LIBERALISMUL

Masteranzi:
Curs: Ideologii Politice
Petrencu Valentina
Temă proiect: Liberalismul
Stănescu Oana-Melania
Cadru Didactic: Lector. Univ. Dr. Daniela Cotoară

Anul I, Semestrul II
 1.Teorii, doctrine şi ideologii politice - analiza comparativă; studiu de caz-liberalismul

• Teoriile politice sunt reflecţii sistematice asupra naturii şi scopurilor guvernământului, asupra situaţiilor
în care se impune schimbarea instituţiilor politice, a modului în care se poate face o asemenea schimbare
sau asupra relaţiilor individ-societate, stat-societate civilă, putere-legitimitate. Au rolul de a evalua,
explica şi-sau prevedea fenomenele politice. Printre cele mai cunoscute teorii politice se enumeră: teorii
ale contractului social, anarhismul, etatismul, liberalismul şi pluralismul.
• Doctrina(Marcel Prélot) comportă o judecată asupra faptelor şi este însoţită de proiecte de reformă în
desfăşurare;
• Economiştii Charles Gide şi Charles Rist, în Istoria doctrinelor economice, apreciază că o distincţie
fundamentală între teorie şi doctrină, este aceea că teoria se situează pe tărâmul cunoaşterii pozitive.
Pleacă de la consemnarea faptelor utilizând ipoteze care, verificate ulterior, devin legi. Ea se aplică
ansamblului faptelor nu numai constatate şi ordonate, dar şi explicate şi organizate. Ca şi teoria, doctrina
examinează fenomenele dar, ea le apreciază, acceptându-le sau refuzându-le, în funcţie de un ideal
imanent statului sau trancendenţei. Ele judecă faptele şi trasează căile de urmat pentru a asigura fericirea
cetăţenilor sau puterea statului. Astfel, ele presupun o funcţie normativă implicită întrucât ele oferă
alternative la ordinea politică şi socială, considerată perfectibilă sau înlocuibilă. De aceea, ele incumbă o
finalitate etică deoarece alternativele propuse de ele la ordinea socială existentă au ca fundal conştiinţa
superiorității proiectului lor societal.
1. Teorii, doctrine şi ideologii politice - analiza comparativă; studiu de caz-
liberalismul

• Ideologia
• Un rol aparte în înţelegerea conceptului <doctrină> îl joacă acela de <ideologie>. În doctrină,
factorul ideologic este cel care dinamizează şi potenţializează. Astfel, între cele două avem un
raport de tipul: formă-conţinut. Dacă forma(doctrina) realizează o unificare a diferite perspective:
politică, socială, economică sau juridică, oferind o alternativă posibilă la ordinea actuală,
conţinutul(ideologia) reprezintă substanţa reflecţiei politice propriu-zise.
• Deci, doctrina tinde să se universalizeze, iar forma(ideologia) tinde să se naţionalizeze, fiind
puternic determinată de stilul şi mentalitatea epocii aşa cum sunt particularizate, adaptate şi
interiorizate la nivelul vieţii unei naţiuni.
• De exemplu, din perspectiva studiului de caz pe care ni l-am propus, doctrina liberală are forme
multiple, determinate de contextele socio-politice şi culturale diferite. Una este doctrina liberală în
Anglia şi alta în spaţiul cultural francez. Tot astfel, deosebiri substanţiale găsim şi între liberalismul
din România sau cel din oricare altă ţară din Europa de Est, pentru că îşi pun amprenta natura
problemelor specifice, nivelul de dezvoltare sau aspiraţiile fiecărei naţiuni în parte.
 1. Teorii, doctrine şi ideologii politice - analiza comparativă; studiu de caz-
liberalismul

• Împreună, teoriile şi doctrinele unei multitudini de şcoli, se reunesc la nivelul unui curent filosofic
care se deosebește, aşadar, de o doctrină prin extinderea sa în spaţiu şi timp. Aria unui curent
filosofic este circumscrisă tematic, iar sistemul său de valori se sprijină pe un fond aperceptiv
general-uman.

