Ideologii politice

Ovidiu Gherasim-Proca

1
• Explicarea tezelor principalelor ideologii politice şi situarea lor într-un context istorico-
politic particular

• Încurajarea reflecției referitor la diversitatea pozițiilor politice asumate ideologic și la

efectele lor concrete

• Stimularea capacităţii studenţilor de a identifica cu uşurinţă temele ideologice în

acțiunile politice și în discursul politic

• Dezvoltarea capacităţii de a analiza textele politice clasice şi discursul public

contemporan

2
 Obiectivele cursului

explorarea legăturii dintre doctrinele economice

și ideologiile politice

3
De ce este importantă cunoașterea aprofundată
a ideologiilor politice?
ideologie și ideologizare

- modalități de cunoaștere, comunicare și acțiune politică care influențează

comportamentul politic

- ideologiile determină procese de mobilizare politică

- crează grupuri coezive cu obiective politice comune

- generează interpretări distincte, uneori diametral opuse ale realității

politice

4
De ce este importantă cunoașterea aprofundată
a ideologiilor politice?
ideologie și ideologizare

a ideologiza (un subiect de dezbatere, anumite observații, anumite decizii

etc) vs. a politiza

5
De ce este importantă cunoașterea aprofundată
a ideologiilor politice?
ideologiile politice

- explică uneori competiția politică dintre partide sau aserțiunile lor

programatice

- poate explica uneori conflictul sau cooperarea în planul relațiilor

internaționale („Războiul Rece”)

- justifică acțiunile politice ale indivizilor sau ale grupurilor

6
 Ideologiile politice sunt constructe sociale
dinamice

• schimbarea socială produce schimbări semnificative în planul

valorilor, ideilor și planurilor politice

• nu există un standard inflexibil și universal care definește

ideologiile politice

• diversele curente politice se reconfigurează continuu și nu pot fi

ințelese fără cunoașterea genealogiei lor

7
 Conotații multiple
• sensul negativ, depreciativ, al cuvântului „ideologie”
(ideologizarea este dăunătoare)

• sensul pozitiv, apreciativ (ideologizarea este utilă și necesară,

absența ideologiei lipsește acțiunea politică de conținut și de
predictibilitate)

• sensul neutru (ideologia este un dat, un fenomen omniprezent,

un obiect al cunoașterii sau un mijloc de cunoaștere a realității
sociale)

8
 Ce este ideologia? Transformări sociale
și ideologii politice.
1.1. Originea și semantica termenului „ideologie”

1.2. Stânga și dreapta

1.3 Cunoașterea fenomenului ideologic: abordări teoretice și

empirice

1.4. Dinamica socială și ideologiile politice; „sfârșitul ideologiilor” se

amână... din nou

9
 1.1. Originea și semantica termenului
• „les Idéologues”
• Benjamin Constant, Mme de Staël,
Condorcet, Jean-Baptiste Say,
Cabanis

• Antoine Destutt de Tracy (1754-

1836)
• prima utilizare a termenului
«Mémoire sur la faculté de penser»
(1796)
• «Elements d'Ideologie» (1801-1815)

10
 Originea și semantica termenului
• pentru de Tracy ideologia este un proiect epistemologic în
strînsă legătură cu un proiect liberal radical de emancipare

• ideologie (eidos, logos) = știință a ideilor (în sens empirist)

• o nouă știință a societății (ideea unei stiinte sociale - la science

sociale)

• cunoscând originea și articulațiile facultăților psihologice

umane societatea poate fi îmbunătățită dramatic, mai ales
prin intermediul unei vaste reforme educaționale

11
 Originea și semantica termenului

• Napoleon Bonaparte a fost el însuși membru al Institut de

France, unde putea să-i întâlnească pe reprezentanții acestui
grup de intelectuali, și a fost considerat chiar parte a grupului
respectiv

• ulterior, tendințele sale autoritare și nevoia pragmatică de a se

distanța de secularismul militant al „ideologilor” l-au determinat
să le devină adversar

• critica radicalismului iluminist

12
« C’est à l’idéologie, à cette ténébreuse métaphysique qui, en
recherchant avec subtilité les causes premières, veut sur ces bases fonder
la législation des peuples, au lieu d’approprier les lois à la connaissance du
cœur humain et aux leçons de l’histoire, qu’il faut attribuer tous les malheurs
qu’a éprouvés notre belle France. Qui a proclamé le principe d’insurrection
comme un devoir? Qui a adulé le peuple en le proclamant à une
souveraineté qu’il était incapable d’exercer? Qui a détruit la sainteté et le
respect des lois, en les faisant dépendre, non des principes sacrés de la
justice, de la nature des choses et de la justice civile, mais seulement de la
volonté d’une assemblée composée d’hommes étrangers à la connaissance
des lois civiles, criminelles, administratives, politiques et militaires ?
Lorsqu’on est appelé à régénérer un Etat, ce sont des principes
constamment opposés qu’il faut suivre. »

Marie Joseph Paul Yves Roch Gilbert Du Motier marquis de Lafayette, Mémoires,
correspondance et manuscrits du général Lafayette, vol. 9-10, Bruxelles, 1839, p. 180

Marie Joseph, Paul Yves

13
 Sensul marxist al termenului

Karl Marx și Friedrich Engels

- ideologia ca „falsă conștiință”

- camera obscura (lat.), camera oscura (it.)

