TERAPIA TULBURĂRILOR

DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA

A.TERAPIE
GENERALĂ

III.
I. II.
DEZVOLTAREA
EDUCAREA DEZVOLTAREA
MOBILITĂŢII
AUZULUI RESPIRAŢIEI
APARATULUI
FONEMATIC CORECTE
ARTICULATOR
 I. DEZVOLTAREA AUZULUI
FONEMATIC
1. DEFINITIE

Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin

care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente
semantice sau fonetice.
Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de
maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare
a laturii expresive a limbajului verbal.
 2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI
FONEMATIC
 Formarea capacitatii de diferentiere
fonematica, prin distingerea si
discriminarea sunetelor si a
cuvintelor.
 Formarea perceptiei fonematice
corecte.
 Analiza fonematica acustica.
 Educarea pronuntiei ritmice.
 Educarea pronuntiei melodice.
 3.EXERCITII
a. Imitarea sunetelor din natura si
pronuntie de onomatopee,in
soapta,tare,in ritm stacato si
prelungit,dupa indicatii
Exemple:

ş–ş–ş–ş
(ritm stacatto,
prelungit, şoptit)
s–s–s–s
(prelungit)

bâzzz – bâzzz
(“b” accentuat şi
“z” prelungit
chiţ – chiţ – chiţ
(executarea in ritm
rapid a grupelor de
cate trei silabe)

cirip/cip – cirip/cip
zurr – zurr - zurr

cucuriguuuuuuu
cot-cot-cot-codaac
(pronunţie ritmată)

ga-ga-gaaa
(pronunţie ritmată)
glu – glu – glu

oac – oac; oac - oac

tic-tac, tic-tac
(alternante de tonalitati)

muu – muu - muuuu

(se accentueaza pe “u”)
morrr – morrr – morr
( “r” prelungit)

bârrr – bârrr - bârrr

(repetarea tonalitatii
lui “r”)
ham – ham – ham
(cu inspir si expir
puternic)

i-ha, i-ha, i-ha

(sunetul “i” se pronunta
cu aspirarea fortata a
aerului)
miauuu – miauuu
– miauuu
( pronunţie
ritmată)

crrrrr – crrrrrr
(repetarea
tonalităţii lui “r”)
mac – mac – mac
(pronunţie
ritmată)

beeee – beeee
(prelungirea
tonalităţii lui “e”
pe expir
puternic)
piu – piu - piu
(pronunţie
ritmică)

cu – cu, cu – cu
(cu alternarea
tonalităţii)
b).
Pronuntarea unor serii de silabe opuse
luate din cuvinte paronime.
pa-pe-pi-po-pu-pă-pî
ba-be-bi-bo-bu-bă-bî
ta-te-ti-to-tu-tă-tî
da-de-di-do-du-dă-dî
sa-se-si-so-su-să-sî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî
şa-şe-şi-şo-şu-şă-şî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî
fa-fe-fi-fo-fu-fă-fî
va-ve-vi-vo-vu-vă-vî
la-le-li-lo-lu-lă-lî
ra-re-ri-ro-ru-ră-rî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî
c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte
paronime)
C-G

cocoşi gogoşi

cară – gară crai - grai

caz – gaz luncă - lungă
coală – goală stâncă – stângă
cât – gât creier – greier
 T-D

tună dună
tata – data tuş – duş
tare – dare lată – ladă
tura – dura pot – pod
tac – dac roată – roadă
trepte – drepte spate – spade
topor – dobor clătite - clădite
 P-B

pară bară
paie – baie pile – bile
papa – baba pun – bun
pat – bat pompă – bombă
poală – boală prună – brună
pere – bere alpine - albine
pot – bot prici - brici
 F-V

file vile
fată – vată foi – voi
fin – vin far – var
fiu – viu fază – vază
facă – vacă fals - vals
 S–Z

sare zare
sac – zac sar – zar
seu – zeu seamă – zeamă
vase – vaze oase – oaze
varsă – varză groasă - groază
 Ş-J

şoc joc
şale – jale şir – jir
şapcă – japcă şură – jură
prăşit – prăjit prăşitură - prăjitură
d). Diferentierea sunetelor cu punct de
articulare apropiat:

