MANIPULAREA POLITICA

Comunicarea este unul dintre cuvintele cheie ale secolului XXI Comunicarea reali!at" #rin intermediul #u$licit"tii %i a reclamei re#re!int" una dintre cele mai im#ortante strate&ii de in'luen(" asu#ra #sihicului uman )e aici reiese c" com#ortamentul consumatorului #oate 'i conditionat %i* deci* #re!is %i controlat la 'el ca orice alt ti# de com#ortament +uten$er& a dat #osi$ilitatea intre&ii lumi sa ai$a aces la in'ormatie in anul ,-.- #rin inventarea ti#arului In secolul vite!ei cel mai de #ret lucru este sa ramana in'ormatia )e 'oarte multe ori s/a a'irmat 'a#tul ca in'ormatia inseamna #utere* dar asta!i in'ormatia este 'olosita si in sco#uri care contravin eticii sociale #entru 'aima si #utere E0em#lele cele mai relevante sun 1itler* 2talin* Mao* Ceausescu Manipularea politic re#re!int" inducerea 3n eroare* diri4area com#ortamentului oamenilor Ea se reali!ea!" #rin intermediul articolelor din !iare* #rin intermediul emisiunilor televi!ate %i #rin discursul liderilor Prin ast'el de #ractice unele #artide de!orientea!" %i 3n%eal" masele* le in'luen(ea!" %i le 'olosesc #entru sco#ul lor* un lucru ce este adesea #racticat 3n (ara noastr"* desi&ur sco#ul #rinci#al 'iind c5%ti&area electoratului )iversi'icarea #ermanenta a surselor de conce#ere si di'u!are a mesa4elor a condus la o #ractica care are coduri #recise* #utand 'i identi'icate doar de s#ecialistii in domeniu si in acelasi tim# sunt inaccesi$ile celor neinitiati in acest domeniu Premise teoretice ale manipulrii )u#a cum amintesc R 6 7oule %I 7 L 8eauvois* #utem inalni numeroase e0#erimente in care unii indivi!i sunt im#insi sa reactione!e total di'erit 'ata de reactia s#ontana a acestora 9iesler de'ine%te an&a4amentul ca le&"tura care e0ist" 3ntre individ %I actele sale* cu urm"toarele consecin(e: / numai actele noastre ne an&a4ea!"; nu ne sin(im an&a4a(i de ideile sau sentimentele noastre* ci de conduitele noastre e'ective / #utem 'i an&a4ati in moduri di'erite in actele noastre* aceste 'iind o varia$ila de#endenta de conte0t )atorita acestui lucru #utem avea #ersoane an&a4ate < deci!ie li$era* #ersoane sla$ an&a4ate < deci!ie 'ortata* sau altele care nu sunt deloc an&a4ate Pe $a!a acestei teorii sunt #re!entate trei tehnici e'iciente de mani#ulare cotidiana : AMOR2AREA* PICIORUL IN U2A* U2A IN NA2 AMOR2AREA : #erseverarea intr/o #rima deci!ie* atunci cand #ersoana amorsata ia o a doua deci!ie* dar in #er'ecta cunostiinta de cau!a Este vor$a de mani#ulare* deoarece in toate ca!urile deci!ia 'inala ar 'i 'ost alta* daca #ersoana in cau!a ar 'i #rimit de la ince#ut doate in'ormatiile necesare PICIORUL IN U2A : se o$(ine de la un su$iect un com#ortament #re#aratoriu ne#ro$le/ matic %I #u(in costisitor* evident* 3ntr/un cadru de li$er" ale&ere %I 3n 3m#re4ur"ri care 'acilitea!" an&a4amentul Acest com#ortament odata o$tinut il invita #e su$iect sa o$tina o noua conduita* mai costisitoare* #e care n/ar 'i reali!at=o s#ontan decat cu #utine sanse