- instrument de dominație și manipulare

14
15
16
 Fr. Engels

<<(...) Într-un stat modern, dreptul nu numai că trebuie să

corespundă situaţiei economice generale, să fie expresia ei,
dar trebuie să fie şi o expresie consecventă, care să nu se
dezmintă pe sine însăşi prin contradicţii interne. Pentru
realizarea acestei condiţii se nesocoteşte din ce în ce mai
mult fidelitatea reflectării relaţiilor economice. Şi aceasta cu
atît mai mult cu cît se întîmplă mai rar ca un cod de legi să
fie expresia brutală, neatenuată şi nefalsificată a dominaţiei
unei clase. Însuşi acest lucru ar contrazice „noţiunea de
drept“.

17
(...) Astfel, mersul „dezvoltării dreptului“ constă, în mare parte,
numai în aceea că se încearcă mai întîi să se înlăture
contradicţiile care rezultă din traducerea directă a relaţiilor
economice în principii juridice şi să se stabilească un sistem
juridic armonios, iar apoi în aceea că influenţa şi constrîngerea
dezvoltării economice ulterioare fac mereu cîte o breşă în acest
sistem şi-l încurcă în noi contradicţii (pentru moment nu vorbesc
aici decît de dreptul civil).

18
Reflectarea relaţiilor economice ca principii juridice
răstoarnă de asemenea în mod necesar lucrurile cu capul în
jos: ea are loc fără ca cei în cauză să-şi dea seama de acest
proces; juristul îşi închipuie că operează cu teze apriorice,
pe cînd acestea nu sînt de fapt decît nişte reflectări
economice, aşa că totul e răsturnat cu capul în jos. Şi mi se
pare de la sine înţeles că această răsturnare, care, atîta timp
cît nu este descoperită, constituie ceea ce noi numim
concepţia ideologică, acţionează la rîndul ei asupra bazei
economice şi o poate modifica în cadrul anumitor limite. >>

Fr. Engels, „Engels către Conrad Schmidt la Berlin”, în K. Marx,

Fr. Engels, Opere alese în două volume, Vol. 2, Ed. Politică,
București, pp. 465-466.

19
<<Ideile clasei dominante sînt în fiecare epocă ideile
dominante, ceea ce înseamnă că clasa care reprezintă forţa
materială dominantă a societăţii este totodată şi forţa ei
spirituală dominantă. Clasa care dispune de mijloacele de
producţie materială dispune totodată şi de mijloacele de producţie
spirituală, aşa încît, datorită acestui fapt, îi sînt în general
subordonate totodată ideile acelora cărora le lipsesc mijloacele
de producţie spirituală. Ideile dominante nu sînt altceva decît
expresia ideală a relaţiilor materiale dominante sau, cu alte
cuvinte, relaţiile materiale dominante exprimate sub formă de
idei; ele sînt deci expresia relaţiilor care fac ca o anumită clasă să
fie dominantă şi, prin urmare, sînt ideile dominaţiei ei.

20
Indivizii care alcătuiesc clasa dominantă posedă, printre altele, şi
conştiinţă şi, prin urmare, gîndesc; întrucît ei domină ca clasă şi
determină întregul cuprins al epocii istorice respective, se
înţelege de la sine că ei fac acest lucru în toate domeniile prin
urmare et domină şi ca oameni care gîndesc, ca producători de
idei şi reglementează producţia şi repartiţia ideilor epocii lor, ceea
ce înseamnă că ideile lor sînt ideile dominante ale epocii. De
exemplu, într-o epocă şi într-o țară în care regalitatea,
aristocraţia şi brghezia îşi dispută puterea şi în care, prin
urmare, dominaţia este împărţită, se afirmă ca idee
dominantă teoria separaţiei puterilor, despre care se
vorbeşte ca despre o "lege eternă".>>

K. Marx, Fr. Engels, „Ideologia Germană”, Opere, vol. 3, Editura

Politică, București, 1958, p. 47-48

21
 Antonio Gramsci (1981-1937)

- ideologie, hegemonie

- aparate hegemonice (apparato

egemonico, apparato di
egemonia)

22
Tranziția de la sensul negativ la unul neutru
Louis Althusser (Idéologie et
appareils idéologiques d’État.
Notes pour une recherche,
1970)

- aparatele ideologice de stat -

ideologia ca mod de asigurare
a hegemoniei clasei dominate
se propagă prin instituții de Louis Pierre Althusser, 1918 - 1990

masă care implică controlul

exercitat de stat statului
(biserica, școala, armata)

