ANALIZA CONFLICTELOR INTERNATIONALE

Definirea conflictului: In general, in stiintele politice conflictul este vazut ca o situatie de concurenta in care partile implicate urmaresc un scop ce ajunge sa intre in conflict cu scopurile celorlalte parti implicate in conflict. Exista conflicte in care partile implicate au acelasi tel : Franta si Germania (carbuni si otel) acelasi interes ! solutionare : infiintarea "E"# $ot avea si interese diferite: "%ina si &ibetul !teritoriu (autonomie fata de "%ina) sau doresc lucruri care sunt contradictorii "auze ce genereaza conflicte : lupta pentru resurse, razboiul, cibernetice, sc%imbari climatice. Elementele ce alcatuiesc un conflict: 'o%an G()&*+G a propus un model de analiza a conflictelor (parintele disciplinei)

((comportamentul)

atitudinea0perceptia

" contradictia

Exita , elemente in orice conflict: ( comportamentul - atitudinea sau perceptia " contradictia (imposibilitatea actorilor implicati in conflict de a se pune a acord asupra scopurilor, intereselor, nevoilor) $artea manifesta(adica condradictia) !revoltele CONFLICTELE NU sunt ceva negativ: pot duce la rezultate(rezolvare) .ai ales intr o societate ! lipsa unor conflicte poate face din acea comunitate o societate totalitara. /copul analizei conflictelor ar fi, nu atat modul cum ele pot fi eliminate total, ci gasirea unor modalitati de manifestare nonviolenta a lor.

TEORIILE LEGATE DE CEEA CE ESTE UN CONFLICT

In general, cel care se ocupa de studiul teoriilor legate de ceea ce este un conflict accepta , &E2E : 1."onflicteze sunt o reactie spontana la destramarea unor sisteme politice si sociale. Ex. "aderea blocului sovietic(destramarea *3//) 4."onflictul apare pentru ca actorii societatii politice isi urmaresc in mod egoist interesele. ,.5. .un6ler : aproape toate conflictele ultimeleor decenii au avut loc la marginea sau granitele fostelor imperii7 #data cu prabusirea acestor imperii in tarile aflate la granite afectate a aparut o criza de autoritate a institutiilor statelor(din statele formate). Fiecare parte implicata intr un conflict ii vede pe ceilalti ca pe o amenintare astfel incat celalalt este intotdeauna dusmanul. 8aca fiecare crede ca celelalt e dusman(daca se pleaca de la aceasta premisa)9: prevenirea unui conflict va trebui sa se concentreze mai mult asupra perceptiilor si a comportamnetului. 4;1; conflicte intrastatale: (merica de /ud, (frica "entrala, #rientul .ijlociu, / E (siei. 4;1; conflicte din partea statului asupra populatiei : .exic, Iran, $a6istan, 3ep. "entr. (fricana, "oreea de +.

CAUZELE CONFLICTELOR Th. Hobbe : ,,8e la natura oamenii sunt egoisti7 stare de natura conflictuala(societatea9 necesara pentru a stabili ordinea). !.!.Rou eau: ,,$roprietatea este sursa conflictelor in societatea civila<(societate9 un rau necesar) ".CAUZELE CONFLICTELOR C# consta intr un dezec%ilibru politic economic, social, cultural inegalitate socio economica intre oameni7 elite conducatoare exclusive7 nerespectarea drepturilor diferitelor grupuri sociale7 presiunea exercitata de sc%imbarile demografice Ex. =osovo(sarbii si albanezii) $rimavara (raba, -urma elita exd. C$ o guvernare nelegitima si nedemocratica apare cand exista in stat un deficit de legitimitate, cenzura, violenta sociala si politica, cand legile sunt in favoarea anumitor grupuri si in defavoarea altora(aplicarea partinitoare a legilor) ex. )I-I(, 3#.(+I(7