Ţ – Ce – Ci
aţe – ace
ţine – cine
ţel – cel
înţeapă – înceapă
plăţi – plăci
ţeapă - ceapă
 R–L

rac lac
ramă – lamă rup – lup
radă – ladă rob – lob
rege – lege roz – loz
care – cale rupă – lupă
rampă – lampă cremă – clemă
car – cal par - pal
 Ş–S

muşcă muscă
şoc – soc laş – las
şine – sine peşte – peste
şold – sold paşte – paste
şură – sură pişc – pisc
coş – cos naş - nas
 J-Z

jar zar
coji – cozi
joi – zoi
jale – zale
gaj - gaz
 RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ

 Denumire: Terapia dislaliei

 Autor: ȘERBAN Carmen Adriana
 Unitatea de învăţământ: CJRAE Olt
 Disciplina: Logopedie
 Scopul materialului propus: de documentare
pentru cadrele didactice
Terapia dislaliei
 Definire

 Tulburările de limbaj sunt toate abaterile de la

limbajul normal, standardizat, de la manifestarile
verbale tipizate, unanim acceptate, în limba
uzuala, atât sub aspectul reproducerii cât și al
perceperii, începând de la dereglarea diferitelor
componente ale cuvântului și până la
imposibilitatea totală de comunicare orală sau
scrisă" (M. Gutu, 1975)

 Dislalia este tulburarea de pronunție (articulare),

provocată de afecțiuni organice sau funcționale
ale organelor periferice ale vorbirii și care constă
în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai
multor sunete
 Tabloul tulburărilor de limbaj
Tulburări de pronunţie.
 dislalia Tulburări polimorfe de limbaj:
 rinolalia • alalia
 dizartria • afazia

Tulburări de ritm şi fluenţă a Tulburări de dezvoltare a

vorbirii: limbajului:
 bâlbâiala • mutism psihogen
 logonevroza • întârziere în dezvoltarea generală
 tahilalia a vorbirii
 bradilalia
 aftongia Tulburări ale limbajului bazate pe
 tulburări pe baza de coree disfuncţii psihice:
• dislogii
Tulburări de voce: • ecolalii
 afonia • jargonofazii
 disfonia • bradifazii
 fonastenia

Tulburări ale limbajului citit – (E. Verza 1982)

scris:
 Despre dislalie
La copilul antepreșcolar, dislalia este de natură fiziologică, ca urmare a
nedezvoltării suficiente, a aparatului fonoarticulator și a sistemelor cerebrale implicate
în actul vorbirii. Drept urmare, terapia logopedică va începe dupa 3 ani jumatate dar
înainte de 7 ani.
CAUZE PRINCIPALE:
- imitarea unor persoane cu pronunție deficitară
- metode nefavorabile de educatie, care duc la nestimularea vorbirii
- încurajarea copilului preșcolar pentru pronunția peltica pentru
amuzament
- implantarea defectuoasa a dinților
- diferite anomalii ale aparatului bucal
- deficiențe cerebrale
- hipoacuzie
- slaba dezvoltare a auzului fonematic
- progenia, prognatismul

FORME PRINCIPALE:
a) calitativ: MOGHILALIA (omiterea sunetului); b) numar de zone de
articulare afectate:
PARALALIA (substituirea sunetului); MONOMORFA
DISFONEMIA (distorsiunea sunetului) POLIMORFA
 Ordinea de corectare a sunetelor afectate:

Se urmareste ordinea ontologică a apariției sunetelor și

anume:
- Vocalele
- Bilabialele P – B - M (pitacism – betacism - mitacism)
- Lingu-alveolarele T - D, N - L (tetacism-deltacism,
nitacism-lambdacism)
- Labiodentalele fricative F – V (fitacism-vitacism)
- Consoanele dentale linguale siflante: S - Z - Ţ (sigmatism)
- Consoanele linguale palatale suieratoare Ş – J
- Prepalatalele: CE-CI-GE-GI
- Palatalele CHE – CHI – GHE – GHI
- Sunetele guturale C – G – H (capacism – gamacism -
hamacism)
- Consoana linguală vibranta R (rotacism)
- Sunetul X
 Etapele terapiei logopedice

 Terapia cu caracter
general
1. educarea mișcarilor
articulatorii
2. educarea respirației
3. dezvoltarea auzului
fonematic

 Terapia specifică
1. emiterea sunetului
2. consolidarea sunetului
3. automatizarea sunetului
 Exemple de exercitii pentru educarea mișcarilor articulatorii

1. Pentru dezvoltarea mobilitătii maxilarelor și mușchilor

faringelui: căscatul, tusea, gargara, imitarea
rumegatului animalelor, mușcatura, prinderea buzei
de sus cu dinții de jos și invers (joc: un moș fără dinți
sus și fară dinți jos), mișcare dreapta-stanga a
mandibulei

