Sunteți pe pagina 1din 40

CAIET DE PRACTICĂ

pentru
RECUPERAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ

STUDENT:
Gurgu Andreea Gabriela
_______________________

COORDONATOR PRACTICĂ
dr. Daniela Răducănescu
Cuprins
I. Referat despre o tulburare de limbaj
 Tehnici de recunoaştere a tulburării
 Descrierea din punct de vedere teoretic a tulburării, utilizând literatura de
specialitate
 Exemplificarea metodelor/tehnicilor de recuperare a limbajului aplicate în
cadrul terapiei
 Bibliografia consultată
*Cerințe: maxim 5 pagini word sau slideuri ppt.

II. Mapa logopedului (completată după un studiu de caz)


 Fișa de depistare a copilului cu tulburări de limbaj
 Testarea vorbirii independente
 Vârsta psihologică a copilului
 Probe simple de limbaj
 Proba de discriminare fonematică
 Modelul fișei logopedice
 Program de intervenție personalizat (PIP)
 Proba de examinare a citirii și scrierii

2
I. Referat

Disfonia

Definiție:
Disfonia reprezintă lipsa parțială a vocii. Ea apare în urma tulburărilor
parțiale ale mușchilor laringelui, ai coardelor vocale și a anomaliilor
constituite prin noduli bucali și polipi. În această situație vocea este falsă,
bitonală, monotonă, nazală, tușită, scăzută în intensitate, cu timbru
neuniform.

Disfoniile se clasifică :

o Din punct de vederea etiologic în:

1) Organice:
 Anormalități structurale (ex:obstrucție nazală)
 Condiții neurologice (ex:paralizia n. recurent)
 Tulburări endocrinologice (ex:tireotoxicoza, mixedem)
 Afecțiuni laringeiene (ex:tumori,chist,laringită acută/cronică)

2) Funcționale:
 Hipokinetică
Apare la persoanele slabite după o boală grea sau la cei extenuați după efort
fizic și psihic de lungă durată;
3
La copii apare prin forțarea vocii în perioada de creștere a laringelui.
 Hiperkinetică
Apare în urma unor eforturi vocale intense pentru emiterea unui anumit
sunet;
Apare la copii hipotonici cu piept mic si abdomen proeminent.

o Din punct de vedere al gravității:

1) Disfonii usoare (gradul 1)-voce lipsită de expresivitate;


2) Disfonii de gradul 2- voce nedefinită,tonalitate impură;
3) Disfonii de gradul 3-voce predominant în șoaptă cu tendință de
stingere.

Evaluarea tulburărilor de voce


Pentru evaluare se utilizează numeroase teste și măsuratori printre care și
scala VHI:

4
Corectarea tulburărilor de voce

Are la bază două demersuri terapeutice:


1. Terapia indirectă-ce presupune o serie de activități care au rolul de a
asigura igiena vocii.
2. Terapia directă- care implică numeroase exerciții pentru antrenarea
abilităților respiratorii si pentru relaxarea organelor aparatului
fonoarticulator.
Terapia tulburărilor de voce implică:
a) Terapia cauzală (intervenție medicală);
b) Terapia simptomatică (repaus sau teraăie prin diferite mijloace);
c) Terapia logopedică (reeducarea miscărilor necesare pentru executarea
corectă a vorbirii și crearea unui automatism vocal prin corectarea
înălțimii, intensității , timbrului vocii).

Bibliografie:

 N.revenco,Intervenția timpurie în copilărie –suport de curs , Caro


2019;
 E.Varză, Tratat de logopedie-vol 2, Fundația Humanitas,2003;
 B.Hațegan ,Logopedia.Terapia tulburărilor de limbaj-Structuri
deschise ,Ediura Tei 2016;

5
Mapa logopedului

6
Examinarea elevilor cu tulburări de vorbire

Se cere fiecă rui copil să repete după mine o propoziţie. Aceasta propoziţie va
conţine fonemele cel mai des deformate de că tre copii: r,s,l,etc.
Se va aplica copiilor depistaţi ca avâ nd o tulburare de vorbire, un set de
probe pentru stabilirea vâ rstei psihologice a limbajului la copii.