23
Tranziția de la sensul negativ la unul neutru
V. I. Lenin (Ce-i de făcut?, 1902)

- socialismul însuși poate fi

considerat o ideologie

- există ideologii progresiste

(ideologia proletariatului) și
ideologii reacționare (ideologia V. I. Lenin, 1870-1924

burgheză)

24
Tranziția de la sensul negativ la unul neutru
Karl Mannheim (Ideologie și
utopie, 1929)
-sociologia cunoașterii
- sensul total (ideologia
iluministă, ideologia victoriană,
ideologia Evului Mediu
european, ideologia clasei de
mijloc etc)
- sensul particular (ideologia
Partidului Național Liberal,
1893-1947

ideologia socialistă, ideologia

ecologistă)
25
26
Ideologie vs. Ideologii politice

27
„ideologiile sunt ansambluri de concepte, valori și simboluri
care includ concepții despre natura umană și, astfel, indică
ce este posibil sau imposibil ca oamenii să împlinească”

Andrew Vincent

28
 Definiții

„constelații de credințe și expresii cu încărcătură

simbolică, prin care lumea este prezentată, interpretată și
evaluată într-un mod menit să modeleze, să mobilizeze,
să orienteze, să organizeze și să justifice anumite
modalități sau direcții de acțiune și să anatemizeze
altele”

Enciclopedia Blackwell a gândirii politice

29
 Definiții

T. Ball, R. Dagger - definirea operațională a ideologiei

prin intermediul funcțiilor sale
- de a explica (funcția explicativă)
- de a evalua (funcția evaluuativă)
- de a orienta (funcția orientativă)
- de a oferi un program (funcția programatică)

30
 Condițiile istorico-politice ale existenței
ideologiilor politice
• procesele de modernizare, efectele revoluțiilor moderne

• generalizarearea politicii de masă după revoluțiile din secolul al XVIII-lea

(mai ales ca urmare a Revoluției Franceze)

• comunicarea de masă - răspândirea la scară largă a mijloacelor de

distribuție în masă a informației (tipar, presa scrisă, telecomunicații)

• dezvoltarea indistriilor imaginarului colectiv (producția literară de masă,

cinematografie, radio, televiziune, internet)

31
 Idei politice vs. Ideologii politice

• idei de factură (liberală/socialistă etc) vs. ideologia

(liberală/socialistă etc)

• Ideologiile articulează idei politice preexistente,

transformându-le în intrumente de acțiune politică la
scară de masă

32
 Ideologii politice vs. doctrine politice

• expresii utilizate uneori ca sinonime

• doctrina (doceo, -ere)

33
 1.2. Stânga și dreapta

O diviziune contingentă (Revoluția Franceză, 1789)

- stânga - opozțiția față de dreptul de veto regal, de
partea diminuării puterii monarhice, progresism, în
favoarea unei schimbări politice și sociale substanțiale
(liberalism politic)
- dreapta - în favoarea dreptului de veto regal, pentru
păstrarea puterii puterii monarhice, împotriva schimbării
radicale (conservatorism politic)

34
 Modificări ale spectrului politic
Leon Baradat, Political ideologies : their origins and impact

Definirea spectrului ieologic în termenii schimbării politice:

35
 Modificări ale spectrului politic
Variații naționale

36
Criterii de clasificare suprapuse
Clasificării după criteriul apetitului pentru schimbarea
politică (progresism vs. conservatorism) i se adaugă
în cursul sec. 19 cea fondată pe rolul statului în
rezolvarea problemelor economice economice
(intervenționismul vs. nonintervenționism).

În sec. 20 devine importantă distincția între pozițiile

moderate și cele de la extremele spectrului politic
(extrema stângă vs. centru-stânga, extrema dreaptă
vs. centru-dreapta).

37
 Reprezentări ale pozițiilor ideologic
Andrew Heywood, Political ideologies. An introduction

Reprezentarea clasică a spectrului politic

38
39
intervenționism - nonintervenționism

conservatorism - progresism
40
Reprezentări ale pozițiilor ideologic
„Horeseshoe theory”

- induce ideea că centrul politic

are un statut special, conotat
pozitiv

- induce ideea că pe măsură ce

opiniile de stânga sau de dreapta
sunt mai radicale, diferențele
substanțiale dintre ele se
diminuează sau chiar dispar

41
 1.3 Cunoașterea fenomenului ideologic:
abordări teoretice și empirice

• teorie politică, filosofie politică

• politică comparată, analiza poiticilor publice

42
Ideologiile politice ca seturi de propuneri
de politică publică

- Teoria economică a democrației (Anthony Downs)

- Manifesto Research Group (MRG 1979-1989)

- Comparative Manifestos Project (CMP 1989-2009)

43
44
 Ideologiile politice ca

”imagini verbale ale «societăţii bune» şi ale principalelor

politici de utilizat pentru crearea acesteia”
(Anthony Downs)

45
- analiza de conținut a programelor politice

- scale de tip „expert”

46
Content analysis

47
48
49
50
51
52
Expert surveys

53
54
55