Anthony Giddens, renumitul sociolog al modernitatii si decan al prestigioasei London School of Economics, e deja cunoscut publicului din Romania,

care a beneficiat de traducerea citorva dintre volumele sale importante de sociologie. De curind, Editura olirom l!a supus audientei autohtone si in calitatea sa " nu neaparat de data recenta " de principal ideolog al #oului Laburism britanic, prin publicarea aproape simultana, in $%%&, a doua volume dedicate social!democratiei occidentale' A (reia )ale *&++,- si A (reia )ale si criticii ei *$%%%-. .nca mult inainte de publicarea acestor doua scurte carti!manifest, dar poate mai ales dupa aparitia lor, autorul s!a aflat in mie/ul unei e0trem de interesante si aprinse de/bateri privitoare la ceea ce, dupa Anthony Giddens si alti autori afini, s!ar fi profilat ca o noua directie in social! democratia europeana si americana' A (reia )ale. Au trecut citiva ani buni de cind indelung!contestata *probabil, in primul rind de catre stinga- ideologie (hird 1ay si!a facut simtita pre/enta in spatiul politicii euro!americane. Steaua sa a apus intre timp in Statele 2nite, unde democratii au pierdut alegerile pre/identiale, precum si in alte citeva state europene. 2na dintre e0ceptii, in revirimentul dreptei, pare a fi tocmai 3area 4ritanie, tara in care, pina nu de mult, laburistii statusera departe de putere *timp de doua decenii-. .n $%%&, premierul 4lair si partidul sau au obtinut a doua oara majoritatea voturilor electoratului britanic. 2n prilej cum nu se poate mai bun pentru a continua saga dedicata celei de!a (reia )ai printr!un nou volum, chiar mai subtire *fi/ic- decit cele anterioare, intitulat 1here #o5 for #e5 Labour6.

(ot

ceea

ce

voiati

sa

stiti

despre

(reia

)ale7

Scurt si la obiect, ultimul volum semnat de Anthony Giddens continua reteta de succes inaugurata anterior' aceea a unui manifest ideologic, structurat pe puncte, dar nu lipsit de vina polemica. )are vina polemica pulsea/a mai ales la inceputul volumului, in partea in care Giddens incearca sa sistemati/e/e nu atit criticile aduse teoriei celei de!a (reia )ai *pe care cititorul le poate gasi in A (reia )ale si criticii ei-, cit defectele de perceptie ale acelei parti a stingii care s!a opus 8noului mijloc9 politic. otrivit lui Giddens, ar e0ista patru ratiuni pentru care numitul inculpat nu poate lua in serios a (reia )ale. .ntii, 8insularitatea9 de/baterii, adica faptul ca discutiile critice nu se duc intr!un conte0t comparativ. 2n astfel de conte0t ar indica imediat, conform autorului, faptul ca a (reia )ale repre/inta un fenomen mondial, la care au raspuns mai toate partidele de stinga. A doua sursa a erorilor de perceptie ar fi 8pierderea memoriei9 sau, altfel spus, ignorarea succesului thatcherismului si reaganismului. La inceputul anilor :+%, cele doua curente plasasera stinga intr!o po/itie de outsider in jocul politic, din care aceasta din urma parea sa nu mai poata evada. .n al treilea rind, criticii s!ar face vinovati de 8lene intelectuala9, incapabili fiind sa recunoasca faptul ca re/olvarea problemei

inegalitatii e un proces dificil, care nu poate fi re/umat la mecanismele redistributive, ci trebuie in primul rind sa se oriente/e spre capacitarea individului. *De reamintit ca Giddens insista, in volumele anterioare, asupra abandonarii fetisului politic al inegalitatii si pentru inlocuirea acestuia cu problema e0cluderii.- De unde si noul model al 8egalitatii ca egalitate de sanse9, ba/at pe investitii sociale *in programe de educare, calificare etc.- mai degraba decit pe redistribuirea 8pasiva9 de resurse, ce sfirseste prin a tine cetatenii 8captivi in spirala negativa a dependentei de asistenta9 *p. &%-. .n fine, a patra meteahna a stingii ar fi 8sindromul Groucho 3ar09, adica 8ideea ca orice lucru care poate fi atins in sfera politicii democratice ortodo0e nu poate fi, prin definitie, demn de atentie9. .dealismul stingii, se stie, e un truc vechi, convenabil celor care stau pe margine. Aceste patru defecte repre/inta sursa citorva mituri privitoare la noua social!democratie. 3ituri pe care criticii de stinga au reusit sa le lanse/e pe piata ideilor si, intr!o oarecare masura, sa le si impuna. 2na dintre fantasme priveste impo/itarea, mai precis conceptia ca serviciile publice in 3area 4ritanie functionea/a prost fiindca ta0ele sint prea sca/ute. Desi admite ca mitul de fata repre/inta de fapt 8o jumatate de adevar9, Giddens observa ca starea serviciilor publice se datorea/a in primul rind slabei performante economice a 3arii 4ritanii din primele decenii postbelice. Si, apoi, ca politica de impo/itare nu poate fi despartita de nivelul activitatii economice in ansamblu, de productivitate si, implicit, de bunastare.

