Sunteți pe pagina 1din 5

Tradiții ale cunoașterii și modele clasice de curriculum

Marile tradiţii ale educaţiei şi implicit ale cunoaşterii au fost îndelung
dezbătute în universităţi şi academii.Modalităţile de abordare au fost de obicei,
fie metafizice şi epistemologice, fie pedagogice.

Viziunea profesorului britanic asupra constituirii şi evoluţiei tradiţiilor de


cunoaştere este originală din cel puţin două motive: identifică şi interdelimitează
direcţii de dezvoltare a cunoaşterii umane în câmp educaţional și apreciază în ce
măsură şcoala contemporană este influenţată de fiecare dintre aceste tradiţii.

În continuare ne propunem să prezentăm cele patru modele clasice ale
curriculum-ului şi tradiţiile asociate lor:

ESENTIALISMUL

Acest model de curriculum decurge din modelul politic elitist elaborat de


Platon, in ,,Politeia” si se prelungeste, dezvoltandu-si componentele ,in sistemul
educational medieval occidental,al carui curriculum axat pe cele sapte arte
liberale (muzica ,astronomie, geometrie, aritmetica, gramatica,retorica,logica)
precum si curricula bisericii romano-catolice.

Scopul educatiei este acela de a sustine o societate dreapta,a carei trasatura


fundamentala este stabilitatea.

Modelul politic elitist este justificat prin teoria diferenţelor interindividuale


ce evidenţiază decalajele aptitudinale dintre oameni.
Actuala psihopedagogie a excelenţei, domeniu de studiu distinct, cu obiect,
sistem categorial, principii şi metodologii de investigaţie proprii, este în măsură să
argumenteze teza lui Platon formulată cu peste 2000 de ani în urmă, asupra
necesităţii şi oportunităţii unui curriculum diferenţiat, întemeiat pe diferenţele
mari de capacităţi, ritm şi stil de învăţare dintre elevi.
Convingerea lui Platon asupra diferentelor inerente dintre oameni, sta la
baza constructiei sale ideatice, a sistemelor politice, autoritar-elitiste si a
sistemelor de educatie selectiva.

Detalierea educatiei pentru paznicii-filosofi ai cetatii,care ocupa locul


central in descrierea platoniciana a sistemului educational ideal, a influentat
decisiv si pentru multe secole, conceptiile asupra curriculumului european.
Curriculum esentialist consta intr-un set de subiecte de studiu selectionate
cu atentie si organizate logic si coerent.

TRADIŢIA FILOSOFICĂ

O tradiţie a cunoaşterii apare din practica educaţională a Atenei


antice,iniţiate de Socrate şi Platon. Autorul american subliniază ideea că
dialogurile descrise de Platon reprezintă în egală măsură,un demers pedagogic şi
o investigaţie filosofică.

Şcoala, în tadiţia filosofică, îşi are locul iniţial in grupuri mici de bărbaţi
(femeile fiind excluse de la dezbaterile filozofice în cetatea democraţiei antice)
unde barbatii se întalneau pentru a se angaja în jocul spiritului.

Tradiţia filosofică a patruns în procesul de învăţămant instituţionalizat in Evul


Mediu, avand o pondere mai mare în universităţi decat în învaţămantul
preuniversitar. Astfel,metoda dezbaterii în forma disputei de idei teologice si
filosofice între studenţi,reprezintă a doua metoda de studiu,după lectură,ca
importanţă în primele universităţi medievale.

Pană în secolul XVI,măiestria studentului în disputa de idei, a constituit


singurul criteriu de apreciere a competenţei intelectuale. În final,dezbaterile erau
sintetizate de profesor care formula totodată conclzia şi deci verdictul asupra
învingătorului.

Un alt vestigiu al tradiţiei filosofice ,păstrat pănă în perioada modernă,îl


reprezintă examinarea exclusiv orală în universităţi.Prima examinare în scris în
universităţile americane,organizate după modelul celor din Europa,datează din
1833 şi a fost aplicată la Harvard
TRADITIA RETORICA

Cea de-a doua tradiție a cunoașterii îşi are originea în secolul IV , tot în matca
democraţiei europene, in Atena,avandu-l fondator recunoscut pe Socrate.Unii
istorici ai pedagogiei îl consideră pe Socrate şi nu pe Platon,marele învăţător al
limbilor greacă şi romană.

