Liberalismul

Liberalismul este o doctrina politica si economica care proclama principiul libertatii politice si economice a indivizilor si se opune colectivismului, socialismului, etatismului si, in general, tuturor ideilor politice care pun interesele societatii, statului sau natiunii inaintea individului. Individul si libertatile sale constituie elementul central al intregii doctrine liberale. ntr-un sens strict, liberalismul, numit "clasic", este un curent filosofic nascut in Europa secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, care pleaca de la ideea ca fiecare fiinta umana are, prin nastere, drepturi naturale pe care nici o putere nu le poate impieta si anume: dreptul la viata, la libertate si la proprietate. a urmare, liberalii vor sa limiteze prerogativele statului si ale altor forme de putere, oricare ar fi forma si modul lor de manifestare. n sens larg, liberalismul proslaveste construirea unei societati caracterizate prin: libertatea de gandire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul sc!imb de idei, economia de piata pe baza initiativei private si un sistem transparent de guvernare, in care drepturile minoritatilor sunt garantate. E"ista mai multe curente de gandire liberala care se diferentiaza intr-un mod mai precis prin fundamentele lor filosofice, prin limitele asignate statului si prin domeniul asupra caruia ele aplica principiul libertatii. Liberalism politic este doctrina care vizeaza reducerea puterilor #tatului la protectia drepturilor si libertatilor individuale, opunandu-se ideii de "#tat providential". Indivizii sunt liberi sa isi urmareasca propriile interese atat timp cat nu afecteaza drepturile si libertatile celorlalti. Liberalism economic este doctrina care proclama libera concurenta pe piata, neinterventia #tatului in economie si are ca principiu fundamental proprietatea individuala. oncepte fundamentale Valorile liberale fundamentale sunt libertatea individuala, creativitatea individuala, responsabilitatea si independenta personala, respectul drepturilor indivizilor, egalitatea in fata legii. Liberalismul este definit prin $ concepte de baza: - libertatea individuala - proprietatea privata - responsabilitatea individuala - egalitatea in fata legii %. Libertatea individuala este definita ca fiind dreptul de a actiona fara nici o constrangere impusa din e"terior, cu conditia sa nu afecteze drepturile si libertatile legitime ale celorlalti indivizi. &. 'roprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activitatilor sale, de bunurile care-i apartin. 'roprietatea include dreptul la viata si cel de a dispune de propriul corp. (reptul individului la securitate si rezistenta la opresiune deriva din acestea. ). 'rincipiul responsabilitatii individuale proclama individul ca singur raspunzator pentru actiunile sale proprii. $. Egalitatea in fata legii deriva din principiul responsabilitatii individuale: fiecare individ raspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, se", nationalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale. Liberalismul mai este prezent pe scena europeana in mare parte datorita liberalilor germani si a celor britanici. In restul tarilor europene partidele liberale se afla departe de guvernare si au putine perspective de a a*unge la putere. In +ermania, liberalii, parteneri traditionali de guvernare ai ,niunii restin (emocrate, au ratat intrarea la guvernare din cauza unei coalitii de uniune nationala conservatori-socialisti. In -area .ritanie, liberalii au *ucat un rol politic important inaintea primului razboi mondial.

