mat, sac-sat, cale-tale, curte-turte,
muc-mut, coacă-toată, cârmă-târnă, mocan-motan, corn-torn,
curcă-turcă-turtă etc.
10. Automatizare - Se fac exerciţii:
a) propoziţii simple cu sunetul aflat în cele trei poziţii: iniţială,
mediană, finală:
Tac şi fac.
Costică a căzut şi are acum un cucui cât o nucă.
Acarul este sărac.
În cuptor coc un cozonac cu nucă, un colac şi un chec.
În coş e un caş.
Caietul şi cartea copilului cel mic sunt pe banca colegului.
Mă duc la nuc.
Cocoşul cântă : Cucurigu! Cucurigu!
b) povestiri şi repovestiri după imagini, se memorează poezii,
ghicitori etc.
„Pe un câmp cu floricele
A şi B aduc cu ele
Într-un car tras de doi cai
Încă o litera: un C. Dar Vai!
Mă uit la C şi-mi este milă.
O fi cocoaşa de cămilă?
Sau poate e un covrigel
Din care a mâncat niţel
Împins de foame un căţel?
Aşa e, că de gândim puţin
Grivei e cu stomacul plin
Fiindcă litera C vine de la cozonac,
carne, caşcaval, clătite şi colac!
Doamne! Câte s-au adunat!
Dintr-un C Grivei s-a săturat.
Chiar o fi bun C-ul de mâncat?”

Cucurigu-gaguuu !
S-a trezim moşneagu!
Aşa strigau doi cocoşi
Obraznici şi arţăgoşi,
Sub fereastra lui bunicu,
De i-au speriat pisicu.