C" lipsa posibilitatilor de ec%ilibrare a intereselor lipsesc mecanismele de rezolvare a conflictelor7 lipseste pluralismul social politic, cand exista o profunda neincredere intre grupurile sociale(minoritatile) ex. &arile sovietice7 3omania Imigranti Franta C% lipsa unei societati civile bine organizate cand lipseste autonomia mijloacelor de comunicare, lipseste oridinea in societate, lipseste libertatea presei. &oate conflictele care pornesc de la diferentele de valori(religia, etc) sunt mult mai greu de rezolvat decat conflictele bazate pe interese. In general, conflictele care pleaca de la interese sau conflictele pornite de la perceptii diferite asupra adversarilor(concurent0dusman) ! pot fi rezolvate prin chi&barea 'erce'tiei(aceasta este solutia) Ex. 8aca ( si - lupta pentru acelasi teritoriu9: solutie: (e&ilitari)area teritoriuliu si punerea teritoriului sub patronaj international. II. FOR*E IN CARE A+AR CONFLICTELE, Exista 2 niveluri de conflict: "onflicte: A. INDI-IDUALE, sociale, intrre state, organizatii internationale pot fi studiate la NI-ELUL ANALITIC .. SI*ETRICE/ASI*ETRICE (3azb. .ond., Ira6) > dispune de aceleasi resurse *3//?/*( "onflictele orientate spre actiune si conflictele structurate pot fi studiate la ni0elul STRUCTURILOR. #rice conflict apare din actiunile actorilor implicati sau din cauze structurale (mediul actorilor implicati!loc, situatie economica, ex. /*8(+) "onflictul din &I-E& !budismul "onflictele orientate spre actiune!apar din felul cum actioneaza actorii implicati %. Conflicte tructurale! tin de structura actorilor implicati conflictul &urcia conflictul .acedonia Cau)ele 0iolentei Non(e&ocratii violenta9instrumentala (!mijloc) De&ocratii violenta9ultima ratio, ultima solutie Hannah Aren(t "onsideratie asupra violentei("rizele 3epublicii) violenta putere -irocratizarea conduce la violenta. *nde exista putere, nu exita violenta si invers. # conducere birocratica 9 o conducere a nimanui (ntisemitismul ,, "onditia umana@@

8espre viata spiritului. +RE-ENIREA CONFLICTELOR $revenire prin: proceduri, actiuni, institutii implicate. In ceea ce priveste terminologia, inca nu exista o definitie unitara a termenului 're0enirea conflictelor(incercarea de a evita violentele) Foarte multi autori folosesc: management, elidare a conflictelor (peace building, peace ma6er), evitarea de conflicte sau a conflictelor. In general se pot crea confuzii: peacema6ing pentru #+* se refera la toate &a urile (i'lo&atice pentru rezolvarea conflictelor, iar *E intelege si masuri diplomatice, dar si masuri militare pentru prevenirea unui conflict. pe cand #+* foloseste peace enforcement pentru masuri militare Incepand cu anii @A; au inceput(repornit) discutiile pentru prevenirea conflictelor. !conflict9 situatia destructiva, atunci prevenirea conflictelor 9 se refera la evitarea violentelor armate7 sunt necesare proceduri, actiuni si institutii care sunt folosite in scopul impiedicarii statelor0anumitor grupari sa desfasoare conflicte armate. discutam de prevenirea conflictelor si dupa inc%eierea conflictelor(faza post conflict) pentru a impiedica reaparitia conflictelor cand conflictul se finalizeaza ajungem la faza consolidarii 3 Argumente in sprijinul perenirii conflictelor : #. ar1u&ent u&anitar !cu ajutorul acestor argumente se poate convinge ca un conflict aduce mai multe pierderi dect castiguri $. ar1u&ent 'olitic ". ar1u&ent financiar $.2ar1u&entul 'olitic pleca de la premisa ca prevenirea conflictelor favorizeaza respectarea drepturilor omului si garanteaza proceduri democratice(un regim democratic)7 ,.)ar1u&entul financiar se refera la faptul ca nu conflictele presupun distrugerea resurselor (materiale, financiare...) (si prevederea) Actorii i&'licati pot folosi acest argument financiar spunand ca nu pot sustine o parte implicata in conflict in urma finalizarii acestuia. Fa)ele 're0enirii unui conflict(conflict management) Fa)a e cala(arii Fa)a con oli(arii post conflict(peacebuilding) 4 +re0enirea tar)ie (daca faza nu are succes) , +re0enirea (sens larg)

Fa)a a'aritie conflictului sens restrans 1 !!!