Fişă de depistare a elevilor cu tulburări de limbaj

Nume şi prenume:
Şcoala:
Clasa:
Vâ rsta:
Afecţiunea principală de limbaj:
Menţionare sumară :

Nume: data:

Testarea vorbirii independente


fonem la început în interior la sfârşit înlocuire cu alt fonem
A Ac capac mama
O Os fasole radio
U Uşă lup leu
E Elefant fete şase
I Inel pisică ardei
Ă Ăla mazăre păpuşă
Î/Â Înoată mână ţări
P Puşcă lopată dop
B Balon sobă porumb
M Masă lampă salam
F Fată cofă cartof
V Vapor tavă morcov
T Tobă palton caiet
D Dulap ladă pod
N Nas bancă săpun
S Sapă fustă pas
Z Zăpadă buzunar autobuz
Ş Şapcă peşte cocoş
7
J Jug cojoc patinaj
L Lacăt fular cal
R Roată carte topor
Ţ Ţap cuţit coteţ
C Casă vacă sac
G Găleată lingură steag
H Haină pahar şah
CE Cerc seceră zece
CI Cireşe căciulă papuci
GE Gene deget minge
GI gimnastică argintiu covrigi
CHE Cheie pachet ureche
CHI Chibrit rochie ridichi
GHE Ghem lighean veghe
GHI Ghiocei unghie triunghi

Set de probe pentru stabilirea vărstei psihologice a limbajului la copii

PROBA I. Se prezintă copilului 10 obiecte cu proprietăţi potenţial contrare, numindu-se


doar una din însuşiri, cea de-a doua fiind aşteptată de la copil (se poate apela şi la
imagini, fotografii)

a. o ciupercă mare şi una...(mică)


b. o peniţă nouă şi una...(veche)
c. o bucată de fier tare şi una de cauciuc... (moale)
d. o bucată de hârtie netedă şi una...(zgrunţuroasă)
e. o bucată de stofă călcată şi una...(şifonată, mototolită)
f. imaginea unui tânăr şi a unui...(bătrân)
g. imaginea unui chip vesel şi a altuia...(trist)
h. o linie dreaptă şi una...(curbă)
i. un bloc înalt şi o casă...(scundă)
j. o cutie goală şi una...(plină)

Se consemnează numărul de răspunsuri exacte, performanţa acceptată fiind între 4 şi


10 reuşite.

PROBA II. Completarea locurilor dintr-un text prezentat verbal:

a. S-a făcut frumos, cerul este...(albastru, senin)


b. Soarele este foarte...(fierbinte)
c. Ioana şi Maria se plimbă pe câmp. Ele culeg...(flori)
d. Ele ascultă fericite cântecele micilor...(păsărele)
e. Deodată cerul se întunecă şi se acoperă de...(nori)
f. Fetiţele se grăbesc să se întoarcă...(acasă)
g. Pe drum se dezlănţuie brusc o mare...(furtună)

8
h. Fetiţele se sperie de zgomotul...(tunetului)
i. Ele cer adăpost într-o casă, căci plouă puternic şi nu au...(umbrelă)
j. Hainele lor sunt deja complet...(ude)

PROBA III. Repetare de numere.


I se cere copilului să repete, pe rând următoarele serii de numere, spuse în prealabil de
logoped în faţa lui. Doar pentru repetarea integrală a fiecărei serii se acordă un număr de
puncte ce intră într-un total al probei.

Seria a: 2-4 (2 puncte)


b: 5-6-3 (3 puncte)
c: 4-7-3-2 (4 puncte)
d: 8-4-6-5-9 (5 puncte)
e: 6-9-2-3-4-8 (6 puncte)

PROBA IV. Cunoaşterea de materiale constitutive:


- cheia este făcută din...(fier, metal)
- masa este făcută din...(lemn)
- paharul este făcut din...(sticlă)
- liniarul este făcut din...(plastic)
- pantofii sunt făcuţi din...(piele)
- casele sunt făcute din...(cărămidă, lemn, ciment)
Fiecare răspuns corect este cotat cu un punct.

PROBA V. Identificarea şi asocierea contrariilor.


I se expun copilului pe rând 8 termeni uzuali pentru care i se va cere să indice contrariul,
de asemenea uzual:
- cald/...(frig, rece)
- uscat/...(ud, umed)
- frumos/...(urât)
- obraznic/...(cuminte)
- curat/...(murdar)
- mare/...(mic)
- uşor/...(greu)
- vesel/...(trist)
Fiecare răspuns corect este notat cu un punct

PROBA VI. Identificarea şi denumirea culorilor.


Se prezină cartonaşe sau obiecte în culori: roşu, verde, negru, alb, roz, violet, gri, galben,
maro, albastru. Fiecare răspuns corect este notat cu un punct.

PROBA VII. Cunoaşterea sensului verbelor.


Testul are două serii a câte 6 verbe, cu solicitări diferite.
Seria I: Logopedul mimează ceea ce presupune verbul, cerându-i-se copilului să
identifice: a tuşi, a arunca, a spăla, a respira, a mânca, a se supăra.

