Liberalismul

Liberalismul
• Ideologie politică ce susține valori și principii
precum: libertatea individuală, proprietatea privată,
„piața liberă”, limitarea puterii guvernamentale,
separația puterilor în stat, egalitatea în fața legii

• 1812 - Liberales (Spania)

Liberalismul

• o filosofie politică și o concepție despre natura

guvernării

• o concepție economică

• o mentalitate, o înclinație culturală

Ascensiunea liberalismului este
rezultatul luptelor politice ce au
marcat epoca modernă

John Gray
John Gray, Liberalismul
• individualism

• egalitarism

• universalism

• meliorism
Două aspecte importante
Două aspecte importante care nu se confundă și nu
se suprapun întotdeauna:

- Liberalismul economic

- Liberalismul politic
Liberalismul economic
• libera circulație crează bunăstare economică
generalizată
• interesul individual este cel mai bun organizator al
economiei (ordinea spontană a pieței)
• intervenția deliberată a autorității în schimburile
libere de pe piață crează probleme economice mai
mari decât cele pe care intenționează să le
corecteze
• legile implacabile ale cererii și ofertei
• libertatea economică este o condiție pentru
libertatea politică
• dreptul inviolabil la proprietate este baza libertății
politice
Schimbarea ordinii morale
Bernard de Mandeville, The
Fable of The Bees: or, Private
Vices, Public Benefits, 1705
Adam Smith, metafora „mâinii
invizibile
“Nu de la bunăvoinţa măcelarului, berarului sau brutarului
aşteptăm noi să ne servită masa, ci de la grija cu care aceştia
îşi privesc interesele lor. Ne
adresăm nu omeniei, ci dragostei lor pentru propria persoană,
şi niciodată nu le
vorbim de nevoile noastre, ci de avantajele lor.“

(Adam Smith, An Inquiry into the Nature and Causes of the

Wealth of Nations, 1776)
• „Preferând să sprijine munca autohtonă, în locul celei din
străinătate, el (investitorul, n.n.) nu se gândeşte decât la
propria sa siguranţă; direcţionând această muncă de aşa
manieră încât produsul său să aibă cea mai mare valoare, el
se gândeşte doar la propriul său câştig – şi astfel, ca şi în alte
situaţii, el este condus de o mână invizibilă să promoveze un
scop care nu făcea nicicum parte din intenţiile sale. Iar
pentru societate nu este nici mai bine, nici mai rău că nu
face parte din intenţiile sale. Prin urmărirea propriului său
interes, el îl va promova adesea pe cel al societăţii, şi încă
mai eficient decât în cazul în care ar avea intenţia să-l
promoveze. N-am auzit niciodată ca cei care au pretins că-şi
dedică afacerile binelui public să fi contribuit prea mult la
acesta. E adevărat că nu e o înclinaţie obişnuită la
comercianţi, şi nu e nevoie să foloseşti prea multe cuvinte ca
să-i convingi să n-o facă”
Adam Smith, Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, ediție de
Tom Butler-Bowdon, Publica, București, 2011, p. 287
„Diferenţa dintre un om sau altul, în ceea ce priveşte
talentele naturale, este în realitate mai mică decât
ne-am putea imagina şi însăşi diferitele talente
naturale care par să facă diferenţa între oameni de
diferite profesii, odată ajunşi la maturitate, sunt, de
cele mai multe ori, nu atât cauza, cât efectul diviziunii
muncii. Diferenţa dintre caracterele cele mai
deosebite – de exemplu, dintre un filosof şi cel mai
banal samsar, pare să se tragă nu atât din natura lor,
cât din obiceiurile, tipicurile şi educaţia lor”

Adam Smith, Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă,

ediție de Tom Butler-Bowdon, Publica, București, 2011, pp.
88-89.
Liberalismul economic clasic
O critică a teoriilor • mercantilistă