+re0enirea ti&'urie continua

faza pt.negociatori, in care se mai poate interveni pt.ca intre parti exista doar tensiuni (nu perceptii f.bine consolidate) se intervine prin sc%imbarea perceptiei partilor cu ajutorul unui mediator (daca confl.se stinge nu mai apare faza a doua) vor sa inceapa un conf.dar nu stiu cum

nimeni nu intervine orice conflict care poate evolua foarte rapid, dar poate a atins varful are o dura si f.mult perioada de conso cand confl.ajunge la varf se poate lidare care poate interveni prin negociere(3Canda) oferi un mom.f. este rezultatul neinterventiei in prima bun pt.negociere7 parte (funct.arg.financia lucrurile sunt imprevizibile in faza in aceasta faza) aceasta prevenirea conti nuarii confl.,probl. reaprinderii confl. tensiunile nu dispar cu totul si trebuie controlate7 exista un moment propice pt negociere,deoarece partile confl.sunt epuizate si dunt dispuse la negociere.

Strate1ii 'entru 're0enirea conflictelor Con(itii 'entru elaborarea trate1iilor, 1.pentru ca prevenirea sa fie de succes o conditie necesara ar fi ca toti cei implicati sa cunoasca istoria conflictelorDpartile si mediatorul trebuie sa cunoasca istoria conflictului 4.!autoritatile nationale (persoane din interior) sa nu lase impresia ca exista impuneri din exterior, la refacerea statului7 ,.!actiunile intreprinse sa fie in concordanta cu scopul urmarit7 B.!stabilirea unor prioritati strategice (crearea unui cadru legislativ, a unei institutii care sa ajute la indeplinirea prioritatii stabilite) Conflictul (in *ace(onia(aplicat pe cazul) #+* in 1AA1 a trimis niste observatori!pentru o peioada conflictul a ramas in afara .acedonia (singurul stat neimplicat in razboi din Iugoslavia)!grupuri etnice: albanezii, musulmanii si slavii 1AA1 cand .acedonia isi declara independenta pentru o perioada, conflictul a ramas in afara granitelelor 1AA, .acedonia recunoscuta de #+* grupuri : populatia slava si albanezii, musulmanii 1AA, 1AAA perioada de pace 1AA1 a fost scrisa "onstitutia, scrisa in favoarea populatiei slave, iar musulmanii nu aveau foarte multe drepturi si nu erau reprezentati in institutii apar grupari de albanezi (cer drepturi, autonomie,etc.) care au actionat violent7

FRAN3 R.+FETSCH4 Ne1ocierea conflictelor/ che&elor #+* trebuia sa mentina pacea *E intervine si ofera sprijin financiar !negocieri esuate

4;;; presedintele .acedoniei cere interventia +(&# pentru impiedicarea unui razboi civil(Esential 5arvest #peration) 4;;, *E preia sarcinile +(&# .ijloace folosite in .acedonia: ?(ialo1 'olitic intre .acedonia #+* *E (instrumente pt.a preveni conf.) mentinerea pacii?observatori(postconflict) ?sanctiuni trupele +(&# pt.demilitizarea grupurilor extremiste ?sprijin financiar pt a reduce peacebuilding tensiunile si reduce confl. puterea finala a *E (pt. ajustare) Cercul 're0enirii conflictelor #.O'en conflict scop: aplanarea, reducerea violentei instrumente: militare, sanctiuni, dialog politic7 $.Increa in1 ten ion instrumente de prevenire(dialog politic, sanctiuni, sprijin financiar) scopul instr.este prevenirea si reducerea tensiunii7 sa inceapa de la faza a , a!4,1,B,, %.+o t4conflict tran ition scop: evitarea unui nou confl.,consolidarea pacii instrumente: dezarmarea, 8ialog pol.,monitorizare din exterior, reforma instit. ". Nor&alit5 an( 'eace scop:democratizare, dr. omului instrumente(inst.democrat. sprijin socio economic!pt reglarea structurii sociale si economice),guvernare democratica

.acedoni a

*ace(onia 4noua Con titutie nu oferea drepturi albanezilor musulmani!au aparut grupari radicale de albanezi musulmani care au cerut autonomie, succesiune, nu au facut acest lucru pasnic!trebuie sa intrevina #+* pe a mentine pacea in zona, dar nu erau foarte bine pregatiti. *E a oferit bani pentru a colabora si a inceta conflictul7 ajutorul nu a mai fost acceptat. F. $resedintele .acedoniei prevedea un razboi civil si a cerut interventia +(&#7 soldatii +(&# se retrag in 4;;, 7 *E a preluat sanctiunile atunci cand conflictul era in ultima faza. .ijloace folosite pentru rezolvarea "onflictului: dialogul politic, pentru mentinerea pacii au folosit observatori #+*, trupe +(&# pentru demilitarizare, peace building7 ajutor financiar de la *E.