9
Seria a II-a: Logopedul rosteşte pe rând verbe, pe care copilul trebuie să le mimeze: a
scrie, a se apleca, a se balansa, a se ridica, a sări, a împinge.
Fiecare reuşită a copilului este bonificată cu un punct.

Rezultatele celor 7 probe aplicate sunt înseriate într-un tabel cu bareme aşteptate

Proba Coeficientul corespunzător vârstelor


(punctaj real realizat)
3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani
Însuşiri contrare 4 5 6 8 10
Completare lacune 2 3 4 6 8
Repetare numere 3 3 4 5 5
Identificare materii 3 4 5 6 6
Asociere contrarii 4 5 6 7 8
Identificare culori 2 3 4 6 8
Semnificaţie verbe 4 6 8 9 11
Total punctaj aşteptat 22 29 37 47 56

10
Probe simple de limbaj

PROBĂ DE RIME. Se oferă un model de cuvânt bi sau trisilabic şi se cere copilului să


spună cât mai multe cuvinte terminate în aceleaşi sunete (silabe)
- timp de lucru 90 secunde
Exemple: CA-SĂ
ma-SĂ
la-SĂ

PROBĂ DE ALITERAŢIE. Se oferă un cuvânt bi sau trisilabic şi se cere copilului să


spună cât mai multe cuvinte care încep cu aceeaşi silabă
- timp de lucru 90 secunde
Exemple: CAR-TE
CAR-ne
CAR-pet
CAR-tof

PROBĂ DE PRODUCTIVITATE VERBALĂ. I se cere copilului să spună cât mai multe


cuvinte, la întâmplare, succesiv, timp de 1 minut

PROBĂ DE ORDONARE LOGICĂ. I se cere copilului să recompună logic o propoziţie


din cuvintele oferite amestecat, dar se va opera cu nu mai mult de 5-7 cuvinte.
Exemplu: Marius, cămaşă, are, nouă, o - Mariu are o cămaşă nouă.

PROBĂ DE COMPLETARE LACUNE. I se oferă copilului propoziţii lacunare, cu 1-2


lacune, pe care le va completa cu cuvinte compatibile semantic.
Exemplu: În pădure copacii... iar .......cântau
(foşneau) (păsărelele)

11
Probă de discriminare fonematică

P-B pere/bere; pompă/bombă; corp/corb


C-G colan/golan; cocoşi/gogoşi; rac/rag
N-L nadă/ladă; cală/cană; bal/ban
R-L ramă/lamă; baron/balon; car/cal
T-Ţ tipar/ţipar; gheată/gheaţă; lat/laţ
Ţ-Ce ţeapă/ceapă; aţele/acele; spiţe/spice
Ţ-S ţap/sap; viţe/vise; soţ/sos
Ş-J şir/jir; a şutat/ajutat; coşi/coji
S-Z sare/zare; vase/vaze; ros/roz
S-Ş scoală/şcoală; muscă/muşcă; cos/coş
Z-J zar/jar; azur/ajur; gaz/gaj
Z-Ş za/şa; cizmele/cişmele; cirezi/cireşi
T-Ci, Ce timbru/cimbru; coate/coace; toarte/toarce

12
Modelul fişei logopedice, ca instrument de consemnare a datelor
anamnezice, a demersului therapeutic şi a dinamicii corectării

1. Date personale:
Numele şi prenumele:___________________________________________________
Clasa________________________________________________________________
Invăţător:_____________________________________________________________
Data naşterii__________________________________________________________
2. Anamneza:
Tulburări de vorbire în familie____________________________________________
Boli suferite până în prezent______________________________________________
3. Diagnostic prezumtiv:
_____________________________________________________________________
4. Cauze presupuse:
Prenatale_____________________________________________________________
Perinatale_____________________________________________________________
Postnatale____________________________________________________________
5. Tulburări de pronunţie:
Integritatea organelor fonatorii: buze_________________; dinţi_______________;
palat__________;limba____________;
Motricitatea organelor fonoarticulatorii: maxilar_____________;
buze_____________; limba___________;
Auz fonematic_________________________________________________________
Sunete afectate________________________________________________________
6. Tulburările limbajului scris-citit. Motricitatea generală
Motricitatea fină_______________________________________________________
Orientarea spaţială_____________________________________________________
Schema corporală______________________________________________________
Lateralitatea___________________________________________________________
Disortografie__________________________________________________________
Omisiuni_____________________________________________________________
13
Adăugiri_____________________________________________________________
Inversări_____________________________________________________________
Substituiri____________________________________________________________
Viteza scrierii_________________________________________________________
Forma grafemelor______________________________________________________
Citire: literală, silabică, globală
7. Rinolalie
_____________________________________________________________________
8. Tulburări de voce: Voce fonastică____________; voca rinolalică____________;
Voce microfonică_______________;
9. Tulburări de ritm şi fluenţă a vorbirii: disfemia
Vorbirea în şoaptă_____________; vorbirea în cânt_________________;
10. Concluzii:
Dezvoltarea psihică_____________________________________________________
_____________________________________________________________________
Diagnostic final:_______________________________________________________
Prognostic____________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Mijloace terapeutice____________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