• De exemplu, curentul liberal, cuprinde o multitudine de doctrine, de şcoli şi de teorii liberale din
epoci şi ţări diferite. “indiferent de apartenenţa politică, de poziţia de clasă, de aderenţa la un model
de dezvoltare sau altul, de gradul de specializare sau de pregătire profesională, autorii grupaţi în
curentul liberal au o notă comună: preocuparea pentru asigurarea libertăţii individuale în condiţiile
legii şi importanţa acestei probleme pentru modernizarea economică şi politică”.
 1. Teorii, doctrine şi ideologii politice - analiza comparativă; studiu de caz-
liberalismul

• Mihaela Miroiu, în volumul Ideologii politice actuale, precizează că ideologiile sunt în genere
apariţii moderne. Apariţia lor a necesitat asumarea şi exercitarea libertăţii de gândire, a
demnităţii şi creativităţii schimbărilor societăţii “în feluri neînchipuite de predecesorii lor care
au trăit generaţie după generaţie în societăţi închise, în moduri de viaţă repetitive. Schimbarea şi
progresul devin cuvinte de ordine ale lumii moderne”. Înţelegerea acestora este mai bine
desluşită dacă luam în calcul şi criticile aduse acestora: a celor care acceptă doar cunoaşterea
pozitivă, ştiinţifică drept validă; a celor care consideră că ideologiile sunt proiecte de inginerie
socială care devin experienţe nelegitime făcute pe oameni; şi nu în ultimul rând a celor care
consideră că, deşi ideologiile au avut un rol important, odată cu triumful democrațiilor liberale
şi mai ales cu încheierea Războiului Rece (prăbușirea comunismului) acestea au devenit inutile.
• In Dicţionarul Oxford, se menţionează că în calitate de ideologie politică, liberalismul este
criticat deopotrivă de stânga politică pentru că este ideologia pieţelor libere şi a polarizării
societăţii din punct de vedere al bunăstării, cât şi de dreapta politică pentru că este insuficient de
sensibil la valoarea instituţiilor şi obiceiurilor consacrate sau la nevoia de structuri care să
furnizeze matricea pentru libertăţile individuale.
BIBLIOGRAFIE ŞI WEBOGRAFIE

• 1. Răzvan Codrescu, Răzvan, Dreptatea d-lui Pleşu, În: Spiritul Dreptei, Bucureşti, Editura Anastasia, 1997
• 2. Flonta, Mircea Hans-Klaus Keul(ed.), Filosofia practică a lui Kant, Polirom, Iaşi, 2000, 2. 3. Iliescu, Adrian-Paul,
Introducere în politică. Liberalismul-între succese şi iluzii, Editura All, Bucureşti, 1998
• 4. Miroiu, Mihaela, (***), Ideologii politice actuale. Semnificaţii, evoluţii şi impact, Editura Polirom
• 5. Oxford, Dicţionar de filozofie, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1999, p. 228
•
• (1). http://www.politicaromaneasca.ro/doctrina_politica_liberala-199, accesat la 8 martie, ora 20
• (2).https://filosofiepolitica.files.wordpress.com/2008/03/nicolae-frigioiu-politologie-si-doctrine-politice.pdf ,
accesat la data de 9 martie, ora 22, p. 3
• (3). https://ro.scribd.com/doc/79011101/Ionel-Nicu-Sava-Doctrina-politica-liberala accesat la data de 10 martie,
ora 22
• (4). https://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/ISTORIA-GANDIRII-POLITICE52.php accesat la
8 martie, ora 20.30
• (5).https://dokumen.tips/documents/john-locke-al-doilea-tratat-despre-carmuire-nemira-1999.html?page=7
accesat la 10 martie, ora 21
 Întrebări,

Recomandări,

Sugestii,

Vă mulțumesc!