+re0enirea conflictelor -iolenta pentru a starni teama (ex.terorismul international, revoltele populare) India mijloace pasnice (obtinerea puterii in mod nonviolent) boicotarea importurilor din *= -iolenta Hinstrumentata (tari nedemocratice mijloace pt.obtinerea scopurilor) ultima ratio (tari democratice) !.3ANT: ,,# constitutie republicana este o garantie impotriva razboiului(...) pentru a se ajunge la pace este nevoie de instaurarea democratiei. H.Aren(t: violenta?puterea 9 apar intotdeauna impreuna dar sunt in opozitie7 unde exista violenta nu exista putere si invers. !teroarea apare cand violenta distruge puterea

NEGOCIEREA CONFLICTELOR #rigine cuvantului in domeniul economic ,,+egociere@@ economie (,,negotiun@@ lat.9comert) !in sec. III a trecut in domeniul diplomatiei Definitia NEGOCIERII : o forma nonviolenta de cautare a unor solutii ce vor fi acceptate de toate partile implicate. CARACTERISTICILE NEGOCIATORILOR , 1. 'roce ocial care au loc in cadrul unor intalniri ale actorilor internationali. 4. 1ru'uri or1ani)ate6 coalitii are loc negocierea, pentru a negocia este nevoie sa se formeze coalitii. ,. in (o&eniul international nu e7i ta in tanta u're&a care sa impuna sanctiuni B. tiluri (e ne1ociere orice negociere(se bazeaza)depinde de anumite stiluri ex. Fiecare cultura are propriile metode de negociere (mericana(negociatorii) la masa negocierii sunt foarte %otarati, dispusi sa si asculte partenerul, trebuie sa le fie prezentate clar motivele. E. ne1ocierea in ituatii (e cri)a urmeaza alte reguli decat negocierile in situatii politice normale G. a treia 'arte &e(iatorul in situatii diferite al treilea actor in foarte multe situatii diferite este foarte importanta a treia parte din negociere F. or1ani)atiile internationale creeaza un cadru institutional propice negocierilor

FAZELE NEGOCIERII #. FAZA INITIALA Hfaza de tatonare se evalueaza(trebuie verificate) sansele de reusita, punctele tari si punctele slabe ale adversarilor, c%estiunile organizatorice(locul, invitatii, ordinea de zi, program, limba) $. FAZA +RINCI+ALA instrumentele si mijloacele folosite in negociere !ce tip de negociere folosim !mijloace de comunicare, de propaganda !se discuta despre c%estiunile economice !se cade de acord asupra interventiei serviciilor secrete !crearea unor aliante7 daca se cere ajutorul unor organizatii internationale. ". FAZA I*+LE*ENTARII 8+OST NEGOCIERE2 are loc implementarea celor convenite la punctul 4 Dse pun in aplicare toate lucrurile asupra carora s a convenit in faza principala se poate sa nu duca la nici un rezultat sau rezultate pe termen lung Conflicte i torice : in Europa majoritatea conflictelor sunt teritoriale sau pornesc de la c%estiuni de guvernare. in #rientul .ijlociu!conflicte teritoriale?conflicte de putere intre state in (frica conflicte coloniale?teritoriale in (sia post coloniale, ideologice, democratice (merica de / granite?teritorii (merica "entrala conflicte ideologice A."onflicte dupa cel de al doilea 3azboi .ondial : dupa caderea 3azboiului 3ece si regimului sovietic!conflicte le1ate (e bunuri tran 4nationale(resurese, mediu, prejudicii aduse mediului inconjurator, cresterea demografica, fenomenul migratiei, droguri, terorism, discriminare). I'otete ale anali tilor : dupa cel de al doilea razboi mondial toate conflictele vor putea fi explicate prin : 1.) Sa&uel Huntin1ton(1AJ4) conflicte intre state si conflicte intre civilizatie lumea araba(islamica) si statele occidentale ,,clas%@@ 3azboaiele intre natiuni s au terminat, insa putem vorbi de conflicte intre civilizatii.(state orientale vs.state occidentale) 4.) Han *a1nu En)en ber1er(1AA,) azi vorbim despre ,,razboaie civile moleculare@@9toate atacurile violente0spontane ale unor tineri(beorganizate) bande de tineri li' ite (e orice i(eolo1ie (marele metropole $artis, )ondra, +eC Kor6, &o6Lo) ,.) Franci Fu9u5a&a conflictele cele mai periculoase sunt conflictele intre democratiile puternic industrializate si statele nedemocratice. Ex. /*( si Ira6(stat capitalist0necapitalist) B.) Robert 3a'lan lipsa autoritatii statale conduce intotdeauna spre lupte intre tot felul de bande criminale(statele corupte din (frica). /omalia coruptia din interior