2n al doilea mit priveste e0istenta 8social!democratiei ortodo0e9, a unui program traditional al stingii care poate fi si trebuie urmat de partidele care isi asuma aceasta orientare politica. ;r, scrie Anthony Giddens, nu e0ista asa ceva in Europa contemporana, caci formula statului asistential de pina acum s!a dovedit viciata la nivel structural. Statul asistential nu a putut genera suficienta crestere economica, nu a reusit sa re/olve satisfacator problema serviciilor publice, in timp ce piata ferm reglementata a muncii garantea/a protectie posesorilor unui loc de munca, fara sa ofere insa acces somerilor. .n fine, al treilea mit e cel al 8incoerentei9' ideea ca in spatele fatadei celei de!a (reia )ai nu se afla mai nimic substantial. ;r, ne spune sociologul britanic, in spatele 8fatadei9 stau o suma de idei clare. Acestea sint insirate si comentate succint, intr!un stil pe care un comentator american il numea, acum citiva ani, 8innebunitor de vag9. Anume' reforma sectoarelor de stat, in special prin colaborarea cu lumea business!ului si a organi/atiilor non!profit< disciplina fiscala si echilibrul bugetar< orientarea activitatii guvernului spre pilotarea, mai degraba decit propulsarea, economiei< reforma structurala a statului asistential, cu accentul pe responsabilitati si nu *doar- pe drepturi< egalitatea de sanse, cu accentul pus pe munca< un brat ferm in tratarea criminalitatii< moderni/area ecologica *mai ales prin politici de impo/itare tot recompensatorii, in iar nu punitive-< o perspectiva 1ay. internationalista, proeuropeana si proglobalista. )eva!ceva, pasamite, e0ista spatele doctrinelor (hird

Ar trebui insa observat ca 8mitul stingist al incoerentei9 celei de!a (reia )ai nu e neaparat stingist, nici neaparat un mit, si nici neaparat unul al incoerentei. 3ai probabil, el repre/inta o consecinta a strategiei electorale premergatoare primului mandat al laburistilor, a stilului inflamat, dar lunecos al lui (ony 4lair inainte de a ajunge prim!ministru, ca si dupa aceea. Scriind in ajunul alegerilor din &++=, in >oreign Affairs, Anne Applebaum pomenea de tactica 8oscilarii ca virtute9, observind ca 8tocmai prapastia fantastica dintre retorica mesianica si propunerile de strategii concrete ii frustrea/a pe observatorii lui 4lair9. E0act ceea ce afirma olly (oynbee intr!un articol din (he Guardian *$, februarie $%%&-, publicat asadar in ajunul urmatoarei repri/e electorale' 87limbajul netransparent si optimist al laburistilor nu!ti indica spre ce directie se vor indrepta acestia atunci cind vor aparea dificultati9. #u acu/e de incoerenta s!au adus in primul rind ideologiei celei de!a (reia )ai, ci mai degraba de impreci/ie, de tratament vag sau declamativ al unor chestiuni care necesita mult mai multa atentie, precum 8punctele9 cu care Giddens ne!a familiari/at in cartile sale anterioare, ca si in volumul de fata.

