Andăr Maricela-Lorena

ID, an 2, gr 2

Program terapeutic de corectare a sunetului „S”

Dislalia reprezintă tulburarea articulatorie permanentă și sistematică caracterizată prin

incapacitatea subiectului de a pronunța/forma corect anumite sunete. Aproape la toți copiii se
observă mici probleme de tip dislalic în procesul de însușire a limbajului. De multe ori, părintele
nu este conștient de acest aspect, motiv pentru care se crează coplexe și se împiedică învățarea
școlară. Această problemă este preluată nu doar de logopezi, ci și de părinți/cadre didactice.
Există un drum anevoios prin care copilul trece pentru a reuși să pronunțe corect fiecare sunet.
Fiecare specialist are o tehnică proprie în demersul terapeutic, etapele remedierii rămânând însă
același.

În ultimele săptămâni am participat la ședințele de terapie logopedică la o fetiță pe nume

Paula. A făcut parte dintr-o familie în care ambii părinți consumau alcool și o tratau disprețuitor.
În plus, avea de la naștere o problemă la nivel palatin, problemă numită palatoschizis. În acest
caz palatul este mult mai adâncit față de un palat normal. De asemenea, din cauza lipsei de
interes a părinților, dințișorii Paulei sunt foarte cariați și mâncați. Am făcut parte doar la câteva
ședințe, însă nu am putut participa la tot demersul acesteia. Doamna logoped mi-a explicat că
fetița a fost dată la un centru de plasament unde era îngrijită de „soră”, respectiv de măicuțe și
toată evoluția sa. Mi-a menționat faptul că la început nu o putea înțelege, însă cu trecerea
timpului și cu mult progres a reușit să pronunțe ușor litera S. Pentru a expune un exemplu
propriu mă voi raporta la situația Paulei.

Etapa pregătitoare surprinde noțiuni despre copil și mediul în care trăiește, alături de
implementarea încrederii în forțele proprii și a unei atitudini pozitive față de parcurgerea acestei
terapii. Examinarea cazului se realizează prin depistarea tulburării de limbaj și anamneză. Din
punct de vedere al anamnezei, se va consulta fișa medicală a copilului, punându-se în lumină
bolile ereditare, malformațiile, nașterea, bolile infecțioase, dezvoltarea afectivității, dezvoltarea
relațiilor intra-familiale, integrarea copilului în familie, momentele de progress psiho-fizic,
trauma sau accidente, etc.. Cum examinăm limbajul rostit? Acest limbaj are numeroase
subcategorii care îl influențează. În primul rând, examinăm nivelul de înțelegere a vorbirii. În
cazul Paulei, mi s-a spus că nu se putea vorbi cu ea și că nu înțelegeai ce spune. În al doilea rând,
se realizează examenul audiometric. Aici, fetița stă în parametri normali. Urmează examenul
articulării verbale. Doamna logoped a pus în aplicare o probă pentru examinarea vorbirii
idependente (acest exemplu nu este al Paulei, însă compoziția probei este utilă):
 SAU

Urmează examenul vocii, în urma căruia se pune în evidență sonoritatea, tonalitatea,

nuanța, răgușeala, asthenia vocală, rezonanța, vorbirea nazală, intensitatea vocii și melodicitatea
vorbirii. S-a observat la Paula că avea o tonalitate joasă, o răgușeală în voce, intensitatea era de
nivel scăzut, și vorbea pe nas. Se evidențiază și structura gramaticală, vocabularul activ și
formele de limbaj verbal. Aici, fetița se află la nivelul vârstei sale.

Un alt aspect de observat ar fi motricitatea care are la bază testul Oseretski, motricitatea
organelor fonatorii, examenul de praxie, examenul lateralității și examenul de ritm. Acestea se
iau în ordine pentru a afla capacitatea copilului.

Dezvoltarea mintală are și ea un loc important în examinarea subiectului. Aici se pot folosi
desenele, matricile progresive, proba comparării de noțiuni, profa definirii de noțiuni și proba de
completare a lacunelor. Doamna logoped a folosit testul familiei. A rugat-o pe fetiță să își
deseneze familia, iar aceasta a exprimat adevărata față a familiei sale. De precizat este faptul că
ea mai are un frate, care merge și el la logoped. S-a observat în desenul ei relația cu fratele și cu
părinții. Ea și fratele se aflau în partea de jos, ușor spre dreapta, iar părinții în partea de jos, dar
spre stânga. În plus, i-a desenat pe toți cu negru. Ca să adauge și altceva pe lângă ei patru a
desenat și două baloane sub formă de inimioare în exteriorul ei și a fratelui. De aici reiese slaba
legătură dintre părinți și copii. De asemenea, Paula nu a desenat casa lor, motiv pentru care ea nu
consideră a avea un loc numit ACASĂ, pentru ea acasă e la centru și nu are treabă cu familia.