E.) Controlul ar&atelor nucleare H rezolvarea pe cale diplomatica G.) Lu'ta 'entru re ur ele li&itate (gaz, petrol, apa) > /udan(desert) F.) Nationali &ul4 responsabil pentru conflictele etnice, religioase, culturale, ameste de nemultumire si nationalism! razboi (Iugoslavia0.acedonia).

*ODALITATI DE SOLUTIONARE A CONFLICTELOR 3egula : cu cat este mai mare consensul la care ajunge partile implicate intr un conflict, cu atat cresc sansele ca actorii sa accepte de buna voie o anumita solutie a conflictului. Exista mai multe modalitati de inc%eiere a conflictelor : a,) NEGOCIEREA Hpoate sa aiba loc intre 4 parti implicat in conflict intre 4 parti si o a treia $entru ca o negociere sa aiba succes D toate partile se accepte conditiile negocierii. Ex. 3ezolutia sau decizia unei instante : (eci)ii cu autoritate (decizia care presupune o autoritate care se exprima in favoarea sau in defavoarea unei propuneri). acele situatii in carte negocierea nu este purtata intre parti egale : !ne1ocierea in fa0oarea 'artii 'uternice (partea care domina impune solutia, in defavoarea celeilalte parti) !retra1erea (e buna0oie (este pe termen scurt) !se apeleaza la 're iuni au a&enintare Ex. "ursa rac%etelor din "uba !ra)boiul (,,ultima ratio@@) !incetarea :ocului (in cazul conflictelor armate) 1ABE 1AAE : /olutii !rezultatele conflictelor(rezolvarea) In general, in functie de &i:loacele olutionarii unui conflict : #. re)ultate &ilitare $. re)ultate teritoriale ". re)ultate 'olitice #. fie e te 0orba (e 0ictoria unei 'arti i&'licate in conflict !victoria partii care a inceput conflictul (1JM) !infrangerea partii care a inceput conflictul (4JM) !retragerea trupelor sau incetarea focului (B1M) !intreruperea temporara a ostilitatilor (41M)

$. re(efinirea 1ranitelor 14M dintre conflicte au avut ca rezultat o impartire a teritoriului 1FM cucerirea unui teritoriu FM prevederea unui teritoriu BAM pastrarea statului Nuo ,. re)ultate 'olitice consensul 1GM solutii materiale B4M conflictul ramane desc%is desi se poate ajunge la o oarecare intelegere 44M ex. "onflictul arabo israelian 8in punctul de vedere al rezultatelor conflictelor nere)ol0ate (razboaie neinc%eiate) ele pot fi impartite in 4 categorii : a.2 re)ultate (urabile8(e)irabile2 se fac presiuni externe pentru a ajunge la acest rezultat7 fie partea invinsa este inlaturata din conflict(este posibil ca populatia sa accepte infrangerea si sa o vada ca ceva bun) b.2 re)ultate 'e ter&en curt 8 ati facatoare2 in general incetarea focului poate fi folosita pentru refacerea militara a unei parti7 inlocuirea elitelor politice7 modificarea structurilor de putere internationala, etc.

INSTRU*ENTE DE NEGOCIERE "Oteva reguli valabile pentru orice tip de negociere pot fi lPmurite cu ajutorul Conceptului-Harvard (formulat de 3oger Fisc%er, Qilliam *rL Ri -ruce $atton Sn 1AJ1). (cesta desemneazP o metodP folositP pentru Snc%eierea paRnicP a conflictelor. $otrivit autorilor, Sntr o negociere este important ca aspectele subiective Ri cele obiective sP fie separate, negociatorii trebuie sP se concentreze pe interese Ri nu pe diferitele poziTii asumate, Ri nu Sn ultimul rOnd, trebuie gPsite soluTii convenabile pentru ambele pPrTi. Instrumente sau tactici de negociere: In tru&ente centrate 'e actori: Sn cazul unei negocieri o singurP persoanP poate fi la fel de influentP ca Ri un grup de indivizi. $entru aceasta SnsP Si sunt necesare cOteva SnsuRiri: flexibilitatea, empatia, rPbdarea de a aRtepta alte oportunitPTi de negociere, capacitatea de argumentare, curajul de a ameninTa cu sancTiuni militare sau economice.