2. Pentru dezvoltarea mobilității linguale: scoaterea sș

retragerea limbii, limba in forma de sageata, de
lopata, de jgheab, miscarea limbii în sus și în jos,
ghemuirea ei, stergerea buzelor și a dinților cu limba,
atingerea dinților de sus și de jos, vibrarea limbii,
“Pisicuta bea lapte”, “Tropaitul calului”, “Măseaua
umflată”,”Dopul de sampanie”,”Atinge nasul”,”Atinge
amigdalele”

3. Pentru dezvoltarea mobilitătii obrajilor: umflarea și

retragerea simultană și alternativă a obrajilor,
trecerea aerului dintr-o parte în alta (se pot lovi usor
obrajii pentru expulzarea aerului), suptul obrajilor
 Jucării pentru terapia dislaliei
Obiecte pentru
educarea respirației (
Instrumente si jucării
muzicale de suflat):

- muzicuța
- fluier
- nai de jucărie
- morișca
- trompete de plastic
- suflători hârtie
- baloane cu supapă,
diferite forme, culori,
mărimi, modelabile
- lumânări de diverse
forme, mărimi, culori
- joc cu țeavă și bile
- vas cu apă și pai de suflat
în apă, sau bărcuțe
- fulgi de păsari
 Exercitii si mijloace didactice pentru dezvoltarea
auzului fonematic si a atentiei auditive
1. Elevii sunt antrenați să răspundă la diverse semnale
sonore: fluierat, clinchet de clopoțel, bătai din palme,
imitari de animale, etc. prin anumite mișcari convenite de
comun acord (mișcări ale picioarelor/brațelor, alegeri de
obiecte, jucării, imagini, etc.)

2. Recunoașterea diverselor obiecte cunoscute prin lovirea

lor cu un creion sau la căderea lor

3. Diferențierea sunetelor fizice și identificarea sursei lor

sonore în spațiu (toba, fluier, foșnet de hârtie, sticla, lemn,  Jucarii, figurine de
metal). La clasă se pot folosi jocurile: “baba-oarba” și plus, animale
“telefonul fără fir”  Papusi care
vorbesc, de diverse
4. Repetarea ritmului bătaii din palme / în tobă sau a marimi
bătăii palmei pe masă a terapeutului (ritmuri simple ale  Telefoane de
unor cântece familiare sau necunoscute). Determinarea jucarie
numărului acestor bătai.  Masinute mici cu
sunete
5. Folosirea instrumentelor muzicale și folosirea  Mijloace de
reportofonului pentru a își auzi vocea și modul de transport diverse
articulare a sunetelor care scot sunetele
 Exerciții care se folosesc și la terapia specifică (în funcție de sunetul afectat):
1. Jocul silabelor:se pronunţă serii de silabe paronime în ritmul bătăilor din palmă
pa, po, pu, pe,pi. ta, to, tu, te, ti ba, bo, bu,be, bi. da, do ,du , di.
ga, go, gu, ghe, ghi. fa, fo, fu, fi. ca, co , cu ,che, chi. va, vo, vu,vi.
2. Exerciţii pentru diferenţierea consoanelor surde de cele sonore în cuvinte paronime:
P-B T-D C-G F-V S-Z
paie-baie tata-data cară-gară fată –vată sare-zare
papa-baba tare-dare caz-gaz far - var sac-zac
parcă-barcă tună-dună coală-goală file-vile seamă-zeamă
pară-bară tac-dac coarnă-goarnă fii-vii oase-oaze
poală-boală toamnă-doamnă cocoşi-gogoşi foi-voi oase-oaze
pere-bere trepte-drepte cât-gât fin-vin rase-raze
pir-bir topor-dobor când-gând fază-vază sar-zar
pile-bile tuş-duş cură-gură facă-vacă sărit-zărit
pun-bun lată-ladă crai-grai fulg-vulg
prună-brună pot-pod creier-greier fină-vină
alpine-albine roată-roade nucă-nugă
pază-bază spate-spade luncă-lungă
pufni-bufni pături-păduri stâncă-stângă
pată-bată vatră-vadră fac-fag
3. Exerciții pentru diferențierea sunetelor și cuvintelor cu punct de articulare apropiat. Cu ce
sunet începe cuvântul?, cu ce sunet se termină cuvântul?
4. Completarea unor cuvinte lacunare sau transformarea cuvintelor prin înlocuiri de sunete /silabe
5. Jocuri hazlii: “Pe cap un capac , pe capac un ac”