În ceea ce privește personalitatea, se pun în evidență tulburările comportamentale

asociate limbajului, traumelor școlare/familiale. Se pot folosi teste precum Rorscach, T.A.T.,
testul familiei.

La nivel școlar și al rezultatelor activității școlare se creeaza un tablou simptomologic

prin intermediul câtorva aspecte, și anume integrarea socială, convorbirile cu
educatorul/învățătorul și cu ceilalți copii. În cazul Paulei, sora a spus că se descurcă binișor la
școală, că are note bunișoare, că se înțelege bine cu colegii și are un număr moderat de prieteni.

În urma acestor date se finalizează fișa logopedică a copilului și se trece la treabă, se

pune diagnostic și se începe programul terapeutic. În cazul nostru este vorba despre tulburare de
pronunție a sunetului S, sigmatism. Paula suferă de o dislalie funcțională și parțial simplă.

ETAPELA TERAPIEI

În primă fază educăm mișcările articulatorii prin imitarea mersului, mișcări ale gâtului și
rotirea capului, mișcări ale brațelor și rotirea lor, imitarea spălatului pe mâini, imitarea
 aplaudatului, exerciții pentru întărirea musculaturii toracice și exerciții pentru întărirea
musculaturii abdominale. Urmează mobilitatea aparatului fono-articulator în care avem
numeroase exerciții (acestgea se relizează în fața oglinzii și prin joc):

Exerciții de mobilitate a Exerciții de mobilitate Exerciții pentru Exerciții pentru Antrenarea

maxilarelor pentru limbă buze și obraji vălul palatin mișcărilor
prin mișcări mandibulare
- exerciții de închidere și - limba iese și intră repede (ca - de sugere a - de imitare a - ridicarea și
deschidere a gurii o pisicuță care bea apă) obrajilor căscatului coborârea ritmică a
- limba se mișcă de la dreapta - de țuguiere a - de deglutiție mandibulei
- exerciții de coborâre și la stânga (ca limbile ceasului) buzelor - mișcări de - mișcări spre
ridicare a maxilarelor - limba iese în formă de - de întindere a deglutiție dreapta și spre
lopată, de săgeată buzelor(zâmbet) stânga ale
- exerciții de alternare a - limba șterge buzele, dinții - de rotunjire a mandibulei
maxilarelor înainte-înapoi pe desupra și pe dedesubt buzelor - ștergerea dinților
- limba sub formă de căuș - alternative de cu limba
- mușcătură - mișcări circulare ale limbii întindere și
- limba ghemuită în fundul rotunjire a
gurii buzelor
- mișcările limbii în sus și jos - de țuguiere a
cu gura închisă buzelor pentru
- pronunțarea rapidă a silabei fluierat, suflat în
LA lumânare, balon,
- imitarea tropăirii calului și a morișcă, etc
sforăitului acestuia - de aburire a
- limba împinsă printre dinți oglinzii (pentru
și trasă printre dinții închiși bzue)
- limba la palat și jos - de umflare a
obrajilor
- de prindere a
unor nasturi între
buze
- vibrarea buzelor
- rictusul buzelor
*Se practică și gimnstică generală - brațe, mâini, gât, cap, torace și abdomen.

Următoarea fază are la bază educarea respirației:

 Etapa I- dezvoltarea respirației non-verbale

- exerciții pentru inspirație: mirositul florilor, câine care merge la vânătoare, mirositul
parfumului, etc.. Inspirație diferențiată: 3 timp de inspirație și 5 de expirație cu fața la oglindă,
inspirație alternative pe o nară și pe cealaltă, inspirația pe gură, inspirație pe gură și expirație pe
nas, inspirație pe nas și expirație pe gură, inspirație lungă și inspirație lungă cu expirație prelungă
(30 secunde).

- exerciții pentru expirație: stinge lumânarea, suflă în apă cu paiul, umflă balonul, folosirea
instrumentelor muzicale, etc.