1;

 In tru&ente centrate 'e obiect: conflictele de interese sunt mai lesne de rezolvat decOt conflictele de valori. Un general, soluTia unui conflict ce porneRte de la valori (integritatea naTionalP, suveranitate etc.) e mai dificil de gPsit la masa negocierilor. +ecesarP ar fi dozarea optimP a mijloacelor folosite, deoarece, aRa cum remarca Ri =arl 8eutsc%, ciocanul nu este cel mai potrivit instrument pentru a SnvPTa un copil sP cOnte la pian. 8e exemplu, utilizarea unor mijloace Vslabe< (ajutor financiar, diplomaTie, sancTiuni economice) Sn rPzboiul din =osovo de cPtre *.E Ri #.+.* nu a dus la oprirea conflictului. In tru&ente centrate 'e 'roce : sunt foarte generale Ri se referP la capacitatea de a amOna o decizie (pentru a detensiona atmosfera), la procedeul !o- rac" (negocieri intermediate de o a treia parte ce nu este direct implicatP Sn conflict, de exemplu, negocierile Israel $alestina mediate de norvegieni), dar Ri la posibilitatea de a reformula o problemP sau de a redefini contextul discuTiilor. # altP tacticP ar fi impunerea unui document ce trebuie semnat pOnP la finalul negocierilor (precum Sn cazul celor desfPRurate la "amp 8avid Sntre Egipt Ri Israel, negocieri intermediate de preRedintele "arter. $PrTile au convenit asupra unui tratat abia dupP ce au propus Ri rescris 4, de variante ale acestuia). *n alt rol important Sn procesul de negociere Si revine &e(iatorului. /pre deosebire de negociator, acesta nu are niciun interes direct Sn negociere Ri nici vreun avantaj de pe urma ei. 3olul de mediator Sl poate juca un stat, un guvern, o organizaTie internaTionalP, o organizaTie nonguvernamentalP sau c%iar o singurP persoanP. "el mai cunoscut mediator pe scena internaTionalP dupP (l 8oilea 3Pzboi .ondial a fost #.+.*. 8in totalul de ,GB ce conflicte negociate, #.+.* a participat de 1A4 de ori. /tatele *nite au jucat acest rol de AF de ori. *neori Ri Waticanul este c%emat sP SndeplineascP aceastP funcTie, cum a fost Sn cazul negocierilor dintre (rgentina Ri "%ile pentru canalul -eagle (fiind TPri catolice, ambele au fost dispuse sP accepte autoritatea Waticanului mai degrabP decOt pe cea a /.*.(). Un general, sarcina mediatorului este sP vinP cu propuneri acceptabile pentru ambele pPrTi, sP pPstreze ec%idistanTa Ri sP deTinP putere.

