Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Marile tradiţii ale educaţiei şi implicit ale cunoaşterii au fost îndelung
dezbătute în universităţi şi academii.Modalităţile de abordare au fost de obicei,
fie metafizice şi epistemologice, fie pedagogice.
În continuare ne propunem să prezentăm cele patru modele clasice ale
curriculum-ului şi tradiţiile asociate lor:
ESENTIALISMUL
TRADIŢIA FILOSOFICĂ
Şcoala, în tadiţia filosofică, îşi are locul iniţial in grupuri mici de bărbaţi
(femeile fiind excluse de la dezbaterile filozofice în cetatea democraţiei antice)
unde barbatii se întalneau pentru a se angaja în jocul spiritului.
Cea de-a doua tradiție a cunoașterii îşi are originea în secolul IV , tot în matca
democraţiei europene, in Atena,avandu-l fondator recunoscut pe Socrate.Unii
istorici ai pedagogiei îl consideră pe Socrate şi nu pe Platon,marele învăţător al
limbilor greacă şi romană.
Scopul educaţiei în spiritul tradiţiei retorice erau acelea de a forma viitorii
conducatori ai societăţii,instrumentalizandu-i cu forţa de persuadare ce derivă din
demonstrarea combinată a elocvenţei şi a virtuţii.
ARGUMENTE
In modelul esentialism scopul educatiei este acela de a sustine o societate
dreapta, a carei trasatura fundamentala este stabilitatea.
Traditia filosofica subliniaza ideea ca scoala isi are locul in angora unde
grupuri mici de barbati (unde femeile erau excluse de la dezbaterile filosofice din
cetatea democratiei antice)se intalneau pentru a se angaja in jocul spiritului.
Un alt vestigiu al tradiţiei filosofice ,îl reprezintă examinarea exclusiv orală în
universităţi.