O INCURSIUNE ISTORICĂ ÎN
MESOPOTAMIA
DOMENIUL LIMBAJULUI ȘI
COMUNICĂRII DIN
PERSPECTIVA LOGOPEDIEI
Partea I – Lumea antică
Ovidiu-Cristian Tudorean
2022
EGIPTUL ANTIC
• Egiptenii au considerat elocvența o abilitate înnăscută și totuși
educabilă. Ptahhotep, în cartea sa despre înțelepciune, spune că
elocvența este mai rară decât smaraldele, dar poate fi găsită printre
slujnice la pietrele funerare.
• Ptahhotep continuă:
• „Dacă vreți să (...) vă faceți o reputație de durată, apoi să ascultați și să
vorbiți (numai) după ce ați devenit meseriaș. Dacă vorbești la
perfecțiune, fiecare proiect al tău își va atinge scopul”.
Egiptenii au stabilit reguli de conversație sau canoane ale retoricii care
au inclus: (1) păstrarea tăcerii, (2) așteptarea momentului potrivit de
a vorbi, (3) limitarea cuvintelor pasionale, (4) vorbirea fluentă, dar
cu mare deliberare și (5) păstrarea limbii la unison cu inima, astfel
încât să spui adevărul.
• (Fox, M. V. (1983). Ancient Egyptian rhetoric, Rhetorica, 1, 1, 9-22.
http://imp.lss.wisc.edu/~mfox/publications/Fox%20Ancient%20Egyptian%20Rhetoric.htm.
Retrieved January 24, 2010.)
Figuri cheie în perioada antichității (continuare)
• Aphthonius din Antioch (sec 4 Î.Hr.) Filosof și orator
grec, profesor de retorică, a creat un manual de retorică,
numit Progymnasmata.
• Apollonius Molon (70 Î.Hr.) Profesor de oratorie, l-a
instruit pe Cicero.
• Aretaeus din Cappadocia (30-90 d.Hr.) Medic grec
care a descris simptomele multor boli, cum ar fi diabetul,
pneumonia, pleurezia, tuberculoza, tetanosul, difteria și
paralizia.
• Aristotel (384-322 Î.Hr.) Filosof grec, cu peste 150
lucrări devenite clasice. Printre tezele sale era și aceea
că gândirea are loc în inimă. A scris de asemenea
despre oratorie și tulburări de vorbire.
• Asclepios (sec. 8 Î.Hr.) Medic grec renumit, care a fost
ridicat la statutul de zeu.
• Culturile mesopotamiene, ca toate
civilizațiile antice, au pus un accent
puternic pe elocință și comunicare.
• În timp ce culturile ulterioare și-au scris
istoria și povestile lor, cele mai vechi
le-au transmis oral. De exemplu, una
dintre poveștile clasice, „Epopeea lui
Gilgamesh” (2500 î.Hr.), a fost
transmisă pe cale orală de-a lungul
generațiilor prin barzi special instruiți.
Figuri cheie în perioada antichității
• Aeschines (380-322 Î.Hr.) Politician și orator grec. A fost
descris ca fiind printre cei mai buni 10 oratori ai vremii sale.
De asemenea a rămas în istorie ca opozant al lui
Demosthenes.
• Aesop (sec. 6 Î.Hr.) Presupusul creator al fabulei, descris ca
o persoană cu diformități și tulburări de vorbire.
• Alcmaeon (aprox. 500 Î.Hr.) Scriitor și filosof grec care a
spus că există un spirit al vieții pe care l-a numit „pneuma”,
care circulă prin artere. De asemenea considera că sediul
inteligenței este creierul.
• Anaxagoras (500-428 Î.Hr.) Naturalist și filosof grec. A
propus ca organ al minții creierul.
• Antyllus (aprox. 150 d.Hr.) Chirurg grec, a dezvoltat o
procedură chirurgicală pentru anevrism, care a fost
procedura standard până în secolul 19.
Figuri cheie în perioada antichității (continuare)
• Caelius Aurelianus (sec. 5 d.Hr.) Medic roman care a
separat problemele de voce de cele de vorbire.
• Aurelius Cornelius Celsus (25 Î.Hr.-60 d.Hr.) Învățat
roman, unul dintre cei mai importanți contributori la
dezvoltarea medicinei și a științei în Imperiul Roman.
• Cicero (106-40 Î.Hr.) Orator și politician grec; a scris,
printre altele, tratate despre oratorie.
• Dedimus (313-398 d.Hr.) Călugăr filosof din Alexandria,
a orbit în copilărie. A dezvoltat un sistem de învățare a
orbilor să citească.
• Democritus (460-370 Î.Hr.) Fizician grec, a emis
ipoteza că materia este alcătuită din unități minuscule
pe care le-a numit „atomi”.
 Figuri cheie în perioada antichității (continuare)
• Demosthenes (384-322 Î.Hr.) Orator și om de stat grec. S-a
perpetuat ideea că și-ar fi depășit tulburările de vorbire.
• Dioscorides (sec. 1 d.Hr.) Botanist, a scris o lucrare în 5
volume despre prepararea, proprietățile și testarea
medicamentelor, „De Materia Medica”. Această lucrare a
servit drept bază pentru următorii 1500 ani de farmacologie.
• Empedocles (492-432 Î.Hr.) Filosof din Sicilia, poet și medic.
A postulat faptul că universul e alcătuit din 4 elemente, iar
corpul uman din 4 umori.
• Erasistratus (330-255 Î.Hr.) Anatomist grec care a trăit în
Alexandria. A fost primul care a descris unele localizări din
creier.
• Galen (131-200 d.Hr.) Important anatomist grec. Influența sa
a fost resimțită în următorii 1500 ani! A adaptat și rafinat
teoria umorală.
Figuri cheie în perioada antichității (continuare)
• Pythagoras (580-489 Î.Hr.) Matematician și filosof grec,
teoria lui fiind aceea că lumea este alcătuită din 4
elemente de bază: aer, apă, pământ și foc.
• Seneca (1 Î.Hr. – 65 d.Hr.) Lucius Annaeus Seneca a
fost politician, filosof, dramaturg și orator.
• Sextus Empiricus (160-210 d. Hr.) Medic și filosof grec,
promotorul scepticismului.
• Soranus din Ephesus (98-138 d.Hr.) Medic grec, a
practicat în Roma. Contribuții în ginecologie; a fondat o
școală de medicină orientată spre tratament mai
degrabă decât spre diagnostic și etiologie. A subliniat
diferența dintre tulburările de vorbire cauzate de
paralizia limbii și cele care au alte cauze.
• Valerius Maximus (30 d.Hr.) Îi este atribuit primul raport
cunoscut despre o persoană cu alexie.
• Perioada medievală este caracterizată în bună parte de pelerinaje
menite să vindece diversele probleme medicale.
Scolasticii lucrează adesea în mănăstiri, traducând, studiind și
revizuind vechile texte filosofice și medicale, cu un accent special pe
lucrarea lui Aristotel. Unii savanți creștini și musulmani s-au
concentrat pe adaptarea textelor vechi pentru a se potrivi cadrelor lor
religioase. Ei au actualizat și textele medicale vechi pentru a se
potrivi gândirii seculare a zilei.
Tratamentele au implicat atât practici religioase, cât și cele seculare.
Sfântul Blaise, episcop și medic din estul Greciei, a folosit metode de
tratament științific pentru bolile gâtului. După moartea sa, el a fost
canonizat pentru că vindeca aceste boli. Alte „metode”: semnul crucii
marcat pe limbă.
Practicile medicale pentru tratarea limbajului sau a problemelor
auditive au inclus intervenții chirurgicale, precum și metode
concepute pentru a elimina excesul de umiditate din limbă, o condiție
considerată în teoria umorului ca fiind cauza tulburărilor de vorbire.
Figuri cheie în perioada antichității (continuare)
• Herophilus (335-280 Î.Hr.) Medic grec, a înființat școala de
medicină din Alexandria. A studiat sistemul nervos, folosind
disecțiile.
• Hippocrates (460-370 Î.Hr.) Medic grec, a folosit teoria umorilor.
De la el a rămas Jurământul lui Hipocrate.
• Hygiea Zeița greacă a sănătății și curățeniei (de aici termenul de
igienă).
• Platon (427-347 Î.Hr.) Faimos filosof grec, credea că gândirea e
localizată în creier și nu în inimă. A aderat și el la teoria sufletului
(„pneuma”).
• Pliniu cel Bătrân (23-79 d.Hr.) Naturalist roman, comandant
militar și naval. A scris o lucrare de istorie naturală în 37 de
volume. A subliniat importanța remediilor pe bază de plante pentru
problemele medicale. De asemenea a indicat posibilitatea pierderii
selective a memoriei ca urmare a traumatismelor cerebrale.
Partea a II-a
Evul Mediu
Epoca modernă
Secolul XVIII
• Revoluții politice; idei noi; progres
• „Cruciada” împotriva ignoranței
• Primii specialiști în logopedie se considerau
cercetători medicali, practicieni și educatori.
• Câteva nume importante:
• Jean Marc Gaspard Itard (descrie primul caz de sdr.
Tourette; educator al surzilor)
• John Thelwall (scriitor, profesor de retorică și logoped)
• Erasmus Darwin (inventează un aparat de vorbire,
care era un laringe mecanic făcut din lemn, mătase și
piele și pronunța atât de bine mai multe sunete „încât
să-i înșele pe toți cei care îl auzeau fără să îl vadă”
 Secolul XIX - XX Logopedia în România
• Primele asociații profesionale în • Istoria logopediei românești se suprapune în
bună măsură cu trei dintre cele patru perioade
America importante ale evoluției domeniului, așa cum le-a
• Cursuri universitare în Boston, New sintetizat Duchan (2011).
York, San Francisco • Vorbim despre:
• Anii de formare (1900 – 1945);
• 1925 American Academy of Speech
Correction • Perioada de procesare (1945 – 1965);

• 1978 AASC devine American Speech- • Perioada / era lingvistică (1965 – 1975);
Language-Hearing Association
(ASHA) • Revoluția pragmatică (după 1975).

Nume și lucrări de referință Nume și lucrări de referință

• I. Anii de formare (1900 – 1945): • III. Perioada / era lingvistică (1965 – 1975):
• Samuel T. Orton (1879 – 1948) – (Orton, 1937); • Noam Chomsky (n. 1928) – (Chomsky, 1957);
• Emil Fröschels (1884 – 1972) – (Fröschels, 1925). • Roger Brown (1925 – 1997) – (Brown, 1973);

• IV. Revoluția pragmatică (după 1975):

• II. Perioada de procesare (1945 – 1965):
• Lois Bloom (n. 1934) și Margaret Lahey (n. 1932) –
• Heinz Werner (1890 – 1964) – (Werner, 1940); (Bloom & Lahey, 1978);
• Helmer Myklebust (1910 – 2008) – (Myklebust, • Dorothy Bishop (n. 1952);
1956); • Susan Ebbels;
• Mildred Templin (1913 – 2008) – (Templin, 1957). • Laurence Leonard…

SCOPUL ȘI SARCINILE
LOGOPEDIEI
• Pornind şi de la concepţia lui I.P.
Pavlov, conform căreia „nimic nu
rămâne imobil, numai cu condiţia
de a se crea condiţiile
corespunzătoare”, în faţa
Ovidiu-Cristian Tudorean logopediei stau o serie de sarcini,
2022
mai importante fiind următoarele:
1 2

•Cunoaşterea şi •Asigurarea unui climat

prevenirea cauzelor care favorabil dezvoltării
provoacă tulburări de normale a limbajului;
limbaj;

3 4

•Studierea şi cunoaşterea •Studierea şi cunoaşterea

simptomatologiei metodelor şi procedeelor
tulburărilor de limbaj; de corectare;

5 6

•Depistarea, examinarea •Organizarea activităţilor

persoanelor cu tulburări logopedice în funcţie de
de limbaj, începând cu vârstă şi tulburare;
vârsta preşcolară;
7 8
• Corectarea tulburărilor de limbaj
•Elaborarea unui program în paralel cu dezvoltarea:
terapeutic corect ţinând • gândirii
• personalității
seama de esenţa, • activității academice (școlare) şi
cauzele, mecanismele şi nonformale
• unei atitudini normale faţă de sine
dinamica tulburării; şi alteritate;

9 10
•Iniţierea în probleme de •Formarea de noi
logopedie a persoanelor specialişti logopezi, cu o
din anturajul copiilor bună pregătire psiho –
pentru înţelegerea şi pedagogică;
sprijinirea acestora;

11 ORGANIZAREA
•Asigurarea condiţiilor
optime desfăşurării
ACTIVITĂȚII LOGOPEDICE
activităţilor logopedice prin ÎN DIVERSE ȚĂRI
amenajarea şi dotarea
cabinetelor logopedice cu
materiale adecvate practicii Ovidiu-Cristian Tudorean
logopedice. 2022
 AUSTRALIA ASIA
• Speech Pathology Australia este asociația • INDIA

națională pentru profesioniștii TTL din Australia.
• Dezvoltă standardele și obiectivele profesionale
care ghidează activitatea membrilor asociației.
• Este o structură care asigură formarea și
dezvoltarea profesională.
• Opiniile și problemele profesionale sunt diseminate
către public și alte organizații profesionale prin
intermediul SPA.
• Membri: absolvenți ai studiilor universitare de TTL
(ex. Bachelor of Speech Pathology - Health
Sciences Faculty 4 ani)
• Indian Speech & Hearing Association (ISHA) a fost înființată la 4
Aprilie 1966 când a avut loc congresul „All India Workshop on
Speech & Hearing Problems” ținut la Vellore (în sudul Indiei).
Principalul organizator a fost Dr.Y.P.Kapur, un celebrul ORL-ist
care lucra la Christian Medical College & Hospital. Înregistrarea
oficială s-a făcut la 15 Decembrie 1967. Activitatea ISHA a fost
coordonată la început de Asociația Otolaringologiștilor din India.
• Membri:
• 1. Membri deplini – deținători ai unei diplome de licență / master în
audiologie și patologia vorbirii și limbajului (taxa = 270 $)
• 2. Membri asociați - absolvenți de studii universitare medicale sau non-
medicale care au tangență cu patologia vorbirii și limbajului (taxa = 70 $)
• 3. Studenți care urmează să obțină o diplomă în audiologie și patologia
vorbirii (taxa = 70 $)

AFRICA AMERICA DE NORD

• NIGERIA
• The Speech Pathology and Audiology Association of Nigeria
(SPAAN) este organizația profesională care funcționează din
1987 în cadrul Departamentului pentru Educație Specială de
la Universitatea din Ibadan. Este versiunea nigeriană a
„Worldwide Association for Professionals in Speech and
Hearing Rehabilitation”.
• Membri:
• 1. Membri deplini – deținători ai unei diplome de licență / master în
patologia vorbirii sau audiologie clinică
• 2. Membri asociați - absolvenți de studii universitare cu următoarele
specializări: psihologie, ORL, consiliere, asistență socială, surdologie
• 3. Studenți care urmează să obțină o diplomă în audiologie și
patologia vorbirii
• SUA
• ASHA – American Speech‐Language‐Hearing
Association 
• Asociația națională profesională, științifică și de 
acreditare din Statele Unite ale Americii pentru 
218.000 de membri ( în 2021) și persoane 
afiliate care sunt audiologi, logopezi, cercetători 
în domeniul comunicări, limbajului și auzului, 
personal de asistență în audiologie și logopedie 
dar și studenți. 

AMERICA DE NORD AMERICA DE NORD

• ASHA – American Speech‐Language‐Hearing Association 
• CANADA
• Audiologii sunt specializați în prevenirea și evaluarea tulburărilor 
de auz și echilibru, precum și în furnizarea de tratament  • Canadian Association of Speech-Language Pathologists
audiologic, inclusiv aparate auditive.  and Audiologists (CASLPA) are peste 6000 de membri și
• Logopezii identifică, evaluează și tratează tulburările de vorbire, 
este singurul organism profesional care îi spijină și
limbaj și deglutiție.  reprezintă pe logopezi, audiologi și cei care lucrează cu
supervizor.
• Viziunea asociației este concretizată în mottoul „A face 
comunicarea eficientă, un drept al omului, accesibil și realizabil  • Membri:
pentru toți”.  • 1. Deținători ai unei diplome de licență / master în patologia
• Misiunea asociației constă în împuternicirea și sprijinirea  vorbirii și limbajului sau audiologie
audiologilor, a logopezilor și a cercetătorilor din domeniu prin  • 2. Membri ai altor organizații de specialite
progresul științific, stabilirea standardelor profesionale,  • 3. Membri ASHA
promovarea excelenței în practica profesională și sprijinul  • 4. Absolvenți ai unor programe de formare din alte țări
profesional al membrilor.  • 5. Pensionari, cercetători
• Actuala denumire a asociației este folosită din anul 1978. 
 AMERICA DE SUD ROMÂNIA
• ARGENTINA • 1949 – Cabinete logopedice în policlinici și unele
• ASALFA (Asociación Argentina de Logopedia spitale de neurochirurgie
Foniatría y Audiología) este o asociație științifică și
• 1957 – Centre logopedice interșcolare; cabinete
profesională înființată din 1948.
logopedice în școlile speciale
• Membri:
• 1. Fondatori • 1990 – Cabinete private
• 2. Onorifici • Legea 213/2004 privind exercitarea profesiei de
• 3. Titulari – cu contribuții științifice recunoscute în domeniu psiholog cu drept de liberă practică, înființarea,
• 4. Afiliați – studii de specialitate, vechime mai mare de 5 organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor
ani
din România
• 5. Afiliați debutanți – vechime mai mică de 5 ani
• 6. Cotizanți – studii superioare, alte domenii de activitate
• CAEN 8690 Alte activități referitoare la sănătatea
• 7. Studenți umană

Asociatia specialiştilor în terapia tulburărilor

de limbaj din România ASTTLR
• Cea mai puternică asociație profesională a • ASTTLR este membră a European Speech
logopezilor. and Language Therapy Association
• Revistă indexată în bazele de date (ESLA), având cea mai diversă gamă de
internaționale: Revista Română de Terapia cursuri acreditate.
Tulburărilor de Limbaj şi Comunicare • Această organizație europeană (numită
RRTTLC anterior CPLOL) are în prezent peste 30 de
• Editură acreditată Consiliul Naţional al organizații membre în 27 de țări europene,
Cercetării Ştiinţifice (CNCS) reprezentând peste 50.000 de profesioniști.

