Artenie Irina, Rise, anul al III-lea, grupa 1

Analiza configurației politicii actuale românești

Conform Constituției, România este un stat național, suveran și independent , unitar și

indivizibil. Forma de guvernământ al statului român este republica iar statul este organizat
conform principiului separației puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească) în cadrul
unei democrației constituționale.

Partidele politice au devenit în ultimii ani o componentă dinamică, controversată dar de o

importanță aparte a realității noastre sociale. Ele au trecut printr-un amplu proces de cristalizare
(fracționări, alianțe, redefiniri, alegeri parlamentare și locale etc.) în urma căruia multe au
dispărut, rămânând câteva care își dispută puterea, simpatiile alegătorilor și dreptul de a guverna.
Acestea și-au conturat în ultimul timp opțiunile pentru o doctrină sau alta, cel puțin la nivel
declarativ. Dar identitățile doctrinare pe care pardidele noastre și le atribuie sunt uneori puse sub
semnul întrebării de acțiunile lor politice concrete, de alianțele din care fac parte ori de
indetitatea segmentelor de populație care le susțin și le legitimează.

După schimbarea legii partidelor politice în 2015 (Partidele politice se pot organiza şi
funcţiona la nivel naţional, la nivel local sau atât la nivel naţional, cât şi local, conform statutului
propriu) numărul de partide din România a explodat, ajungând la peste 160. În cadrul țării, putem
vorbi despre partidele parlamentare cum ar fi PNL, PSD, USR PLUS, ALDE etc. ; partide
neparlamentare precum Pardidul România Unită, Partidul Popular Maghiar din Transilvania,
Partidul Verde. De asemenea, este necesar să amintim alianțele politice și electorale, precum
Alianța 2020 USR-PLUS dintre Uniunea Salvați România și Partidul Libertate, Unitate și
Solidaritate. Nu în ultimul rând, în România au luat naștere numeroase partide regionale și locale
( Partidul Botoșănenilor, Partidul Societății Ieșene) dar și formațiuni politice ale minorităților
(Uniunea armenilor din România). De asemenea, privind mediul politic în ansamblu, în
România sunt prezente formațiuni politice, atât de dreapta cât și de stânga, cele mai relevante
exemple fiind reprezentate de PNL care este un partid istoric de dreapta și PSD, partid de stânga.
Partidul Social Democrat

Partidul Social-Democrat este un partid de centru-stânga care își are rădăcinile în lupta
istorică a social democraților români de peste 127 de ani. Pe site-ul lor oficial, membrii
partidului susțin că „Suntem formațiunea politică care s-a luptat în permanență pentru protejarea
drepturilor sociale, dezvoltarea democrației românești și un parcurs euro-atlantic.” Partidul
Social-Democrat (PSD) este un partid politic majoritar din România, reprezentant al social-
democrației, în Parlamentul României. Partidul a fost reprezentat timp de trei mandate la
conducerea României de fostul prim-secretar al PCR Ion Iliescu și a guvernat singur sau a
susținut guvernarea din România în mai multe perioade: între 1990 și 1996, 2000 și 2004, din
nou între 2007 și 2009, apoi între 2012 și 2015 și din 2017 până în 2019.

Scurt istoric

Din punct de vedere istoric, PSD își are originile în Frontul Apărării Naționale, înscris în
registrul partidelor politice la data de 6 februarie 1990. În luna aprilie a aceluiași an la Conferința
Națională a FSN a fost ales în funcția de președinte Ion Iliescu. Deși câștigând alegerile din 20
mai 1990, partidul era în pragul destrămării. Potrivit moțiunii „Un viitor pentru România”, FSN
era definit ca fiind un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democrației
moderne europene”. Mai târziu are loc marea schismă a politicii românești. Partidul a fost
divizat, câțiva membrii desprinzându-se pentru a forma un nou partid, Frontul Democrat al
Salvării Naționale. Ulterior, noul partid a devenit Partidul Democrației Sociale din România.
Totodată s-a realizat și fuziunea prin absorbție cu Partidul Solidarității Sociale, Partidul
Republican, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic din România. Una dintre
clauzele contractului politic dintre PDSR și PSDR a fost prevederea potrivit căreia, după alegeri,
se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. Astfel, în iunie 2001 pe scena
politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga, prin constituirea Partidului
Social-Democrat, rezultat din unificare celor două partide.

Adrian Năstase a fost prim-ministru al României între anii 2000-2004 și deși actul de
guvernare părea extrem de eficient cu o creștere economică record populația simțea că nivelul
corupției era pe măsură iar de PSD se lipește pentru prima dată eticheta de „Partid al corupților”.
 PSD are o istorie politică amplă, marcată în special de guvernarea dintre anii 2000 și
2004, opoziția dintre 2004-2008, referendumul privind votul uninominal din 2007, participarea la
guvernare din 2008, ieșirea de la guvernare și alegerile prezindețiale din 2009, Alianța politică
USL. Apropiindu-ne de prezent, împreună cu ALDE, partidul condus de Călin Popescu
Tăriceanu, PSD a format trei guverne în perioada 2017-2019, guverne conduse pe rând de, Sorin
Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. Datorită încercărilor de modificare a Legilor
justiției, a comunicării deficitare a măsurilor de creștere economică și de mărire a salariilor și
pensiilor de către Guvernul PSD, în urma mitingurilor zilnice din fața Palatului Victoria a
grupului #rezist și a violențelor produse la mitingul diasporei din data de 10 august 2018, PSD
este demonizat în mass-media și pe rețelele de socializare, lucru care face ca partidul să obțină
un minim istoric de voturi la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2019.

