IDEOLOGIA

CRESTIN-DEMOCRATA
 Agenda
1. Definitia
2. Evolutie-Istoric si ideologie
3. Ideologia
4. Principiile
5. Comparatii cu alte ideologii
6. Profil politic in tabloul european
7. Politici crestin democrate/ exemple
 DEFINITIE
Crestini=cei care il urmeaza pe Hristos, cei ce
pazesc invataturile si poruncile lui
Democratie= guvernare a oamenilor exercitata
direct sau prin alegeri reprezentative

Crestin=Christos in lume
,,demos”=oameni

Crestin-democratie= forma de organizare bazata

pe valorile si principiile crestine
Crestin-Democratia
Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile
propovaduite de catolicismul politic. Partidele crestin-democrate au aparut
ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului.

Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea Razboi
mondial, incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism, dintre
individualism si colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente
de aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea.

Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism,

putandu-se semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat
fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie.
 Crestin democratia este ansamblul doctrinei, organizarii si
actiunii catolice in domeniul problemelor sociale populare
Ea recunoaste ca problema social populara nu se rezuma la
justitie nici la caritate dar ca trebuie sa stabileasca o armonie
intre ele evitand excesele de individualism anarhist la fel ca si
cele comuniste sau socialiste.
Crestin-Democratia este :

• ►conservativa cand e vorba de cultura, traditie, moralitate

publica
• ►cu elemente de stanga atunci cand vorbim de constiinta
sociala. Accent pe inlaturarea saraciei, walfare state(un gunvern
care isi asuma responsabilitatea pentru bunastarea cetatenilor
prin programe in sistemul de sanatate , locuinte , pensii si ajutor
pentru someri), restrangerea fortelor pietei.
• ►cu elemente liberale cand este vorba de drepturile omului
 IDEOLOGIA
Crestin Democratia este definita prin:
- Personalism si nu individualism
Omul privit ca persoana nu ca individ. El
este un subiect al actiunii politice si
economice si nu obiect. El este
responsabil fata de lumea in care traieste.

- Pluralism si nu colectivism:
Societatea este formata din diverse grupuri fiecare
avand rolul lui si propriile sale atributii care pot fi
indeplinite fara interventia statului.Acesta asigura
echilibrul social menit sa asigure pluralismul prin
sustinerea organizarii societatii in formele sale
diferite(PPE- subsidiaritate- deciziile politice nu
trebuie luate la un nivel mai înalt decît este
nevoie)
- conservatorisnm si nu traditie:
Crestin Democratia este deschisa spre
stiinta si spre evolutie intelectuala.
 PRINCIPII
1. Libertatea =responsabilitate si autonomie nu independenta iresponsabila

2. Egalitatea fundamentala in fata legii = toate persoanele sunt considerate egale in

fata legii avand la baza demnitatea cu care au fost inzestrate de catre
Dumnezeu.

3. Solidaritatea = omul este dependent de cei din jur si de aceea trebuie sa

contribuie in dezvoltarea comunitatii, la progresul si binefacerea celor din jur

4. Justitia = conditiile necesare omului si comunitatii pentru a-si exercita drepturile

(depinzand de natura lor si de obiective) trebuie sa fie garantate

5. Statul de drept = dimensiune a justitiei care asigura respectarea legii

6. Subsidiaritatea= viziunea asupra societatii conform careia puterea este exercitata

la nivelul care are competentele cele mai potrivite pentru a rezolva problema
7. Sustenabilitatea = respect fata de creatie si responsabilitatea fata de generatiile
viitoare
 Politici Crestin Democrate – exemple

►Reducerea indatoririi statului/responsabilitatea fata de generatiile viitoare

►Descentralizarea deciziilor privind educatia sau siguranta

►Abolirea pedepsei cu moartea

►Subventionarea educatiei

►Imbunatatirea salariilor in sanatate

►Economie sociala de piata, marile corporatii au o responsabilitate sociala

 Doctrine
• Clivajul stanga-dreaptaAcest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a
adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii Constiuante a Frantei, in anul 1789. In
ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii conservarii prerogativelor
regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au
asezat in stanga.
Stanga
Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al
modernizare, la progres. Deci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta
ordinea sociala existenta la acea data, luptandu-se pentru schimbare. Adeptii ei se
inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke, Montesquieu,
Rousseau), conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in
care traieste nu ii este favorabil.
Zona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul, de partide din familia
socialista, aparute catre sfarsitul secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent
stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate.
Dreapta
Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului, facand apel la traditie, ordine,
morala. Spre deosebire de viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai
pesimista asupra naturii umane si, fara sa considere ca omul este neaparat rau,
pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie
permanenta.
Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta,
familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei.
 Liberalismul
Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta
covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut.
Liberalismul este centrat pe individ si:

• are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii

statului;

• se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza

relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statului;

• privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce

permit existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala;
Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie
limitata in baza unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca "menirea
legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau
verosimilitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale
bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean".
Conservatorismul
Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca
reactie la liberalism.
Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui
Falkland: "Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic, este necesar sa
nu schimbi nimic".
Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile
crezului conservator sunt:
a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul
societatii civile;
b. societatea este produsul natural,organic al evolutiei istorice treptate;
institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute;
c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata,
experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia;
d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din
indatoririle lor;
e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale;
f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este
complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri;
Social-Democratia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si
chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale
acestuia.

Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate

libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a
avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost
determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial.

Un moment important pentru familia socialista europeana l-a constituit

primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi
mondial, care a avut loc la Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul
acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism.
 COMPARATIE CU ALTE IDEOLOGII

DIFERENTE ASEMANARI

SOCIALISM - sustine economia sociala de piata - accent pe solidaritate

- omul e responsabil nu statul sociala
- oamenii nu sunt egali ci au - urmareste atenuarea
aceeasi demnitate efectelor economiei de
piata

LIBERALISM - se opune secularismului(separare - accent pe drepturile

biserica stat) omului si libera
- subliniaza ca individual este initiativa
parte a comunitatii

CONSERVATORISM - deschidere spre schimbare a - accent pe valorile

structurii societatii si evolutiei morale
tehnologiei precum casatoria,
- nu sustine status quo-ul divortul, avortul,
social(mentinerea situatiei eutanasia
existente)
 Partidul Popular European
• Filosofia P.P.E. are la baza o politica care impleteste integrarea
europeana si interese regionale si nationale. Scopul actiunii politice
este o Europa comunitara, democratica, transparenta si capabila a
lua decizii. In contextul discutiilor asupra viitorului Uniunii Europene
P.P.E nu doreste un super-stat, ci mai degraba o diviziune a
responsabilitatilor si obligatiilor intre Uniune, statele membre si
institutiile regionale si municipale.
Componenta anti-socialista a programului este importanta.
• Dintre elementele de structura ale programului ne retin atentia
reforma institutionala a Uniunii Europene, implementarea cetateniei,
elaborarea Constitutiei europene care sa delimiteze atributiile si
competentele institutiilor europene, sa reconfirme drepturile
prevazute in documente.
• Finantarea Uniunii ar trebui sa se faca pe principiile solidaritatii,
autonomiei, anualitatii si unicitatii.
Reforma in domeniul comunitar ar trebui sa cuprinda si reforma
politicii comune in domeniul agricol.
Reforma modelului social european ar trebui, la randul ei, sa
cuprinda lupta impotriva saraciei, excluziunii sociale, egalitatea intre
femei si barbati, folosirea standardului social minim, infiintarea de
fundatii care sa promoveze educatia si trainingul.

Reforma pietei muncii trebuie sa promoveze mobilitatii pe piata,

deschiderea spre noi tehnologii, educatie profesionala de viitor.
Un capitol important il constituie provocarea la adresa
infractionalitatii. Acesta are in vedere masuri pentru contracarea
flagelului: cooperarea juridica, dezvoltarea EUROPOL, schimb de
persoane si training, statistici infractionale comparative, cooperarea
intre statele U.E. si non U.E., cooperare in lupta impotriva
terorismului, a spalarii banilor negrii, a traficului de carne vie etc.
 Politici crestin-democrate Model de lucru

1. Definirea problemei – o definire clara

2. Diagnoza – care este problema? Cine este cel care are
problema? Care este cauza? Evolutie.
3. Incadrarea in valoirile crestin-democrate
4. Solutia SMART: Specifica, Masurabila, Actionabila
(fezabila), Realistica, definita in Timp
5. Comunicarea masurii