14
Program de intervenţie personalizat (model)

I. Informaţii de bază
Numele elevului: C. S.
Data naşterii: 28.10.2011
Clasa: clasa a II-a B
Data de elaborare a programului: 2.10.2020
Psihodiagnostician: Popescu X.

II. Starea actuală a elevului


Sectoare de referinţă : citire scriere matematică
autonomie personală psihomotricitate
limbaj şi comunicare
Evaluare realizată: probă pentru stabilirea vâ rstei psihologice a limbajului la copil
– vâ rsta psihologică este în concordanţă cu vâ rsta cronologică
Psihodiagnostic: tulburare de limbaj - rotacism
Matrici progresive color: IQ=135
Capacită ţi, competenţe, abilită ţi, lacune, slă biciuni, nevoi
-pronunţarea corectă a fonemelor cu excepţia fonemului “r”
-vocabular extrem de dezvoltat

III. Planificarea intervenţiei


A. Scopurile programului de intervenţie:
1. Producerea articulatorie complexă a fonemului “r”
2. Consolidarea sunetului “r”, prin introducerea sunetului în silabe fă ră sens,
structuri bisilabice şi diverse cuvinte
3. Diferenţierea fonemului “r”
4. Automatizarea sunetului “r”

15
Planificarea programului de intervenţie
Obiectivele intervenţiei Strategii Desfăşurarea intervenţiei Mijloace Resurse Intervenţii Termen
metodologice materiale
Se va începe activitatea cu Exerciţii de
câteva exerciţii de respiraţie respiraţie
în care i se va sugera Instructajul
Exerciţii de elevului să fie cât mai liniştit verbal
respiraţie şi să inspire profound (un Demonstraţia
timp) după care să expire pe Observaţia
o perioadă dublă inspiraţiei
(doi timpi). Pe parcursul
efectuării acestui exerciţiu,
mâinile elevului vor sta pe
genunchi.

1. Perceperea vizuală, Explic modul de poziţionare


articulator- motrică şi corectă a limbii pentru
acustică a fonemului “r” fonemul “r”. Explicaţia este Explicaţia
susţinută de gesturi cu palma Observaţia
întoarsă în sus şi cu Demonstraţia
extremitatea degetelor
mişcată, sugerând vibrarea
Exerciţii vârfului limbii. Terapia
analitico- Se vor face exerciţii în plan Exerciţiul rotacismului 15.10.20-
sintetice în motric-executoriu. 15.12.20
plan motric- Se vor utiliza
executoriu onomatopeele:”Cum face
tractorul?”; “Cum se rupe o
creangă?”-TRRRRROSC;
“Cum face soneria?”-
ŢARRR.
Copilul este pus să palpeze
zona laringuală a
propunătorului şi cu cealaltă
mâna îşi va palpa propriul
laringe încercând să obţină
acelaşi efect vibratil.

2. Producţia Exerciţii de T-R: se poziţionează limba Explicaţia


articulatorie primară a derivare ca pentru T şi se expiră aerul Demonstraţia
sunetului “r” foarte puternic Observaţia
D-R: se repetă DDDD tot Exerciţiul Terapia
mai des şi uşor neglijent rotacismului
L-R
Se poate apela şi la
intervenţia ortofonică:
lovirea repetată cu spatula Spatula
sub apex; ridicarea apexului Băţ de plastic
cu un băţ de plastic, deget;
lovind uşor, repetat şi ritmic
planşeul bucal al copilului
tot mai des pentru a imprima
vibraţii.

3. Producţia Presupune exersarea


articulatorie complexă a consoanei “r” în şoaptă, cu Exerciţiul 15.12.20-
consoanei “r” voce tare şi foarte tare. 15.01.21
Copilul trebuie să se
familiarizeze cu recenta
producţie.

