Doctrine si ideologii politice, aspecte definitorii, evolutii istorice

Ideologia politica se prezinta sub forma unui proiect intre cunoastere si actiune centrat pe interese si idealuri de grup, vizand cucerirea si exercitarea puterii, organizarea si conducerea societatii prin elaborarea si adiminstrarea politicilor publice. Cuvantul ideologie a aparut in secolul al XVIII- lea, fiind inventat de catre filosoful francez Antoine Desttut de Tracy. Acesta considera ca ideologia tebuie sa se ocupe cu studiul sistematic al originii si structurii ideilor. Pornind de la ideea lui John Locke, potrivit caruia mintea umana la nastere este ca tabula rasa sau ca o tablita goala, si ca prin experienta capatam cunostiinte si idei, Antoine Desttut de Tracy afirma ca putem descoperi cauzele si putem intelege de ce sunt oameni diferiti cu idei diferite.De vreme ce oamenii de diferite clase sociale, culturi si nationalitati au experiente formative in perioada lor timpurie de viata, experiente ce difera semnificativ in anumite privinte rezulta ca ei trebuie sa aiba si idei diferite. Desttut de Tracy a vrut sa foloseasca cunoasterea despre cauzele ideilor pentru a imbunatati si reforma societatea, considerand ca multe idei, printre care cele religioase, sunt false si gresite.Noua stiinta a ideologiei va indeparta aceste idei gresite, deci va face posibil ca oamenii sa invete care sunt ideile bune, ce vor conduce la o societate rationala si fericita. Biserica Catolica si nobilimea s-au simtit amenintate de ideologie, si astfel aceasta din urma a inceput sa primeasca conotatii negative, reprezentand ceva periculos si fals.Napoleon Bonaparte, odata un sustinator al ideologilor, si-a schimbat atitudinea la inceputul anilor 1800, cand a avut nevoie de sprijinul bisericii si al nobilimii (s-a autoproclamat Imparat al Frantei).Denuntand ideologia ca metafizica sinistra, el a declarat noua stiinta a fi nimic altceva decat o masca pentru planurile subversive ale oponentilor si criticilor sai. Karl Marx si Friederich Engels au definit termenul de ideologie drept o falsa constiinta. Acest termen se referea la un sistem de idei a carui functie era de a justifica si de a legitima conducerea societatii de catre clasa dominanta. Aceasta difera de la o societate la alta, insa va fi intotdeuna clasa ce controleaza fortele materiale, resursele

necesare productiei si reproductiei sociale.Clasa care detine forta materiala este cea care sustine si forta intelectuala.Conceptia lui Marx despre ideologie a fost gandita ca o arma in lupta de clasa.Marx credea ca modalitatile dominante de gandire despre relatiile sociale de la un capat la altul al istoriei nu erau altceva decat ideologii. Insa, potrivit lui propiile sale idei nu erau ideologice in acest fel, ci erau stiintifice. Ele au promovat interesele clasei exploatate si asuprite, dar acele interese erau interesele intregii umanitati. Karl Manheim a demonstrat ca folosirea de catre Marx a ideologiei ca arma impotriva clasei dominante poate fi intoarsa impotriva teoriei lui Marx insusi, deoarece se pune intrebarea daca nu este foarte probabil ca si ideile altor clase sociale sa se nasca din aspiratiile si interesele specifice acelor clase?Daca ar fi asa, atunci toate ideile despre societate pot fi trasate nu dupa un adevar obiectiv, ci dupa originile lor in relatiile sociale sau istorice.In lucrarea Ideology and utopia, Manheim apela la o sociologie a cunoasterii, ce facea o distinctie intre conceptiile totale si cele particulare ale ideologiei.Conceptia particulara o folosim cand spunem ca ideile si pozitiile unui grup rival sunt ideologice, pe cand conceptia totala se refera la modalitati de a gandi ale unei clase sau a unei societati intr-o anumita perioada de timp, de exemplu, societatea medievala, epoca moderana. Manheim a spus ca e posibil ca toate gandurile sociale sa fie ideologice, ducand intelesul ideologiei la a reprezenta un sistem de credinte despre lumea sociala si nu doar o pledoarie in favoarea clasei dominante. Ideile politice sunt elemente constitutive ale vietii politice. Termenul de doctrina desemneaza un ansamblu de notiuni si idei coerente, despre care se afirma ca sunt adevarate si prin care se pretinde a se furniza o orientare si o interpretare a actiunii.In timp ce doctrina poate fi elaborata de o persoana sau de catre un partid, ideologia este o opera colectiva. Plecand de la definitia ideologiei ca, un set coerent si comprehensive de idei care explica si evalueaza conditiile sociale, ajuta oamenii sa-si inteleaga locul in societate si ofera un program pentru actiune sociala si politica, Richard Dagger a sistematizat patru functii ale ideologiei: explicativa, evaluativa, orientativa, si programatica. Ideologia ofera o explicatie asupra cauzelor ce fac conditiile politice, sociale si economice sa fie asa cum sunt.Totodata, incearca sa raspunda la intrebari pentru o mai buna intelegere a lumii in care traim. Functia evaluativa a ideologiei se refera la gradul de bine sau de rau, utilitate sau nonutilitate, justificare sau nonjustificabilitate a unui eveniment, persoane politice sau process social-istoric. Ideologia ofera o orientare adeptilor sai, ajutandu-i sa-si afle pozitia si identitatea politica, sa afle locul caruia ii apartin, a modului in care relationeaza cu restul lumii.

Functia programatica a ideologiei stabileste un program general de actiune sociala si politica, spunand adeptilor sai ce sa faca si cum sa procedeze. Prin functiile indeplinite, ideologiile politice leaga cunoasterea si actiunea, definindu-se ca ideologii, adica proiecte socio-umane centrate pe anumite interse de grup. O ideologie nu este o religie, nici o filosofie politica, nici o stiinta.Cu toate ca exista complementaritati intre ideologie si religie, cele doua se deosebesc prin faptul ca religiile sunt preocupate de supranatural si divin, de mantuirea sufleteasca si pacea vesnica a spiritelor in plan extramundane, pe cand ideologii se plaseaza in plan mundane, fiind axate pe interesele materiale ale oamenilor. Cand ne referim la distinctia dintre filosofia politica si ideologia politica, trebuie subliniat faptul ca este o diferenta de nivel si de grad.In timp ce lucrarile de filosofie politica sunt mai profunde si cu argumente abstracte, ideologiile sunt mai accesibile, mai partizane si mai directe.Omul de stiinta se diferentiaza de ideolog prin faptul ca nu este implicat in praxis-ul politic, teoriile stiintifice fiind explicative si bazandu-se pe cunoasterea empirica si obiectiva. In orice ideologie vom regasi doua trasaturi importante: un set de credinte fundamentale despre natura umana (ideologia stabileste limitele a ceea ce se considera a fi posibil din punct de vedere politic), si o conceptie despre libertate (fiecare ideologie pretinde ca apara si amplifica libertatea).