U2A IN NA2 : se re'era la 'ormularea unei cereri #rea mari inca de la ince#ut* ca sa 'ie acce#tata inainte de a 'ormula cererea care vi!ea!a com#ortamentul aste#tat* o cerere de mica im#ortanta si care ar 'i avut ast'el sanse sa 'ie re'u!ata PRACTICI MANIPULATI6E >6ONUL < este de'init ca o a'irmatie #re!entata dre#t adevarata 'ara a avea sansa de a ii veri'ica corectitudinea Primii care au studiat acest 'enoment au 'ost All#ort si Postman >vonurile au 'ost #use in circulatie #entru ca au o du$la 'unctie de a in'orma si de a atenua anumite tensiuni emotionale All#ort si Postman au #us in evidenta trei le&i de transmitere a !vonului: / le&ea saraciei si a nivelarii : #e masura ce !vonurile circula* ele tind sa 'ie mai scurte* mai usor de inteles si relatat / le&ea accentuarii: a#ar anumite detalii care do$andesc un loc central in semni'icatia !vonului / le&ea asimilarii: asimilarea se #oate 'ace la tema centrala #rin condensare* antici#are si stereoti#uri ver$ale Anali%tii clasi'ic" !vonurile 3n trei cate&orii: /cele care iau dorin(ele dre#t realitate ?o#timiste@ /cele care e0#rim" o team" %I o an0ietate /cele care #rovoac" disensiuni ? atac" #ersoane din cadrul aceluia%i &ru#@ Lansarea !vonurilor nu se 'ace la intam#lare; se tine seama de aste#tarile &ru#urilor umane 'ata de situatia #ro$lematica #e care o traversea!a Plecand de la aceste #remise se lansea!a un mesa4 cat mai a#ro#iat de ceea c ear dori sa a'le #o#ulatia la acel moment* indi''erent cat de de#arte de adevar este continutul res#ectiv Merton releva 'a#tul c" !vonurile #ot &eneraAA#redic(ia creatoare de evenimenteAA* atunci c5nd sunt 'olosite ca Instrumente ale #ro#a&andei sau contra#ro#a&andei INTOXICAREA / AAac(iune insidioas" asu#ra s#iritelor* tin!5nd s" acredite!e anumite o#inii* s" demorali!e!e* s" derute!eAA Ca neolo&ism semantic*AAinto0icareAA este de ori&ine militar"%i este re!ervat doar unor #lanuri militare su#erioare Putem s#une ca into0icarea vi!ea!a adversarul Ea consta in 'urni!area acestuia in'ormatii eronate* care il vor 'ace sa ia deci!ii avanta4oase #entru el si 'avora$ile #entru tine 2#re deose$ire de de!in'ormare* sco#ul into0icarii este de a 'ace sa &reseasca una sau mai multe #ersoane si nu o colectivitate )E>INBORMAREA: re#re!inta orice interventie asu#ra elementelor de $a!a ale unui #rocess de comunicare* interventie ce modi'ica deli$erat mesa4ele vehiculate cu sco#ul de a determina in rece#tori anumite atitudini* reactii actiuni dorite de un anumit a&ent social )e!in'ormarea*are doua dimensiuni: una neintentionala si alte intentionala Neintentionala: de!in'ormarea este &enerate de sursele de mesa4e servite de ne#ro'esionalisti Cei ce transmit mesa4ele #ot contri$ui la colorarea sen!ationala a continutului lor #entru a starni interesul unor se&mente cat mai lar&i de o#inie