4. Consolidarea Se va introduce noul fonem


sunetului “r” în structuri fonetice diverse:

17
silabe directe, silabe inverse,
structuri bisilabice
intervocalice, structuri
silabice interconsonantice, 15.01.21-
structuri bisilabice 15.03.21
repetitive, cuvinte Exerciţiul Terapia
monosilabice: rac, roi, rug, rotacismului
ras, roz, car, far, măr, var; Imagini
cuvinte polisilabice cu “r” în Planşe
toate poziţiile posibile:
profesori, prăjitură, primitor,
privighetoare.
I se prezintă copilului
imagini . el trebuie să
denumească toate obiectele
care apar: creion, penar,
perină, prună, strugure, etc Observaţia
Exerciţiul
5. Diferenţierea Copilul va citi un text.
sunetului “r” Se vor utiliza perechi de
cuvinte parofone:ramă/lamă;
cremă/clemă; car/cal; Manual
curte/culte; rege/lege
6. Automatizarea
sunetului “r” Copilul va repeta, va citi, va
concepe propoziţii, fraze,
texte, toate saturate de Exerciţiul
prezenţa consoanei “r”
Poezia: “Rică nu ştia să zică
Râu, răţuşcă, rămurică
Dar de când băiatul-nvaţă

18
Poezia despre raţă,
Rică ştie cum să zică
Râu, răţuşcă, rămurică.

19
Proba de examinare a lexiei

1. Citeşte următoarele litere: A; F; G; H; K; P; I; O; U


2. Citeşte următoarele grupuri de litere: AC; CA; SA; MA; DA; CRA; ARC; PAR; RAP;
PRA
3. Citeşte următoarele cuvinte: pantă; chenar; cercel; gheară; oaie; ceară; steag; geantă
4. Citeşte următorul text:
Fram a adulmecat cu interes aerul rece de la pol. Cât îi dusese dorul! Cât se gândise la
întinderile reci de zăpadă, la banchizele uriaşe. Şi acum era aici, în locul unde se născuse!
Aproape că nu-i venea să creadă. Deodată urechea lui fină prinse un scârţâit în depărtare.
Văzu venind domol un alt urs alb. Bucuros îi ieşi în întâmpinare.

Fişă de observaţii
Examinarea citirii

Nume şi prenume:
Data:
Şcoala:
Clasa:

Greşeli în denumirea literelor alfabetului:


Greşeli în citirea grupurilor de litere:
Greşeli în citirea cuvintelor:
Greşeli care apar în citirea unui fragment:
Număr cuvinte citite:
Număr cuvinte greşite:
Omisiuni
Substituiri
Adăugiri
Inversiuni
Opriri
Confuzii de sunete
Confuzii de cuvinte

20
Deformări de cuvinte
Reluări
Repetări
Greşeli de punctuaţie
Greşeli de orientare

Proba de examinare a grafiei

1. Scrie după dictare următoarele litere:

________________________________________________________________________
__________________________________________________________________

2. Scrie după dictare următoarele silabe:


________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_______________________________________________________________

3. Scrie după dictare cuvintele:


________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
____________________________________________________________

4. Scrie după dictare fraza:


________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
___________________________________________________

21
5. Transcrie textul:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
___________________________________________________

6. Aşează cuvintele de mai jos în ordine pentru a forma o propoziţie:


venit, a, primăvara
________________________________________________________________________
__________________________________________________________________

7. Inlocuieşte prima literă cu altele pentru a obţine noi cuvinte:


Cere
__ere
__ere

8. Găseşte cuvintele cu înţeles identic şi uneşte-le cu o linie:


frumos scund
rău neascultător
mic drăguţ

9. Desparte cuvintele în silabe: pădure, soare, paraşută.


________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
____________________________________________________________

10. Subliniză cuvântul corect:


22
bomboane, bonboane
cumpăr, cunpăr

Fişă de observaţii
Examinarea scrisului

Nume şi prenume:
Data:
Şcoala:
Clasa:

Ritmul scrierii:
Rapid
Lent
Forma literelor:
Părţile lor componente sunt trase –cu precipitare
-cu presiune insuficientă
-cu presiune excesivă
Nu se respectă linia orizontală în scriere
Poziţia incorectă-a corpului
-a mâinii
-a foii
Ţinerea incorectă a stiloului
Lateralitate

Tipuri de greşeli:
1. la dictare litere-omisiuni
-adăugiri
-substituiri
-inversări
-repetări

2. la dictare silabe-omisiuni -omisiuni


-adăugiri -adăugiri
23
-substituiri de litere -substituiri de silabe
-inversări -inversări
-repetări -repetări

3. la dictare cuvinte-omisiuni -omisiuni


-adăugiri -adăugiri
-substituiri de litere -substituiri de silabe
-inversări -inversări
-repetări -repetări