Program politic

Sociali democrații din România, uniți în cadrul PSD afirmă că sunt conștienți că se
impune un nou mod de a concepe și a face politică. Membrii partidului susțin că avem nevoie de
o nouă înțelegere a puterii, privită ca sursă de responsabilitate, liber asumată în scopul
materializării ideilor, valorilor și principiilor care ne unesc. PSD se vede a fi un partid deschis
atât față de oameni, de societate, cât și față de idei.

Programul politic al PSD este structurat pe valorile fundamentale ale social-democrației:

libertate, echitatea și justiția soicială, solidaritatea și responsabilitatea, spiritul întreprinzător. De
asemenea, partidul consideră că problema capitală a României o reprezintă modernizarea de
ansamblu a societății, reducerea decalajelor economice față de statele dezvoltate, ridicarea
standardelor de viață a populației.

Obiective:

Combaterea sărăciei extreme și diminuarea sărăciei.

Reformarea economiei care reprezintă pentru social democrați, „cel mai important proces
al tranziției și al schimbării de sistem în care suntem angajați”.
Modernizarea structurilor de proprietate punând accent pe caracterul dinamic al
proprietății private, pe rolul acesteia în impulsonarea economiei sociale de piață.
 Consolidarea statului de drept și eliminarea încercărilor de a modifica raporturile
constituționale privind separația puterilor în stat.
Dezvoltarea democrației prin perfecționarea sistemului instituțional și prin diversificarea
modelităților de participare a cetățenilor la viața publică.
Instituții publice în slujba cetățeanului, prin reformarea serviciului public, a autorităților
executive și a celei administrative astfel încât lupta împotriva corupției și principiul
„nimeni nu este mai presus de lege” să devină o realitate.
Respingerea extremismului politic, etnic sau religios.

Nu în ultimul rând, social democrații români se angajează prin programul lor politic nu
numai să transforme în bine societatea de azi dar mai ales să gândească și să imagineze împreună
cu generația tânără din țară o societate care să soluționeze marile probleme ale umanității.

Doctrina

Pe parcursul ultimul deceniu al secolului trecut, partidele care au format PSD au avut
programe și practici de guvernare variind de la socialism democratic și social democrație, la o
combinație de democrație-socială și pragmatism în ale guvernării. După absorbirea Partidului
Social Democrat Român de către PDSR, și schimbarea numelui în Partidul Social-Democrat,
acesta a revendicat o doctrină social-democrată aflată în legătură cu social-democrația europeană
contemporană.

Statut

În ceea ce privește statutul PSD, denumirea partidului este Partidul Social Democrat.
Semnul permanent al PSD este reprezentarea grafică a trei boboci de trandafir ce au la baza
tulpinilor încrisă denumirea prescurtată a partidului. Fondul semnului permanent al partidului
este roșu. Sediul central al partidului este în municipiul București, Șoseaua Kiseleff, nr. 10,
sector 1. PSD este persoană juridică de drept public, asociație cu caracter politic, care contribuie
la exercitarea voinței politice a cetățenilor, îndeplinind o misiune publică garantată de
Constituție.

Forumul suprem de conducere al PSD este reprezentat de Congres care este constituit din
delegați aleși de Conferințele organizațiilor județene și a municipiului București, în baza Normei
de reprezentare stabilită de prezentul Statut și se întrunește o dată la patru ani.
 În ceea ce privește societatea civilă, PSD inițiază relații de colaborare cu Istitute de
Cercetare, Fundații și Asociații. De asemenea, pe lângă PSD, funcționază, în condițiile legii
Institul de Studii Social Democrate-ISSD. Acest istitut efectuează cercetări privind modernizarea
societății contemporane și social-democrația românească și europeană.

Membrii organelor de conducere ale partidului, parlamentarii, europarlamentarii, demnitarii

de stat, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene Administrative, ai sectoarelor şi ai
municipiului Bucureşti, consilierii judeţeni şi locali, primarii şi viceprimarii, care sunt membri ai
PSD sunt obligaţi să-şi declare, în condiţiile legii, averea şi sursele de venituri atât la începutul,
cât şi la sfârşitul mandatului.

PSD este un partid care de la apariția sa a dominat sfera politică românească. Un partid
foarte controversat. A trecut aproximativ un sfert de secol în care statul român a trecut prin
experiența de a învăța să facă diferența dintre comunism și democrație și în ciuda tuturor
negativităților trebuie să menționăm faptul că unii dintre cei mai importanți oameni ai scenei
politice din România au trecut prin acest partid. În prezent, ținând cont de situația actuală din
statul român, PSD este un partid destul de vulnerabil aflat într-o continuă scindare.

Bibliografie:

Partidele Politice din România: Clasificare și Relații Parlamentare- Marian Preda

http://library.fes.de/pdf-files/ialhi/90141/90141.pdf

Webografie:

https://www.thenewfederalist.eu/top-30-partide-politice-din-romania?lang=fr
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_partide_politice_din_Rom
%C3%A2nia#Alian%C8%9Be_politice_%C8%99i_electorale
https://www.psd.ro/despre-psd/
https://filosofiepolitica.wordpress.com/elemente-de-doctrina/partidul-social-
democrat/istoria-partidului-social-democrat/
https://www.youtube.com/watch?v=MMl331qCVtY&ab_channel=Canal
https://www.psd.ro/structura-si-organizatii/statut/
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-
report-romania_ro.pdf
https://www.politichii.ro/1460/analiza-swot-partide/