Scopul educaţiei în spiritul tradiţiei retorice erau acelea de a forma viitorii
conducatori ai societăţii,instrumentalizandu-i cu forţa de persuadare ce derivă din
demonstrarea combinată a elocvenţei şi a virtuţii.

Tradiţia a fost reprezentată în civilizaţia romană de Quintilian, care a acordat


discursul retoric la pledoaria specifică campului legislativ, iar în epoca Renaşterii
de Erasmus din Rotterdam care a completat oratoria cu exprimarea elegantă în
scris, indispensabilă funcţionarului, diplomatului sau liderului din înaltele
cancelarii şi curţi ale vremii.

Din perspectiva teoriei curriculare,caracteristica acestei traditii consta in


importanta pe care exponentii ei,incepand din epoca renascentista,o acordau
textului.Deosebirea dintre textul educational de inspiratie curriculara filosafica si
cel generat din traditia curriculara retorica ,provine din modalitatea de organizare
a continuturilor.

O alta caracteristica a traditiei retorice renascentiste o constituie veneratia


fata de virtutiile educative ale textului grec si latin. Astfel, Erasmus recomanda
elevilor invatarea acestor limbi pentru ca „aproape tot ceea ce merita sa fie
invatat se gaseste scris numai in limba greaca si latina”.

ARGUMENTE
In modelul esentialism scopul educatiei este acela de a sustine o societate
dreapta, a carei trasatura fundamentala este stabilitatea.

In traditia filosofica Platon dezvolta in dialoguri "metoda ipotezei", o opinie


comuna asupra unui concept general ca dreptate,divinitate,cunoastere, placere,
etc. Astfel,modelul clasic in conceptia lui Platon barbatul si femeia sunt nu sunt
diferiti doar din punct de vedere al structurilor psihice ale proceselor intelectuale
ci si inegali.

Traditia filosofica subliniaza ideea ca scoala isi are locul in angora unde
grupuri mici de barbati (unde femeile erau excluse de la dezbaterile filosofice din
cetatea democratiei antice)se intalneau pentru a se angaja in jocul spiritului.

In modelul esentialism rolul educatorului este unul fundamental si bine


definit, astfel indiferent de originea sociala, copii cu disponibilitati aptitudinale
intr-un anumit domeniu, trebuie orientati fara partinire catre acele munci ale
cetatii adecvate lor.

Un alt vestigiu al tradiţiei filosofice ,îl reprezintă examinarea exclusiv orală în
universităţi.

Din punctul de vedere a traditiei filosofice, toate sursele cunoasterii


conduceau la memoria participantilor, nefiind invocate carti sau echipamente
experimentale.

Curriculum-ul esentialist consta intr-un set de subiecte de studiu selectionate


cu atentie si organizate logic si coerent.

Modelul politic elitist este justificat prin teoria diferenţelor interindividuale ce


evidenţiază decalajele aptitudinale dintre oameni.

Subliniază cu claritate şi un principiu deontologic, fundamental pentru


îndeplinirea rolului politic al educatorului.

Schimbarea socială şi politică este în antiteză cu o bună guvernare.


Ce este esential sa invatam?

Analiza comparativa a modelelor clasice curriculare


Esentialism / Pragmatism

Asemanari : Esentialism : "ce este esential sa invatam?" Pragmatism : "ce


cunoastere este cea mai folositioare?"

Deosebiri: Esentialism : Scopul educatiei este acela de a sustine o societate


dreapta, a carei trasatura fundamentala este dreptatea.

Pragmatism : Unul dintre principiile invatarii prin

experienta directa este principiul continuitatii.


Esentialism : Curriculum-ul esentialist consta intr-un set

de subiecte de studiu selectionate cu atentie si organizate logic si coerent.

Pragmatism : In jurul caruia se puteau contura un core curriculum erau sanatatea,


asigurarea mijloacelor de existenta, viata de familie, timpul liber responsabilitatea
morala.

S-ar putea să vă placă și