-omisiuni
-adăugiri
-substituiri de cuvinte
-inversări
-repetări
-deformări

4. la dictare frază-omisiuni -omisiuni


-adăugiri -adăugiri
-substituiri de litere -substituiri de silabe
-inversări -inversări
-repetări -repetări

-omisiuni
-adăugiri
-substituiri de cuvinte
-inversări
-repetări
-deformări

5. la transcriere -omisiuni -omisiuni


-adăugiri -adăugiri
-substituiri de litere -substituiri de silabe
-inversări -inversări
24
-repetări -repetări

-omisiuni
-adăugiri
-substituiri de cuvinte
-inversări
-repetări
-deformări

6. la nivelul grupurilor de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
7. greşeli ortografice: ortograme de tipul: l-a, s-a, s-au, ne-am
8. incapacitate de analiză şi sinteză fonetică a propoziţiei
9. incapacitate de analiză şi sinteză fonetică a cuvântului
10. nu depistează cuvinte cu acelaşi înţeles
11. greşeli la despărţirea în silabe
12. greşeli la scrierea cuvintelor cu „m” şi „n”

FIŞĂ DE EXAMINARE LOGOPEDICĂ COMPLEXĂ

Nr. fişei______1________ Numele examinatorului: numele logopedului


I. DATE GENERALE

1.1 Personale
Numele de
familie____________M_____prenumele_________D_______________________
născut în anul_____2010_____luna____-___ziua__-___domiciliul___________-_________
instituţia pe care o frecventează___grădiniţă de masă________________________________
1.2. Familiale
numele părinţilor naţionalitatea vârsta studii ocupaţia locul de muncă
tata ___-______ __română_____ 33__ superioare __-_ ___-___
25
mama___-_____ ______română_ _35__ superioare __-___ ___-___
____________
1.3. Motivul examinării
Trimis de :educatoare
Cu ce acuze este trimis: tulburare de limbaj
II. ANAMNEZA
2.1. Familială
Structura familiei________4 membri_____________________________________________
Al câtelea copil este___primul ___starea de sănătate a membrilor familiei__nu au fost
semnalate boli cronice sau diferite forme de dizabilităţi la niciunul dintre membrii familiei__
Persoane cu tulburări de limbaj în familie______nu au fost idicate______________________
Relaţiile în familie : a. între părinţi fără conflicte
b. faţă de copil :părinţii sunt implicaţi în creşterea şi educarea copilului
c. atitudinea faţă de tulburarea de pronunţie a copilului : părinţii consideră că această
tulburare nu este o problemă foarte serioasă dar că necesită să fie corectat deoarece
urmează să meargă la școală.
Dacă sunt stângaci sau ambidextri în familie: nu au fost indicați
Condiţiile materiale, igenice, educative ale familiei:

2.2. Personală
Sarcina:fără probleme
Naşterea : la termen- da_______la ___40_săptămâni; greutatea: 3 kg
Tulburări psihice la nivelul familiei______________nu există_____________________
2.3. Date asupra auzului şi limbajului
Gânguritul___________________________în jur de 4 luni____________________________
Evoluţia vorbirii lalaţia canonică 4 68 10 1 an
primul cuvânt 8 10 11 1an ___ ani
prima propoziţie 14 16 182ani ___ ani
Ritmul vorbirii: normal
Limba maternă şi cea a mediului înconjurător___________limba română________________
Înţelegera vorbirii persoanelor din jur_______________înţelege ceea ce i se spune, drept
urmare execută comenzile date chiar dacă acestea un un grad mai crescut de complexitate__
Însuşirea unei limbi străine: la grădiniță se predă și l.engleză pe care și-a însușit-o la nivelul
grupei sale de vârstă.
26
Însuşirea scrierii şi a citirii______________nu este cazul_____________________________
Când a apărut tulburarea de limbaj___________________
Cauza reală sau presupusă :utilizarea vorbirii infantile a părinților în raport cu copilul
Dacă a beneficiat de intervenţie logopedică anterior: nu