La

obiect

(ocmai fiindca de/baterea cu privire la a (reia )ale a plutit, adesea, in /ona genericului *cu multe po/itii principiale si argumente generale ale caror consecinte practice se vadesc totusi dificil de evaluat-, e

semnificativ cum anume califica Giddens re/ultatele guvernarii laburiste din ultimii ani. e scurt, autorul britanic le imparte in succese, esecuri si, cu un termen destul de ambiguu pe care prefer sa!l redau deocamdata in original, half!5ay houses *p. $,-. La capitolul pasive, Giddens trece trei chestiuni aproape indiscutabile. Despre prima, 8saga ingro/itoare a domului9, nu scrie mai mult decit atit. Si bine face. Domul 3ileniului, o veritabila catedrala britanica a neamului pe care (om Gallagher o numeste, intr!un eseu ce urmea/a sa apara intr!un numar viitor al revistei Secolul $&, 8o parabola a filistinismului9, nu mai merita comentarii. Al doilea esec e strins legat de primul si se numeste R' avintul mediatic, 8considerat la inceput unul dintre punctele forte9 ale lui 4lair ?co., a avut un efect de bumerang, generind perceptia unui partid, lider si doctrine superficiale. ; perceptie 8departe de adevar9, se grabeste sa observe autorul, dar, totusi, un esec lamentabil de promovare. .n fine, la punctul trei, Giddens trece problema responsabili/arii corporatiilor, asupra careia insistase, de altfel, in ambele volume precedente privind a (reia )ale. .n ciuda faptului ca au 8cimentat o relatie buna cu lumea afacerilor9 *sau poate tocmai de aceea-, #oii Laburisti nu ar fi reusit sa le faca pe acestea mai responsabile. ; chestiune care devine, fara indoiala, e0trem de spinoasa acum, dupa ce scandalurile financiare americane au luat proportii inca nebanuite la finele anului trecut, atunci cind autorul britanic isi incheia volumul.

Lista succeselor clare e scurta' 8marginali/area conservatorilor, poate

chiar pe termen lung9 *p. $@-. Reusita pare importanta pentru Giddens, care argumentea/a in volum ca una dintre diferentele majore dintre vechea si noua social!democratie e aceea ca, in timp ce vechea stinga prefera sa pastre/e idealismul si puritatea ideologica accesibile numai celor care stau comod pe margine, #oii Laburisti au ales o po/itie pragmatica care sa le permita, inainte de orice altceva, sa guverne/e. Argumentul din urma poseda, de altfel, greutate in economia cartii de fata *ca si a celor anterioare-' pentru a invinge dreapta, stinga a fost nevoita sa se deplase/e spre centrul ideologic. Si totusi, marginali/area conservatorilor s!ar putea dovedi un fenomen dificil de atribuit numaidecit lui 4lair si partidului sau. .n fond, conservatorii se marginali/au singuri de ani buni. Si, pe de alta parte, daca ar fi sa dam cre/are paralelelor cu alte state occidentale pe care Giddens le tot creionea/a, social!democratii au ratat cursa pre/identiala in Statele 2nite *ramine de va/ut ce se va intimpla in alegerile de anul acestaori alegerile din >ranta *drept fiind ca aici social!democratia a fost mai 8etatista9-, ca sa nu mai vorbim de .talia sau Austria.

)am atit despre succesele guvernarii laburiste, desi Giddens aminteste, in fuga si la acelasi punct, imbunatatiri in educatie in privinta alfabeti/arii si alfabeti/arii numerice. *Ar trebui poate pusa intrebarea daca in acest domeniu se pot detecta efecte reale dupa doar citiva ani de guvernare sau daca nu cumva acestea sint re/ultatul programelor nationale pentru curriculum si testare ale ministrilor de resort conservatori.- 3ai interesante se dovedesc sus!amintitele half!

5ay houses, termen care in engle/a desemnea/a atit un punct intermediar pe un drum de parcurs, cit si *in mod ironic, dupa cum vom vedea- o institutie de reabilitare pentru infractori. Doua dintre reali/arile 8pe jumatate9 ale administratiei ar putea fi trecute chiar in rindul succeselor, dat fiind ca progresele facute, fara sa fie decisive si, in pofida unor refle0e centraliste, au fost totusi importante si curajoase' reforma constitutionala *in special crearea arlamentului Scotian si, in termeni mai generali, devolutia- si apropierea de 2E. 3ai ramin, fireste, destule de facut in ambele privinte, dupa cum o recunoaste si Giddens, dar directia evolutiilor viitoare pare, oricum, clar asumata.