CAEN 8690 EUROPA

• Aceasta clasa include:
• activitati referitoare la sanatatea umana, ce nu sunt efectuate în spitale sau de catre medici
sau dentisti cum sunt:
• activitati ale infirmierelor, moaselor, fizioterapeutilor sau a altor paramedici în domeniul
optometriei, hidroterapiei, masajului medical, ergoterapiei, logopediei, homeopatiei,
chiropracticii, acupuncturii etc.
• Aceste activitati pot fi efectuate în clinici medicale, de tipul celor atasate întreprinderilor,
scolilor, azilelor de batrâni, sindicatelor si confederatiilor sindicale si în centre de sanatate,
altele decât spitalele, precum si în cabinete particulare sau la domiciliul pacientilor.
• Aceasta clasa include de asemenea:
• activitati ale personalului paramedical stomatologic cum sunt specialistii în terapie dentara,
infirmiere dentare din scoli si personalul paramedical de igiena dentara, care pot activa
independent de medicul stomatolog, dar sunt periodic supravegheati de catre acesta
• activitati ale laboratoarelor medicale cum ar fi:
• -laboratoare de radiologie si alte centre de diagnostic similare
• -laboratoare de analiza sângelui
• activitati ale bancilor de sânge, bancilor de sperma, bancilor de organe pentru transplant
etc.
• transportul pacientilor, cu ambulanta, inclusiv avioane. Aceste servicii sunt asigurate
adesea în timpul urgentelor medicale.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Sistemul nervos central (SNC)

ELEMENTE DE ANATOMIE
• Măduva spinării
ȘI FIZIOLOGIE A • Trunchiul cerebral
LIMBAJULUI • Cerebelul
Note de curs • Diencefalul
• Căile motorii piramidale și
extrapiramidale
Ovidiu-Cristian Tudorean
2022 • Emisferele cerebrale

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Vedere laterală a creierului Centrii nervoşi implicaţi în limbaj

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

• Căile piramidale răspund de motricitatea voluntară; Tractul piramidal

comandă în mod special musculatura distală a
membrelor.

• Originea acestor căi: aria motorie 4, dar și în zonele

motorii învecinate. Aceste căi se încrucișează sau nu la
nivelul piramidelor bulbare și se distribuie
motoneuronilor medulari din coarnele anterioare
medulare.

• Efectul exercitat de căile piramidale asupra

motoneuronilor medulari poate fi activator direct,
intervenind în controlul contracției musculare voluntare,
sau facilitator, intervenind în menținerea tonusului
postural (ca urmare a unei activitati ritmice permanente
a sistemului piramidal).
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

• Căile extrapiramidale prezintă sinapse la diferite nivele ale

nevraxului, realizand un circuit între cortex, zonele Sistemul extrapiramidal
subcorticale și din nou cortex, dar și legătura cu cornul
anterior medular.

• Rolul impulsurilor motorii transmis de aceste căi: legat de

motilitatea involuntara, de menținerea tonusului
postural și de ajustarea impulsurilor motorii comandate
prin căile piramidale, controlând amplitudinea de mișcare și
stabilitatea.

• Aceste căi au ca relee motorii nucleii striați și nucleii

mezencefalici.

• Prin sistemul extrapiramidal se intervine în comanda unor

mișcări ample, prin fixarea membrului respectiv pentru a
putea realiza mișcarea voluntară comandată prin sistemul
piramidal.

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Rolurile centrilor nervoși implicați în limbaj Rolurile centrilor nervoși implicați în limbaj
• Măduva spinării • Diencefalul
• Cale de transmitere ascendentă – • Integrarea funcțiilor vegetative
descendentă • Rol reglator (metabolism, termoreglare,
• Tonusul alimentar, sexual, somn-veghe, întăriri
comportamentale, etc.)
• Trunchiul cerebral
• Căile motorii piramidale și extrapiramidale
• Nervii cranieni
• Trimit și întrețin comenzile care conduc
• Cerebelul mișcările (voluntare, semivoluntare și
• Echilibrul static și dinamic automate)
• Tonusul muscular • Emisferele cerebrale – scoarța cerebrală
• Coordonarea mișcărilor fine • Asigură substratul psihologic al limbajului

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Emisferele cerebrale Lobul frontal

• În general, emisfera stângă a creierului este
responsabilă de limbă și vorbire și este numită emisfera • Responsabil de mișcarea voluntară
„dominantă”. • Responsabil de programare motrică
• Zona de formare a comenzilor motorii pentru
• Emisfera dreaptă joacă un rol important în interpretarea mișcările complexe (abilitățile motorii)
informațiilor vizuale și procesarea spațială. • Rol important în:
• Atenție
• La aproximativ o treime din stângaci, ariile de limbaj pot • Conștientizare
fi situate pe partea dreaptă a creierului. De aceea ar • Raționament (judecată)
putea avea nevoie de testare specială pentru a • Reglarea comportamentul social
determina dacă centrii limbajului sunt pe partea stângă
• Decizii și planificare
sau dreapta, înainte de orice intervenție chirurgicală în
zonă.

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Ariile cerebrale implicate în limbaj Ariile cerebrale

• Aria Broca situată în lobul frontal stâng – lezarea
conduce la: dificultăți de mișcare a limbii sau a
mușchilor faciali pentru a produce sunetele vorbirii.
Individul poate încă citi și înțelege limba vorbită, dar
are dificultăți de vorbire și scriere - afazie Broca /
motorie.
• Aria Wernicke situată în zona temporo-parietală
stângă – lezarea provoacă afazia Wernicke /
senzorială. Individul poate vorbi în propoziții lungi,
care nu au nici un sens, se adaugă cuvinte inutile și
chiar inventarea de noi cuvinte (jargonofazie). Au
dificultăți în a înțelege vorbirea și prin urmare nu
sunt conștienți de greșelile lor.

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Structura aparatului fonoarticulator. Structura aparatului fonoarticulator.

Organele vorbirii Organele vorbirii
• Aparatul vocal uman se compune din trei
• Organele de respirație
sisteme fundamentale de organe.
• Primul sistem îl formează organele de
respirație - dau curentul de aer ce produce
• Organele de fonație vibrația coardelor vocale, vibrație care produce
unda sonoră.
• Din aceste organe fac parte plămânii și mușchii
• Organele de articulare care-i pun în mișcare (intercostali și diafragma,
care atunci când se boltește în sus, în formă
de cupolă, apasă de jos asupra plămânilor şi
produce diferite izbituri de intensitate diferită,
• Organele rezonatorii corespunzătoare silabelor pronunțate).
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Structura aparatului fonoarticulator. Structura aparatului fonoarticulator.

Organele vorbirii
• Tot din acest sistem de organe fac parte bronhiile și traheea prin
care curentul de aer se duce către sistemul următor al organelor
vorbirii - laringe.
• Laringele, aflat în continuarea traheii, e format din patru cartilaje.
• În spațiul dintre aceste cartilaje sunt dispuse în cavitatea
orizontală coardele vocale, două formațiuni musculo-
membranoase, subțiri, elastice, pe care aerul, ieșind din trahee, le
pune în mișcare vibratoare.
• Așezarea coardelor vocale permite, datorită mobilității cartilajelor
de care sunt fixate, să se producă mișcări de două feluri:
• coardele vocale se pot întinde sau pot rămâne destinse;
• se pot alipi sau se pot îndepărta în așa fel încât să formeze între
ele un spațiu denumit glotă.
Organele vorbirii
• Al treilea sistem al organelor vorbirii e așezat
deasupra laringelui.
• Acesta e format din (pseudo)cavitatea bucală și
cea nazală, care reprezintă un fel de tub așezat
deasupra.
• Cavitatea bucală reprezintă cel mai important
rezonator al undelor sonore care apar în laringe.
• Prin modificarea mărimii și a formei cavității
bucale se formează sonoritatea definitivă a
vocalelor.

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Structura aparatului fonoarticulator.

Organele vorbirii
• Cavitatea bucală este de asemenea organul care
creează obstacole speciale pentru aerul expirat.
• Înlăturarea prin aerul fonator a acestor obstacole
produce acele sunete - zgomote care se numesc
consoane.
• Cavitatea nazală îndeplinește funcția unui rezonator
auxiliar, către care trecerea poate fi sau deschisă sau
închisă de către vălul palatului adică de partea
posterioară, mobilă a palatului. În primul caz se produc
sunete nazale, ca de ex. consoanele sonore „m-n”, iar
în al doilea caz, sunetele orale.
• Aparatul periferic al vorbirii este extrem de complex,
necesitând o coordonare fină a mai multor mișcări care
se produc simultan.

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Structura aparatului fonoarticulator. Structura aparatului fonoarticulator.

Organele vorbirii
• Vocea e rezultatul sunetului care se formează în perimetrul
laringelui datorită vibrației coardelor vocale, vibrație dată de
coloana de aer care e trimisă de contracția mușchilor
expiratori și de plămâni.
• Cuvântul e produsul vocal. Vocea și cuvântul se
concretizează din sinteza funcțiilor tuturor organelor care
colaborează și conduc acest proces.
• Coordonarea acestor mișcări este realizată de o serie de
centri nervoși. Centrii nervoși implicați în vorbire se găsesc la
diferite niveluri în SNC.
• Scoarța cerebrală este cea mai evoluată parte a SNC;
acoperă întreaga suprafață exterioară a emisferelor
cerebrale.
• La nivelul ei se realizează mecanisme nervoase complexe,
care asigură substratul psihic al vorbirii și limbajului.
Organele vorbirii
• Fiind o activitate reflexă-condiţionată pentru
formarea şi menținerea limbajului sunt necesare
impulsuri auditive şi vizuale permanente. Pentru
realizarea lui, ca pentru orice reflex sunt
necesari:
• Receptori vizuali şi auditivi (la nevăzători – simțul tactil
- kinestezic)
• Centrii nervoși din SNC
• Cale aferentă prin care impulsurile motorii sunt
transmise de la centrii nervoși spre organele efectoare
• Efectorii – constituiți din mușchii care participă la
realizarea limbajului scris și vorbit, auditiv și vizual.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Structura aparatului fonoarticulator.
Organele vorbirii
• Cortexul are şi rol de autocontrol al limbajului.
• Prin auz și văz e evaluată calitatea vorbirii, scrisului
și în conformitate cu rezultatul evaluării, scoarța
cerebrală trimite impulsuri pentru corectare.
• În procesul învățării vorbirii orale și scrise, la omul
tipic are loc o permanentă raportare a imaginilor
auditive la imaginile vizuale şi invers.
• La nevăzători are loc o raportare a imaginilor
auditive la imaginile tactile și invers.
• La surdomuți, în curs de demutizare, percepția
auditivă este suplinită de imaginile vizuale.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Normal - normalitate
• Stare a unei persoane care se poate aprecia
prin raportarea simultană atât la o
performanță medie, cât și la absența
manifestărilor patologice.
• Normalitatea are limite largi, de o parte și de
alta a mediei, ceea ce fundamentează
acceptarea diferențelor interumane.
• Aceste limite largi ale normalului sunt
condiționate în același timp de cultura, vârsta,
sexul cărora le aparține individul evaluat.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Abateri acceptate în dezvoltarea limbajului
•Criteriul vârsta cronologică
•Criteriul background-ul
socio-cultural
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
EVOLUȚIA TIPICĂ ȘI
PATOLOGICĂ A
LIMBAJULUI LA COPIL
Note de curs
Ovidiu-Cristian Tudorean
2022
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Sănătatea
• Sănătatea se definește în mod curent ca starea unui
organism la care funcționarea tuturor organelor se
face în mod normal și regulat.
• OMS a propus în 1946 definiția următoare:
„Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât
fizic, mintal cât și social, și nu doar absența
bolilor sau a infirmităților”. Mai târziu a fost inclusă
în această definiție și „capacitatea de a duce o
viață productivă social și economic”.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Etapele evoluției limbajului la copil
• Țipătul nou-născutului
• E de fapt o experiență reflexă sonoră, precedată de o inspirație reflexă, o
închidere reflexă a glotei cu creșterea presiunii expiratorii.
• Nici acest strigăt, nici emisiunile sonore legate de schimbările din mediul
extern, durere, foame, plăcere nu au valoare de limbaj, fiind manifestări
fonetice ale stărilor afective.
• Gânguritul – după 1 lună
• Reprezintă primele modulări ale tonului laringian, care vor sta la baza
realizării vorbirii.
• După prima lună de viață copilul începe să-şi antreneze organele sale
fonoarticulatorii și începe să emită sunete, dar care sunt confuze din
punct de vedere fonetic.
• Treptat însă, o serie de mișcări elementare, folosite în supt, masticație,
deglutiție, sunt modificate, copilul începe să emită sunete de tipul
consoanelor iar prin schimbări de rezonanță ale vocii încep să emită
vocale.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Etapele evoluției limbajului la copil
• Lalațiunea – 5-6 luni
• Începe să repete sunete provocate de alții, unește aceste sunete în
silabe ce se repetă, repetă această silabă de 2 – 3 ori.
• Acest lucru le face plăcere şi dacă există o atmosferă lingvistică
favorabilă, progresele în achiziţia şi înţelegerea limbajului sunt foarte
rapide.
• Capacitatea de imitaţie creşte spectaculos, copilul încearcă să emită tot
mai mult emisiunile verbale ale adultului.
• Începe să combine două silabe diferite şi să denumească o persoană sau
un obiect născându-se astfel primele cuvinte.
• Dacă i se vorbeşte, vocalizează ca răspuns, încercând să întreţină
comunicarea. Imită intonaţia altora, răspunde prin gesturi la întrebări
simple sau la alte gesturi.
• Îndeplineşte indicaţii simple care sunt însoţite de gesturi sau încetează
activitatea când i se spune „ NU ”.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Perioada antepreșcolară – 2-3 ani
• Vocabular activ ≈ 100 cuvinte
• Accentuat rol de comunicare
• Exprimă dorințe, trebuințe
• Exprimarea în propoziții scurte
• Limbajul activează și susține procesele cognitive ale copilului
• Frecvent dificultăți fiziologice de pronunție
• Decalaj semnificativ între competența și performanța
lingvistică. Această distanţă reprezintă spaţiul psihologic
dintre limbajul pasiv (al competenţei) şi cel activ (al
performanţelor).
• La vârsta antepreșcolară e greu de precizat ce tulburări intră
sub incidența patologicului, datorită atât ritmului propriu de
dezvoltare, cât și diversității condițiilor de viață și educație.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Perioada preșcolară – 3-6 ani
• Preșcolarul folosește un sistem gramatical destul
de dezvoltat și stăpânește în linii mari principiile
conducătoare ale limbii.
• După patru ani se perfecționează și folosirea
categoriilor morfologice flexionate și integrarea
acestora în propoziții și fraze.
• Exprimarea gramaticală a preșcolarilor:
• folosesc pluralul substantivelor în vorbirea curentă;
• folosesc fraze coordonate sau subordonate organizate
prin conjuncții sau locuţiuni conjuncționale ( după
patru ani );
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Etapele evoluției limbajului la copil
• Primele cuvinte cu sens – 12 luni
• La sfârșitul primului an de viață, copilul tipic
învață primele cuvinte cu sens, dar nu au
încă o formă sau chiar o semnificație precisă.
• Deoarece înțelegerea e mai avansată,
comparativ cu posibilitățile de pronunție,
folosește mult mimica, gestul, vocea în
comunicare.
• Specifică perioadei este holofraza -
„propoziția” dintr-un singur cuvânt.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Perioada preșcolară – 3-6 ani
• Limbajul îndeplinește tot mai activ funcția de
organizare a activității psihice. Alături de vorbirea
situativă se dezvoltă vorbirea contextuală care
exprimă mai bine logica ideilor.
• La aceasta contribuie și creșterea volumului
vocabularului și nuanțarea cuvintelor.
• Copilul stăpânește fonetismul limbii materne.
• Erorile devin mai puțin frecvente.
• Prima parte a perioadei e marcată de afluxul de
întrebări.
• Predomină dislaliile de evoluție și bâlbâiala de
evoluție.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Perioada preșcolară – 3-6 ani
• Exprimarea gramaticală a preșcolarilor:
• alături de formele corecte gramaticale, apar numeroase
greșeli, manifestate prin ezitări în exprimare ca dovadă a
necunoașterii, a neaplicării formelor obișnuite, dar uneori și
a unei gândiri haotice, a emoției sau a altor întâmplări
aleatorii;
• greșelile gramaticale se manifestă în faptul că suferă
delimitarea cuvintelor sau unităților lexicale din frază (în
special a instrumentelor gramaticale), fapt constatat și la
unii copii de 7 ani, în clasa I;
• greutăți de identificare a cuvintelor manifestate în
identificarea diferitelor categorii morfologice (adjective
posesive și pronumele personale cu substantivele,
contopirea substantivelor cu verbele, substantivelor cu
substantive, adjectivelor cu adverbe ) mai ales între 3 – 4
ani.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Perioada școlară – 6 - 10 ani
• Funcția de comunicare a limbajului își îndeplinește rolul
în toate sferele: cognitivă, directivă, estetică.
• În mod deosebit se activează capacitatea de a
diferenția, prin denumiri adecvate obiectele și
fenomenele, de a nuanța stilistic situațiile, de a glumi,
de a ironiza și de a purta discuții contradictorii.
• Prin îmbogățirea experienței de cunoaștere și
dezvoltarea calităților gândirii, exprimarea se diversifică
şi capătă claritate logică, dar în același timp crește
capacitatea de înțelegere a informațiilor recepționate.
• Posibilitățile verbale sunt tot mai mari, stilul mai vioi,
pronunția relativ corectă, permițându-i adoptarea unui
mod personal de exprimare a ideilor.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Perioada adolescenței
• Începând cu pubertatea şi continuând cu adolescența,
preocupările pentru dezvoltarea limbajului devin tot mai
conştiente.
• Procesul de învățământ, lectura lucrărilor din diferite
domenii, contactul cu tot mai multe persoane, necesitatea
redactării unor lucrări, a exprimării în public, etc. duc la
formarea unui stil personal, tot mai organizat, mai adecvat
diferitelor situații, la folosirea unui vocabular ales, un debit
verbal crescut, etc.
• Trăsăturile de personalitate imprimă și ele limbajului o
anumită coloratură, stil propriu, un anumit ritm, intonație,
accent.
• În general vorbirea este corectă, menţinându-se la foarte
puțini însă, unele forme de sigmatisme, rotacisme.
• Unii manifestă tulburări de ritm sau ale limbajului citit-scris.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Perioada școlară – 6 - 10 ani
• La intrarea în şcoală, limbajul copiilor este conştient,
supus codului limbii materne.
• Acum limbajul se dezvoltă şi pe alte planuri. Experienţa
se îmbogăţeşte, se dezvoltă calităţile gândirii,
exprimarea devine mai coerentă, mai diversificată, mai
logică.
• Capacitatea de înţelegere a informaţiilor creşte, regulile
gramaticale, ortografice şi lexicale se însuşesc
organizat, la aceasta contribuind mult învăţarea scris –
cititului.
• Vocabularul creşte considerabil la sfârşitul perioadei
şcolare mici însumând un număr de cca. 4000 – 4500
cuvinte, din care cca. 1500 – 1600 intră în vocabularul
activ.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Perioada școlară – 6 - 10 ani
• Cu toate că în școală se urmărește dezvoltarea maximă a
procesului de comunicare în cele două planuri ( conținut –
expresie ) nu toți copiii ajung la același nivel de dezvoltare,
datorită:
• particularităților somato–psihice individuale
• particularităților mediului în care trăiesc și se dezvoltă
• specificului familial
• Tulburările de pronunție care se mai întâlnesc acum, sunt de
obicei, o continuare a celor existente în perioada preșcolară și
care nu au fost înlăturate.
• Pot să apară în schimb, greutăți în însușirea limbajului scris, o
mare parte putând fi confundate cu dislexii – disgrafii.
• Urmărind evoluția însușirii scrierii la copii, se constată că se
ajunge la scrierea și citirea corectă și rapidă în mod treptat, pe
măsură ce se realizează suficiente exerciții de automatizare.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Competențele lingvistice ale copilului
• La 2 ani
- are un vocabular de aproximativ 50 de cuvinte
- poate lega 2 cuvinte în mod logic
- folosește câteva adjective (mare, vesel, etc.)
- vorbește destul de clar pentru a putea fi înțeles de părinți
•
• La 3 ani
- are un vocabular de 250 - 500 de cuvinte sau chiar mai
mare (100 în vocabularul activ)
- poate forma propoziții de 3 sau 4 cuvinte
- folosește pronumele personale (eu, tu, noi, ei) și câteva
forme de plural
- știe să spună care este prenumele său
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Competențele lingvistice ale copilului Competențele lingvistice ale copilului

