Sociologie politica

Sistemul politic
 Teoria generala a sistemelor - Lwon
Bertolanffy in 1937
• Sistemele politice < sistemul social
• Elemente interdependente  –  ca orice sistem având limite
distincte raportate la mediul care le circumscri e şi cu care
interacţionează
• Sistemele politice sunt implicate în luarea deciziilor publice
de autoritate.
• Elementele centrale: instituţiile politice - parlamentele,
 birocraţiile
• Organizaţii politice  – partide, grupuri de interes
• Mass - media, comunităţile, biserica, şcoala, corporaţiile,
fundaţiile, grupurile de experţi
 Sistemele politice
• Ceea ce caracterizează sistemele politice este, în ultimă instanţă, procesul de luare a
deciziilor
• presupune o alocare autoritară a valorilor, indiferent de natura sistemului ca atare, ceea
ce este valabil pentru orice guvernare, din orice societate.

• Sistemul  politic este un set de instituţii sau agenţii care, alocând în mod autoritar valori
unei societăţi, formulează şi implementează de fapt obiective colective viabile şi legitime.
• Un sistem politic există doar într-un mediu internaţional, dar şi într-unul intern.
• Sistemul  primeşte input-uri ( intrari) de la aceste medii  – informaţii, influenţe, presiuni,
revendicări,condiţionări.
• Prin intermediul output-urilor ( ieşiri) se elaborează şi se modelează politici.
• Sistemele politice prezintă structuri precum cele legislative, administrative, judecătoreşti,
partidiste şi grupuri de interese birocratice cărora le sunt asociate funcţii ce permit
guvernelor să elaboreze, să implementeze politici ce reflectă anumite scopuri şi valori.
 Sistemul politic
• Un sistem politic este un sistem localizat la nivelul sistemului social care îndeplinește funcții de natură politică
și privește guvernarea. Este de regulă comparat cu sistemul juridic, sistemul economic, sistemul cultural sau
alte sisteme prezente în viața socială.
• Există mai multe perspective utile pentru definirea noțiunii de "sistem politic" și numeroase definiții:
• Un sistem politic este constituit dintr-un set complet de instituții și organizații politice, precum partidele
politice și grupurile de interes (sindicate, grupuri de lobby, etc.), căruia i se adaugă relațiile dintre aceste
instituții și, nu în ultimul rând, normele ce le guvernează funcționarea (constituția, legea electorală).
• Un sistem politic este compus din membrii unei organizații sociale (grup) care sunt la putere.
• Un sistem politic este un sistem instituțional care deține monopolul asupra utilizării legitime a forței și asupra
legiferării (aici sistemul politic este identificat cu statul).
• Un sistem politic este un sistem, iar în această calitate posedă în mod obligatoriu două proprietăți: conține un
set de componente interdependente și limite prin raportare la mediul cu care interacționează.
• Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social cu un rol determinat: acela de a produce
decizii cu caracter obligatoriu pentru întreaga societate.
• În opinia lui David Easton, unul dintre cei mai importanți autori ce au contribuit la adaptarea analizei sistemelor
pentru utilizarea sa în câmpul politologiei, funcția determinantă ce distinge sistemul politic de alte sisteme
similare este aceea de a aloca valorile prin intermediul autorității într-o societate dată. Această abordare se
bazează pe înțelegerea relației dintre intrările în sistem (solicitări dar și sprijin pentru funcționarea sistemului) și
ieșiri (politicile publice, rezultatul interacțiunilor dintre elementele constitutive ale sistemului).
 Functiile sistemelor politice
Funcţii de proces  – respectiv activităţi distinctive necesare elaborării
şi implementării unei politici, în orice tip de sistem politic:
• articularea intereselor  –implică faptul că indivizii sau grupurile
evidenţiază necesităţi şi revendicări;
• agregarea intereselor – combină diferite solicitări în propuneri de
politică susţinute cu resurse politice semnificative;
• elaborarea politicii  – decide care dintre propunerile de politică
urmează să devină reguli de autoritate;
• implementarea politicii –  realizează şi pune în aplicare politicile
publice;
• adjudecarea politicii  –  conciliază disputele legate de aplicarea lor.
 Functiile sistemelor politice II
• de reglementare