)elelalte trei 8succese partiale9 *acceptind ca aceasta vrea sa spuna termenul de half!5ay houses- includ relatia cu mediul, sistemul de sanatate si criminalitatea. .n fiecare dintre cele trei privinte, un verdict cit de cit clar ramine insa dificil de pronuntat, asa incit s!ar putea vorbi la fel de bine despre 8insuccese partiale9. Spre sfirsitul primului sau mandat, chiar (ony 4lair recunostea ca guvernul a neglijat chestiunea mediului inconjurator. 3area 4ritanie se afla, de altfel, in coada plutonului 2E la acest capitol. 2n sondaj recent, reali/at in preajma summit!ului de la Aohannesburg, indica faptul ca B%C dintre votantii britanici *si DDC dintre suporterii #e5 Labour- sint de parere ca administratia nu face suficient pentru a re/olva problema mediului. .n ca/ul sistemului national de sanatate, situatia continua sa ramina

dramatica, in ciuda citorva initiative fericite. .ndelung promisa reforma structurala a #ES intir/ie sa se materiali/e/e, iar cri/a de personal continua sa fie acuta. Desi serviciile medicale prestate sint de calitate, accesul la servicii ramine aproape un privilegiu' listele de asteptare pentru operatii chirurgicale ajung adesea la &$!&D luni, in timp ce consultatiile unor generalisti nu se obtin nici ele prea usor. rogresele in aceasta privinta au fost, in ultimii cinci ani, limitate. 2n bun prieten roman, indragostit de .nsula si de all things 4ritish, plecat sa ingroase rindurile personalului medical britanic, imi spunea nu de mult ca sistemul de sanatate e 8aproape criminal, aproape in sens propriu9. Succesele reali/ate in chestiunea criminalitatii *si poate in primul rind a celei juvenile- se vadesc si mai fragile. Giddens aminteste de faptul ca 8laburistii au reusit sa ii inlocuiasca pe conservatori ca partid al Flegii si ordiniiG9, ca si cum acest amanunt ar inclina balanta in favoarea celor dintii. .n realitate, desi au e0istat progrese la nivelul reglementarilor si in sporirea fondurilor si initiativelor pentru institutiile de profil, evolutiile de pina acum sint discutabile. De pilda, in timp ce numarul de spargeri de case si masini a sca/ut, tilhariile s! au inmultit< noua din /ece adolescenti inchisi pentru infractiuni recidivea/a dupa eliberare< iar populatia inchisorilor a crescut fata de perioada de dinainte de &++=. Apoi, chiar Giddens observa ca 8strategiile laburistilor continua sa semene, in mod ingrijorator, cu cele ale administratiei conservatoare, cu tendintele clare autoritariste

ale acesteia9 *p. $=-. .ntr!adevar, evenimente recente, precum trimiterea la inchisoare a unei mame pentru faptul ca fiicele sale absentau repetat de la ore sau initiativa de a suspenda alocatiile pentru parintii copiilor care comit infractiuni ori chiulesc de la scoala, par sa confirme eticheta de 8populism punitiv9 atribuita de unii comentatori. E si pericolul la care facea referire, inca de acum citiva ani, Ralf Dahrendorf, intr!o cuvintare publicata simultan in mai multe locuri in presa occidentala.

)e

de

facut6

; data transate chestiunea criticilor si cea a performantei laburiste in prima sa etapa, Giddens se apleaca, in partea secunda a volumului, asupra viitorului. .dentifica, aici, cinci 8provocari9 pentru noul termen de guvernare' rafinarea si readaptarea ideologica< un proiect mai clar al modelului de societate menit sa ghide/e 3area 4ritanie< aducerea problemei mediului mai aproape de procesul deci/ional< clarificarea programului de reinnoire a serviciilor publice< de/voltarea unei perspective coerente cu privire la ordinea internationala si a rolului 3arii 4ritanii. .n materie de ideologie, autorul remarca schimbarea conte0tului in care guvernea/a 4lair si compania' aparitia unei drepte radicale in Europa< dificultatile economice ale Statelor 2nite< miscarea antiglobali/are< situatia neclara a partidelor social!democrate europene. Date fiind noile circumstante, laburistii nu ar trebui sa se