11

ANALIZA CONFLICTELOR IN RELATIILE INTERNATIONALE ONU /copul #+* este acela de a pastra pacea si a asigura securitatea internationala. Rolul : de a crea conditii pentru a asigura dreptatea si toate drepturile care rezulta din acordurile(actele) semnate intre diferite tari.(si toate prevederile care decurg de aici) Con(itii, Uni0er alitatea (re'turilor4 egalitatea suverana a statelor membre 4interzicerea fortei si a violente in 3.I. 4este interzis sa intervina in afacerile interne ale altor state 4pastrarea securitatii si pacii internationale #+* are ; in titutii 'rinci'ale, sau organe principale : #. A(unarea Generala (1A1 state, 1 stat un vot) $. Con iliul (e Securitate (1E state membre E tari permanente veto) ". Con iliul Econo&ic i Social %. Curtea Internationala (e !u titie ;. Secretariatul General H raspunde de toate operatiunile de pastrare a pacii (pacea =eeping operations) ! numai 4 au functie centrala : (dunarea Generala?"ons. de /ecuritate In (dunarea Generala sunt reprezentate 1A1 de state pe principiul 1 stat 1 vot. "ons. 8e /ecuritate este compus din 1E state membre, dintre care E cu drept de veto (/*(, 3usia, Franta, "%ina, ..-ritanie). #+* nu intervine intre un conflict cu scopul de a invinge agresorul, ci cu scopul de a desparti cele cu parti beligerante (prima impartialitate) !scopul acestor operatiuni este acela de a contribui la deescaladarea unui conflict, de aceea aceste operatiuni sunt mai degraba politice decat militare, ele se axeaza pe momentele post conflict. 8upa incetarea 3azb. 3ece politica #+* a suferit unele modificari : centrul ei de greutate s a mutat de la asigurarea pacii spre o participare activa de asigurare a pacii. "onsolidarea pacii dupa epuizarea unui razboi civil a devenit cea mai importanta actiune. Conflictul (in R<an(a 4intre tuti si %utu (majoritatea) 41AE; %utu a preluat puterea printr o lovitura de stat 4se dorea sa se inlature oligar%ia tutilor s a pornit un atac impotriva conducerii(1AEA 1AA; 1;.;;; soldati tuti au intrat in 3Canda, regele a acceptat conditii (reintrarea in tara a excilatilor tuti) 41AAB H populatia %utu s a revoltat impotriva populatiei tuti Conflictele )ilelor noa tre. +er 'ecti0e a. Si1uranta i inter0entiile &ilitare (se pune problema suveranitatii) Imediat dupa sfarsitul 3azboiului 3ece a disparut orice urma de optimism legat de posibilitatea unei lumi lipsite de conflicte. .ajoritatea conflictelor din -osnia, /omalia sau

14

(fganistan au demonstrat ca exista situatii in care apararea drepturilor omului necesita interventii militare. #rice forma de conflict unde populatia civila devine tinta atacurilor, nu poate fi rezolvat prin metode clasice cum ar fi misiunile de pace =eeping sau negocierea. In anii @A; interventiile umanitare au fost asociate conceptului de ocrotire a drepturilor omului!problema legata de aceasta interventie este aceea a suveranitatii statelor in care au loc aceste interventii. &ot in anii @A; un cercetator care s a ocupat in exclusivitate (in general) de (frica Franci Den1 propune o noua definitie a suveranitatii : ,,suveranitatea trebuie sa insemne nu doar dreptul ca celelalte state sa nu se amestece in treburile interne ale unei tari7 mai inseamna si responsabilitatea statelor de a si proteja proprii cetateni@@, ceea ce in acceptiunea lui 8eng poarta numele de ,, souvreignitL as resposabilitL@@. In septembrie 4;;; "anada a creat o comisie internationala pentru interventii si suveranitate ,,Int. "omision of Intervention and /tate /ouvereignitL@@ (I"I//)!s a adoptat un act prin care orice stat are reponsabilitatea de a urma " re1uli (e ba)a : #. fiecare tat e te re 'on abil 'entru i1uranta tuturor cetatenilor $. fiecare tat e te re 'on bil in fata 'ro'riilor cetateni i a co&unitatii internat.8ONU2 ". re're)entantii unui tat unt re 'on abili 'entru 'ro'riile lor actiuni 66Noile ra)boaile== 5erfried .un6ler7 caracteristici: 1. (e tatali)area ra)boaielor! statul nu mai este finantatorul acelui razboi! privatizarea razboiului(ex. &rorismul -en )aden) Qarlord H (frica !armata si tot ce tine de domeniul militarL nu mai constituie principalul actor!resursa a razboiului!principalii actori fiind 1ru'ari6 ban(e6 care poarta aceste razboaie i&'otri0a ci0ililor. 4. Ra)boaiele au (e0enit a i&etrice>purtate de parti inegale ,. Gru'urile6 ban(ele se folosesc de infrasctructura statelor industrializate(tarile dezvoltate) pentru atingerea scopurilor. a. Terori &ul international difera intre gruparile teroriste revolutionare (E&(, 3(F, I3() 4terori &ul tran national (acesta este orientat impotriva civililor7 foloseste infrastructura tarilor dezvoltate pe care le ataca7 incearca sa induca frica, urmaresc efecte psi%ologice)7 se folosesc de mass media, sunt retele transnationale care dispun de membrii care provin din diferite tari si capacitatea lor de actiune trece intotdeauna dincolo de granitele unei tari7 sunt foarte bine finantate.

1,