• La 4 ani • Copilul cu vârsta mentală de minim 5 ani poate
- răspunde la întrebări simple învăța să citească.
- poate formula propoziții complete
- folosește corect prepozițiile (sub, în față, alături de etc.) • În funcție de dezvoltarea psihomotrică, poate învăța
- vorbește destul de clar pentru a putea fi înțeles și de să scrie.
persoane străine • Până la sfârșitul clasei a II-a, copilul cu dezvoltare
• normală (dpdv cognitiv și afectiv) va atinge
• La 5 ani performanța în scriere și citire.
- înțelege rimele
- folosește propoziții complexe ca sens si ca număr de • Limbajul scris – citit se dezvoltă și se rafinează pe
cuvinte parcursul întregii vieți.
- folosește timpul viitor • Evoluția negativă = analfabetismul funcțional.
- știe să-și spună numele, prenumele și adresa

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

FRECVENȚA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ

FRECVENȚA TULBURĂRILOR Obiectivele studiului
DE LIMBAJ 1. Descrierea prevalenței tulburărilor de limbaj la
copiii preșcolari (M = 4.5 ani, SD = .7) și școlari
NECESITATEA CORECTĂRII mici (M = 8, SD = 1.41)
TULBURĂRILOR DE LIMBAJ • Aria de colectare a datelor: municipiul Iași, Pașcani, Târgu
Frumos și Podu Iloaiei
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII • Perioada analizată: ultimii 10 ani școlari (2011 – 2020)
2. Prezentarea elementelor de diagnostic
LOGOPEDICE diferențial pentru tulburările de limbaj cu
Note de curs etiologie neprecizată:
• Tulburarea specifică de limbaj – TDL (DLD)
Ovidiu-Cristian Tudorean
• Întârzierea în dezvoltarea limbajului – ÎDL (LD)
2022

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Prevalența tulburărilor fono-articulatorii - 8.84% Prevalența tulburărilor de ritm și fluență - .07%

SpeechSoundDisorder ChildhoodOnsetFluencyDisorder
1400 1318
1248 14

12
1200
12 11
10
1000 10

800 8
643 627 597 626 614 6
566 577 580
600 6 5 5
400
4 3 3
200
2 1 1
0
0

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Prevalența tulburărilor de voce - .005% Prevalența tulburărilor specifice de învățare - 1.51%

VoiceDisorder SpecificLearningDisorder
2,5 300 283
2 250
2

200 182
1,5

141
1 1 150
1
104 109 97
94 87 85
100 79
0,5
50
0 0 0 0 0 0 0
0
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Prevalența tulburărilor de limbaj receptiv-expresiv - .96% Prevalența tulburărilor sociale (pragmatice) de limbaj - .00%

DevelopmentalLanguageDisorder Social Communication Disorder

1
180
155 0,9
160
145 0,8
140
0,7

120 0,6

100 89 91 0,5
80
80 0,4
61 58 0,3
60
39 42 42 0,2
40

20
0,1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
PragmaticCommunicationDi
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 sorder

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Raportări internaționale ale tulburărilor de limbaj și Raportarea tulburărilor de limbaj și

comunicare
• Tulburări fono-articulatorii: 8.84% (Broomfield, J., & Dodd, B., comunicare (%)
2004). 10

• Tulburări de ritm și fluență: 3.22% (Craig, A., Hancock, K.,

8,8 8,84
9
8 7,5
Tran, Y., Craig, M., & Peters, K., 2002). 7
7

6
5,75
• Tulburări de voce: 1.4% (Black LI, Vahratian A, Hoffman HJ., 5

2015). 4
3
3,22

• Tulburări specifice de învățare: 4-9% (citire); 3-7% 2 1,4 1,51

0,96
1
(matematică) (DSM-5) 0
0,07 0,005 0

• Tulburări specifice de limbaj (receptiv – expresiv): 7%

(Tomblin, J. B., Records, N. L., Buckwalter, P., Zhang, X.,
Smith, E., & O'Brien, M., 1997).
• Tulburări sociale (pragmatice) de limbaj: 7.5% (Ketelaars, M.
P., Cuperus, J. M., van Daal, J., Jansonius, K., & Verhoeven, INTERNATIONAL RO
L., 2009).
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Potențiale explicații ale diferențelor de
raportare
Incidența și prevalența mai mici (în
termeni reali) în cazul copiilor
români
Modalitățile de culegere a datelor
Raportarea neuniformă la criteriile
de diagnostic
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII LOGOPEDICE
• Activitate complexă, desfășurată pe multiple planuri,
individual sau pe grupe, în funcție de:
• etiologia tulburării
• gravitate
• vârstă
• Terapia logopedică începe cu înregistrarea cazului care se
realizează în urma perioadei de screening (depistare) a
copiilor cu tulburări de limbaj.
• Urmează examinarea integrată (complexă), în urma căreia
se va stabili un diagnostic și forma de terapie, individuală
sau de grup.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
EXAMINAREA COMPLEXĂ LOGOPEDICĂ
• Examinarea nivelului de înțelegere a vorbirii
• Se realizează în funcție de vârsta cronologică a copilului
și eventuale deficiențe psihice.
• Materialul verbal și ilustrat va trebui bine selecționat,
adaptat posibilităților fiecărui copil. Se va începe cu
probe ușoare (să indice obiecte, să le denumească, să
le manevreze etc.), probele crescând treptat în
dificultate.
• Se va urmări și gradul de înțelegere al propozițiilor,
frazelor. Dacă se presupune și prezența unei acuități
auditive scăzute, se va examina auzul, se va
recomanda și examenul audiometric pentru a determina
dacă e necesară o eventuală protezare auditivă.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
NECESITATEA CORECTĂRII TULBURĂRILOR DE LIMBAJ
• Între 30% și 7% (procentul diferă de la autor la
autor) din relația umană e de natură verbală.
• Tulburările de limbaj produc modificări, uneori
semnificative, la nivelul evoluției persoanei.
• Importanța logopediei:
• are un rol corectiv dar
• urmărește mai ales:
• stimularea și dezvoltarea limbajului
• prevenirea eșecului școlar
• egalizarea șanselor de instruire, de educație și integrare,
prin corectarea și compensarea tulburărilor de limbaj.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII LOGOPEDICE
• Vor avea prioritate copiii mici, pentru ca tulburarea să nu se
transforme în deprindere, deprinderile deficitare înlăturându-se
mai greu, într-un timp îndelungat.
• Nu sunt neglijați însă nici cei care au ajuns la vârsta adolescenței
sau a pubertății, deoarece la aceștia tulburările de limbaj pot
produce modificări profunde de personalitate.
• Vârsta optimă pentru începerea terapiei logopedice este cea mică,
dar aceasta nu reprezintă o regulă generală. Vârsta va fi
determinată de tipul și gradul tulburării.
• Dacă sunt necesare intervenții chirurgicale (palat despicat, fren
lingual legat) terapia logopedică va începe după rezolvarea
chirurgicală.
• Dacă e o dislalie fiziologică, terapia logopedică nu este necesară.
• Dacă este un început de bâlbâială va trebui oprită evoluția.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
EXAMINAREA COMPLEXĂ LOGOPEDICĂ
• Examinarea nivelului de înțelegere a vorbirii 
• Odată cu examinarea modului de înțelegere a vorbirii, se va 
observa și modul în care urmărește mișcarea buzelor (atenția 
încordată), dacă întoarce capul după locul unde vorbește 
logopedul pentru perceperea și redarea cuvintelor. 
• Pentru edificare se folosesc probe de înțelegere rostite cu 
glas oscilant ca intensitate. Dacă nu reacționează la ce i se 
spune, se va observa dacă nu aude sau nu înțelege. Dacă 
reacționează la zgomote va fi pus într‐o poziție din care să nu 
poată observa buzele examinatorului și i se vor șopti cuvinte 
de la diferite distanțe iar apoi va fi pus să le repete. 
• Audiologii consideră că neînțelegerea vorbirii între 4‐6 m 
poate indica o hipoacuzie ușoară, între 1‐4 m o hipoacuzie de 
gravitate medie iar când nu aude de la 1m, hipoacuzia este 
gravă. 
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

EXAMINAREA COMPLEXĂ LOGOPEDICĂ EXAMINAREA COMPLEXĂ LOGOPEDICĂ

• Examinarea articulării • Examinarea articulării
• Examinarea vorbirii articulate care va urmări atât articularea propriu‐zisă, • Se va trece apoi la examinarea vorbirii independente, 
cât și starea aparatului articulator. folosindu‐se planșe cu imagini, povestiri ilustrate, alfabetul 
• În ce privește aparatul articulator, se va examina integritatea funcțională  ilustrat etc. 
și organică a acestuia: simetria, integritatea, mobilitatea și forța  • I se va cere să comenteze ce vede în imagini, să recite, să 
sistemului labiocomisural, integritatea, forma, mușcătura aparatului  povestească, iar logopedul va nota fiecare sunet deficitar, 
dental, forma mandibulei, forma arcurilor maxilarelor, existența 
tipul tulburării constatate, ritmul, melodicitatea vorbirii, 
prognatismelor, forma, mobilitatea, mărimea, fixarea, frenul limbii, 
mobilitatea limbii, forma și mărimea palatului moale, mobilitatea, 
respirația în timpul vorbirii, dacă poate povesti și surprinde 
integritatea, mărimea, așezarea luetei, inflamări acute sau cronice,  esențialul, dacă respectă structura logică a povestirii etc. 
devieri de sept, malformații ale sistemului nazal.  • Pentru o tulburare simplă, acest examen este suficient dar 
• În scopul examinării se vor folosi o serie de exerciții de deplasare a limbii,  dacă este mai complexă, sunt necesare și alte investigații 
de ridicare și coborâre a vălului, de mișcare a mandibulei, buzelor,  privind coordonarea verbo‐motorie, examinarea structurii 
obrajilor etc. gramaticale, a vocabularului etc. 

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

EXAMINAREA COMPLEXĂ LOGOPEDICĂ DIAGNOSTICUL LOGOPEDIC

• Examinarea lexiei și a grafiei
• ≈ ipoteză care se cere mereu verificată
• Se efectuează atunci când este necesar, iar pentru suspiciune 
de tulburare dislexo‐disgrafică, la elevi începând cu clasa a II‐ • Inițial – final – prognostic
a. 
• Se va nota dacă copilul a prezentat o întârziere în dezvoltarea  • Premise ale unui diagnostic corect:
vorbirii, o dislalie, întreruperi de școlarizare, eventuale  • cunoştinţe de anatomie şi fiziologie a limbajului
carențe pedagogice, bilingvism, lateralitate contrariată, 
orientare spațială deficitară.  • formele de manifestare ale diferitelor tulburări
• Trecând la examinarea propriu‐zisă a scris‐cititului, se vor  logopedice
verifica literele, silabele, cuvintele, analiza și sinteza lexico‐
grafică.  • cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi a
• Ca procedee se pot folosi copierea, dictarea, autodictarea,  abaterilor de la evoluţia normală a limbajului
povestirea, citirea pe manual, pe text necunoscut, comparare 
de noțiuni, completarea lacunelor etc. 

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

• Factori care contribuie la evitarea

Diagnostic diferențial
confuziilor diagnostice:
• vârsta cronologică a copilului,
• Între variatele tulburări ale
• dezvoltarea intelectuală,
• afectivitatea, limbajului
• comportamentul,
• motivaţia,
• temperamentul,
• caracterul, • În cadrul aceleași tuburări – prin
• componenţa psiho-socială a familiei, precizarea formelor specifice
• climatul educativ,
• condiţiile şcolarizării.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
INTERVENȚIA LOGOPEDICĂ – METODE ȘI PROCEDEE
• Terapia logopedică este un proces complex, uneori de
lungă durată, care se desfășoară pe etape, reușita
fiecărei etape contribuind la succesul celorlalte.
• În privința metodelor de corectare, literatura de
specialitate și practica logopedică arată că nu se pot
aplica metode general valabile în toate tulburările și
cazurile. Terapia logopedică este strict individualizată.
• Metoda de bază este imitația, dar cu toate că la baza ei
stă reflexul imitației, care este cel mai simplu mecanism
fiziologic, ea nu este suficient de eficientă în toate
cazurile, deoarece implică o atenție bine concentrată,
interes, colaborare și înțelegerea scopului activității.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
INTERVENȚIA LOGOPEDICĂ – METODE ȘI PROCEDEE
• Pentru reușita demersurilor terapeutice este
necesar ca terapia logopedică să implice și
familia copilului, pentru a cunoaște
particularitățile copilului, în scopul susținerii și
continuării exercițiilor logopedice, creării unui
regim de viață corespunzător, a evitării traumelor
psihice, a integrării normale în viața de familie și
în colectivitate.
• De asemenea trebuie antrenate și cadrele
didactice, deoarece atât familia cât și școala au
o influență hotărâtoare asupra dezvoltării vorbirii
copilului.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Metode specifice logopedice
• METODA DEMONSTRAŢIEI ARTICULATORII
• Logopedul trebuie să cunoască foarte bine modul de
formare al fonemelor.
• Input multisenzorial (vizual, auditiv, tactil, kinestezic).
• Poate fi folosit un suport vizual (palatograme, profiluri
de articulare).
• Există programe computerizate – stadiu incipient pentru
limba română.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
INTERVENȚIA LOGOPEDICĂ – METODE ȘI PROCEDEE
• La vârsta școlară mică și la cei cu tulburări grave de
limbaj, datorită posibilităților minime de înțelegere sau
chiar a neînțelegerii cuvântului, folosirea lui nu este
foarte indicată.
• Nici într-un caz nu se va folosi argumentarea logică care
devine plictisitoare și este respinsă în general.
• Mai indicată la această vârstă, datorită și tendinței de
imitare a copilului, este utilizarea procedeelor
extralingvistice și combinarea cu procedee raționale.
• Îndrumarea simplă, impresionarea sugestivă, atitudinea
afirmativă, manipularea directă și în special conștiința
progresului, vor avea un efect mult mai mare decât
reproșul, argumentarea, explicația teoretică.
• Un ton hotărât, o mimică expresivă sunt mult mai
indicate decât demonstrațiile verbale.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Metode specifice logopedice
• IMITAŢIA
• la baza i. stă actul reflex, cel mai simplu mecanism
fiziologic;
• nu este eficientă în toate cazurile;
• implică o gamă de mecanisme cognitive: atenție,
orientare spre scop, complianță;
• I. este susținută de o serie de alte metode și procedee,
care acționează asupra întregii personalități a copilului:
Educarea;
•
Dezvoltarea activităţii cognitive;
•
• Formarea unei bune capacități de autoreprezentare;
• Dezvoltarea motivației și a interesului.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Metode specifice logopedice
• METODA EXERCIȚIULUI
• Elaborarea sunetului ortofonic - rezultatul unui
număr mare de exerciții fonoarticulatorii.
• Exercițiile se realizează diferențiat (în funcție
de forma tulburării și de particularitățile
organelor fonatorii).
• Pentru formarea percepțiilor auditive clare se
utilizează procedeul verbo–tonal (pune pe prim
plan analizatorul auditiv în elaborarea sunetului
țintă).
• În exerciții trebuie folosită diferențierea
fonematică.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Metode specifice logopedice Metode specifice logopedice

• METODA COMPARAŢIEI
• Oferă copilului posibilitatea raportării
stadiului în care se află procesul de
corectare a tulburării sale de limbaj
cu stadii anterioare ↔
conștientizarea progreselor
realizate.
• METODA DERIVĂRII SUNETELOR
• Fonemele vizate sunt învățate folosind
sunete ce sunt corect emise și care se
aseamănă prin mecanismul motrico–
kinestezic și / sau prin forma acustică.
• Fonemele afectate se pot obține prin
derivare:
• din sunete apropiate;
• din sunetele care le preced în ontogeneză.

