Copie Didactica Magna

PEDAGOGIA CLASICĂ
DIDACTICA MAGNA
JAN AMOS COMENIUS
(1627-1638)
RESPONSABIL SEMINAR:
1. Date tehnice ale lucrării:
Jan Amos Comenius (1970). Didactica Magna. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
Iași, 2022
2. Date biografice și bibliografice despre autor:
„Se naște în 1592, în localitatea Niwnice din Moravia, ca fiu al unui morar originar din satul
Komne (de aici i se trage și numele Komenský sau, latinizat, Comenius). Ca și tatãl său, face
parte din comunitatea fraților boemi și moravi, apartenență care-i va cauza numeroase neplăceri.
Rămânând orfan de ambii părinți, Comenius începe studiile destul de târziu cu „schola latina”
din Prerau după care, dorind să ajungã pastor al propriei comunități, studiazã filosofia și teologia
la universitățile din Herborn și Heidelberg.” (Cucoș, 2017, p.122)
„În 1618, izbucnind războiul de 30 de ani, tânărul pastor se expatriază în orașul polonez
Leszno, loc unde va organiza școli, va conduce viața frăției și va scrie o importantă lucrare,
Janua aurea linquarum reserata (Poarta de aur deschisă a limbilor), inițial scrisă în cehă și latină,
dar tradusă repede în alte douăsprezece limbi europene. De asemenea, spre 1627, începe sã
lucreze la Didactica Magna, tratat terminat în 1640 și publicat în limba latinã în 1657.” (Cucoș,
2017, p.122)
„Ca urmare a faimei dobândite, Comenius este chemat de autoritãþile vremii în unele þãri
europene pentru a organiza sistemul de învãþãmânt. Astfel, este solicitat în 1641 de Parlamentul
englez, iar un an mai târziu pleacã în Suedia, unde, timp de 4 ani, va pune bazele mai multor
ocoli elementare. În 1650, la chemarea principelui Transilvaniei, Sigismund Rákoczi, se
stabileote pe domeniul acestuia la Saros-Patak, unde va conduce gimnaziul.” (Cucoș, 2017,
p.122)
Structura lucrării:
Comenius îşi începe lucrarea punând la bază câteva principii teologice foarte importante.
Din perspectiva lui, omul reprezintă absolutul, excelenţa, cea mai înaltă dintre toate lucrurile
create, iar scopul ultim al acestuia este dincolo de viaţa aceasta. Viaţa, din perspectiva lui
Comenius, nu este decât o pregătire pentru eternitate. Cunoaşterea de sine (şi a tuturor lucrurilor
împreună cu aceasta), stăpânirea de sine şi orientarea înspre Dumnezeu sunt, în viziunea lui, cele
trei etape ale pregătirii pentru veşnicie.
Iași, 2022
3. Concepția pedagogică:
„Dacã alți gânditori au fost „musafiri” pe tãrâmul pedagogiei, Comenius și-a concentrat tot
efortul spre aceastã disciplinã, absorbind și resemnificând creator ceea ce se dovedise cel mai
valoros pânã la el” (Cucoș, 2017, p.123).
„El vede predarea tuturor obiectelor de studiu ca parte integrantã a adevãrului total al lui
Dumnezeu, fãcându-i pe elevi capabili sã intuiascã unitatea dintre revelaþia divinã oi
descoperirea umanã personalã. ”(Cucoș, 2017, p. 124)
„.Mai mult ca oricine, el sfãtuiește în chip foarte logic ca dascãlul sã ia exemplu de la
grãdinar, care îngrijește plantele potrivit nevoilor și posibilitãților lor. Dar aceasta nu ne permite
sã afirmãm despre Comenius cã ar fi creatorul naturalismului pedagogic conceput într-un chip
modern ca o adaptare a educației și învãțãmântului la natura psihologicã a copilului și la
tendințele acestuia de dezvoltare. Marele umanist ceh a teoretizat în Didactica Magna aproape
toate principiile didactice, a intuit permanența educației oi a anticipat cerința integrãrii
cunoștințelor în numele adevãrului divin. ” (Cucoș, 2017, p. 124)
„Comenius a avut o concepție deosebit de modernã în legãturã cu metodologia și formele de

