Terapia cu caracter general

A. Educarea mişcărilor articulatorii

1. exerciţii generale:
- imitarea mersului
- mişcările gâtului şi rotirea capului
- mişcările şi rotirea braţelor
- imitarea spălatului pe mâini
- ex. pt. întărirea musculaturii toracice
- ex. pt. întărirea musculaturii abdominale
- ex. pt. degete: pianul, ploaia etc.
2. mobilitatea aparatului fono- articulator:
a. exerciţii de mobilitate a maxilarelor
- închiderea şi deschiderea gurii
- coborâre şi ridicare a maxilarelor
- maxilarele înainte şi înapoi
- muşcătura
b. exerciţii de mobilitate pentru limbă
- limba iese şi intră repede (pisica bea lapte)
- limba mişcată de la dreapta la stânga (tic- tac- ul ceasului)
- limba lopată
- limba săgeată
- lb şterge buzele
- lb şterge dinţii pe deasupra şi pe dedesubt
- limba căuş
- mişcări circulare ale limbii
- lb ghemuită în fundul gurii
- mişcările limbii în jos şi în sus cu gura deschisă
- pronunţarea rapidă şi repetată a silabei la
- tropăiala calului
- sforăitul calului
- limba împinsă şi trasă printre dinţii deschişi
- limba plată
- lb la palat şi jos
c. exerciţii de mobilitate pentru buze şi obraji
- sugerea obrajilor
- ţuguirea buzelor
- zâmbetul
- rotunjirea buzelor
- mişc. alternative de întindere şi rotunjire a buzelor
- aburire a oglinzii
- umflarea obrajilor
- vibrarea buzelor
d. exerciţii de mobilitate pentru vălul palatin

1
 - imitarea căscatului
- imitare a înghiţitului, a tusei
- mişcări de deglutiţie

B. Educarea respiraţiei
1. dezvoltarea respiraţiei nonverbale( educarea echilibrului între inspiraţie
şi expiraţie, obţinerea unui ritm respirator uniform)
- pentru expiraţie: suflă nasul, suflă aerul pe dosul mâinii, ţine un fulg în
aer, stinge lumânarea, umflă balonul, suflă în apă cu paiul
- pentru inspiraţie: miroase florile, câinele la vânătoare, miroase parfumul
- inspiraţie diferenţiată: 3 timpi inspiri, 5 expiri cu faţa la oglindă;
inspiraţie alternativă, pe o nară şi cealaltă; inspiraţie pe gură şi expiraţie
pe nas şi invers
2. dezvoltarea respiraţiei verbale( obţinerea unei expiraţii mai lungi decât
inspiraţia la pronunţie; vorbirea în expiraţie, fără efort, ritmat)
- pronunţia vocalelor prelung, rar pe expiraţie
- pronunţia într- o expiraţie a unei consoane
- pronunţia unor grupe de vocale pe durata unei expiraţii: ai, ei, oi, ua, ue
- pronunţia unor consoane însoţite de o vocală pe o expiraţie: ba,be,
bi....silabe cu grupuri de consoane sau vocale pe o expiraţie: aie, oie, stri,
cri...
- exerciţii rimice de respiraţie însoţite de mişcare şi cântec: mersul
numărat, cu cântec, cu ghicitori
- întins pe canapea, cu caietul pe abdomen: expiraţie pe gură şi umflarea
simultană a abdomenului, citire cu voce tare sau recitare

C. Educarea auzului fonematic

1. imitarea sunetelor din natură
ş-ş-ş s-s-s bâzzz- bâzzz scârţ- scârţ vâjj- vâjj beee- beee vai- vai of- of cu- cu
cot- cot- codac glu- glu pui- pui cucuriguuu oac- oac morrr- morrr ha- ha –ha i-
ha i- ha
2. pronunţarea unor serii de silabe opuse, din cuvinte paronime
pa –pe- pi- po – pu- pă- pî
ba- be- bi- bo- bu- bă- bî
3. diferenţierea consoanelor surde de cele sonore( copilul stă la spatele
logopedului, şi apoi lateral; de la voce şoptită, crescând în intensitate)
pa- ba ap- ab apa- aba papa- baba(pt. toate vocalele)
tata- data paie- baie cară- gară
tare- dare papa- baba caz- gaz
tac- dac poală- boală creier- greier etc.
4. diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat
soc- şoc zob- job aţe- ace- aci ramă- lamă

2
las- laş yor- jor ţine- cine rege- lege
5. transformări de cuvinte prin înlocuiri de silabe
-pac ra-
-pil ma- re
Co - vor soa-
- vrig
6. analiza fonetică
7. pronunţare ritmică- prin denumire de imagini, obiecte ale căror
denumiri se deosebesc printr- un singur sunet; poezii, proverbe, povestiri
8. jocuri hazlii- în care sunetul să se repete
Căprarul crapă capul caprei pe capră în patru
Pe cap un capac, pe capac, un ac
9. frământări de limbă
rică nu ştia să zică râu, răţuşcă, rămurică

fâş fâş fâş

ce foşneşte prin frunziş
şi s- ascunde pe furiş

10.structuri ritmate şi numărători