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Metode specifice logopedice

• Metodele și procedeele pot fi
combinate;
• Exercițiile specifice trebuie să țină cont CAUZELE TULBURĂRILOR
de etapa terapeutică: DE LIMBAJ
• Impostare
CLASIFICAREA
• Consolidare
• Automatizare (generalizare) TULBURĂRILOR DE LIMBAJ
• Alternarea metodelor previne Note de curs
dezangajarea beneficiarului. Ovidiu-Cristian Tudorean
2022

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Etiologia tulburărilor de limbaj

Factori:
Factori:
•1. Externi
• Fizico-mecanici
•1. Prenatali
• Biologici
•2. Perinatali
• Sociali
•2. Interni •3. Postnatali
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Cauze ale tulburărilor de limbaj Clasificarea tulburărilor de limbaj

• Clasificarea internaţională a bolilor ICD-10
• 1. Cauze organice
1. Tulburări specifice de dezvoltare a vorbirii şi
• Centrale limbajului
• Tulburare specifică de achiziţie a vorbirii
• Periferice articulate
• 2. Cauze funcționale • Hiper şi hipo nazalitatea* (vezi Tulburările vocii)
• Dizartria şi anartria* (vezi Simptome, semne şi
• 3. Cauze psiho-neurologice rezultate anormale ale investigaţiilor clinice şi de
laborator, neclasate la alte locuri)
• 4. Cauze psiho-sociale

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Alte tulburări de comportament şi tulburări emoţionale

apărând de obicei în perioada copilăriei şi adolescenţei Tulburările vocii
• Enurezis neorganic
•Disfonia
• Encoprezis neorganic
• Tulburare de alimentaţie a sugarului şi a copilului
•Afonia
• Pica sugarului şi a copilului
• Mişcările stereotipe
•Hiper şi hiponazalitatea
• Bâlbâiala
• Bolborosirea
•Tulburările vocii, altele şi
• Alte tulburări ale comportamentului şi tulburări emoţionale
apărând, de obicei, în perioada copilăriei şi adolescenţei neprecizate
• Tulburări de comportament şi tulburare emoţională cu apariţia
de obicei în perioada copilăriei şi adolescenţei, fără precizare

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Tulburări specifice de dezvoltare a Tulburări specifice de dezvoltare a

achiziţiilor şcolare vorbirii şi limbajului
• Tulburări specifice lecturii • Disfazie sau afazie de dezvoltare de tip
• Tulburări specifice achiziţiilor de ortografie expresiv
• Tulburări specifice achiziţiei aritmeticii • Disfazie sau afazie de tip receptiv
• Tulburare mixtă de achiziţie şcolară • Afazie dobândită cu epilepsie Landau –
• Alte tulburări de dezvoltare a achiziţiilor Kleffner
şcolare – tulburări de achiziţie a expresiei • Alte tulburări de dezvoltare a vorbiri şi
scrise limbajului
• Tulburări de dezvoltare a achiziţiilor şcolare, • Tulburare de dezvoltare a vorbirii şi
fără precizare limbajului, fără precizare
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Tulburări invalidante ale dezvoltării

Tuburări specifice de dezvoltare
motorie
Tulburări specifice mixte de dezvoltare
• Autismul infantil
• Autismul atipic
• Sindromul Rett
• Altă tulburare de dezintegrare a copilăriei (sdr. Heller)
• Hiperactivitate asociată cu o întârziere mentală şi de mişcări
stereotipe
• Sindromul Asperger
• Alte tulburări invalidante ale dezvoltării
• Tulburare invalidantă a dezvoltării, fără precizare
• Alte tulburări ale dezvoltării psihologice
• Tulburare a dezvoltării FAI

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Clasificarea tulburărilor de limbaj

Tulburări de ritm şi fluenţă a vorbirii
(Verza, 1982)
• Tulburări de pronunţie • Bâlbâială
• Logonevroză
• Dislalia
• Tahilalie
• Rinolalia
• Rinolalia aperta
• Bradilalie
• Rinolalia clausa • Aftongie
• Rinolalia mixtă
• Disartria • Tulburări pe bază de coree

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Tulburări de voce Tulburări ale limbajului citit – scris

•Dislexia
•Disfonie
•Alexia
•Afonie •Disgrafia
•Agrafia
•Fonastenie •Sindromul dislexo-disgrafic
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Tulburări polimorfe
•Disfazia
•Afazia
•Alalia
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Constantin Păunescu – sindroame care
afectează limbajul
• 1. Sindromul dismaturativ manifestat prin întârzierea
simplă în apariţia şi dezvoltarea vorbirii, dislalia de
evoluţie, bâlbâiala de evoluție, dislexia – disgrafia de
evoluţie.
• 2. Sindroame extrinseci limbajului şi vorbirii: dislalia,
disartria, disritmia ( bâlbâiala, tahilalia, bradilalia ).
• 3. Sindroame intrinseci limbajului şi vorbirii,
caracterizate printr-o simptomatologie de tip afazic,
comportând tulburarea elaborării ideaţionale a limbajului,
şi ea grupează laolaltă sindromul disintegrativ sau
disfazia şi sindromul dezintegrativ sau afazia
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Tulburări comportamentale și emoționale cu debut de obicei
în copilărie și adolescență (F90-F98)
• F90 Tulburări hiperkinetice
• F91 Tulburări de conduita
• F92 Tulburări mixte de conduită și emoții
• F93 Tulburări emoționale cu debut specific în
copilărie
• F94 Tulburări de funcționare socială cu debut
specific în copilărie și adolescență
• F95 Tulburări de ticuri
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Tulburări de dezvoltare a limbajului
• Mutism psihogen
• Întârziere în dezvoltarea generală a
vorbirii
• Tulburările de limbaj în psihozele
copilului
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
ICD 10 Tulburări de dezvoltare psihologică (F80-F89)
• F80 Tulburări de dezvoltare specifice privind
• vorbirea și limbajul
• F81 Tulburări specifice de dezvoltare privind
• abilitățile școlare
• F82 Tulburare de dezvoltare specifică a funcției
• motorii
• F83 Tulburări de dezvoltare specifice mixte
• F84 Tulburări de dezvoltare profunde
• F88 Alte tulburări de dezvoltare psihologică
• F89 Tulburare de dezvoltare, nespecificată
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
• F98 Alte tulburări emoționale și comportamentale
cu debut survenind de obicei în copilărie și
adolescență
• F99 Tulburare mentală, nespecificată
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

„SPONTAN” SISTEMATIC

TULBURĂRILE DE O teorie dezvoltată de Noam

Chomsky prin anii 1960
• Activități cu rol educativ și
de instruire
PRONUNȚIE afirmă că fiecare copil are un
dispozitiv de însușire a
DISLALIA limbajului (LAD).
Ar fi o predispoziție
structurală a creierului cu
care se nasc bebelușii,
Note de curs
permițându-le să învețe și să
Ovidiu-Cristian Tudorean înțeleagă rapid limbajul pe
măsură ce se maturizează.
2022

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Latura fonetico-fonologica a limbajului. Vocalele Latura fonetico-fonologică a limbajului. Consoanele

Sonoritatea Participarea cavitatii Modul de producere Locul de articulare
nazale

Participarea • Sonante: • Explozive:

Zona de Deschiderea
buzelor
• Nazale: • Bilabiale: “b”,
“p”, “m”
articulare cavității bucale “l”, “m”, “n”, “r” “b”, “p”, “d”, “t”, “g”,
“m”, “n” “c”, “m”, “n” • Labiodentale:
Anterioare / Deschise: Rotunjite: • Sonore: “v”, “f”
palatale: • Orale / non- • Fricative:
“a” “b”, “d”, “v”, “z”,
“e”, “i” “o”, “u” nazale: “v”, “f”, “z”, “s”, “j”, • Apicodentale:
“j”, “g”, “ğ” “ș”, “h” “d”, “t”, “ț”, “s”, “z”,
Semideschise/ “b”, “p”, “d”,
Centrale / mediane:
Nerotunjite: • Surde: • Africate: “ș”, “j”, ”r”, “l”, “n”
semiînchise: “t”, “v”, “f”, “s”,
“a”, “a”, “ă”, “î”, “â” “p”, “t”, “f”, “s”, • Palatale: “ğ”,
“e”, “ă”, “o” “e”, “i”, “a”, “z”, “j”, “ș”, “ğ”= “d” + “j” ; “č”=
“č”
Posterioare / “ș”, “c”, “č”, “h”, “c” + “ș” “ț” = “t” +
“ă”, “â”, “î” “ț” “g”, “c”, “ğ”, “s”
velare: • Velare: “c”, “g”
Închise: “č”, “l”, “r”, “h”,
“o”, “u” “i”, “â”, “î”, “u” • Lichide:
“ț” • Laringiale: “h”
“l”, “r”

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Dislalia (gr. δύσκολος – dificil, λαλιά – vorbire)

FORME PRINCIPALE:
• Terminologie şi definiţie a) Din punct de vedere calitativ:
MOGHILALIA (omiterea sunetului);
• tulburare de articulare – pronunţie
PARALALIA (substituirea sunetului);
• se manifestă prin deformarea, omiterea,
DISFEMIA (distorsiunea sunetului).
substituirea, înlocuirea şi inversarea fonemelor.
• Simplă – este afectat un singur fonem b) După numărul de zone de articulare afectate:
(monomorfă)
MONOMORFĂ
• Polimorfă – sunt afectate două sau mai multe
POLIMORFĂ
grupe de foneme
• Tetismul – majoritatea fonemelor sunt înlocuite cu T
• Periferică sau centrală
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Dislalia periferică Dislalia periferică

• Este provocată de afecţiuni organice sau • Poate fi:
funcţionale ale organelor periferice ale vorbirii • betacism şi parabetacism – afectarea sunetului “b”;
şi constă în imposibilitatea emiterii corecte a • capacism şi paracapacism - afectarea sunetului “c”;

unuia sau mai multor foneme • deltacism şi paradeltacism – afectarea sunetului “d” şi “t”;
• fitacism şi parafitacism – afectarea sunetului “f”;
(sunete ale vorbirii). • gamacism şi paragamacism – afectarea sunetului “g”;
• Poate fi: • mutacism şi paramutacism – afectarea sunetului “m”;
• Organică / Funcțională • rotacism şi pararotacism – afectarea sunetului “r”;

• Parțială / complexă • sigmatism şi parasigmatism – sunetele afectate sunt cele

sigmatice “s”, “ş”, “z”, “ţ”, “j”, “ci”, “ce”;
• Dislalia sunetelor (moghilalie, alterare, paralalie) /
• hapacism şi parahapacism – afectarea sunetului “h”.
silabelor

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Dislalia periferică
• Poate fi:
Dislalia centrală / de evoluție
• Monomorfă / polimorfă
• Constă în incapacitatea de a pronunţa corect
• Dislalia labialelor / lingualelor
anumite sunete sau grupuri de sunete şi se
• Sigmatisme:
• Interdental
manifestă prin: alterarea, înlocuirea sau omiterea
• Lateral unor foneme sau prin inversarea locului pe care îl
• Strident ocupă alcătuirea silabelor sau cuvintelor.
• Nazal
• Termenul de „evoluţie” indică faptul că dislalia
• Rotacisme:
• Lingual lateral centrală are un caracter dismaturativ; adesea
• Velar regresează spontan odată cu creșterea şi în mod
• Uvular
deosebit prin asistenţa psihopedagogică acordată
• Lingual dorsal
• Faringian
copilului dislalic.
• Bilabial
• Bilateral lingual

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Factori etiologici – dislalia centrală Simptomatologie – dislalia centrală

• 1. Organici :
• a. neurogeni ce determină o leziune micro sau
macrosechelară şi exercită o frână asupra procesului de
maturizare fono-articulatorie;
• b. somatogeni ce determină o întârziere globală în
dezvoltarea somato-psihică prin afecţiuni grave sau repetate;
• c. constituţionali reprezentaţi de ascendenţi (în linie paternă)
care au manifestat întârziere în maturizarea fono-
articulatorie.
• 2. Funcţionali –psihogeni:
• a. greşeli de educaţie, supraprotecţionism şi întreţinerea
peste limita fiziologică a vorbirii infantile;
• b. opoziţionismul manifestat la copiii lipsiţi de afecţiune,
maltrataţi, abandonaţi.
• Precedată de întârzierea în apariţia şi dezvoltarea vorbirii, de
întârzierea în dezvoltarea motorie, de statica capului şi corpului, de
achiziţia mersului şi controlului sfincterian – atestă caracterul
dismaturativ al dislaliei centrale.
• Tulburările de pronunţie formează tabloul principal. Maturizarea
structurilor motorii, kinestezice, auditive, care sunt implicate în
maturizarea fonoarticulatorie se desăvârşeşte cu mare întârziere.
Scoarţa întâmpină dificultăţi în a edifica scheme fine perceptive şi
motorii prin care se organizează activitatea organelor fonoarticulatorii.
În dislalia centrală vocalele sunt rar afectate, iar vocala “a” nu e
niciodată afectată, mai rar sunt afectate sunetele : “m”, “b”, “p”, “v”,
“d”, “n”; mai frecvent sunt alterate sunetele posterioare : “c”, “g”, iar
cel mai frecvent sunt alterate siflantele : “s”, “z”, “ţ” şi linguala “r”.
• Sunetele care apar mai târziu, care au o biomecanică articulatorie
dificilă sunt cel mai frecvent alterate, înlocuite, omise.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Simptomatologie – dislalia centrală
• Tulburările de motricitate generală care se
manifestă prin :
• întârziere în achiziţia deprinderilor motorii;
• disabilităţi motorii (coordonare deficitară a mişcărilor,
imprecizie a mişcărilor);
• Deficit de maturizare a intelectului manifestat
prin:
• întârziere în dezvoltarea intelectului;
• deficit de concentrare a atenţiei;
• lentoare şi fatigabilitate
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Diagnostic diferențial – dislalia centrală
• Nivelului de dezvoltare somatică – starea
organelor periferice ale vorbirii;
• Starea auzului;
• Nivelului dezvoltării psihice;
• Starea vorbirii:
• pronunţia izolată a sunetelor;
• pronunţia sunetelor în silabe, cuvinte, propoziţii;
• vocabular;
• structura gramaticală a vorbirii
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Terapia dislaliei
• Metodele și procedeele folosite în corectarea dislaliei,
ca și a celorlalte tulburări de vorbire, trebuie selectate
și adaptate specificului fiecărei tulburări și copil în
parte.
• Dacă dislalia este severă și dacă sunt și alte
modificări, senzoriale, neurologice, de motricitate,
afective, etc, atunci se impune într-o primă etapă
efectuarea unor exerciții suplimentare.
• În corectarea dislaliei se aplică, la început o serie de
metode cu caracter general în funcție de gravitatea
tulburării.
• Acestea urmăresc să pregătească și să faciliteze
aplicarea metodelor și procedeelor logopedice
individualizate în funcție de caz și de natura dislaliei.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Simptomatologie – dislalia centrală
• Tulburări ale afectivităţii şi comportamentului :
• sindrom dismaturativ (puerilism, negativism);
• sindrom anxios-obsesiv (hiperemotivitate, anxietate, ticuri);
• sindrom de excitaţie (agitaţie);
• sindrom de inhibiţie (timiditate, mutism selectiv);
• Tulburări de auz fonematic datorate nivelului
dismaturativ în zonele de recepţie şi sinteză auditivă
sau leziunilor corticale fine care afectează aceste zone
şi care se manifestă în insuficienta discriminare a
sunetelor în cadrul fluxului verbal ca şi în slaba
capacitate de memorare a structurilor verbale.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Dislalia debilului mintal
• Pronunţarea se caracterizează prin neclaritate şi
monotonie;
• Dislalia capătă forme mai rebele şi mai labile, ceea
ce duce în procesul corectării la recăderi mai
frecvente;
• Se prezintă sub forma unei game foarte largi -
omisiunile, înlocuirile, confuziile, deformările, se
produc întâmplător;
• Se întâlnesc aceleaşi forme de dislalii ca la copilul
normal, dar complexitatea şi labilitatea lor sunt mai
accentuate.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Terapia dislaliei
• METODE ŞI PROCEDEE DE ORDIN GENERAL
• 1. Gimnastica orală (a organelor care participă
la realizarea pronunției);*
• 2. Educarea respiraţiei fonatorii şi a
echilibrului dintre expir şi inspir; **
• 3. Educarea auzului fonematic;
• 4. Educarea personalităţii, înlăturarea
negativismului faţă de vorbire şi a altor
manifestări discomportamentale.
• * & ** sunt denumite exerciții motorii orale nonverbale și
sunt subiect de controversă privind utilitatea acestora.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Terapia dislaliei METODE ŞI PROCEDEE SPECIFICE

LOGOPEDICE
• METODE ŞI PROCEDEE SPECIFICE
• 1. IMPOSTAREA fonemelor
LOGOPEDICE
• 1. Impostarea fonemelor; • Se realizează specific formei de dislalie vizate:

• 2. Consolidarea fonemelor impostate;

• Sigmatism interdental – S și Z pronunțate cu limba în protruzie
• 3. Automatizarea pronunției corecte; • Parasigmatism - Ș înlocuit cu S și J înlocuit cu Z
• Parasigmatism - Ț înlocuit cu S
• 4. Exersarea vorbirii sub toate aspectele: • Parasigmatism – CE, CI înlocuite cu Se, Si; GE, GI înlocuite cu Dze,
Dzi
• Fonetic
• Paracapacism – C înlocuit cu T
• Lexical • Paragamacism – G înlocuit cu D
• Pararotacism – R înlocuit cu L
• Sintactic

METODE ŞI PROCEDEE SPECIFICE

LOGOPEDICE
• 2. CONSOLIDAREA fonemelor impostate
• Principii:
• Un număr suficient de repetări / reluări
TULBURĂRILE DE
• Activitatea trebuie să aibă în vedere latura expresivă dar și cea receptivă de
limbaj
PRONUNȚIE
• Schimbarea criteriului / dominantei activității pentru a preveni instalarea
oboselii / a dezangajării DISARTRIA
• 3. AUTOMATIZAREA pronunției ortofonice Note de curs
• Principii:
• Material verbal vast Ovidiu-Cristian Tudorean
• Comunicare în situații naturalistice 2022

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Cuprins Terminologie şi definiţie

• DIS- (DIZ-) „dificil, anormal, greu, defectuos; tulburare, dificultate,
• Tipuri de disartrie
greutate”.