• fiziocrată
Liberalismul economic clasic

•Teoria valorii-muncă

•Diviziunea socială a muncii

•Autoritatea publică trebuie sa compenseze

deficiențele pieței
 Dreptul de proprietate privată
„În toată puterea cuvântului, omul se naşte proprietar, deoarece el se naşte cu
nevoi a căror satisfacere este indispensabilă vieţii, cu organe şi facultăţi al
căror exerciţiu este indispensabil satisfacerii acestor nevoi. Facultăţile nu sunt
decât prelungirea persoanei; proprietatea nu este decât prelungirea facultăţilor.
A-l despărţi pe om de facultăţile sale înseamnă a-l face să moară; a-l despărţii
de produsul acestor facultăţi înseamnă tot a-l face să moară (...) Însuşirea de
lucruri este un fenomen natural, providenţial, esenţial vieţii, iar proprietatea nu
este decât însuşirea devenită drept în virtutea muncii.” (Frederic Bastiat)
Adrian Paul Iliescu, Emanuel Mihail Socaciu (coord.),
Fundamentele gândirii politice moderne, Polirom, 1999, p. 2
22-225
Ciclu istoric
două răspunsuri diferite la problema problemelor
sociale generate de revoluția industrială:
sec XIX
- liberalismul bunăstării sau liberalismul social (John Hobson,
Leonard Hobhouse - o mai mare responsabilitatee si
interventie a autorității publice)
- liberalismul neoclasic (Herbert Spencer, William Sumner - o
mai redusă intervenție, darvinism social)
sec XX
- liberalismul intervenționist de tip „new deal”, statul
bunăstării geneale, keynesianism
- neoliberalismul (idealizarea pieței libere, statul minimal)
Neoliberalismul
• Hayek, von Misses, Friedman

• fundamentalismul pieței libere

• reducerea la maximum sau privatizarea serviciilor

sociale

• ajustări structurale, deficite bugetare minime

Liberalismul politic
• Critica autorității monarhice si principiul limitării
puterii guvernamentale

• Drepturi fundamentale inalienabile

• Separația puterilor in stat

• Democrația liberală și principiul democratic

Liberalismul politic
• școala dreptului natural (Locke, Rousseau,
constituțiile republicane)
- contractul social
- drepturi universale inalienabile

• utilitarism (J. St. Mill, Jeremy Bentham)

- principiul utilității
- cea mai mare fericire pentru cel mai mare număr de
oameni
Liberalismul politic

John Stuart Mill

Liberalismul politic
• tensiunea elitism - democrație

• pericolul tiraniei majorității

• limitarea puterii - limitarea suveranității populare

Două tradiții politice

• britanică - empiristă, evoluționistă, anti-etatist

• continentală - raționalistă, progresistă, radicală

Utilizarea contemporană a
termenului „liberal” în Statele
Unite
• Liberali - „stînga politică” afiliată Partidului
Democrat (în realitate promotori ai unor politici
centriste), susținători ai reglementării publice și
reformelor sociale, militanți ai „affirmative action”
și principiilor diversității culturale, adepți ai
multiculturalismului, susținători ai drepturilor
populației de culoare și minorităților sexuale
Liberalismul redistributiv
John Rawls
1971, A Theory of Justice
1993, Political Liberalism

- justice as fairness
- „vălul ignoranței”,
poziția originară
Inegalitatea este acceptabilă doar
în anumite condiții determinate
A Theory of Justice John Rawls

•justice as fairness
- „vălul ignoranței”, poziția originară
- două reguli fundamentale:
1. orice persoană este îndreptățită să revendice o formulă proprie a
drepturilor și libertăților individuale de bază, atât timp cât ea nu
contravine drepturilor și libertăților celorlalți
2. inegalitățile economice sunt justificate atât timp cît toată lumea se
bucură în condiții echitabile de egalitatea de șanse și atât timp cît ele
conduc la bunăstarea celor mai puțin avantajați membrii ai societății
Libertarianismul
• „anarho-capitalism”

• este un curent politic american pro-capitalist, în

favoarea statului minimal, a nu se confunda cu
anarhismul

• Murray Rothbard, Ayn Rand, Robert Nozik

• Libertarian Party (1971, SUA)

Robert Nozick, Anarhie, stat și
utopie (1974)
• premise lockeene

• statul minimal
• firmele de protecție și
pază
• impozitul ca „muncă
forțată”