(upa cel de-al doilea razboi mondial, influenta liberalismului in -area .ritanie a fost subminata de avantul social-democratilor laburisti care au preluat locul de partid progresist in fata alegatorilor. In prezent, liberal-democratii britanici ocupa locul al treilea in 'arlamentul de la Londra, avand /& de deputati, insa se confrunta cu o criza la nivelul conducerii. 'ana la inceputul acestui an, liberal-democratii britanici au fost condusi de !arles 0enned1, care a recunoscut in ianuarie &22/ ca are mari probleme legate de alcool si s-a retras de la conducerea partidului. In prezent, liberalii britanici isi cauta o formula de succes politic sub conducerea interimara a lui -enzies ampbell. 3ici in +ermania liberalii nu constituie un partid puternic. In ciuda unei indelungate traditii, liberalii germani s-au situat in permanenta in *urul unui prag electoral de %2-%45 - neavand acces la guvernare decat in cadrul unor coalitii, fie impreuna cu social-democratii, fie impreuna cu crestin-democratii. In urma alegerilor din septembrie &224, liberalii germani au obtinut 6,75 din voturile electoratului si /% de locuri in 'arlamentul german, fiind al treilea partid. Insa nu au reusit sa a*unga la guvernare in coalitie cu crestin-democratii deoarece acestia au preferat o coalitie de uniune nationala impreuna cu social democratii. Liberalii ocupa un acelasi loc trei si in 'arlamentul European, la fel, in urma crestin-democratilor si a social-democratilor - avand in prezent 62 de euro-deputati. 'artidele liberale sunt reunite in Internationala liberala, cu sediul la Londra, infiintata in anul %6$8. Ideologia liberala se bazeaza pe e"istenta unei piete libere si pe o interventie minima a statului in economie - cel putin teoretic. Conservatorii si crestin-socialii urentul dominant in prezent in 'arlamentul European este cel al crestin democratilor, reuniti in 'artidul 'opular European - unde sunt reprezentate partide conservatoare si partide crestinsociale din tarile europene. 'opularii europeni domina legislativul ,niunii Europene, avand &/$ de euro-deputati, impunandu-si vointa politica cu a*utorul liberal-democratilor, aflati pe locul al treilea. restin-democratia este un curent politic specific occidentului Europei, nascut in secolul al XIX-lea in urma enciclicii papale 9erum 3ovarum a 'apei Leon al XIII-lea, prin care Vaticanul a recunoscut suferintele muncitorimii si a initiat o miscare politica impotriva miscarilor socialiste si sindicaliste. restin-socialii constituie o ramura a crestin-democratilor, specifica landului german .avaria - de altfel singurul loc in care doctrina crestin sociala are un succes constant. In ultimii ani crestin democratii europeni s-au indreptat catre o politica a liberalismului economic, solicitand de multe ori in locul liberalilor o mai mica influenta a statului in economie. In ultima vreme, din directia crestin-socialistilor germani :;!omas #ilber!orn, -ar<us =erber> au venit cele mai aspre critici referitoare la aderarea 9omaniei la ,niunea Europeana. restin-democratii constituie partide puternice in #pania si 'ortugalia, insa ultimele alegeri din aceste tari i-au indepartat de la putere - confirmand astfel tendinta generala la nivel european ca alegatorii sa trimita la guvernare un alt partid decat cel pe care il voteaza in structurile ,niunii Europene.

Doctrine politice
liva*ul stanga-dreapta ?cest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie ma*ora in cadrul ?dunarii onstiuante a =rantei, in anul %876. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii conservarii prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta 'resedintelui ?dunarii, in timp ce adversarii lor s-au asezat in stanga. Stanga ?stfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al

modernizare, la progres. (eci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta ordinea sociala e"istenta la acea data, luptandu-se pentru sc!imbare. ?deptii ei se inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe :Loc<e, -ontes@uieu, 9ousseau>, conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in care traieste nu ii este favorabil. Aona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul, de partide din familia socialista, aparute catre sfarsitul secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate. Dreapta ?deptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-@uo-ului, facand apel la traditie, ordine, morala. #pre deosebire de viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai pesimista asupra naturii umane si, fara sa considere ca omul este neaparat rau, pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o prime*die permanenta. Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta, familie, iar liberalismul este considerat principalul e"ponent al dreptei. Liberalismul (octrina liberala are cea mai indelugata istorie, e"ercitand o influenta covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut. Liberalismul este centrat pe individ si: - are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii statuluiB - se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statuluiB - privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce permit e"istenta unei societati capabile sa asigure libertatea individualaB (in punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar stabilite. Co!n Loc<e considera ca "menirea legilor este aceea de a veg!ea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean". Conservatorismul Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca reactie la liberalism. Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui =al<land: "?tunci cand nu este necesar sa sc!imbi nimic, este necesar sa nu sc!imbi nimic". 'entru Edmund .ur<e, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile credo-ului conservator sunt: a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civileB b. societatea este produsul natural,organic al evoultiei istorice treptateB institutiile e"istente intruc!ipeaza intelepciunea generatiilor trecuteB c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotieB prudenta, *udecata, e"perienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractiaB d. comunitatea este mai presus de individB drepturile oamenilor deriva din indatoririle lorB e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile socialeB f. e"ceptand sensul moral,oamenii sunt inegaliB organizarea sociala este comple"a si presupune e"istenta diferitelor clase si grupuriB Social-Democratia onceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si c!iar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia. Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire ec!itabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. ?scensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial.