• Anartria • gr. δυσ „rău, greu, neplăcut” > fr. dys-, germ. dys-, engl. dys-, it.
dis- > rom. dis- și diz-.
• Diagnostic diferențial
• Dislalie – Disartrie • Tulburare de limbaj constând din articularea defectuoasă a
• Disartrie – Anartrie cuvintelor cauzată de o paralizie sau o ataxie a centrilor nervoși.
• Sunt tulburate conjugarea, succesiunea și rapiditatea
contracțiilor mușchilor laringelui, faringelui, limbii și buzelor.
• Indicații terapeutice
• Vorbirea este trenantă, ezitantă, sacadată sau explozivă.
• Dezorganizare motorie patronată de o leziune cerebeloasă,
• Metode și procedee speciale subcorticală sau corticală.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Specificitatea şi implicaţiile disartriei Etiologia, formele şi tipurile de disartrie

• Tulburarea pronunţiei este stabilă şi invariabilă. • Disartria este cauzată de leziuni ale SNC / SNP.

• Neconcordanţa dintre limbajul receptiv, păstrat integral /

în mare măsură, şi cel expresiv, care e denaturat uneori • Poate apărea la naștere, ca în paralizia cerebrală (IMC) sau
atât de grav încât nu poate fi înţeles. distrofia musculară, sau poate apărea mai târziu în viață
datorită unor condiții diferite, care implică sistemul nervos,
• Nu afectează limbajul propriu zis şi nici vorbirea în inclusiv:
genere, ci numai latura instrumentală. • accident vascular cerebral (AVC),
• Implicații: • traumatisme cerebrale (TCC),
• Tulburări de motricitate • tumori,
• Tulburări senzoriale • Boala Parkinson,
• Tulburări afective • Boala Lou Gehrig (scleroza laterală / amiotrofica) (SLA),
• Întârziere mintală
• Boala Huntington,
• Dificultăţi psiho – sociale
• scleroza multiplă, etc.

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Tipuri caracteristice de disartrie: Disartria corticală

• După sistemul neuro‐motor afectat: 
• Relativ mai ușoară, cu o reversibilitate
1. Disartrie corticală determinată de deficiențe ale scoarței cerebrale care mai rapidă.
participă la realizarea motricității vorbirii;

2. Disartrie subcorticală determinată de tulburări ale căilor sistemului • Disartricul prezintă:

piramidal și extrapiramidal;
• tulburări de ritm și fluență (prea accelerat
3. Disartrie cerebeloasă determinată de tulburări ale căilor cerebeloase; sau prea încetinit),
• tulburări articulatorii caracterizate mai ales
4. Disartrie bulbară determinată de tulburări ale neuronilor motori
inferiori ai nervilor care interesează cavitatea bucală, limba, faringele, prin imprecizie.
laringele și centrii care controlează mișcările respiratorii.

Ovidiu-Cristian Tudorean 2022 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022

Disartria subcorticală Disartria cerebeloasă

• Determinată de lezări ale sistemului extrapiramidal ► tulburări • Se caracterizează printr-o pronunție sacadată;
grave ale funcției musculare, prin modificări ale tonusului
musculaturii, hiperkinezii etc.
• Persoana vorbește prea încet sau prea tare, neclar;
• Tulburări fonetice foarte variate: întârziere în dezvoltarea vorbirii
(vorbirea apare după 4-5 ani), articulare incorectă, repetă părți din
cuvânt, vorbirea este foarte accelerată sau încetinită, monotonă, • Adeseori vorbirea este însoțită de strigăte spre
tulburări de voce (slabă, șoptită sau foarte puternică, fonație sfârșitul cuvintelor;
scurtă, trebuind să inspire foarte des).

• Mimica și gesticulația sărace, inexpresive (la cei cu hipofuncție a • Dificultăți de coordonare și echilibru;
sistemului extrapiramidal) sau o dinamizare a mișcărilor organelor
de vorbire și voce, neconcordanța lor în mișcări, tahilalie (la cei cu
hiperfuncția sistemului extrapiramidal). • Frecvent apare sialoreea.
 Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Disartria bulbară
• Determinată de leziuni ale unor nervi cranieni (nervii
facial, glosofaringian, vag, hipoglos) care tulbură
vorbirea fie în mod direct prin scoaterea din funcție a
mușchilor care participă la producerea sunetelor, fie
indirect, prin deformări fizionomice, vorbirea fiind însoțită
de gesturi dezagreabile, acestea provocând deseori
inhibiții psihice.
• Tulburările de vorbire se caracterizează printr-o
articulare incorectă a sunetelor sau imposibilitatea
articulării, voce instabilă care devine afonă, monotonia
vorbirii, fenomene nevrotice grave (instabilitate emotivă,
iritabilitate, plâns).
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Diagnostic diferențial
• Disartrie – dislalie
• În dislalie sunt afectate sunete izolate, sistemul fonetic
fiind păstrat.
• În disartrie tulburarea motorie este generală și
motricitatea aparatului fonoarticulator îmbracă
caracteristicile tulburării motorii generale – vorbire
confuză, neclară, disritmică, disfazică, monotonă, cu
rezonanță nazală.
• Deci pe lângă pronunțarea defectuoasă a unor sunete
este modificat ritmul, expresivitatea și modulația vocii.
• Copilul disartric știe ce mișcări trebuie să facă dar nu
le poate realiza datorită limitării mișcărilor mușchilor
implicați în pronunție.
De reținut în cazul disartriei:
• Este o tulburare manifestată pe fondul tabloului /
afectării neurologic(e).
• Simptomatologia este de natură motorie
(dificultăți de coordonare și mobilizare a
aparatului fonoarticulator);
• Tulburările articulatorii, de pronunție, sunt
însoțite de tulburări fonatorii, de înghițire, de
ritm și fluență și rezonatorii, precum și de o
serie de comportamente neadecvate (mișcări
involuntare, ticuri).
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Anartria
• Nu reprezintă o problemă cu înțelegerea
limbajului sau găsirea cuvintelor potrivite.
• Persoanele cu anartrie vor să vorbească, dar au
pierdut controlul asupra mușchilor vorbirii.
• Mușchii afectați de anartrie pot include mușchii
din buze, gură, limbă, coarde vocale și
diafragmă.
• Prognosticul este rezervat.
Ovidiu-Cristian Tudorean 2022
Diagnostic diferențial
• Disartrie – anartrie
• Disartria este o formă mai puțin severă de
anartrie.
• Persoanele cu disartrie au o capacitate limitată
de a vorbi.
• Vorbirea lor poate fi neclară, încetinită și greu de
înțeles, sau pot fi capabili să vorbească doar
încet, în șoaptă sau cu voce răgușită.
• Persoanele cu anartrie și-au pierdut complet
capacitatea de a vorbi.
Indicaţii terapeutice
• Terapia depinde de cauza, tipul și severitatea
simptomelor disartrice.
• Obiective terapeutice:
• Încetinirea ritmului de exprimare
• Îmbunătățirea fluxului respirator, astfel încât persoana să
poată vorbi mai tare
• Consolidarea musculaturii fonoarticulatorii
• Instruirea aparținătorilor și a cadrelor didactice pentru a
comunica mai bine cu persoana cu disartrie
• În cazurile severe, învățarea utilizării mijloacelor
alternative de comunicare (de exemplu, gesturi simple,
pictograme, sau echipamente electronice, computere)
Indicații terapeutice – metode și procedee speciale
• Dezvoltarea motricității generale și a aparatului
fonoarticulator.
• Educarea mișcărilor motrico – articulatorii este absolut
necesară pentru ca organele vorbirii să devină capabile de o
funcție normală.
• În funcție de necesități, se insistă, se selectează exercițiile.
• Se insistă asupra exercițiilor pentru dezvoltarea mișcărilor
capului și gâtului, aplecarea capului înainte și înapoi, dreapta
– stânga, rotirea lui, etc.
• Se fac apoi exerciții de masticație pentru a înghiți saliva.
• Pentru că în timpul jocului sau a alimentației disartricul poate
realiza mișcări pe care la cerere – voluntar, nu le poate
realiza, se încearcă fixarea lor pornind de la realizarea
acestora în mod spontan (râs, supt, înghițit, etc).
Indicații terapeutice – metode și procedee speciale
• Formarea respirației verbale
• Respirația disartricului e superficială.
• Apariția unor inspirații scurte, suplimentare, întrerupe pronunția și vorbirea
devine sacadată și neinteligibilă.
• Un exercițiu indicat pentru creșterea capacității volumului de aer circulant
este de a-l pune pe copil să stea culcat pe spate, cu mâinile extinse deasupra
capului și să inspire profund.
• Dacă i se pune o pungă cu nisip / carte pe abdomen în timp ce stă întins pe
spate va inspira mai adânc și mai regulat.
• Reeducarea respiratorie duce adesea și la îmbunătățirea fonației nemaifiind
necesare exerciții speciale.
• Dacă însă sunt necesare, atunci se fac exerciții de inspirație adâncă, urmate
de o expirație în șoaptă și apoi cu voce.
• Sub această formă se antrenează treptat mușchii fonatorii, se îmbunătățește
coordonarea acestora și dispar spasmele.
Indicații terapeutice – metode și procedee speciale
• Exercițiile pentru dezvoltarea auzului fonematic
• Se fac concomitent cu cele pentru dezvoltarea
motricității organelor de vorbire și de pronunție.
• Exercițiile de analiză și sinteză
• Contribuie în același timp și la ameliorarea
pronunției.
• Terapia logopedică a copilului disartric este de lungă
durată, necesită exerciții sistematice, progresive,
efectuate zilnic, ani de zile.
• Metodele și procedeele folosite sunt aceleași ca în
corectarea dislaliei polimorfe dar cedează mult mai
greu.
Indicații terapeutice – metode și procedee speciale
• Exerciții de fonație și de pronunție,
• Exercițiile de mișcări asociate cu pronunția de silabe,
baterea din palme pentru a accelera sau încetini ritmul,
mișcări asociate cu pronunția de onomatopee sau de
cuvinte simple.
• Sunt indicate jocurile de mișcare (mers ritmic, alergare,
mers într-un picior, săritul coardei etc.). Acestea vor fi
însoțite de pronunția unor sunete.
• Se urmărește ca organele fonoarticulatorii să nu se
încordeze, să nu se exagereze intensitatea și înălțimea
pronunției sunetelor, obținerea unei dezvoltări
armonioase a motricității întregului corp, realizarea unei
coordonări generale a mișcărilor și în special a celor
fonoarticulatorii (buze, limbă, palat, văl).
• Orice succes va fi folosit ca mijloc psihoterapeutic.
Indicații terapeutice – metode și procedee speciale
• Corectarea tulburărilor articulatorii
• Se folosesc în general aceleași procedee ca și la dislalie.
• Prioritate se va acorda exercițiilor de mișcare a limbii.
• De multe ori, la începutul terapiei sunt necesare și unele
mijloace mecanice (mișcarea bărbiei în sus și în jos în timpul
pronunției unui sunet ajutat de mâna logopedului, folosirea
unui corset care se așază pe cap, fără a-i acoperi urechea,
pentru a-i menține gura închisă, așezarea degetelor pe
comisurile bucale extinzând și rotunjind buzele în timp ce se
emit sunete, prinderea vârfului limbii și mișcarea lui în diferite
direcții, aplicarea unui masaj pentru a forma inervația limbii și
a vălului palatin, etc.).
TULBURĂRILE DE
PRONUNȚIE
RINOLALIA
Note de curs
Ovidiu-Cristian Tudorean
2022
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Tulburarea rezonanței vorbirii

Tulburarea rezonanței vorbirii • Cum este diagnosticată tulburarea de rezonanță?

• ICD-10: R (Simptome, semne și constatări • O tulburare de rezonanță este diagnosticată de logoped și/sau de un medic ORL 

clinice și de laborator anormale, neclasificate în care este specializat în aceste tipuri de probleme.

altă parte) R49 (Tulburări de voce) ► R49.2 • În timpul unei evaluări, logopedul poate evalua articularea copilului (cum sunt 

emise sunetele vorbirii) și rezonanța printr‐o varietate de activități, inclusiv: 
• R49.21 Hipernazalizarea
• R49.22 Hiponazalizarea • vorbind cu copilul

• aplicarea unui test standardizat

• Ce este tulburarea rezonanței vorbirii? • nazometrie (un program computerizat)

• endoscopie nazală

• Rezonanța se referă la modul în care fluxul de • Pe baza rezultatelor evaluării, logopedul poate recomanda terapie logopedică 

aer fonator este modelat pe măsură ce trece prin și/sau trimitere la un medic ORL specializat în tulburări de rezonanță. 

cavitatea bucală (gura) și nazală (nasul). • https://www.youtube.com/watch?v=eQIlu7LEJh8

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Rinolalia – Terminologie şi definiții

• Tulburare a vocii, datorită modificărilor 
rezonanței cavităților nazale; rinofonie. [< fr. 
rhinolalie, cf. gr. ρις – nas, λαλιά – vorbire].
• Disfuncţie instrumentală a organelor de 
execuţie a actului vorbirii
• Modificările de la nivelul istmului velo‐
faringian determină modificarea rezonanței 
nazale.

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Rinolalia aperta organică - Despicăturile labio
Formele rinolaliei – velo – palatine
• A. În funcție de direcția undei
fonatorii:
• Rinolalia aperta sau deschisă
• Rinolalia clausa sau închisă
• Rinolalia mixtă
• B. În funcție de etiologie:
• Rinolalia organică
• Rinolalia funcțională
 Ovidiu-Cristian Tudorean
Despicăturile labio – velo – palatine
Terapia rinolaliei
• Abordare complexă, interdisciplinară
• Echipa: ....
• Chirurg
• Logoped
• Psiholog
• Familie
• Obiectivul general al terapiei: înlăturarea nazonanţei
din vorbire prin formarea şi dezvoltarea respirației
fonatorii corecte:
• inspir nazal, expir bucal
• folosirea corectă a mecanismului epigloto – laringian de
închidere.
Terapia rinolaliei
• 2. cunoașterea particularităților articulatorii și
fonatorii.
• În acest scop, se va examina vorbirea
articulată – emisia vocalelor și a consoanelor,
cerându-i copilului să pronunțe cuvinte cu
nasul închis și apoi deschis, notând felul
emisiei fiecărui sunet (clar, deschis, închis,
surd, nazonant, fără intensitate, etc.), să
denumească imagini fără modelul oferit de
logoped, să converseze, să recite poezii, etc.
Ovidiu-Cristian Tudorean
Particularităţile comune şi specifice
dislaliei, disartriei şi rinolaliei
• Dpdv etiologic
• Asemănări
• Deosebiri
• Dpdv semiologic
• Asemănări
• Deosebiri
Terapia rinolaliei
• Terapia logopedică trebuie să înceapă cu o examinare pre-
terapeutică care va urmări:
• 1. cunoașterea capacității funcționale a aparatului fonator
și articulator. În acest scop, se vor examina:
• a) funcțiile aparatului fonator (respirație verbală, fonație, dar și
deglutiție ) printr-o serie de procedee – înghițirea salivei, lichidelor,
bolurilor alimentare, umflarea obrajilor, sforăitul, suflatul asupra
unui chibrit aprins cu nările închise, umflarea balonului, gargara,
cântatul;
• b) structura organică și competența funcțională a organelor
aparatului articulator – constituția organică și tonicitatea buzelor,
forma limbii și executarea la cerere a diferitelor mișcări cu limba,
conformația și funcționalitatea vălului palatin, folosirea pereților
interni ai obrajilor, starea mușcăturii și așezarea dinților pe arcade.
Terapia rinolaliei
• 3. cunoașterea nivelului de dezvoltare psihică prin
efectuarea unui examen psihologic. Se vor consemna
date cu privire la inteligență, memorie, atenție, putere de
imitație, dacă manifestă excitabilitate, nervozitate sau
dacă este echilibrat.
• Urmează stabilirea formei și gradului rinolaliei,
examinând raportul dintre rezonatori printr-o serie de
probe – se cere copilului să închidă și să deschidă pe
rând nasul în timpul pronunției vocalelor „i – a” și a
consoanelor „p – t – f – s”.
• Schimbarea vizibilă de sonorizare a sunetelor indică
nazalizarea deschisă.
 A) Formarea elementelor constitutive
ale actului fonator:
• 1. (re)educarea respirației fonatorii
• 2. formarea şi dezvoltarea expirului
oral
B) Educarea sistematică a vorbirii
• 1.Coordonarea şi sincronizarea mişcărilor
vălului palatin şi a muşchilor folosiţi în
articularea sunetelor.
• 2.Creşterea debitului în pronunţie de la
sunet la cuvânt- propoziţie – frază

• 3. formarea şi dezvoltarea auzului • 3.Introducerea vorbirii realizată corect în

vorbirea curentă
fonematic şi a atenţiei auditive

Prognosticul depinde de:

• rezultatul anatomic al operaţiei,
TULBURĂRI DE RITM ȘI
• acuitatea auditivă,
• gradul de dezvoltare mintală,
FLUENȚĂ
• vârsta la care începe terapia logopedică,
• gradul de stabilizare al tipului defectuos
neuro-muscular în vorbire, Note de curs

• personalitatea copilului şi suportul socio- Ovidiu-Cristian Tudorean

2022
educațional.