lase sedusi prea tare de retorica sfirsitului guvernarii active, mai ales ca 8big government9 poate fi mai usor aparat in 3area 4ritanie decit in S2A. Giddens se limitea/a la a prescrie alte citeva linii ideologice de urmat, toate suficient de generice si de necontroversate pe versantul politic sting' recunoasterea faptului ca rolul statului e acela de a reduce lipsa de securitate si inegalitatea generata de piete 8si de a oferi resurse care vor permite cetatenilor sa faca fata acelora care ramin9 *p. @D-< politici antimonopol< un cadru ce asigura bunurile elementare, precum educatia, asistenta sociala, siguranta fi/ica si sanatatea< ideea ca atit statul, cit si companiile de afaceri si asociatiile non!profit pot lucra spre binele public, precum si aceea ca o societate buna e aceea in care statul, economia si societatea civila se afla in echilibru&. Despre ce tip de societate ar trebui sa devina 3area 4ritanie, Giddens ne spune ca nu e0ista dubii' una egalitara, meritocratica, pluralista, descentrali/ata *dar unitara-, atenta la problemele de mediu si in care sfera publica sa fie relansata. )um chestiunea egalitatii, definita de #oii Laburisti in termenii 8egalitatii de sanse9 *si cu o notorie timiditate in privinta discutarii saraciei-, suscitase deja destule controverse si acu/e de tradare a valorilor de stinga, Giddens se opreste ceva mai indelung asupra sa. Astfel, din cau/a conflictului notoriu intre egalitate si merit, 8se dovedeste inevitabila abordarea meritocratica a inegalitatii9 *p. @,-. .n linie cu perspectiva aparata anterior in scrierile sale, Giddens sustine re/olvarea inegalitatii prin capacitare " 8de/voltarea capacitatii fiecarui individ de a!si urmari

bunastarea9. .mportant se vadeste nu atit sa asiguri cuiva un minim de decenta prin alocatii de la stat, adesea blocindu!l intr!un statut minimal, ci sa ii oferi sansa de a!si gasi o slujba si de a promova pe scara sociala. Abordarea de fata ar fi compatibila cu perspectiva meritocratica, ca si cu programele laburiste de investitie in invatamint si dobindirea de abilitati. De data aceasta insa, sociologul britanic insista mai mult pe mecanismele redistributive, oarecum in contradictie cu slaba atentie formala acordata acestora initial, de Giddens ca si de artidul Laburist in decursul guvernarii. Egalitatea de sanse, se spune, presupune redistributia. 4a mai mult, sintagma 8nu meritocratiei fara protectie sociala9 *p. H%- se vede ridicata la rang de principiu. Si desi nu aflam prea clar cit de acoperitoare trebuie sa fie protectia sociala, sau pina unde se poate merge cu sacrificarea principiilor meritocratice, trebuie mentionat ca atentia acordata acum de Giddens redistributiei se regaseste in bugetul britanic pe $%%$ *ulterior redactarii volumului-, care acorda cresteri consistente pentru educatie, invatamint, transport, politie sau cercetare. Acestea vor costa, se pare, bu/unarul contribuabilului mai mult decit isi ingaduiau laburistii sa admita public pina acum.

.n privinta serviciilor publice si a statului asistential, un 8veritabil teren minat politic9 *p. DH-, Giddens pare, ca si autorii noului buget, mai ingaduitor decit in trecut. El continua sa insiste asupra faptului ca nu sistemul si nivelul de impo/itare poarta grosul vinei pentru starea

serviciilor publice in 3area 4ritanie *desi investitia in sanatate ca procent din .4 se afla sub media 2E, de pilda-, ci problemele structurale, alaturi de inertie si de managementul slab. Admite, insa, in special sub impactul recentului colaps al sistemului de cai ferate britanic, ca valul de privati/ari reali/ate sub guvernarea (hatcher nu a fost atit de eficient pe cit se cre/use anterior. )a solutie, ofera formule de aliante public!privat, fie sub forma unor parteneriate * !uri-, fie sub aceea a unor initiative private de investitii * >.!uri- in sectoarele publice dublate de angajamente pe termen lung din partea statului de a achi/itiona serviciile respective. )a si in volumele anterioare, Anthony Giddens ramine totusi e0trem de optimist *si de imprecis- in privinta capacitatii ori disponibilitatii partenerilor privati de a!si asuma riscurile presupuse de implicarea in sectorul public. 4a chiar sugerea/a, nu foarte convingator, ca, atunci cind sint implicate in proiecte publice, companiile private se comporta mai bine decit intr! un conte0t propriu!/is de piata, in privinta accesului la informatie, a integritatii si a responsabilitatii *p. BH-.

.ncotro

se

indreapta

#oii

Laburisti

.ntr!un studiu aparut acum citiva ani in revista americana Dissent *Spring &+++-, politologul Aeff >au0 scria ca 8sat (reia )ale nu a constituit un principiu nou, care sa ne poata purta spre o alta dimensiune a cosmosului politic, aflata dincolo de stinga si dreapta.