III.EXAMENUL SOMATIC ŞI FUNCŢIONAL


3.1. Aspectul somatic
Conformaţia capului______nu prezintă malformaţii ale oaselor feţei sau ale cutiei
craniene__
Mecanisme periferice ale vorbirii______din punct de vedere organic sunt integre__________
Cavitatea bucală_______nu prezintă malformaţii__________vălul palatin_ funcționare
normală bucală_________limba___nu prezintă malformaţii, are o dimensiune
corespunzătoare_____
buzele___foarte subțiri,, dar fără defecte structurale___maxilarele____realizează o ocluzie
perfectă a cavităţii bucale___dantura______este corect implantată___________
3.2. Motricitatea
Mersul____fără probleme
Coordonarea generală a mişcărilor_____bună coordonare a mișcărilor
Lateralitatea_______dreaptă la mână, picior, ochi,ureche.
Motricitatea limbii_________bună motricitate a limbii
Motricitatea mimico-facială___este ușor hipotonă, reuşește cu dificultate să imite emoţiile de
bază (tristeţe, fericire, surprindere)_________________________________________
Motricitatea buzelor_____şi la acest segment din aparatul fono-articulator se remarcă o
rigiditate la nivelul buzele in vorbirea curentă
Motricitatea vălului palatin_____fără probleme
Ritmul acustico-motor_______bun
3.3. Respiraţia
Diferenţierea dintre respiraţia orală şi cea nazală_____conştientizează diferenţa dintre
respiraţia orală şi cea nazală.
Tipul de respiraţie___preponderent abdominal.
3.4. Funcţia auditivă
Atenţia auditivă_______se orientează eficient după stimulii sonori atât în spaţii deschise, cât
şi în spaţii mici_______________________________________________________________
Memoria auditivă_________reușește să reproducă modelele oferite.
27
Capacitatea de diferenţiere fonematică_____funcţională, nu prezintă deficite______________
Auzul muzical___________funcţional, redă cu corectitudine melodia.
3.5. Funcţia fonatorie
Intensitatea vocii______este una în acord cu vârsta şi dezvoltarea musculară, intensitatea
vocii este în general una plăcută, ușor scăzută când i se solicită să spună ceva de către un
adult(educatoare, logoped) ___________
Calitatea vocii_______corespunde vârstei________________________________________
Mutaţia vocii_______________nu este cazul_______________________________________

IV. LIMBAJUL ORAL ŞI SCRIS

4.1.Pronunţia sunetelor şi a cuvintelor


Reproducerea fonemelor pe bază de auz____reproduce corect____________
Reproducerea fonemelor pe bază de citire_____nu este cazul__________________________
Mişcări articulatorii defectuoase_______nu prezintă_________________________________
Mişcări asociate__________nu prezintă ticuri, grimase sau alte mişcări asociate__________
Omisiuni de sunete______nu este cazul________________
Confundarea sunetelor_____nu confundă sunetele___________________________________
Estomparea terminaţiei cuvintelor_____nu este cazul_________________________

4.2.Ritmul şi fluenţa vorbirii


Fluenţa________fără probleme_______________________
Ritmul vorbirii ____normal______
Poticniri la sunete___nu____silabe___nu____ cuvinte________nu_________
Repetări de sunete_____nu este cazul__________silabe____nu este cazul
Spasme articulatorii şi muşchii afectaţi____nu sunt prezente___________________________
Calitateavorbirii:independentă__________vorbirea indepenedentă este inteligibilă, deoarece
prezintă un sigmatism interdental.
reflectată___inteligibilitatea vorbirii este bună, __________________________
Calitatea citirii: independente:____nu este cazul_____________________________________
reflectată_______nu este cazul__________________________________________________
Diverse fobii__________nu se menţionează de către părinte.
Mişcări concomitente_____nu prezintă

28
Vorbirea în diferite situaţii_______întâmpină dificultăţi în comunicarea cu persoane
necunoscute, nefamiliare, dar nu este o urmare a tulburării de limbaj___________________
Bâlbâiala în cânt şi la instrumente______nu este cazul________________________________
Bâlbâiala în scris__________________nu este cazul_________________________________
4.3. Scrierea şi citirea
Copiere__________nu este cazul________________________________________________
Dictare____________nu este cazul_______________________________________________
Compunere_________nu este cazul______________________________________________
Structura grafică_____colorează fără a depăși linia conturului, dar culoarea nu este
distribuită uniform
Structura logică____nu este cazul ________________________________________________
Citire_________nu este cazul___________________________________________________

V. DIAGNOSTICUL TULBURĂRILOR DE LIMBAJ

5.1.Caracterizarea limbajului şi a persoanei examinate


Vorbirea___tulburări de pronunție
Scrisul_________nu este cazul__________________________________________________
Cititul__________nu este cazul__________________________________________________
Succesul şcolar_____s-a adaptat fără probleme.
Conduita____nu crează probleme d.p.d.v. a comportamentului,
5.2.Cauzele şi diagnosticul
Cauze presupuse___vorbirea infantilă a părinților în raport cu copilul_____________
Cauze confirmate____vorbirea infantilă a părinților în raport cu copilul __________
Diagnosticul iniţial_____sigmatism interdental__________
Evoluţia diagnosticului________favorabilă________________________________________
Diagnosticul final________corectat___

29
ANEXE
SCALA C. PAUNESCU PENTRU NIVELUL DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI

Evaluează nivelul întâ rzierii în apariția și dezvoltarea limbajului de la 0 pâ nă la 3 ani.


