SISTEME PARTIDISTE DEFINIRE Etimologie: (lat.) pars, partis parte; syn cu; istemai a fi laolalta = nr.

nr. de partide existente intr-o tara, corelat cu capacitatea partidelor de a participa la concentrarea sau divizarea puterii politice Maurice Duverger Definirea sistemelor partidiste prin factori: Specifici (istorie, traditie, compozitie etnica, rivalitati nationale) Generali (socio economici baza sociala, ideologici ideologii canonice vs.ideologii ajustabile, tehnici regimul electoral 1)

Definirea sistemelor partidiste prin raportul dintre o serie de caracteristici: Asemanari si deosebiri existente intre structurile interne ale fiecarui partid component al sistemului (sisteme partidiste centralizate/descentralizate; sisteme partidiste totalitare/specializate; sisteme partidiste suple/rigide) Numarul partidelor, dimensiunile si tipurile lor, aliantele, localizarea geografica, repartitia politica

TIPOLOGIE GENERALA A.Sisteme monopartidiste: Partid-Stat (un singur partid politic acceptat prin lege). Specific regimurilor totalitare Exceptia 1: regimurile autoritare, ce permit existenta mai multor partide, in jurul carora se poate constitui societatea civila Exceptia 2: Polonia, fostul RDG, ce permiteau existenta mai multor partide care, insa, recunosteau calitatea de forta politica conducatoare a partidului comunist (nefiind, asadar, competitori in lupta pentru putere) B.Sisteme bipartidiste: cele mai potrivite pentru garantarea stailitatii democratice; asigura alternanta la guvernare; asigura guvernari monocolore; asumarea raspunderii de catre un singur partid pentru actul guvernarii; specifice statelor anglo-saxone Giovanni Sartori 4 conditii necesare pentru ca un sistem sa functioneze dupa regulile bipartidismului : 1. Doua partide se afla in pozitia de a concura pentru majoritatea absoluta a locurilor din Parlament 2. Unul din doua partide reuseste in orice caz sa obtina o majoritate suficienta
1

Influenta modurilor de scrutin (adica a regimului electoral) asupra sistemelor de partide a generat cele trei legi ale lui Duverger: 1.reprezentarea proprotionala genereaza un sistem de partide multiple, rigide, independente; 2.scrutinul majoritar cu doua tururi genereaza un sistem de partide multiple, suple, dependente; 3.scrutinul majoritar cu un tur genereaza bipartidism

3. Acest partid intelege sa guverneze singur 4. Alternanta (rotatia puterii) ramane o eventualitate credibila Regula lui Sartori: cu cat distanta ideologica este mai mica, cu atat bipartidismul functioneaza mai armonios; cu cat distanta ideologica este mai mare, cu atat bipartidismul este mai disfunctional => Bipartidismul functioneaza in conditii optime intr-o societate bazata pe consens, caracterizata prin slabe opozitii ideologice. Distanta ideologica = campul ideologic in care se desfasoara competitia intre partide; evantaiul de opinii

C.Sisteme multipartidiste (pluripartidiste): mai mult de doua partide mari pot obtine majoritate simpla, fara, insa, a putea guverna singure => obliga la coalitii (pre-sau postelectorale) Arendt Lijphart Multipartidism Excesiv: cultura politica a societatii este eterogena+competitie politica centrifuga+democratie consociationista Multipartidism Moderat: cultura politica a societatii este omogena+ competitie politica centripeta+ democratie depolitizata
Structura societatii omogena eterogena Democratie depolitizata Democratie consociationista Democratie cu Democratie cu competitie centripeta competitie centrifuga

Comportamentul elitei

coalescent conflictual

CLASIFICAREA SISTEMELOR DE PARTIDE: GIOVANNI SARTORI 3 criterii utilizate in clasificarea sistemelor partidiste: crt.numeric (ce confera FORMA sistemului) crt.relevantei+crt.polarizarii ideologice (ambele confera DINAMICA sistemului)

*crt.relevantei se refera la: (a) potentialul de coalitie (rolul partidului in formarea coalitiilor de guvernare) (b) potentialul de intimidare (rolul partidului in influentarea activitatii coalitiei guvernamentale)

Tipuri Sisteme neconcurentiale (alegeri neregulate, nondemocratie, absenta alternantei) Sisteme concurentiale (alegeri regulate, democratie, alternanta)

Crt.numeric Monopartidism Hegemonice Cu partid dominant Bipartidism Multipartidism

Crt.dinamicii Hegemonism pragmatic Hegemonism ideologic

limitat;

Pluralism moderat

Multipartidism extrem Atomizate

Pluralism polarizat

Multipartidism moderat = nr.partidelor politice ce conteaza nu depaseste cifra 5; guverne de coalitie; competitia se da intre doua coalitii Multipartidism polarizat = nr.partidelor politice ce conteaza superior cifrei 5; prezenta partidelor antisistem; tendinta centrifuga; pozitii ideologice extreme situate la poli opusi; prezenta a doua opozitii ce se exclud si nu se pot alia niciodata Multipartidism segmentat = nr.partidelor politice ce conteaza superior cifrei 5, insa polarizarea ideologica este slaba CLASIFICAREA SISTEMELOR DE PARTIDE: JEAN BLONDEL 4 grupe de tari in functie de sistemele partidiste ale acestora: Grupa I: statele cu bipartidism pur (a langlaise). SUA, UK, Australia, Noua Zeelanda Grupa II: statele cu tripartidism (doua partide si jumatate). Germania, Irlanda, Belgia Grupa III/IV: statele cu multipartidism (Italia, Elvetia, Suedia, Franta) *Multipartidism pur = niciun partid nu obtine majoritatea confortabila, adica 40% *Multipartidism cu partid dominant = partidul dominant este cel care obtine macar 40%