Criza georgiana

7 august: Osetia de Sud (republica autoproclamata separatista si

nerecunoscuta de comunitatea internationala) anunta ca a fost tinta unor
tiruri de arma lansate de pe teritoriul georgian. Mai multe sate osetine si
capitala regiunii separatiste, Tinvali, devin tintele armamentului georgian.
8 august: Georgia lanseaza o ofensiva militara mpotriva regiunii separatiste
Osetia de Sud, dupa ce se inregistrasera mai multe ciocniri intre fortele
georgiene si cele separatiste. Premierul georgian, Lado Gurghenidze,
anunta ca tara sa va continua operatiunile militare n Osetia de Sud pna
cnd se va ajunge la o "pace durabila". Aflat la Beijing, premierul rus
Vladimir Putin avertizeaza ca actiunile "agresive" ale Georgiei n republica
separatista Osetia de Sud vor determina un "raspuns" din partea Rusiei. El
precizeaza ca actiunile fortelor georgiene au produs numeroase victime
"printre care si militari rusi din trupele de mentinere a pacii". Presedintele
parlamentului rus, Boris Grizlov, declara ca Rusia si va proteja
"compatriotii" din Osetia de Sud: "Rusia nu se va abtine de la o operatiune
de amploare si de la masurile necesare pentru protejarea compatriotilor
nostri n regiune si garantarea sigurantei granitelor sale sudice, n urma
deteriorarii situatiei din Osetia de Sud".
La jumatatea zilei, autoritatile georgiene anunta preluarea controlului
asupra orasului Tinvali, capitala Osetiei de Sud. La scurt timp, Ministerul
Apararii de la Moscova anunta suplimentarea trupelor sale din regiune.
Intr-un interviu acordat CNN, presedintele georgian Mihail Saakasvili acuza
Rusia ca "desfasoara un razboi impotriva noastra pe propriul nostru
teritoriu si suntem intr-o situatie de autoaparare impotriva unui vecin mare
si puternic". Acesta a comparat actiunile Rusiei cu invadarea Afganistanului
de catre trupele sovietice in 1977 si invadarea Cehoslovaciei in 1968 de ca-
tre trupele Pactului de la Varsovia. Ministerul georgian de Interne anunta ca
fortele ruse, trimise in ajutorul separatistilor, folosesc tancuri si avioane im-
potriva militarilor georgieni din capitala osetina.
9 august: Presedintele rus, Dmitri Medvedev, declara ca actiunile trupelor
ruse din Osetia de Sud reprezinta "o operatiune de pace" menita sa ii
protejeze pe civili. Anterior, surse osetine anuntasera ca numarul victimelor
a ajuns la 1.400 de persoane ucise in zona capitalei osetine. Medvedev
declara ca "fortele noastre de mentinere a pacii si unitatile suplimentare
desfasoara n prezent o operatiune pentru a forta partea georgiana sa
accepte pacea..."
Ministerul Georgian de Externe anunta ca aviatia rusa a distrus complet
portul Poti, de la Marea Neagra, obiectiv-cheie pentru transportul de
resurse energetice din Marea Caspica.
Mihail Saakasvili declara ca se afla "ntr-o stare totala de agresiune
militara" si decreteaza Legea martiala. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Ro-
gozin, spune ca "ceea ce se intampla in Osetia de Sud nu poate fi numit
decat epurare etnica si genocid". Sintagma de genocid este folosita si de
premierul rus, Vladimir Putin, pentru a descrie actiunile georgiene din
Osetia de Sud.
10 august: Oficiali georgieni anunta retragerea fortelor georgiene din
regiunea separatista Osetia de Sud, cu intentia de a inceta orice confruntare
militara, si acuza Moscova ca pregateste o noua "agresiune" in zona
Abhaziei. Autoritatile din Abhazia, regiune separatista din , decid decretarea
"starii de razboi" ntr-o parte a teritoriului sau, deschizand un al doilea
front.
Presedintele Saakasvili cere NATO si ONU sa "opreasca agresiunea rusa".
Rusia impune Georgiei blocada maritima pe Marea Neagra, pentru a
impiedica trimiterea de arme in zonele de conflict.
11 august: Autoritatile georgiene anunta ca artileria si aviatia rusa au
bombardat masiv orasul Gori si sunt indicii ca se pregateste un asalt
terestru asupra orasului (inclusiv cu tancuri rusesti). Surse de la Tbilisi anun-
ta ca teritoriul Georgiei este survolat de 50 de avioane rusesti.

Reactii

Statele Unite
Reprezentanti oficiali ai Casei Albe au declarat smbata, 9 august, ca
atacurile comise de Rusia asupra Georgiei, n afara zonei de conflict din
Osetia de Sud, reprezinta o "intensificare periculoasa" a crizei si au cerut
Moscovei sa nceteze imediat bombardamentele: "Presedintele Bush
considera ca raspunsul Rusiei a fost unul disproportionat. Suntem foarte
ingrijorati pentru securitatea populatiei civile, in special cea din interiorul
Georgiei. Respectam integritatea teritoriala a Georgiei si ne asteptam ca
Rusia sa faca la fel". De asemenea, SUA au cerut "o incetare imediata a fo-
cului. Cerem ca ambele parti sa se intoarca la statu-quo-ul de dinainte de 6
august. Cerem de urgenta rusilor sa isi opreasca atacurile... regretam actiu-
nile periculoase si disproportionate intreprinse de fortele ruse si am fi in
mod special ingrijorati daca aceste atacuri ar continua acum cand
georgienii se retrag. De asemenea, am fi extrem de ingrijorati daca exista o
actiune terestra in teritoriul georgian, adica in zone din afara Abhaziei si
Osetiei". Pe 11 august vicepresedintele SUA, Dick Cheney, a declarat ca
"agresiunea rusa nu trebuie sa ramna fara raspuns, iar continuarea
acesteia va avea consecinte serioase pentru relatiile Rusiei cu Statele Unite,
dar si cu comunitatea internationala".