Intentionala: / codi'icarea #olisemantica a mesa4ului / Multitudinea de semni'ica(ii imanente enun(ului &ener5nd o diversitate cores#un!"toare de o#inii se r"s'r5n&e 3ntr/o diversitate de atitudini care mer& de la ade!iune total" la re'ractarism / de!in'ormare strate&ic" / este e'icient" atunci c5nd #re!int" dre#t valori sociale 'undamentale 'ie valori care 3i sunt 'avora$ile sursei* 'ie valori mar&inale 3n ra#ort cu interesele #u$licului c"ruia I se adresea!" In actiunea de de!in'ormare intervin urmatoarele elemente: comanditarii* s#ecialistii* controlul* a&entii de in'luenta* intermediarii PROPO+AN)A : re#re!inta o activitate sistematica de transmitere * #romovare sau ras#andire a unor te!e* idei* doctrine* de #e #o!itiile unei anumite &ru#ari sociale cu sco#ul de a in'luenta si schim$a anumite conce#tii atitudini o#inii convin&eri sau com#ortamente In #resent sunt numeroase ti#uri de #ro#a&anda ? economica* tehnica* s#ortive* medicala* culturala@ Ca sCstem* #ro#a&anda dis#une de o structura institutionali!ata s#eciali!ata* de o ideolo&ie a'lata in cores#undenta cu interesele si o$iectivele &ru#arii sociale #e care o re#re!inta si de mi4loace si metode de transmitere a mesa4ului?a'ectiva* a 'a#telor si #ersuasiva@ O alta distinctie im#ortanta se 'ace intre #ro#a&anda tactica/#roiectata #e termen scurt #entru a o$tine e'ecte immediate si #ro#a&anda strate&ica < #e termen lun& destinata 'ormarii sau modi'icarii valorilor #ro#rii indivi!ilor si societatii In domeniul #olitic se distin& mai multe ti#uri de #ro#a&anda: / propaganda alba < utili!ea!a materiale #rovenite din surse o'iciale ce contin noutati culturale* artisitce* a##arent ino''ensive cum ar 'i stilul de via("* #re!entarea unor #ersonalit"(i considerate e0em#lare #entru via(a cultural"* s#ortiv"* mu!ical"* '"r" a aduce 3n discu(ie elementele care ar #une 3n discu(ie #er'orman(ele s#a(iului social din care #rovin #ersonalit"(ile res#ective / propaganda neagra < vehiculea!a in &eneral materiale 'a$ircate#use #e seama 'ie a unor institu(ii ine0istente #e care ascult"torul=cititorul=#rivitorul nu le #oate veri'ica* 'ie #e seama unor institu(ii care e0ist"* dar care au cu totul alte #reocu#"ri dec5t cele din %tirile 'a$ricate / propaganda cenusie < este cea mai 'recvent 'olosita de centrele de de!in'ormare Consta in im$inarea in'ormatiilor #artial reale cu cele 'alse* alcatuind stiri cu as#ect a##arent #rDcis dar care nu #ot 'i veri'icate com#let Tehnici de mani#ulare #rin #res" , selectarea %tirilor . in'luen(area #rin #lasarea %tirilor - in'luen(area #rin titluri E ale&erea evenimentelor care verte$rea!" un 'lu0 comunica(ional F selec(ia 'oto&ra'iilor 3n #resa scris" G editorialul* H #roducerea %I di'u!area in'orma(iilor tenden(ioase Princi#alele 'ete ale minciunii:

, do!a4ul savant de 4um"t"(i de adev"r cu 4um"t"(i de minciun"* #rimele determin5nd acce#tarea celorlalte* %I aceasta cu at5t mai u%or cu c5t o#inia #u$lic" este neutr" sau de4a #arti!an" I minciuna a$solut"* adesea e'icace datorit" enormit"(ii sale . contraadev"rul* neveri'ica$il datorit" li#sei de martori - minciuna #rin omisiune* 3n s#ecial aceea care ne&li4ea!" s" #re!inte in'orma(ia 3n tot conte0tul ei )ac" autonomia 'unc(ional" a oamenilor este de#endent" de ca#acitatea lor de a evalua in'orma(iile cu care o#erea!"* evolu(iile men(ionate #roduc situa(ii e0isten(iale noi care nu 3nlesnesc #osi$ilit"(ile de evaluare %I deci!ie Jn aceste condi(ii* ansam$lul sistemului de comunicare social" arunc" #rovoc"ri de natur" etic" s#eciali%tilor 3n acest domeniu* #rovoc"ri c"rora tre$uie s" 3nce#em s" le 'acem 'a("