© Ovidiu Cristian Tudorean © Ovidiu Cristian Tudorean

Etimologie şi definiţie Introducere

• Latină: • Balbismul afectează fluenta vorbirii. Acesta începe în
copilărie și, în unele cazuri, durează pe tot parcursul
• balbus (subst. fem. balba, n. balbum): vieții. Tulburare se caracterizează prin perturbări în
1. bâlbâială producția de sunete în vorbire, „disfluențe”.
2. gângăveală
• balbutio (vb.) • Cei mai mulți oameni produc disfluențe minore pasger.
1. a (se) bâlbâi De exemplu, unele cuvinte sunt repetate și altele sunt
2. a vorbi neclar precedate de „ăă” sau „mmm”.
3. a bolborosi
• Engleză: • Disfluențele nu sunt neapărat o problemă; cu toate
1. stutter acestea, ele pot împiedica comunicarea atunci când sunt
2. stammer prea frecvente.
 © Ovidiu Cristian Tudorean
Definiţii
• Guțu (1975) – „…tulburări spastice ale ritmului şi
fluenţei vorbirii, determinate predominant de
tulburări funcţionale (neurodinamice) ale raporturilor
de inducţie cortico-subcorticale şi mai rar organice”.
• Boşcaiu (1970) - „…bâlbâiala este definită ca o
tulburare a ritmului şi fluenţei vorbirii, în care
cursivitatea exprimării este grav afectată prin
apariţia unor blocaje iterative sau a unor spasme
puternice odată cu încercările de rostire a primelor
silabe din propoziţii, sintagme sau chiar din cadrul
unor cuvinte”.
© Ovidiu Cristian Tudorean
DSM-5 315.35
• Tulburarea de ritm și fluență a vorbirii cu debut
în copilărie (balbismul)
• Criterii de diagnostic
• A. Tulburări în fluența și ritmul normal al vorbirii,
care nu corespund vârstei și abilităților de limbaj ale
individului, care persistă în timp și sunt caracterizate
prin apariția frecventă și cu intensitate semnificativă
a uneia (sau mai multe) din următoarele:
© Ovidiu Cristian Tudorean
DSM-5 315.35
• B. Tulburările provoacă anxietate
asociată procesului vorbirii, sau
limitări în una sau mai multe dintre
următoarele, singure sau în orice
combinație: comunicarea eficientă,
participarea socială, sau
performanța școlară sau
profesională.
© Ovidiu Cristian Tudorean
Definiţii (continuare)
• Mititiuc (1996) - în bâlbâială „nu e tulburat ritmul
unui singur stereotip, ci întregul ritm funcţional al
organismului, bâlbâiala fiind doar manifestarea
acestei disritmii biofiziologice generale la capătul
analizatorului verbo – motor”.
• Bâlbâiala este considerată ca o tulburare a
controlului motor al vorbirii în care înlănţuirea
succesivă a sunetelor din cuvinte nu se mai poate
realiza după modelul expresiv şi firesc al unei limbi.
© Ovidiu Cristian Tudorean
DSM-5 315.35
• Repetiții de sunete și de silabe.
• Prelungiri ale consoanelor, precum și ale vocalelor.
• Fragmentarea cuvintelor (ex., pauze în interiorul cuvântului).
• Blocaje audibile sau silențioase (pauze pline sau pauze goale în
vorbire).
• Circumlocuțiuni (substituiri de cuvinte cu scopul de a evita
cuvintele problematice).
• Cuvinte pronunțate cu un exces de tensiune fizică.
• Repetiții de cuvinte întregi monosilabice.
© Ovidiu Cristian Tudorean
DSM-5 315.35
• C. Debutul simptomelor are loc în
perioada de dezvoltare timpurie.
• (Notă: Cazurile cu debut tardiv sunt
diagnosticate ca 307.0 [F98.5]
tulburare de fluență a vorbirii cu
debut la vârstă adultă).
 © Ovidiu Cristian Tudorean © Ovidiu Cristian Tudorean

DSM-5 315.35 (F80.81) ICD-10 (WHO, 1993)

• D. Tulburarea nu poate fi atribuită
unui deficit al componentei motorii a
vorbirii, unui deficit senzorial, lipsei
de fluență asociată cu o leziune
neurologică (ex., accident vascular
cerebral, tumoră, traumatism) sau
altei afecțiuni medicale, și nu poate
fi explicată mai bine printr-o altă
tulburare mintală.
• F80.81 Childhood onset fluency disorder
• F98.5 Adult onset fluency disorder
• Vorbire care se caracterizează prin repetarea
frecventă sau prelungirea sunetelor sau silabelor
sau cuvintelor, sau prin ezitările frecvente sau
pauzele care perturbă fluxul ritmic de exprimare.
• Ar trebui să fie clasificată ca o tulburare numai
dacă gravitatea este de natură să perturbe
semnificativ fluența vorbirii.

© Ovidiu Cristian Tudorean © Ovidiu Cristian Tudorean

Formele bâlbâielii Geneza şi evoluţia cercetărilor despre bâlbâială

• Criterii: • Antichitate (Demostene) (384-322)
• Simptomatologic
• Evul Mediu (Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh
• Etiologic
• Temporal
ibn Sīnā al-Balkhī – Avicenna) (980-1037)
• Sec. XVIII – XIX
• Bâlbâiala clonică
• În prezent – neuroimagistica medicală
• Bâlbâiala tonică
• Bâlbâiala mixtă clono-tonică / tono-clonică
• Explicații foarte divergente ► soluții
• Bâlbâiala primară terapeutice diverse
• Bâlbâiala secundară

© Ovidiu Cristian Tudorean © Ovidiu Cristian Tudorean

Etiologia bâlbâielii Etiologia bâlbâielii (continuare)

• 1. Ereditatea
• 2. Factori organo-genetici – particularităţi
anatomo-fiziologice
• 3. Factori psihofiziologici – teoriile fiziologice
• 4. Factori psihogenetici – teoriile psihogenetice
• 5. Factori psihoneurologici – teoriile neurologice
• Propunem ca etiologia bâlbâielii să fie cuprinsă
în contextul bio-psiho-social în cadrul căruia să
putem remarca rolul principalilor factori care
intervin în tabloul etiologic atât de complex al
bâlbâielii.
• Acest deziderat nu se poate realiza decât pe
baza cooperării mai multor specialişti, pe baza
unei examinări complete, ajungându-se la
adoptarea unui ansamblu de măsuri cu caracter
profilactic şi de tratament corespunzător
(Tobolcea, 1995).
 © Ovidiu Cristian Tudorean
Simptomatologie - caracteristici specifice în bâlbâială
• Spasme ale aparatului fono-articulator
• Aritmie
• Monotonia vorbirii
• Embolofrazie
• Inversiuni
• Parazitări
• Stil telegrafic / incompletitudine
• Refuz categoric de a vorbi
Ovidiu-Cristian Tudorean
METODE DE TERAPIE
• https://www.stutteringhelp.org/ → există peste 260 programe
terapeutice pentru terapia bâlbâielii ↔ adaptare la profilul concret
și evoluția clientului
• Anca (2005): 6 categorii de programe terapeutice:
• programele terapeutice prin sugestie, de distragere a atenției și de
persuasiune (programe terapeutice bazate pe tehnici psihologice
și psihoterapeutice. În această categorie se înscrie și terapia prin
hipnoză);
• programele terapeutice bazate pe relaxare (aceste programe
folosesc tehnici de relaxare și de îmbunătățire a controlului
respirator);
• programe pentru terapia ritmului și controlul debitului (aceste
programe se focalizează asupra modelării respirației, a ritmului,
pauzelor și fluenței în vorbire);
Ovidiu-Cristian Tudorean
Metode de intervenție - exemple
• 1.Reducerea ratei vorbirii – cuvinte cheie pauzele şi
frazarea. Frazele sunt împărţite în secvenţe logice
scurte, între care intervine pauza de rigoare.
• 2.Începutul „lin” - este o strategie de a reduce
tensiunea în vorbire. Primul fonem al cuvântului este
rostit ușor, lent, facilitat de emiterea unui ușor „h”.
• 3. Anularea – menită a reduce încordarea și spasmele.
Poate reduce și frecvența disfluențelor, de asemenea.
La apariția blocajului, se anulează rostirea cuvântului,
se ia o mică pauză apoi cuvântul este rostit folosind
„începutul lin”.
© Ovidiu Cristian Tudorean
Simptomatologie - caracteristici specifice în
bâlbâială (continuare)
• Sincinezii
• Stereotipii gestuale, mișcări rituale
• Rigiditate psihică și comportamentală
• Dezorganizare
• Labilitate emoțională, anxietate, logofobie
• Disprosexie
• Dificultăți de scriere și citire
• Inadaptare socială ► alienare
• https://www.facebook.com/watch/?v=556789374960184
• https://edition.cnn.com/videos/politics/2020/02/06/john-
hendrickson-intv-joe-biden-stutter-sot-newday-vpx.cnn
Ovidiu-Cristian Tudorean
METODE DE TRATAMENT
• programe bazate pe terapii prin pedeapsă și întărire (pedeapsa a fost
folosită din vremuri îndepărtate pentru a se interveni în terapia bâlbâielii.
Astfel, persoanele care prezentau bâlbâială erau puse să facă dușuri reci
sau li se oferea un stimul auditiv cu o intensitate de 100 de decibeli. S-a
ajuns la concluzia că pedeapsa nu asigura reușite în demersul terapeutic
decât pentru perioade limitate de timp. În aceste condiții pedeapsa a fost
înlocuită cu întărirea pozitivă sau chiar cu tehnicile de întărire
contrariantă — după episodul de disfluențe terapeutul îmbrățișează
persoana care se bâlbâie. Întărirea pozitivă înseamnă și facilitarea
articulării prin stabilirea ritmului, articularea primei silabe din cuvânt ca
model etc.);
• terapia bazată pe amânarea feedbackului auditiv;
• psihoterapia și terapia de grup (tehnicile psihoterapeutice, în funcție de
paradigma căreia i se subsumează, asigură modelarea manifestărilor
ascunse ale tabloului de bâlbâială, cu implicații pozitive asupra ritmului,
fluenței și abilităților articulatorii).
Ovidiu-Cristian Tudorean
Menţinerea efectelor terapiei
• 1. Pacientul a învăţat în cadrul terapiei metode de
autocontrol;
• 2. În primele luni după terminarea tratamentului
trebuie menţinute nişte contacte de supraveghere;
• 3. Participarea la grupe de întrajutorare care trebuie
să fie potrivite pentru transfer şi pentru menţinerea
vorbirii fluente.
• Aceste grupe folosesc nu numai pentru un control
reciproc ci şi pentru posibilitatea dezvoltării relaţiilor
sociale.
 Ovidiu-Cristian Tudorean
Prevenirea recidivei bâlbâielii
•Rolul familiei
•Rolul mediului social
•Rolul persoanei
© Ovidiu Cristian Tudorean
TULBURĂRI DE RITM ȘI FLUENȚĂ
A VORBIRII
LOGONEVROZA
Definirea şi identificarea logonevrozei.
Etiologia logonevrozei.
Consideraţii privind evoluţia bâlbâielii
spre logonevroză.
Simptomatologia în logonevroză.
© Ovidiu Cristian Tudorean
Definiţii
• „Bâlbâiala este un fenomen mai mult de
repetare a sunetelor, silabelor şi
cuvintelor, iar logonevroza presupune
pe lângă acestea, modificarea atitudinii
faţă de vorbire şi de mediul înconjurător
în general, prezenţa spasmelor, a
grimaselor, a încordării şi a anxietăţii,
determinate de teama că va greşi în
timpul vorbiri” (Verza, 2003).
© Ovidiu Cristian Tudorean
Referințe suplimentare
• Coleman, C. (2013). How can you tell if childhood stuttering
is the real deal? Available from
http://blog.asha.org/2013/09/26/how-can-you-tell-if-
childhood-stuttering-is-the-real-deal/
• Scaler Scott, K. (2010). Stuttering and reading fluency:
Information for teachers [Brochure]. New York, NY: National
Stuttering Association.
• Yarrus, J. S. (2004). Speech disfluency and stuttering in
children. In R.D. Kent (Ed.), The MIT encyclopedia of
communication disorders (pp.180-183).
• Yaruss, J. S., & Pelczarski, K. M. (2007). Evidence-based
practice for school-age stuttering: Balancing existing
research with clinical practice. EBP Briefs, 2(4), 1-8.
© Ovidiu Cristian Tudorean
Etimologie și definiție
• Română:
• logonevroză sf [At: D. MED. / Pl: ~ze / E: fr
logonévrose] Boală de natură nervoasă care se
manifestă prin tulburarea vorbirii.
• Franceză:
• logonévrose
• Engleză:
• logoneurosis. (n.d.) Any neurosis marked by speech
disorders.
© Ovidiu Cristian Tudorean
Definiţii
• „Folosim termenul de logonevroză
pentru bâlbâiala ajunsă la un stadiu
cronic, când cel în cauză,
conștientizând în mod acut
deficiența sa de exprimare, ajunge
să-și accentueze această tulburare
până la stadiul instalării unei stări
nevrotice.” (Tobolcea, 2000)
 © Ovidiu Cristian Tudorean © Ovidiu Cristian Tudorean

Criterii diagnostice (Tobolcea, 2000) Criterii diagnostice (Tobolcea, 2000)

• repetarea peste medie din punct de vedere
statistic a sunetelor; • Acestea sunt însoţite de manifestări
cum ar fi:
• prelungirea sunetelor;
• evitarea unor sunete, cuvinte sau
• forţarea peste normă în ce priveşte vorbirea (din situații;
punct de vedere acustic şi motric); • teama de a vorbi;
• mişcări însoţitoare; • teama față de situațiile sociale;
• obsesia bâlbâielilor.
• tensiune în tractul vocal.

© Ovidiu Cristian Tudorean © Ovidiu Cristian Tudorean

Simptomatologie – evoluția balbismului spre

Etiologia logonevrozei
logonevroză
• 1. Ereditatea singure
disfluenţe DA
• 2. Factori organogenetici – particularităţi anatomo-
trec
fiziologice raţionări
şi
• 3. Factori psihofiziologici – teoriile fiziologice ocazionale
copilul comportament
NU negativ
• 4. Factori psihogenetici – teoriile psihogenetice
• 5. Factori psihoneurologici – teoriile neurologice
conştientizarea

• Etiologia este comună pentru bâlbâială şi defectului vorbirii

logonevroză: apariţia uneia sau alteia depinde de "Eu nu sunt

starea psiho-fiziologică a individului, de felul cum capabil să vorbesc"

trăieşte, în plan psihic, handicapul (Verza, 2003).