Uniunea Europeana
Sambata, 9 august, Uniunea Europeana a cerut Rusiei, prin vocea
presedintiei franceze, sa respecte suveranitatea Georgiei. Franta a anuntat
trimiterea n regiune a sefului diplomatiei franceze, Bernard Kouchner, si a
propus un plan n trei puncte: o ncetare imediata a ostilitatilor, respectarea
deplina a suveranitatii si integritatii teritoriale a Georgiei si restabilirea
statu-quo-ului.
Intr-un interviu acordat cotidianului Le Parisien, pe 10 august, Bernard
Kouchner a declarat ca "ne confruntam cu o escaladare inacceptabila a
violentelor la portile Europei care aminteste ca mult prea multe conflicte
recente au devastat continentul nostru, n special Balcanii". Kouchner a mai
declarat ca, desi Rusia "trece fara ndoiala printr-o stare de izolare, chiar
ncercuire, tinnd cont de transformarile suferite n mediul sau
apropiat", totusi, "acesta nu este un motiv (...) pentru ca Rusia sa nu
respecte independenta vecinilor sai".

CSAT s-a reunit sambata, 9 august, in sedinta de urgenta pentru a discuta
pozitia oficiala a Romaniei fata de evenimentele din Osetia de Sud. In
comunicatul prezidential dat publicitatii se mentioneaza ca "reafirma
necesitatea respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Georgiei.
Romnia face un apel la toate partile, sa dea dovada de responsabilitate si
sa nceteze imediat ostilitatile, n vederea crearii de conditii pentru
negocieri care sa garanteze pacea si stabilitatea n regiune".

Suedia
Sambata, 9 august, ministrul de Externe al Suediei, Carl Bildt, a declarat: "Nu
am acceptat interventia militara a Serbiei lui Milosevi in celelalte state ale
fostei Iugoslavii sub pretextul protejarii celor care detineau pasapoarte
sarbe. Avem motive sa ne amintim in ce mod Hitler a folosit aceasta
doctrina in urma cu mai mult de o jumatate de secol pentru a submina si a
ataca parti importante ale Europei Centrale".

Declaratia comuna a presedintilor Estoniei, Letoniei, Lituaniei si Poloniei
asupra situatiei din (9 august 2008)

Noi, liderii fostelor natiuni captive din Estul Europei, actuale state membre
ale UE si NATO, suntem extrem de ingrijorati fata de actiunile
Federatiei Ruse impotriva Georgiei. Condamnam cu tarie actiunile fortelor
militare rusesti impotriva statului suveran si independent .
Date fiind actiunile militare unilaterale ale fortelor militare ale Rusiei, vom
folosi toate mijloacele pe care le avem la dispozitie, ca sefi de stat, pentru a
ne asigura ca agresiunea impotriva unui mic stat din Europa nu va trece
neobservata sau semnalata doar prin declaratii inutile si care pun egalitate
intre victime si agresori. In consecinta, intentionam sa cerem guvernelor
noastre sa ia urmatoarele pozitii si sa ridice urmatoarele probleme in ca-
drul UE si al NATO:
- actualele autoritati de la Moscova mai pot fi considerate drept parteneri
strategici ai UE?
- familia democratiilor europene mai poate sa continue un dialog cu
o tara care foloseste armament greu impotriva unei tari independente?
- este inutil sa continuam sa sustinem un program de facilitare a obtinerii
vizelor pentru un stat care nu indeplineste nici macar standardele minime
europene prevazute... si care abuzeaza de privilegiul acordat de UE prin
argumentul ca interventia in Osetia de Sud s-a facut in numele "protejarii
drepturilor cetatenilor rusi".
- actiunile Federatiei Ruse in Georgia ar trebui sa influenteze negocierile cu
Federatia Rusa, inclusiv negocierile privind un nou Acord de Parteneriat si
Cooperare.
Subliniem falimentul evident al asa-numitelor "operatiuni de mentinere a
pacii" ale trupelor rusesti in imediata sa vecinatate. Federatia Rusa a depasit
"linia rosie" prin mentinerea pacii si a stabilitatii in zone de conflict si prin
protejarea cetatenilor rusi in afara propriilor granite. UE si NATO trebuie sa
preia initiativa si sa se opuna extinderii politicii imperialiste si revizioniste in
Estul Europei. Noi trupe de mentinere a pacii trebuie create pe fondul
ineficientei actualului format. Regretam faptul ca neacordarea MAP-ului
(Membership Action Plan) pentru Georgia a fost interpretata ca o unda
verde pentru declansarea agresiunii in regiune. Credem ca UE si NATO, ca
organizatii cheie pentru stabilitatea si securitatea europeana si
transatlantica, ar trebui sa joace un rol cheie in securizarea libertatii,
securitatii si prosperitatii, nu doar pentru statele din UE, ci si pentru statele
din zona europeana de vecinatate.
Capacitatea de a solutiona conflictele din imediata lor vecinatate a devenit
un test crucial pentru credibilitatea UE si a NATO. Numai astfel se poate
demonstra statelor membre NATO si UE, tarilor aspirante si partenerilor
democratici ca merita sa fii/devii membru sau partener al acestor
organizatii.
Declaratia este deschisa si adeziunii altor sefi de state democratice.
Presedintele Republicii , Toomas Hendrik Ilves
Presedintele Republicii Letonia, Valdis Zatlers
Presedintele Republicii Lituania, Valdas Adamkus
Presedintele Republicii Polonia, Lech Kaczynski