 Etapa II- dezvoltarea respirației verbale

- exerciții de pronunție a vocalelor, prelung, rar, fără efort în timpul expirației

- exerciții de pronunție într-o expirație, a unei consoane

- exerciții de pronunție a unor consoane însoțite de vocale, pe durata unei expirații (ai, ei, oi, ua,
ue...), apoi cu sunetul S

- exerciții de pronunție a unor consoane însoțite de vocale, pe durata undei expirații (ba, be, bi,
bo,... ale, ele, ili...), apoi cu sunetul S

- exerciții de pronunție a unor silabe în care se găsesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane,
pe o expirație ( aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri...), apoi cu sunetul S

- exerciții ritmice de respirație însoțite de mișcare și cântec (mers numărat, poezie, ghicitori,
proverbe, etc.)

*Toate aceste exerciții și antrenamente se fac în fața oglinzii pentru a se avea autocontrolul
vizual al execuției corecte.

**S-a observat că la aceste excerciții de respirat fetița începea să caște foarte des și să lăcrimeze,
iar acest lucru se datorează lipsei oxigenării creierului.
 A treia etapă reprezintă terapia specifică prin care se realizează pronunția corectă a
sunetelor deficitare și exersarea lor. Acest lucru include un efort mai ridicat din partea copiilor.
Logopedul trebuie să învețe copilul cum să țină buzele (întinse), dinții (ușor deschiși) și limba
(vârful limbii se sprijină în spatele incisivilor inferiori). După ce au fost făcute toate exercițiile și
copilul a căpătat poziția corectă a aparatului articulator se va cere emiterea în șoaptă, prelungit a
sunetului: ssssss (cum face șarpele?). Aici trebuie să se facă diferențierea auditivă dintre emisia
greșită și cea corectă. După exprimarea corectă a sunetului izolat se trece la introducerea
monosilabelor:

Sa, se, si, so, su (poziție inițială)

As, es, is, os, us (poziție finală)

Asa, ese, isi, oso, usu (poziție mediană)

Sas, ses, sis, sos, sus (poziție inițială și finală)

* Se recomandă accentuarea sunetului S la fiecare silabă- sssa, asss, asssa, sssasss

Următorul pas surprinde serii de cuvinte cu S

 în poziție inițială- sul, sub, suc, sare, sită, sete, supă, sobă, sală, soare, sunet, sirop, sapă,
salată, seringă, sandale, sonerie, sănătate, scândură, scânteie, scheme, scobitoare, etc.
 În poziție mediană- masă, mese, vase, vase, fasole, piese, coase, plasă, pastă, costum,
pistă, pistol, listă, castron, cască, pască, mască, muscă, gâscă, basma, basc, ascult, etc.
 În poziție finală- os, ceas, urs, nas, las, vas, pas, ras, fes, des, cules, ales, vis, pis, râs, ros,
cos, dos, frumos, plâns, nins, tuns, dans, vals, curs, vers, etc.
 În mai multe poziții- sus, sos, Sisi, Samson, strâns, susură, suspină, suspensie, suspect,
supus, spus, stres, scos, sistem, insistă, persistă, siestă, ascuns, iscusit, surprins, etc.

Se introduc și paronime:

Sare-zare Vase – vaze

Seu- zeu Oase – oaze

Seamă – zeamă Groasă - groză

Varsă – varză
 Se diferențiază sunetul cu punct de articulare apropiat:
Soc – șoc

Sold – șold

Las – laș

Peste – pește

Muscă – mușcă

Se transformă cuvintele prin înlocuiri de silabe:

Ca –

Ra –

Ma –
Să
Stoar –

Scoa –

Tra –

Apoi se trece la propoziții pentru automatizarea pronunției corecte a sunetului S

- Sorin spune o poezie. - Silviu a plâns până a ajuns acasă.

- Seara se lasă peste un ceas. - Feliile au fost unse cu pastă de măsline.

- Costumul acesta este scump. - Sandu stă ascuns în spatele scaunului.

- Am vărsat sarea pe masă. - Seringa se folosește o singură dată.

- Am servit salam sărat. - La subsol se află o plasă imensă.

- Pisica sare peste scaun. - Sita din sertar s-a stricat. etc

Urmează exerciții de consolidare a sunetului S:

1. „Cum se schimbă cuvintele dacă adăugăm sunetul S. Scrie litera s în spațiul liber și spune
cuvântul care s-a format”:
Pate- pa_te
Ar- ar_
Pene- pen_e
Bac- ba_c
Pic- pic_
Cap- _cap
Pin- _pin
Cai- cai_
Prin- prin
Cai- _cai
Tai- _tai
Cea- cea_
Toc- _toc
Cor- _cor
Troc- tro_c
Cot- _cot
Tun- tun_
Coate- coa_te
Val- val_ etc
Pa- pa_

2. “Scrie litera S în spatial liber și denumește imaginea”:

3. “Încercuiește numai imaginile a căror denumire începe cu sunetul S. Scrie litera S la
începutul cuvintelor care încep cu sunetul S”:

4. „Pronunță cu atenție denumirile imaginilor și prelungește sunetul S când se aude în

cuvânt. Scrie litera S la începutul. La mijlocul sau la sfârșitul cuvântului”:
 După am am trecut prin aceste etape și am observat o evoluție la nivelul pronunției literei
S putem trece la următoarea etapă, citirea poeziilor și recitarea lor.