Logonevrotic

© Ovidiu Cristian Tudorean © Ovidiu Cristian Tudorean

Cercul vicios al logonevrozei

Ei au depășit
BÂLBÂIALĂ TRF

CONȘTIENTIZAREA
LOGONEVROZĂ
PROBLEMEI

ACCENTUAREA
TULBURĂRILOR MANIFESTĂRI
NEVROTICE
DE FLUENȚĂ
 © Ovidiu Cristian Tudorean
Referințe suplimentare
• Medical Dictionary. (2009). Retrieved November 22 2021
from https://medical-
dictionary.thefreedictionary.com/logoneurosis
• Tobolcea, I. (2000). Orientări psihologice şi logopedice în
logonevroză, Iași, RO: Editura Axis
• Verza, E. (2003). Tratat de logopedie. vol. I. București, RO:
Editura Fundației Humanitas
Ovidiu-Cristian Tudorean
Etimologie și definiție
• Română:
• dislexíe sf [At: DN2 / Pl: ~ii / E: fr dyslexie] Tulburare nervoasă,
constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.
• disgrafie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr dysgraphie] (Med) Tulburare
a scrisului din cauza unei ataxii sau a unor tulburări nevrotice.
• Franceză:
• dyslexie
• dysgraphie
• Engleză:
• Dyslexia - is a common learning difficulty that can cause
problems with reading, writing and spelling.
• Dysgraphia - is a nervous system problem that affects the fine
motor skills needed to write. It makes it hard for a child to do
handwriting tasks and assignments.
• gr. dys – dificil, graphein – a scrie
Ovidiu-Cristian Tudorean
Criterii diagnostice pentru TULBURĂRILE
SPECIFICE DE ÎNVĂȚARE SLI (DSM-5)
4. Dificultăți de exprimare în scris (ex. face multiple greșeli
gramaticale sau de punctuație în propoziții; folosește o
slabă organizare pe paragrafe; expresia scrisă a ideilor
este lipsită de claritate).
5. Dificultăți de stăpânire a sensului numerelor, a implicațiilor
legare de numere sau a calculelor (ex. are o slabă
înțelegere a numerelor, a valorii lor și relațiilor dintre ele;
numără pe degete pentru a adăuga numere la o cifră în
loc să-și amintească regulile aritmetice, așa cum fac cei de
aceeași vârstă; se pierde în mijlocul calculelor aritmetice și
poate inversa operațiile).
6. Dificultăți de raționament matematic (ex. are dificultăți
severe în aplicarea conceptelor, faptelor sau procedurilor
matematice pentru a rezolva problemele cantitative).
TULBURĂRILE LIMBAJULUI
CITIT – SCRIS
Note de curs
Ovidiu-Cristian Tudorean
2022
Ovidiu-Cristian Tudorean
Criterii diagnostice pentru TULBURĂRILE
SPECIFICE DE ÎNVĂȚARE SLI (DSM-5)
• A. Dificultăți de învățare și de utilizare a achizițiilor școlare,
indicate prin prezența a cel puțin unul dintre următoarele
simptome, care persistă cel puțin 6 luni, în ciuda
intervențiilor care țintesc dificultățile respective:
1. Citirea cuvintelor este incorectă sau lentă și presupune efort (ex.
citește fiecare cuvânt cu voce tare incorect sau lent și ezitant,
adesea ghicește cuvintele, are dificultăți în pronunțarea
cuvintelor).
2. Dificultăți în înțelegerea sensului textului citit (ex. poate citi textul
corect, dar nu înțelege secvențialitatea, legătura, implicațiile sau
sensurile mai profunde ale textului citit).
3. Dificultăți de pronunție pe litere (ex. poate adăuga, omite sau
înlocui vocale sau consoane).
Ovidiu-Cristian Tudorean
Criterii diagnostice pentru TULBURĂRILE
SPECIFICE DE ÎNVĂȚARE SLI (DSM-5)
• B. Achizițiile școlare afectate sunt semnificativ și cuantificabil
inferioare celor anticipate pentru vârsta cronologică a individului și
afectează semnificativ performanța școlară sau profesională, sau
activitățile cotidiene, fapt confirmat de măsurătorile standardizate
privind achizițiile, administrate individual, și de evaluarea clinică
amănunțită. Pentru indivizii cu vârstă peste 17 ani, un istoric
documentat de dificultăți de învățare poate ține locul unei evaluări
standardizate.
• C. Dificultățile de învățare debutează la vârsta școlară, dar pot deveni
evidente și complet manifeste doar atunci când cerințele necesare
progreselor școlare depășesc capacitățile limitate ale individului (ex.
testele cu limită de timp, citirea sau scrierea compunerilor complexe
lungi cu termen de predare scurt, volum de studiu încărcat).
• D. Dificultățile de învățare nu pot fi puse pe seama dizabilităților
intelectuale, tulburărilor de acuitate vizuală și auditivă necorectate,
altei tulburări neurologice sau mintale, dificultăților psihosociale,
sau nivelului inadecvat de pregătire educațională.
 Ovidiu-Cristian Tudorean
Criterii diagnostice pentru TULBURĂRILE
SPECIFICE DE ÎNVĂȚARE SLI (DSM-5)
• Notă: Cele patru criterii de diagnostic trebuie să
fie întrunite pe baza unei sinteze clinice a
istoricului individului (evolutiv, medical, familial și
educațional), a evaluărilor școlare și a evaluării
psiho-educative.
• Notă privind codificarea: Trebuie specificate
toate domeniile școlare și achizițiile școlare
afectate. Atunci când este afectat mai mult de un
domeniu, fiecare dintre ele trebuie codificat
individual, în funcție de următorii specificatori.
• A se specifica dacă:
Ovidiu-Cristian Tudorean
Criterii diagnostice pentru TULBURĂRILE
SPECIFICE DE ÎNVĂȚARE SLI (DSM-5)
• 315.2 (F81.81) Cu tulburarea
dezvoltării scrisului:
• Corectitudinea ortografiei
• Corectitudinea gramaticală și de
punctuație
• Claritatea sau organizarea
exprimării scrise
Ovidiu-Cristian Tudorean
Criterii diagnostice pentru TULBURĂRILE
SPECIFICE DE ÎNVĂȚARE SLI (DSM-5)
• A se specifica nivelul de severitate actuală:
• Ușoară: Unele dificultăți privind abilitățile de învățare într-unul sau două domenii
școlare, dar de severitate suficient de ușoară încât individul să poate fi capabil să
compenseze sau să funcționeze adecvat atunci când i se oferă unele înlesniri sau
susținere corespunzătoare, mai ales în cursul anilor de școală.
• Moderată: Dificultăți marcate privind abilitățile de învățare într-unul sau mai multe
domenii școlare, astfel încât este improbabil ca individul să aibă performanțe în
lipsa unor perioade de pregătire intensivă și specializată în cursul anilor de
școală. Pot fi necesare unele înlesniri sau susținere cel puțin pentru o parte a zilei
la școală, la locul de muncă sau acasă, pentru a finaliza activitățile în mod corect
și eficient.
• Severă: Dificultăți severe privind abilitățile de învățare, ce afectează mai multe
domenii școlare, astfel încât este puțin probabil ca individul să deprindă abilitățile
respective în lipsa unei pregătiri continue intensive, individualizate și specializate,
pentru majoritatea anilor de școală. Chiar dacă este asigurată o gamă largă de
înlesniri sau susținere adecvată acasă, la școală sau la locul de muncă, individul
poate să nu fie capabil să-și finalizeze toate sarcinile eficient.
Ovidiu-Cristian Tudorean
Criterii diagnostice pentru TULBURĂRILE
SPECIFICE DE ÎNVĂȚARE SLI (DSM-5)
• 315.00 (F81.0) Cu tulburarea dezvoltării cititului:
• Corectitudinea citirii cuvintelor
• Ritmul și fluența cititului
• Înțelegerea cuvintelor citite
• Notă: Dislexia este un termen alternativ folosit atunci când
se face referire la un anumit tipar de dificultăți de învățare
caracterizat prin probleme de recunoaștere fluentă și
corectă a cuvintelor, decodificare inadecvată și abilități
slabe de silabisire. Dacă dislexia este folosită pentru a
specifica acest tipar particular de dificultăți, este important
să se specifice orice dificultăți suplimentare prezente, cum
ar fi problemele de înțelegere a fragmentelor citite sau de
raționament matematic.
Ovidiu-Cristian Tudorean
Criterii diagnostice pentru TULBURĂRILE
SPECIFICE DE ÎNVĂȚARE SLI (DSM-5)
• 315.1 (F81.2) Cu tulburarea dezvoltării abilităților
aritmetice:
• Înțelegerea semnificației numerelor
• Memorarea formulelor/operațiilor aritmetice
• Calculul aritmetic corect sau fluent
• Raționamentul matematic corect
Notă: Discalculia este un termen alternativ folosit atunci
•
când se face referire la un anumit tipar de dificultăți
caracterizat prin probleme de procesare a informației
numerice, de învățare a formulelor aritmetice și de calcul
corect sau fluent. Dacă discalculia este folosită pentru a
specifica acest tipar particular al dificultăților matematice,
este de asemenea important să se specifice orice dificultăți
suplimentare prezente, cum ar fi problemele de raționament
matematic sau de acuratețe a înțelegerii cuvintelor.
Ovidiu-Cristian Tudorean
Diagnostic diferențial (DSM-5)
• Variațiile normale în achizițiile școlare
• TSI se deosebește de variațiile normale privind
achizițiile școlare induse de factori externi (ex. lipsa
oportunităților de educație, carențe de instruire
pentru perioade îndelungate, învățarea într-o a
doua limbă), deoarece dificultățile de învățare
persistă și atunci când există oportunități
educaționale adecvate și expunere la același tip de
învățământ ca și grupul de aceeași vârstă și nivel
de competență / stăpânire a limbii în care se face
instruirea, chiar dacă este diferită de limba nativă
vorbită.
 Ovidiu-Cristian Tudorean
Diagnostic diferențial (DSM-5)
• Dizabilitatea intelectuală (tulburarea de
dezvoltare intelectuală)
• TSI diferă de dificultățile generale de învățare
asociate cu dizabilitatea intelectuală, deoarece
dificultățile de învățare apar în prezența unui
intelect normal (scor IQ de cel puțin 70+5). Dacă
este prezentă dizabilitatea intelectuală, tulburarea
specifică de învățare poate fi diagnosticată numai
atunci când dificultățile de învățare sunt în exces
față de cele asociate în mod obișnuit cu
dizabilitatea intelectuală.
Ovidiu-Cristian Tudorean
Diagnostic diferențial (DSM-5)
• Tulburările neurocognitive.
• TSI se deosebește de problemele de
învățare asociate cu tulburările
cognitive neurodegenerative,
deoarece în TSI dificultățile specifice
de învățare se manifestă în timpul
perioadei de dezvoltare, și nu sub
forma unui declin marcat față de un
stadiu anterior.
Ovidiu-Cristian Tudorean
Diagnostic diferențial (DSM-5)
• Tulburările psihotice
• TSI se deosebește de dificultățile
școlare și de procesare cognitivă
asociate cu schizofrenia sau cu
psihozele, deoarece în cazul
acestor tulburări are loc un declin
(adesea rapid) în aceste domenii
funcționale.
Ovidiu-Cristian Tudorean
Diagnostic diferențial (DSM-5)
• Dificultățile de învățare cauzate de
tulburări neurologice sau senzoriale.
• TSI se deosebește de dificultățile induse
de tulburări neurologice sau senzoriale (ex.
AVC în copilărie, TCC, tulburările auditive
sau vizuale), deoarece în aceste cazuri
examinarea neurologică pune în evidență
anomalii specifice.
Ovidiu-Cristian Tudorean
Diagnostic diferențial (DSM-5)
• Tulburarea cu deficit de
atenție/hiperactivitate
• TSI se deosebește de performanța școlară slabă
asociată cu ADHD, deoarece în ADHD
problemele pot să nu reflecte în mod necesar
dificultăți particulare de dobândire a achizițiilor
școlare, ci mai degrabă dificultăți de folosire a
abilităților respective. Totuși, asocierea dintre
TSI și ADHD este mai frecventă decât ar fi de
așteptat în cazul unei asocieri întâmplătoare.
Dacă sunt îndeplinite criteriile pentru ambele
tulburări, pot fi stabilite ambele diagnostice.
Ovidiu-Cristian Tudorean
Etapele învățării scris-cititului
abecedară
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Etiologia tulburărilor limbajului scris-citit Vârsta (mentală) necesară pentru

învățarea citirii și a scrierii (quiz)
Ce apartin • 2 ani
Ce apartin
SUBIECTULUI MEDIULUI • 3 ani
• 4 ani
FACTORI MATERNI
• 5 ani
Locul ocupat de
SOCIO- • 6 ani
copil în raport
cu ceilalti frati ECONOMICI
• 7 ani

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

• factori neuropshihici: funcţionarea carenţată a

Etiologia tulburărilor limbajului scris-citit
• Factorii etiogeni sunt prezentaţi de către
D. Ungureanu (1998). În principiu,
etiologia acestor dificultăţi cuprinde
factori: neuropsihici, psihomotori,
senzoriali, comportamentali, cognitivi,
cei care ţin de limbajul oral al persoanei
şi cei neprecizaţi:
sistemului nervos central (disfuncţii sau leziuni minime);
• factori psihomotori: motricitatea fină a globilor oculari
şi a aparatului verbo-motor, lateralitate cerebrală, orientarea
stânga-dreapta, schema corporală,simţul temporo-ritmic;
• factori senzoriali: deficite uşoare şi bine ascunse în
sfera senzorialităţii, cum ar fi: microtulburări în orientarea
spaţială şi temporală, în organizarea perceptivă, necorelare
ori disjuncţie între analizatorul vizual şi cel auditiv intern,
rezonator;
• factori cognitivi: promovaţi de psihologia
contemporană ca: experienţa cognitivă a copilului şi gradul ei
de organizare, „priza cognitivă” a noilor cunoştinţe la cele
vechi, acestea putând afecta semantizarea noilor cuvinte,
plus gradul de conştientizare şi înţelegere a materialului citit;
se admite şi un deficit intelectual general, dar foarte uşor şi
bine camuflat;

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

• factori ce ţin de conduită: extrapolaţi din psihologia

behavioristă ce consideră limbajul ca fiind comportament
verbal, iar citirea, lexia, drept conduită complexă ce poate fi Formele disgrafiei-dislexiei
descompusă în alte subconduite, la care se poate ajunge prin
condiţionare operantă; această abordare presupune o
similitudine între dificultăţile de citire şi cele de conduită în
general; Specifică sau propiu-
factori ce ţin de oralitatea copilului: vocabular sărac,
Motrică
• zisă
vorbire eliptică; simţ sintactic precar şi deficienţe de
semnalizare care corelează aceşti factori cu cei cognitivi;
disjuncţie în integrarea vizualului în verbal în timpul procesării De evolutie sau de
Liniară
insuficient de rapide a informaţiei specifice lecturii; dezvoltare
• factori neprecizaţi: „orbirea” sau „ambilopia” congenital a
cuvântului (incapacitatea persoanei de a vedea corect Spațială sau spatio- Pură sau
grafemele şi cuvintele scrise); dispoziţie înnăscută pentru
confuzie spaţială şi direcţională: „deficit intermodal” sau
temporală consecutivă
„încrucişare intermodală” ce constă în alterarea conexiunilor
dintre diferitele simţuri, în special văz-auz (D. Ungureanu,
1998).
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Dezvoltare și simptomatologie
• Scris încet si lent
Sunt două faze care devin evidente:
-în unele situații copilul scrie foarte mărunt,
puchinos, înghesuie grafemele dând impresia
suprapunerii lor
-în alte situații grafemele sunt inegale ca
mărime și depăsesc spatiul normal din pagină

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

• Omisiuni de
• Dificultății
litere și cuvinte
în
respectarea
reguliilor
gramaticale
și caligrafice

Ovidiu-Cristian Tudorean
• Dificultății în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic
și în înțelegerea sensului convențional al simbolurilor lexiei
-greutăți în citirea cuvintelor cu un grad mai mare de dificultate
• Adăugirile de litere și cuvinte
TERAPIA TULBURĂRILOR
-la sfârșitul cuvântului
-repetarea cuvintelor de legătura
LIMBAJULUI SCRIS - CITIT
• Substituirile și confuziile de litere ICD-10 → F81 TULBURĂRI SPECIFICE DE
-confuzii dintre grupurile de litere și grafeme asemanătoare din DEZVOLTARE A ABILITĂȚILOR ȘCOLARE
punct de vedere optic
• Contopiri și comprimări de cuvinte
F81.0 TULBURARE SPECIFICĂ A CITITULUI
-alungirea liniei de la ultimul grafem se unește cu primul F81.1 TULBURARE SPECIFICĂ A SCRISULUI
grafem de la cuvântul urmator F 81.2 TULBURARE SPECIFICĂ A ABILITĂȚILOR
• Nerespectarea spatiului paginii,sărirea și suprapunerea ARITMETICE
rânduriilor
-scrisul devine dezagreabil și ilizibil
F 81.3 TULBURARE MIXTĂ A ABILITĂȚILOR
• Scrisul servil și scrisul în oglindă
ȘCOLARE
-înclinarea exagerată spre dreapta/stânga
 Ovidiu-Cristian Tudorean
METODE ȘI PROCEDEE DE CORECTARE A
TULBURĂRILOR DE CITIRE ȘI SCRIERE
• Metode si procedee cu caracter general
Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii degetelor și
mâinii
Educarea și dezvoltarea auzului fonematic
Educarea și dezvoltarea capacității de orientare si
structurare spațială
Înlăturarea atitudinii negative față de citit-scris și
educarea personalității
Ovidiu-Cristian Tudorean
• CONCENTRAREA ACTIVITĂȚII PSIHICE
ASUPRA ANALIZEI ȘI SINTEZEI
ELEMENTELOR COMPONENTE ALE
GRAFO-LEXIEI se realizează prin exerciții
de descompunere a elementelor grafice și
lexice ale cuvântului și propoziției,
respectiv prin unificarea lor pentru a se
putea citi și scrie în mod unitar și cursiv.
• CONȘTIENTIZAREA ERORILOR TIPICE
DISLEXO-DISGRAFIEI duce la evitarea
erorilor pe care subiectul le făcea în mod
obișnuit.
Ovidiu-Cristian Tudorean
• DEZVOLTAREA ȘI PERFECȚIONAREA
ABILITĂȚILOR DE SCRIS-CITIT se realizează
prin diverse metode și procedee: citirea
imaginilor, citit-scris selectiv, sub control, în
pereche, în ștafetă, citire și scriere cu caracter
ortoepic, pe roluri, pe sintagme, exerciții de
copiere, dictare și compunere.
• CORECTAREA TULBURĂRILOR DE
VORBIRE ÎNAINTE / CONCOMITENT CU
TERAPIA DISLEXO-DISGRAFIEI facilitează
obținerea rapidă a unor rezultate pozitive în
ceea ce privește corectarea tulburărilor de
limbaj.
Ovidiu-Cristian Tudorean
METODE ȘI PROCEDEE CU CARACTER
SPECIFIC LOGOPEDIC
Ovidiu-Cristian Tudorean
• SESIZAREA RELAȚIEI FONEM-GRAFEM va
determina obținerea unei bune coordonări a
celor trei analizatori implicați în citit-scris:
acustic, optic, kinestezic.
• DISCRIMINAREA AUDITIVĂ, VIZUALĂ ȘI
KINESTEZIC-MOTRICĂ se realizează prin
exerciții de analiză și sinteză fonetică a
cuvintelor și propozițiilor, prin exerciții de
scriere colorată a cuvintelor despărțite în
silabe sau prin exerciții de copiere a unor serii
de cuvinte asemănătoare ca și structură
gramaticală.
Ovidiu-Cristian Tudorean
• DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ȘI STIMULAREA
ACTIVITĂȚII PSIHICE se realizează prin
solicitări și stimulări permanente în timpul
terapiei de corectare a tulburărilor de limbaj citit-
scris, cât și prin achiziția de cunoștințe, ca
urmare a explicării cuvintelor / enunțurilor cu
care se lucrează în terapie.
• CORECTAREA CONFUZIILOR DE LITERE se
face prin exerciții de discriminare a literelor,
folosindu-se culori diferite de restul cuvântului,
prin expuneri scurte de litere pentru a dezvolta
capacitatea de analiză și de sinteză, de atenție
și de memorare.
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Resurse suplimentare
• https://www.youtube.com/watch?time_continue=19&v=LZ
abhYXPcNg&feature=emb_logo
• https://pubs.asha.org/doi/10.1044/2018_lshss-dyslc-18-
0102
• https://pubs.asha.org/doi/10.1044/2018_lshss-dyslc-18-
0049
• https://dyslexiaassociation.org.au/what-is-dyslexia/
• https://pubs.asha.org/doi/10.1044/2018_lshss-dyslc-18-
0022
Referințe suplimentare
• Verza, E. (1983). Disgrafia si terapia ei. București:
Editura Didactică şi Pedagogică.
• Vrașmaș. E., Stănică, C. (1997). Terapia tulburărilor
de limbaj, București: Editura didactică și pedagogică
• Tobolcea,I., Soponaru, C. (2013). Strategii
terapeutice în corectarea tulburărilor de limbaj. Iași:
Editura Universitatii A.I.Cuza
• Burlea, G. (2007). Tulburarile limbajului scris-citit,
Iași: Editura Polirom
• Sorina Soescu, S. (2011). Dislexia: cum să ajutam
copiii cu dificultăti de învătare. Cluj-Napoca: Editura
Eikon
• ISBE Division of Special Education Services (2019).
The Dyslexia Guide