realizare a învãțãrii. Educația se realizeazã preponderent prin acțiune, plecând de la o bazã
intuitivã consistentã. O persoanã învațã sã scrie scriind, învațã sã gândeascã gândind și învațã sã
memoreze memorând. A folosit lecții unde metoda demonstrativã a prevalat fațã de cea
expozitivã. ” (Cucoș, 2017, p. 124)
“Menirea educatorului este de a arăta elevului cum se aplică adevărurile învăţate în
şcoală în viaţa de toate zilele. Indiferent de obiectul de învăţământ, ignorarea relevanţei şi a
aplicabilităţii cunoştinţelor are efecte negative; dacă nu ţinem seama de caracterul practic al
învăţăturii.” (Cucoș, 2017, p. 125).
“Rolul educaţiei constă în îmbunătăţirea naturii umane, în scoaterea omului din starea
de decădere originară şi perfectarea naturii umane prin cunoaştere.” (Cucoș, 2017, p. 126)
Iași, 2022
“Comenius a visat la o Republicã creștinã, în care toți sã fie uniți prin cunoațtere ți
credințã. Dupã aprecierea lui Mayer, pedagogul ceh poate fi numit “gânditor întru Dumnezeu;
pentru el, Dumnezeu este începutul și sfârșitul oricãrei educații” (1966, p. 231). “ (Cucoș,
2017, p. 123)
Comenius pune accentul pe dimensiunea practic-acționalã a formãrii religiozitãții. Este

necesar sã formãm creștini practicieni, și nu teoreticieni, chiar de la începutul instrucției, dacã
vrem sã avem creștini adevãrați - ne atenționeazã marele pedagog ceh. “Religia este ceva viu și
nu o picturã; ea își dezvãluie așadar vitalitatea în efectul sãu, dupã cum o sãmânțã vie încolțeote
de îndatã ce o semãnãm într-un pãmânt bun” (Comenius, 1970, p. 116). Credința, iubirea și
speranța vor fi formate și întãrite prin practicarea lor, și nu la modul speculativ, abstract. Se
invocã necesitatea unei solidaritãți dintre religiozitatea internã și cea externã, dintre credința
intimã și comportamentul exterior.” (Cucoș, 2017, p. 125)
4. Citate reprezentative:
“A fi o creaturã raționalã înseamnã a te dedica cercetãrii, denumirii și înțelegerii tuturor

lucrurilor, adicã sã fii capabil sã cunoști totul, sã denumești și sã înțelegi tot ce existã în lume.”
(Comenius, 1970, p. 24).
„Creierul nostru, atelierul cugetãrilor noastre (cogitatiorum officina), se poate bine compara
cu «ceara», în care se imprimã sigiliul sau din care se modeleazã figuri mici. Cãci precum ceara
poate lua orice formã și o poți modela și transforma dupã cum vrei, tot așa creierul primește în el
imaginile tuturor lucrurilor pe care le cuprinde lumea. Acest exemplu ne aratã, în același timp,
sugestiv, în ce constã gândirea și știința noastrã. Tot ce atinge vederea, auzul, mirosul și pipãitul
meu se aseamãnã cu un sigiliu cu ajutorul cãruia imaginea lucrurilor se imprimã pe creier, și
anume atât de clar încât aceastã imagine persistã și dupã îndepãrtarea obiectului dinaintea
ochilor, urechilor, a nasului sau a mâinii.” (Comenius, 1970, p. 28)
5. Aplicația seminarului:
Iași, 2022
Voi împărți sala în doua grupe de studenți. Fiecare grupă va primi un plic, conținând câte o
întrebare și piesele unui joc puzzle, ce vor trebui reasamblate pentru a putea afla răspunsul
întrebării primite.
Bibliografie:
Cucoș C. (2017). Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale. Iași: Editura
Polirom
Jan Amos Comenius (1970). Didactica Magna. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
Iași, 2022

Copie Didactica Magna

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Copie Didactica Magna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PEDAGOGIA CLASICĂ

1. Date tehnice ale lucrării:

„Comenius a avut o concepție deosebit de modernã în legãturã cu metodologia și formele de

Comenius pune accentul pe dimensiunea practic-acționalã a formãrii religiozitãții. Este

“A fi o creaturã raționalã înseamnã a te dedica cercetãrii, denumirii și înțelegerii tuturor

S-ar putea să vă placă și