Seara s-a lăsat Floare albastră la fereastră

Peste sat Spune din povestea noastră
O gâscă cu al ei gânsac
Soarele s-a dus Cine este bun și cine este rău
Au plecat și ei prin sat.
Mult spre apus. Cu cine să semăn eu?
Când a fost vremea de-ntors
Stelele sosesc Drumul nu l-au mai găsit.
Și ne povestesc, Speriate-au sâsâit:
Că o să stea cu noi S ne este foarte drag
- Casa noastră unde este?
Până o să vină S e-n soare și e-n steag
Știi să-mi spui a lor poveste?
Soarele-napoi! Strugure, sanie, sapă
- Ssssssssss, sssssssssss.
Toate vor cu S să-nceapă.

- Ce-ai mâncat aseară?

- Pâine cu secară. Nouă urși la un concurs
- Dar alaltă seară? L-au ales pe cel mai gras
- Pâine cu măsline. Nouă iepuri într-un glas
Ia-te după mine. Strigă: - Bravo, bravo urs!

Îmi spune o broască grasă

-Caut sfoară și un ac
Și-o mătase verde groasă
Și-mi fac rochie, oac-oac-oac.

Ghicitorile fac parte din acest proces al automatizării sunetului S.

Fricos ca dânsul
Altul nu-i
Se teme și de umbra lui. (iepurele)

Stă la căldură pe cuptor

Toarce într-una fără spor
Că nu dă-ntr-o săptămână
Nici măcar un ghem de lână. (pisica)

Bâldâbâc, se aude în lac

Și tot strigă oac, oac, oac! (broasca)

Slujba în gopodărie
El o face credincios
Și primeste drept simbrue
Câte-un os (câinele)
 Se ajunge la un nivel mai complex care sugerează evoluția copilului în privința corectării
sunetului S, povestirile.

Exemplu:
A fost odată ca niciodată un prinț care stătea într-un castel foarte frumos. Castelul era însă
construit sus pe o stâncă. Stăpânul castelului stătea singur, se plictisea și era foarte trist pentru că
la el nu venea nici un oaspete. Nimeni nu se obosea să se suie până la el. Noaptea stătea la
fereastră și se uita la cerul înstelat până adormea.
Într-o noapte a visat că a ajuns până sus la el, la castel, o pasăre frumoasă cu pene
albastre care i-a spus că o să vină la el să îl învețe să cânte. Ea i-a promis că glasul îi va fi atât de
frumos încât oamenii de jos, când o sa-l audă, se vor sui pe stâncă până sus la el să îl asculte.
Prințul s-a sculat foarte vesel după acest vis. Când pasărea măiastră chiar a sosit el i-a
spus cât de bucuros este că l-a ales pe el să cânte împreună.
Ce s-a întâmplat mai departe?
Spuneți voi cum s-a terminat povestea...

Trebuie menționat faptul că joaca are un rol important asupra terapiei deoarece copiii
devin mult mai atrași față de logoped când știu că sunt lăsați să se joace în timp ce fac lucrurile
propuse. Asta am făcut cu Paula. Ea se juca cu un ciocan și un cui de jucărie, punea în practică și
spunea tot ce i se cerea. Un aspect pe care l-am observat a fost acela legat de sunetul T care
devine în cuvinte c- stop-> scop, stâlp->scalp, etc. De aceea pentru început am evitat cuvintele
care o puneau in dificultate pentru a-i întări încrederea în sine. De asemenea, avea o dificultate în
a pronunța SC, ST.
Pentru o eficacitate terapeutică se recomandă pauze scurte pentru a nu obosi și plictisi
prea mult copilul. Se spune că din cele 50 de minute ale ședinței doar 30 ar trebui să fie atribuite
logopediei.
Mă bucur enorm că am putut vedea cu ochii mei cum se desfășoară aceste exerciții și
pașii pe care trebuie să-i urmez în tratarea dificultății la nivel de dislalie.