ALALIA

TULBURĂRILE POLIMORFE Definiţie şi terminologie

ALE LIMBAJULUI Etiologia şi simptomatologia alaliei
Clasificarea alaliei
Diagnostic diferenţial
Note de curs
Terapia alaliei
Ovidiu-Cristian Tudorean
2022

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Definiţie şi terminologie Etiologia şi simptomatologia alaliei

• Factori prenatali:
• Gr. „α” = fără și „λαλειν” = a vorbi
• infecțiile gravidei;
• Tulburarea cea mai profundă de elaborare, de organizare și
• tulburări toxico-chimice și hormonale;
de dezvoltare a limbajului întâlnită la copiii care nu au vorbit
niciodată și care nu se explică prin deficitul de auz sau prin
• Factori perinatali:
întârzierea mintală. • traumatisme obstetricale;
• naștere distocică;
• (Vrășmaș et. al., 1997)
• suferință fetală la naștere;
• Tulburare gravă de vorbire, determinată de factori nocivi care
afectează mai mult sau mai puțin zona centrală a vorbirii și se • Factorii postnatali:
caracterizează prin neputința alalicului de a vorbi și întelege • lipsa imboldului în vorbire;
în totalitate sau suficient vorbirea altora, cu toate că organele • tulburările cronice de nutritie;
de recepție sunt sănatoase și insuficiențele mentale nu sunt
de tip oligofren. • !Cauzele alaliei sunt complexe şi greu de precizat!
• (Verza, 2003)
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Etiologia şi simptomatologia alaliei

Clasificarea alaliei
• În ALALIE:
• copilul NU refuză să vorbească;
• Alalia motorie (dispraxică)
• copilul NU POATE VORBI;
• copilul NU POATE PRONUNŢA nici cele mai simple sunete;
• copilul aude (relativ) normal;
• Alalia senzorială (disfazică)
• NU este vorba de o deficienţă a intelectului (se poate vorbi
doar despre o uşoară întârziere intelectuală din cauză că nu
foloseşte comunicarea verbală;
• Se pot asocia şi:
• Alalia mixtă
• Tulburări de motricitate;
• Tulburări de psihomotricitate;
• Tulburări de percepţie auditivă;
• Tulburări de percepţie vizuală;

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Alalia cu dominanță motorie - semiologie: Alalia cu dominanță senzorială - semiologie:

• Vorbirea spontană poate fi absentă
• Vorbirea spontană este absentă sau redusă la 3-4 cuvinte
• Vorbirea repetată poate fi
• Alalicul motor poate pronunța sunete sau silabe izolate,
• Imposibilă;
dar nu poate forma propoziții
• Aproximativă;
• Înțelegerea limbajului este aparent normală, însă noțiunile • Ecolalică;
abstracte și sensul unor fraze mai lungi nu sunt înțelese
• Vocea alalicului senzorial este sonoră
• Copilul nu știe să vorbească, sistemul său fonetic este
• Poate pronunţa unele sunete sau cuvinte mai mult
haotic sau mai puţin corect
• Frecvente tulburări temporo-spațiale
• Nu înţelege vorbirea, cu toate că acuitatea auditivă
• Nesiguranța, neîndemânarea, dezordinea gesturilor este bună
caracterizează dispraxia • Forme pure de alalie senzorială sunt foarte rare
• Tulburare pronunțată a vorbirii orale • Stabilirea diagnosticului de alalie senzorială între 3 si
• (Cvasi)inexistența vorbirii articulate 6 ani este dificilă

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Alalia mixtă Diagnostic diferenţial

• Se întâlneşte mai rar • Alalia se poate confunda cu alte
• De obicei una din formele vorbirii este mai tulburări precum:
accentuat tulburată • afazia:
• Reactualizare: • mutismul selectiv;
• Precizați o tulburare mixtă de limbaj în care una
• TSA;
dintre manifestări este predominantă
• retardul de limbaj;
• surdo-mutitatea;
• deficiența mintală;
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Alalie - afazie Alalie – mutism selectiv

• Tulburare dobândită • Este dobândit
• Reversibil în condiții de mediu
• Dezintegrarea limbajului • Se manifestă în funcție de situație, de persoane
• → AFAZIE • Refuză contactul cu mediul
• → MUTISM SELECTIV

• Tulburare congenitală • Este congenitală

• Are caracter permanent (dacă nu se intervine cu
• Vorbirea este absentă
terapie logopedică)
• → ALALIE • Nu refuză contactul cu mediul
• → ALALIE

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Alalie – TSA Alalie – retard de limbaj

• Comportament inadecvat • În etiologie sunt incriminaţi factorii educativi şi
• Raporturi afective absente de mediu.
• Automatisme prezente • În condiţii favorabile se obţine un ritm accelerat
de învăţare a limbajului.
• → TSA
• → RETARDUL DE LIMBAJ

• Comportament adecvat • În etiologie nu sunt incriminaţi factorii educativi

• Raporturi afective (uneori exagerate) şi de mediu.
• Automatisme absente • Tulburare durabilă, rezistenţă la învăţare.
• → ALALIE
• → ALALIE

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Alalie – surdo-mutitate Alalie – deficiența mintală

• Nu aud niciodată
• Nu reactionează la stimuli auditivi-verbali
• Inerţie, vâscozitate, heterocronie
• O voce rigidă • Greutăţi la schimbarea criteriului de
• → SURDO-MUTITATE activitate
• Gânguresc modulat între 1-3 luni
• Numărul foarte mare de repetiţii
• Mai târziu mimica și gesturile lor sunt o reacție selectivă • → DEFICIENȚĂ MINTALĂ
la stimuli verbali, în funcție de cunoașterea semnificației
și starea psihică
• Nu reactionează la sunetele vorbirii, deși reactionează • Înțeleg și execută sarcini
divers la zgomote de aceeași intensitate
• O voce sonoră
• Sunt mai activi în terapie
• → ALALIE • → ALALIE
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Terapia alaliei Terapia alaliei (continuare)

• Terapia logopedică urmăreşte elaborarea,
organizarea, dezvoltarea limbajului şi
structurarea pe această bază a întregii
personalități.
• În elaborarea limbajului se acţionează
concomitent asupra celor trei componente
ale vorbirii: fonetică, vocabular şi
structură gramaticală.
• Învăţarea limbajului parcurge mai multe
etape, în funcţie de posibilităţile alalicului.
• În conturarea metodicii se va avea în
vedere cooperarea şi interesul copilului
pentru corectare, vârsta, gradul deficitului
de limbaj.
• Terapia logopedică trebuie să înceapă
devreme (la 4 ani).
• Activităţile trebuie să fie variate, atractive
pentru a trezi interesul copilului.
• La început se vor folosi intens analizatorii
vizuali, auditivi, tactili și kinestezici.

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Obiective terapeutice Obiective terapeutice

Obiective
Obiective terapeutice GENERALE
Deblocarea aparatului fono-articulator.
Elaborarea, organizarea și dezvoltarea
limbajului ca sistem fundamental al vieții Pregătirea organelor fono-articulatorii pentru învățarea
psihice. pronunției.

Formarea funcției de comunicare prin: Pregătirea copilului pentru receptarea vorbirii.

Creearea necesității de a comunica pe cale
verbală. Învățarea limbii cu toate componenele sale: fonetică,
vocabular şi structură gramaticală.
Creearea unor raporturi favorabile
comunicării. Dezvoltarea și coordonarea motorie.
Integrarea achizițiilor verbale în experiența de
viață a copilului. Orientarea în spațiu și gnozia corporală.

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Formarea vorbirii la alalicii senzorial Educarea senzorial-motorie

Obiective: Urmăreşte :
Educarea educarea percepţiilor acustice ce ţin de vorbire;
senzorial educarea percepţiilor vizuale;
motorie
educarea senzaţiilor kinestezice, tactile, a
motricităţii (generale şi verbale);
Formarea vorbirii ÎNCEPTUL TERAPIEI PE PARCURS
și dezvoltarea
gândirii • Identificarea surselor • Pronunțarea unor silabe:
sonore;  Directe ;
• Recunoașterea vocii celor  Indirecte;
din jur;  Duble;
Instruirea • Pronunțarea /  Grupuri consonatice;
recunoașterea • Pronunțarea cuvintelor
onomatopeelor;
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Formarea vorbirii și dezvoltarea gândirii

Începem cu învăţarea unor cuvinte scurte, clare, uşoare,
insitând pe aspectul semantic
Insistăm pe analiza fonetică a cuvintelor şi a propoziţiilor cu
sinteza ulterioară, punându-se un mare accent pe
dezvoltarea auzului fonematic.
Se indică obiectele şi se denumeşte cu voce tare. Copilul
este pus să repete, iar după ce denumeşte i se cere să
indice obiectul respectiv.
Labiolectura uşurează înţelegerea conţinutului şi însuşirea
articulaţiei. Se porneşte de la cuvintele cele mai uzuale şi
legate de persoana lui, de ceea ce-l înconjoară, de
activităţile zilnice. La început numărul cuvintelor este foarte
mic, 2-3 cuvinte. Pe parcurs propoziţiile sunt dezvoltate atât
sub aspectul numărului de cuvinte cât şi al complexităţii
exprimării.
Odată cu îmbogaţirea vocabularului se educă treptat şi
structura gramaticală a vorbirii.
Permanent se va insista asupra preciziei şi forţei
articulatorii, sonorizării, a pronunţiei corecte
Pe măsură ce posibilităţile copilului permit, se va trece la
formulări de propoziţii pe bază de cuvinte date, la povestire
ajungându-se la un vocabular suficient dezvoltat care să-i
permită susţinerea unui dialog, a unei conversaţii cu diferite
persoane, la expunerea unui subiect, deci la o integrare
normală în colectiv

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Instruirea Însuşirea vorbirii la alalicii motori

Formarea vorbirii la alalicii
Urmărește: motori
TERAPIA
LOGOPEDICĂ
Dezvoltarea vorbirii; metoda vorbirii reflectate,
prin imitaţie
Însușirea limbajului scris;
Însușirea conceptului de număr;
exerciţii pentru
dezvoltarea auzului
fonematic;
Dezvoltarea reprezentărilor despre mediul
înconjurător; exerciții pentru
dezvoltarea
memoriei auditive;

exerciții penreu
dezvoltarea atenţiei;

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Formarea vorbirii la alalicii motori

 Se bazează în special pe metoda vorbirii reflectate, • Exerciţii fonoarticulatorii specifice sunetelor limbii.
prin imitaţie;
 Terapia logopedică trebuie începută cu exerciţii • Însuşirea articulaţiei corecte a fonemelor se va
pentru dezvoltarea auzului fonematic, a atenţiei şi face pe baza imitaţiei.
memoriei auditive;
 Se va folosi un bogat material, ilustrat sugestiv, atât • Exerciţii de diferenţiere a fonemelor.
pentru denumirea imaginilor, pentru formularea
propozitiilor, conturarea unei povestiri, cât şi pentru
ABSOLUT
1. includerea alalicului într-o colectivitate de
formarea deprinderii de a asculta; copii cu vorbire tipică;
NECESARĂ
 Este absolut necesară includerea alalicului într-o 2. trezirea interesului pentru vorbire;
colectivitate de copii cu vorbire normală, trezirea 3. crearea unui mediu stimulativ;
interesului pentru vorbire, puterea de a-și transmite 4. lipsa de stări tensionale sau
dorințele prin cuvinte. supraprotecţionism;
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Formarea deprinderilor de scris-citit la copilul alalic

• Tulburările de scriere și citire pot fi grave
• S-a constatat că se formează (uneori) mai repede decât La alalicii cu şi constante.
însuşirea limbajului oral. dominanță • Scrierea este POSIBILĂ după COPIERE.
• Exercițiile grafo-motrice și cele de scriere se introduc pe • Scrierea este IMPOSIBILĂ după
măsură ce posibilitățile copilului o permit.
senzorială DICTARE.
• Greşelile care apar în scriere sunt o urmare a defectelor
vorbirii.
• La cei cu dominanţa senzorială, scris-cititul ridică probleme La alalicii cu • Greutăți in executarea formelor grafice.
serioase. dominanță • Aspectele discaligrafice sunt însoţite şi de
• La alalicii motori apar greutăţi în executarea formelor grafice, omisiuni, inversiuni, înlocuiri, adaugiri.
motorie
determinate de imperfecţiunile analizatorului motor,
• Acestora le lipseşte coordonarea mişcării diferitelor părţi ale
braţului datorită cărora apar: La copilul
• greutăţi în unirea elementelor grafice ale literelor; • Elaborarea deprinderilor de citire-scriere
• orientarea literelor este inconstantă;
alalic cu este mai dificilă.

• literele sunt neuniforme şi aglomerate între ele deficiențe • Rămâne pentru mult timp, uneori pentru
toată viaţa la o citire mecanică.
• În funcție de tipul de alalie pot să apară evoluții diverse ↔ asociate
abordare personalizată.

Ovidiu-Cristian Tudorean

Referințe suplimentare AFAZIA

• Gérard, C.-L. (1993). L'enfant dysphasique. Louvain-la-
Neuve: De Boeck Supérieur.

Definiţie şi terminologie
• Organization, W. H. (1993). The ICD-10 classification of
mental and behavioural disorders: diagnostic criteria for
research (Vol. 2): World Health Organization.
• Broomfield, J., & Dodd, B. (2004). The nature of Etiologie şi simptomatologie
referred subtypes of primary speech disability. Journal
Child Language Teaching Therapy, 20(2), 135-151. Clasificarea afaziilor
• Wong, P. (2010). Selective mutism: a review of etiology,
comorbidities, and treatment. Psychiatry (Edgmont (Pa. Diagnostic diferenţial
: Township)), 7(3), 23-31.
• Duffy, J. R. (2013). Motor speech disorders-e-book: Indicații metodice pentru restabilirea
Substrates, differential diagnosis, and management:
Elsevier Health Sciences. vorbirii la afazici

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

ICD-10-CM Diagnosis Code R47.01 Aphasia Afazia

• Informații clinice
• O tulburare cognitivă marcată de afectarea
abilității de a înțelege sau de a exprima limbajul
în forma sa scrisă sau vorbită.
• Această afecțiune este cauzată de boli care
afectează zonele lingvistice ale emisferei
dominante.
• Caracteristicile clinice sunt utilizate pentru a
clasifica diferitele subtipuri ale acestei afecțiuni.
• Categoriile generale includ forme receptive,
expresive și mixte de afazie.
• Afazia este o tulburare cauzată de deteriorarea
părților creierului care controlează limbajul.
Afazicului îi este greu să citească, să scrie și să
spună ce vrea să spună.
• Este cel mai frecvent întâlnită la adulții care au
suferit un AVC. Tumorile cerebrale, infecțiile,
leziunile și demența pot provoca manifestări
afazice.
• Tipul de problemă afazică și cât de gravă este
depinde de ce parte a creierului este deteriorată
și de cât de multe daune există.
 Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Afazia (continuare) Ce este afazia?

• Există patru tipuri principale:
• afazie expresivă - știi ce vrei să spui, dar ai probleme
să spui sau să scrii ce vrei să spui
• afazie receptivă - auzi vocea sau vezi textul, dar nu
poți da sens cuvintelor
• afazie anomică - ai probleme cu utilizarea cuvântului
corect pentru obiecte, locuri sau evenimente
• afazie globală - nu poți vorbi, înțelege vorbirea, citi sau
scrie.
• Deficiență parțială sau completă a înțelegerii, formulării
sau utilizării limbajului din cauza leziunilor cerebrale.
• Unii oameni se recuperează după afazie fără
tratament. Cei mai mulți, însă, au nevoie de terapie
logopedică cât mai curând posibil.

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Terapia afaziilor Terapia afaziilor (continuare)

• Nu există un tratament universal acceptat care să poată
• Ajutarea persoanei să își folosească abilitățile
fi aplicat fiecărei persoane afazice (Brady, Kelly et al.
2016).
păstrate
• Acest lucru se datorează marii variații în ceea ce • Reabilitarea limbajului pe măsura
privește simptomele și gravitatea acestora, precum și în posibilităților
diferențele individuale în ceea ce privește nevoile și • Strategii compensatorii pentru tulburările de
stilul de viață. limbaj
• Recenzia citată subliniază importanța abordărilor
• Învățarea unor metode alternative de
funcționale ale terapiei: „Abilitatea de a comunica cu
succes un mesaj prin vorbire, scris sau non-verbal (sau
comunicare
o combinație a acestora) în cadrul interacțiunilor • Antrenarea aparținătorilor pentru a-și
cotidiene este cunoscută sub numele de comunicare maximiza abilitățile de comunicare
funcțională.” (p9).

Ovidiu-Cristian Tudorean Ovidiu-Cristian Tudorean

Terapia afaziilor – tipuri de programe Terapia afaziilor – tipuri de programe

• Programe terapeutice de nuanță • Programe terapeutice care valorifică
psiholingvistică; învățarea asistată de calculator și
• Programe terapeutice de nuanță tehnologiile de asistare;
psihosocială; • Programe terapeutice focalizate pe
• Programe care valorifică tehnici artterapie și meloterapie;
psihoterapeutice; • Programe terapeutice care valorifică
• Programe terapeutice de natură principiile terapiei ocupaționale;
farmacologică; • Programe terapeutice multimodale.
 Ovidiu-Cristian Tudorean

Program terapeutic – recuperator multimodal (Tudorean, 2009)