• de integrare si de adaptare

• de a asigura un echilibru intre conducatori si

condusi, intre guvernanti si guvernati.
 Abordarea structural-funcţională
• evidenţiază totodată că funcţiile de proces  îndeplinite de
structurile politice se subordonează unor idei de principiu
– două la număr –  potrivit cărora:- în ţări diferite aceeaşi
structură poate îndeplini funcţii diferite;- în vreme ce o
instituţie anume (organul legislativ)  poate avea o relaţie
specială cu o anume funcţie (elaborarea cadrului legislativ
şi a politicilor), în mod frecvent,instituţiile nu deţin
monopolul asupra unei anumite funcţii (preşedinţii şi
guvernanţii pot participa la funcţia de elaborare a
politicilor, ca şi tribunalele superioare, prin controlul de
constituţionalitate al legislaţiei)
Intelegerea teoretica a sistemului politic
practica istorica a demonstrat ca omul, ca fiinta sociala, nu poate exista si actiona decat in cadrul organizat al
unui sistem social.

sistemul politic constituie una dintre cele mai importante componente ale societatii contemporane privita si
conceputa ca sistem social global

-el trebuie abordat ca un sistem mereu deschis supus incorporarii continue a elementelor noi ale vietii
sociale, ale fenomenelor si proceselor politice ce apar in conditiile noii dezvoltari sociale

- sistemul politic este intr-o continua devenire, perfectionare si autoreglare. Aceste aspecte sunt in mare
masura determinate de existenta si gradul dezvoltarii vietii politice si mai ales a democratismului politic

- in cadrul societatilor nedemocratice, asa cum a fost cazul celor fasciste si chiar comuniste, posibilitatile de
innoire, de perfectionare a sistemului politic, sunt limitate de insasi natura acestor societati, a lipsei lor de
transparenta si democratism social-politic

- caracterul dinamic specific sistemului politic, impune o permanenta definire si redefinire a componenetelor
sale;
- autonomia relativa a sistemului politic
 I. Modelul sistemic – David Easton

• “ansamblul interactiunilor prin care obiectele

de valoare – resursele politice – sunt
repartizate pe cale autoritara intr-o societate”
 Lant de rationamente
• Viata politica nu poate exista intr-un spatiu vid
• Ea trebuie analizata in raport cu mediul
• Trebuie privita holist, nu fragmentat
• Intelegerea constructiilor simbolice
• Viata politica este compusa din interactiuni
politice
• Vezi def. interactiunii la p. 175
Circuitul
 Supraincarcarea sau stresarea sistemului

• Transformarea nevoilor sociale in exigente

politice:
- Reglare structurala: cine?
- Reglare culturala: ce?

• Sistemul politic NU este o “cutie neagra”

• Sistemul politic supravietuieste DACA se
adapteaza
 Modelul structural-functionalist
• Bronislaw Malinowski, Radcliffe Brown
• Gabriel Almond
• Sistem de interactiuni si de roluri sociale

• Structura politica: gradul de diferentiere a

rolurilor si ierarhizarea rolurilor
 Functiile (da, iar)
• De conversie politica (de input si output)
• De mentinere si adaptare a sisemului
• De extractie
• De reglementare
• De distributie
• Constructia de stat
• Constructia natiunii
• Dezvoltarea participarii
 Alte functii (serios)
• Functia de determinare a scopurilor si
sarcinilor sociale

• Functia de integrare a elementelor societatii

 Modelul comunicational
• Karl W. Deutsch
• Utilizarea proceselor automatizate de
autosupraveghere, autocontrol si autodirijare
• Sistemul politic este o retea de fluxuri de
comunicare catre si dinspre societate
• Sistemul politic are un mecanism complex de
control asupra tensiunilor interne
 Modelul decizional
• Jean William Lapierre
• Ansamblul proceselor decizionale care vizeaza o
societate in intregul ei
I. Cele care se refera la reglarea sau coordonarea
raporturilor dintre grupurile particulare
II. Cele care se refera la actiunile colective care
angajeaza sau mobilizeaza societatea in
ansamblul ei
 Modelul decizional
• Relatie stransa intre cresterea in complexitate
a organizarii sistemului politic si gradul de
concentrare si diferentiere a puterii politice

• 9 grade de diferentiere (vezi p. 186)

 Tipologia sistemelor politice
• Herbert Spencer, Auguste Comte si (mai
tarziu) Max Weber:
- Societati primitive
- State cetati
- Imperii bazate pe state cetati
- State asiatice
- State natiuni
- Imperii bazate pe state natiuni
 Tipologia sistemelor politice II
• Shmuel Eisenstadt
- Sistemul primitiv
- Imperii patrimoniale
- Imperii nomade sau conchistadoare
- State cetati
- Sisteme feudale
- Imperii birocratice si centralizate
- Sisteme moderne
 Tipologia sistemelor politice II
• L. Binder

- Traditional
- Conventional
- Rational
 Tipologia sistemelor politice III
• Gabriel Almond

- Sisteme oligarhice
- Sisteme democratice moderne