Numele şi prenumele:
Data naşterii:

________________________________________________

6-9 luni
1. articulează bine mai multe silabe
2. pronunţă distinct da
3. expresie vocală de satisfacţie în relaţiile cu jucă riile
4. variaţii tonale în lalalizare şi silabisire
5. reacţii vocale de surpriză
6. interjecţii vocale
7. reacţionează la comenzi verbale simple
8. leagă două silabe într-o structură sonoră : mama, tata
9. expresie vocală în acţiunea cu obiectele
10. imită pronunţia multor consoane
11. pronunţă singur unele consoane
12. reacţie de confuzie la cuvinte necunoscute
13. se adaptează la cuvinte cunoscute (conduită )
14. distinge cuvintele cunoscute de cele necunoscute
15. înţelege sensul unor cuvinte şi ce reprezintă
16. înţelege sensul unor gesturi
17. ră spunde la unele gesturi uzuale
18. rosteşte cuvinte articulate expresiv
19. imită majoritatea sunetelor
9-12 luni
1. îşi organizează comportamentul pe bază verbală
2. vorbeşte cu jucă riile, vocalizâ nd
3. imită silabe
4. ră spunde prin acte sau atitudini la cuvinte
5. expresie vocală la vederea linguriţei şi a paharului
6. expresie vocală în faţa unor culori
7. pronunţă 2-3 cuvinte bisilabice
8. denumeşte cu o silabă obiectele
9. imită multe cuvinte la cerere
10. opune rezistenţă la un ordin
11. ră spunde adecvat la ordine simple
12. înţelege şi execută sarcini simple
13. reacţie la cuvinte inhibitorii

30
14. expresie vocală câ nd se priveşte în oglindă
15. utilizează cuvâ ntul mamă în apel
16. utilizează silabe sau sunete speciale pentru apel
12-18 luni
1. înţelege o cerere verbală şi o execută
2. execută comenzi verbale în 2-3 secvenţe
3. înţelege sensul multor cuvinte în context

4. înţelege gesturile adultului şi le imită


5. numeşte jucă rii sau imagini prin onomatopee
6. utilizează în conversaţie un jargon specific
7. înţelege o întrebare simplă
8. înţelege gesturile adultului (protecţie, ameninţare)
9. înţelege interdicţia
10. pronunţă spontan 3-20 cuvinte
11. denumeşte câ teva obiecte, corect
12. face apel prin intermediul cuvintelor
13. utilizează cuvinte cu sens în propoziţie
18-24 luni
1. cunoaşte şi se exprimă prin formule de politeţe
2. cunoaşte denumirea pă rţilor corpului şi feţei
3. indică la cerere aceste pă rţi
4. recunoaşte imagini într-o carte
5. denumeşte câ teva imagini
6. pronunţă 20-50 cuvinte
7. uneşte două cuvinte (substantiv+ verb) într-o
propoziţie
8. face asociaţii de cuvinte că utâ nd consonanţe
9. identifică obiecte după determinarea lor
10. poate denumi majoritatea obiectelor familiare
11. poate distinge, la cerere, 7 imagini din 10
12. apar primele propoziţii cu legă tură între cuvinte
13. utilizează în conversaţie cu precă dere propoziţii
14. cunoaşte sensul cuvintelor care arată poziţii spaţiale:
sus, jos, pe
15. apar în vorbire pronumele, adjectivul (mai puţin)
16. vorbeşte despre sine, la persoana a IlI-a, spunâ ndu-şi
numele mic
17. poate repeta cuvinte compuse din 2-5 silabe
18. stă pâ neşte aproximativ 100 cuvinte
19. apar primele încercă ri de fraze
24-36 luni
1. se organizează structura gramaticală a limbii vorbite
2. poate repeta 2-4 cuvinte (prin memorare)
3. foloseşte propoziţii de 3-4 cuvinte
4. foloseşte fraze cu relaţii de subordonare între propoziţii

5. înţelege un expozeu de 3-6 propoziţii


31
6. înţelege un expozeu complet într-o conversaţie
7. foloseşte pronumele personal în mod curent
8. flexionează cuvinte (caz, numă r, gen etc.)
9. citeşte o imagine compusă
10. utilizează timpul trecut

32
33
34
35
36
37
38
39
40

S-ar putea să vă placă și