,n moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei #ocialiste de dupa cel de-al doilea 9azboi mondial, care a avut loc la =ran<furt pe -ain. (ecalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de mar"ism. Crestin-Democratia Driginile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic. 'artidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului. (emocratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea 9azboi mondial, incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente de aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea. restin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism, putandu-se semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie. Obiectul studiului doctrinelor politice contemporane In domeniul EtiinFelor politicii, doctrinele politice s-au constituit ca disciplinG distinctG relativ recent. (e altfel, HnsuEi statutul EtiinFelor politice s-a determinat abia Hn a doua *umGtate a secolului al XlX-lea, Hn conte"tul unor ample dezbateri privitoare la specificul investigaFiilor asupra condiFiei umane Hn raport cu cele asupra naturii% . (octrine politice grup de discipline politologice ar corespunde construcFiilor teoretice de "rang mediu" HntrucIt, pornind de la un anumit dat empiric tind sG se ridice la nivelul unor generalizGri cu grad de valabilitate limitat. ?stfel, se constitue discipline politico-*uridice cum sunt: dreptul constituFional Ei administrativ, studiul relaFiilor internaFionale, al culturilor politice, comparatismul politic, sociologiJ, politicii, etc. Hntrebarea ce se naEte priveEte locul studiului doctrinelor politice Hntre disciplinele politologice, specificul doctrinologiei politice atIt Hn raport cu onticul politic cIt Ei cu miEcarea internG a doctrinelor politice :unele faFG de altele sau HnGuntrul fiecGreia>. E"egeza doctrinelor politice este obligatG sG se constitue pe mai multe planuri care se HntrepGtrund, pentru a putea e"prima cIt mai adecvat: - specificul vieFii politice dintr-o FarG sau din mai multe FGri, Hntr-o anumitG con*uncturG istoricG, generator al unei anumite doctrine sau al unui anumit dinamism doctrinar :conflicte tipice Hntre doctrine, ac!iziFii teoretice Hn raport cu practica politicG, sc!imbGri de idei Ei teze Hntre doctrine>B - conte"tul cultural al manifestGrilor doctrinare, tradiFia constituitG Hn legGturG cu anumite valori Ei idealuri politice, specifice unei comunitGFi umane, faFG de care nu este posibilG HnFelegerea continuitGFii doctrinelor politice precum Ei a capacitGFii lor de a dialoga cu alte e"perienFe duKHrinaleB %. - gradul de e"presivitate al doctrinelor politice Hn raport cu identitatea istorico-culturalG Ei politicG a unei comunitGFiB &. - influenFa doctrinelor politice asupra vieFii politice reale, anduranFa acestei influenFe precum Ei profunzimea ei, e"primatG de natura transformGrilor care se realizeazG conEtient, de cGtre agenFii politici care o HmpGrtGEesc. #tudiul doctrinelor politice :numit de ?. arpinsc!i doctrinologie politicG> se va structura deci pe mai multe planuri: ontologic, epistemic, a"iologic, pra"iologic, fiecare (octrine politice construcFiile de filosofic politicGB - ideea cG Hn viaFa politicG realG faptele politice sunt caracterizate de un amestec, Hn cele mai felurite proporFii, Hntre obiectiv Ei subiectiv, Hntre individual Ei colectiv, Hntre momentele afectiv, cognitiv, volitiv Ei a"iologic ce caracterizeazG personalitatea individualG Ei colectivG. a urmare, orice abordare a onticului politic este legatG de o anumitG HnFelegere a naturii umane, a esenFei omului, deci de o anumitG circumscriere a politicii Hn cadre mai largi, de ordin cultural.