Ea repre/inta in primul rind o rationali/are a compromisului politic intre stinga si dreapta, prin care stinga se apropie de dreapta9. >au0 sugera, implicit, ca strategia politica a unei guvernari puse sub semnul celei de!a (reia )ai se va indrepta, mai devreme sau mai tir/iu, inspre una dintre cele doua directii politice traditionale. .ntr!adevar, bugetul britanic pe $%%$ si sporul de cheltuieli pentru sectorul public, din cite se pare, greu de sustinut in absenta unei mariri complementare a impo/itelor, sint un semn ca #oii Laburisti si!ar putea revi/ui politicile in acest sens.

>inalul volumului lui Giddens sugerea/a o perceptie similara. Sa ne reamintim ca, in A (reia )ale si A (reia )ale si criticii ei, decanul de la London School of Economics insista asupra faptului ca noua stinga democratica aparuse intr!o lume in care filo/ofia neoliberala asupra pietelor si guvernarii obtinuse cistiguri importante la nivelul imaginii si al ideologiei. #oii Laburisti, noii democrati americani si alte partide social!democrate europene au putut ajunge la guvernare, conform lui Giddens, numai absorbind valori conservatoare. ;r, se sustine in 1here #o5 for #e5 Labour6, situatia de asta/i arata radical diferit' alegerile din $%%& ar putea fi niste 8alegeri critice9, care semnalea/a o schimbare radicala in preferintele electorale. )aci, in timp ce numarul votantilor artidului )onservator a sca/ut semnificativ, preferinta pentru laburisti *inclusiv printre cei care nu au votat-, a ramas constanta. ;ptimist, Giddens vede aici o cri/a generala a filo/ofiei conservatoare, a 1eltanschauung!ului thatcherist, dublata de un

Stimmung liberal, cosmopolit si care favori/ea/a asistenta publica. De unde, se intelege, si un mediu mai propice pentru politicile redistributive sau asistentiale asociate in mod traditional stingii liberale. oate fi insa sustinuta aceasta perceptie optimista6 Situatia din S2A si o parte a Europei indica o relansare a dreptei. 3ai mult, alegerile de anul trecut din 3area 4ritanie, la care participarea la vot a fost deosebit de sca/uta, indeamna la precautii privind dimensiunea succesului social!democratilor. Autorul se straduieste sa infirme ideea ca participarea redusa ar afecta cumva statutul #oilor Laburisti' 8#u e0ista de fapt o relatie directa intre gradul de interes fata de politica e0primat de cetateni si nivelul participarii sla alegerit. Dintre cei care sustin ca nu sint interesati de politica, D@C afirma totusi ca au votat9 *pp. =B!==-. Daca statistica citata inseamna insa ceva, atunci ea pare sa spuna mai degraba ca drumul la urne a devenit o obisnuinta, un automatism, iar nu e0presia unei vi/iuni ori preferinte autentice si ferme. Se prea poate, asadar, ca optiunea proliberala si procosmopolita sa nu fie tocmai una de adincime.

Lasind insa la o parte temeinicia optimismului lui Giddens, alegerile din $%%& ar putea fi o oca/ie pentru a reindrepta politica britanica in alta directie decit cea urmata pina acum. Daca, asa cum argumenta (om Gallagher in eseul amintit, Regatul 2nit nu mai e o tara care 8sa se simta confortabil cu ea insasi9, ar fi ca/ul ca 3area 4ritanie 8sa

priveasca spre sine si sa inceapa sirul de reforme de mult restante9. .deologul #oilor Laburisti pare a fi de acord. Sau cel putin asa sugerea/a deplasarea accentelor, in noul sau volum, dinspre reconceptuali/area social!democratiei pe linie neoliberala *idee, ce!i drept, respinsa formal de Giddens-, inspre apararea 8big government9! ului, asumarea unui 8nou progresivism9, 8apararea si revitali/area institutiilor si a sferei publice9, sau 8o guvernare puternica si activa, necesara sustinerii interesului public9. *p. =,- E0it, stage left. )el putin IIIIIIIIII &. 3erita observat ca forta 8celui de!al treilea sector9, acela al organi/atiilor non!guvernamentale si non!profit pe care a (reia )ale le doreste parteneri ai guvernului, depinde si de disponibilitatea acestuia din urma de a mentine cel putin un anumit nivel de finantare a sectoarelor publice. la nivelul retoricii.